luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Războiul din Ucraina "va dura", Europa trebuie să se descurce "fără gaz rusesc", spune Macron de Ziua Franței

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Războiul din Ucraina "va dura", Europa trebuie să se descurce "fără gaz rusesc", spune Macron de Ziua Franței
Un nou atac rusesc asupra civililor în Ucraina, la Vinnița: 18 morți, 30 de răniți
Internațional

Un nou atac rusesc asupra civililor în Ucraina, la Vinnița: 18 morți, 30 de răniți

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor. Trei rachete ruseşti au lovit joi centrul oraşului Vinniţa, în centrul Ucrainei, departe de linia frontului, într-un atac ce s-a soldat cu cel puţin 18 morţi, între care un copil mic, şi 30 de răniţi, potrivit Serviciului de stat ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă și corespondentului Agerpres din zonă. Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor "La ora locală 12:15 (09:15 GMT), 12 morţi şi 25 de răniţi", a indicat serviciul de urgenţă pe pagina sa de Facebook, precizând că circa 90 de pompieri luptă să stingă un incendiu provocat de lovituri. Ulterior, corespondentul Agerpres a transmis că numărul deceselor este de 18 și al răniților, de 30. Şeful poliţiei naţionale, Ihor Klimenko, citând informaţii preliminare, a declarat că rachetele au lovit un bloc de birouri şi au avariat clădirile rezidenţiale din apropiere, provocând un incendiu uriaş care s-a extins asupra unei parcări, unde au luat foc mai multe vehicule. Conform informaţiilor preliminare, au ars cel puţin 25 de autoturisme. Zelenski: "Un act deschis de terorism" Şeful administraţiei regionale Vinniţa, Serhei Borzov, a indicat că se pare că patru rachete au fost interceptate şi distruse de antiaeriana ucraineană. "În fiecare zi, Rusia ucide civili, ucide copii ucraineni, lansează rachete asupra unor ţinte civile unde nu există niciun obiectiv militar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Ce este asta dacă nu un act deschis de terorism?", a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe contul său de Telegram. Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreun comentariu deocamdată referitor la atacul de la Vinniţa. Rusia, care a invadat Ucraina în 24 februarie, neagă că ar viza în mod deliberat civili, notează Reuters.

"Rază de speranță" la negocierile privind exporturile maritime de cereala ucrainene, potrivit ONU
Internațional

"Rază de speranță" la negocierile privind exporturile maritime de cereala ucrainene, potrivit ONU

Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile. Negocierile desfăşurate la Istanbul între Ucraina şi Rusia pentru deblocarea cerealelor blocate pe pământ ucrainean şi pentru facilitarea exporturilor de cereale şi de fertilizatori ruseşti sunt "o rază de speranţă", a afirmat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Exporturile maritime de cereala ucrainene, posibile În cadrul unei declaraţii către media, şeful ONU şi-a exprimat speranţă că "un acord oficial" va putea fi atins pe viitor. "Nu suntem încă acolo", a adăugat el, evocând, fără a intra în detaliu, necesitatea de a efectua "muncă tehnică" suplimentară. Acordul negociat de Antonio Guterres şi de doi dintre adjuncţii săi de peste două luni vizează scoaterea prin Marea Neagră a circa 20 de milioane de tone de cereale depozitate în silozurile ucrainene în special la Odesa (sud) şi facilitarea în cazul Rusiei a exporturilor de cereale şi de fertilizatori. Declaraţiile şefului ONU au loc după o reuniune, la Istanbul, între delegaţii din Ucraina, Rusia, Turcia şi ONU. A fost prima întâlnire în persoană dintre ucraineni şi ruşi de la sfârşitul lui martie. Noi discuţii, "săptămâna viitoare" Potrivit unor diplomaţi, evacuarea cerealelor ucrainene prin Marea Neagră se va face prin culoare securizate. Va trebui respectat un armistiţiu pentru zonele utilizate, în timp ce navele comerciale vor fi inspectate de Turcia cu concursul ONU, pentru a asigura faptul că Rusia nu transportă arme. Turcia a anunţat la rândul său că Rusia şi Ucraina au făcut suficiente progrese pentru soluţionarea diferendului lor încât vor avea noi discuţii "săptămâna viitoare". "S-a convenit ca delegaţiile din Rusia şi Ucraina să se întâlnească din nou în Turcia săptămâna viitoare", a declarat într-un comunicat ministrul turc al apărării Hulusi Akar după prima sesiune de negocieri. 20-25 de milioane de tone de cereale Akar a subliniat că delegaţiile formate din experţi în apărare ai celor două ţări beligerante s-au înţeles asupra unor "controale comune" în porturi şi asupra mijloacelor "de a garanta securitatea căilor de transfer" al mărfurilor în Marea Neagră. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă Potrivit ministrului, un acord final privind deblocarea a circa 20 până la 25 de milioane de cereale în prezent imobilizate în porturile ucrainene ar putea fi anunţat săptămâna viitoare. "În cursul acestei reuniuni, pe care o vom avea săptămâna viitoare, toate detaliile vor fi revizuite o dată în plus şi un document privind munca pe care am făcut-o va fi semnat", a spus Hulusi Akar.

Putin speră să vândă combustibilul refuzat de Europa în Orientul Mijlociu. Dar detaliile complică afacerea
Internațional

Putin speră să vândă combustibilul refuzat de Europa în Orientul Mijlociu. Dar detaliile complică afacerea

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu. Exporturile mari de motorină şi alte produse rafinate ale Rusiei care sunt refuzate de multe state din Europa se îndreaptă rapid spre o nouă destinaţie: Orientul Mijlociu, arată o analiză Bloomberg. Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu Livrările de combustibili din Rusia spre Orientul Mijlociu au crescut în fiecare lună începând din februarie, când a început invazia din Ucraina, ajungând la 155.000 de barili pe zi în luna iunie, potrivit firmei de consultanţă Vortexa Ltd. În contrast, importurile Europei au scăzut cu 30% în aceeaşi perioadă. Chiar dacă livrările de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu nu sunt o noutate, cele mai recente date arată modul cum războiul din Ucraina a modificat rutele comerciale tradiţionale şi a creat oportunităţi pentru traderi. SUA au interzis importurile de combustibili ruseşti şi multe firme europene au decis din proprie iniţiativă să evite combustibili ruseşti. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului În plus, Uniunea Europeană şi Marea Britanie se pregătesc să interzică şi importurile de petrol din Rusia prin intermediul navelor. „Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului, livrările ar putea să crească”, spune Jonathan Leitch, analist la Turner, Mason & Co., făcând referire în special la motorina rusească. Păcura, vedeta exporturilor Cea mai mare parte a importurilor de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu este compusă din păcură, un produs rezultat în procesul de rafinare care este deseori utilizat în producţia de electricitate şi sectorul de shipping. Dar includ de asemenea benzină, combustibil pentru avioane şi motorină, precum şi produse mai puţin cunoscute, arată datele Vortexa. Luna trecută, importurile de produse petroliere din Rusia în Orientul Mijlociu au atins cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2016 şi peste o treime din aceste importuri au ajuns în hub-ul de depozitare şi tranzacţionare de la Fujairah (Emiratele Arabe Unite). Analiza completă, în Știrile TVR.

Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului
Internațional

Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului

Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul. Site-ul Meduza a obținut rezultate unui sondaj cu circuit închis făcut de Kremlin în legătură cu suportul rușilor față de invadarea Ucrainei. Sondajul a fost realizat de VȚIOM la sfârșitul lunii iunie 2022. Rușii bătrâni și funcționarii susțin războiul Respondenților li s-a pus întrebarea „Unii spun că luptele din Ucraina ar trebui oprite cât mai curând posibil. Alții consideră că luptele nu ar trebui oprite acum. Ce punct de vedere vă este mai apropiat – primul sau al doilea?” Numărul respondenților este necunoscut jurnaliștilor Meduza. Potrivit documentelor pe care le deține Meduza, 30% dintre cei care au răspuns la întrebarea pusă de VȚIOM consideră că „ostilitățile din Ucraina” ar trebui „oprite cât mai curând posibil”. Altor 13% le-a fost greu să răspundă, iar 57% dintre respondenți consideră că războiul ar trebui continuat. Aceleași cifre au fost văzute de o altă sursă Meduza, apropiată Administrației Prezidențiale. Moscova și Sankt Petersburg, cele mai pacifiste La Moscova și Sankt Petersburg, judecând după datele sondajului închis, aproximativ 40% dintre respondenți doresc încetarea ostilităților, iar 48% sunt în favoarea continuării lor. Majoritatea susținătorilor continuării luptei (62%) locuiesc în alte orașe rusești cu o populație de peste un milion de locuitori. Citește și: Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru „difuzare de informaţii false” despre armata rusă VȚIOM nu publică în mod deschis aceste date. Pe site-ul centrului, pot fi găsite doar rezultatele unui sondaj din iunie referitor la sprijinul rușilor pentru „operațiunea specială”. Potrivit centrului, 72% dintre respondenți „mai degrabă susțin” războiul, 17% „mai degrabă nu susțin” războiul, iar pentru 11% este greu să răspundă la întrebare. "Războiul bătrânilor și al silovikilor" Centrul nu a răspuns întrebărilor adresate de Meduza, la fel nici secretarul de presă prezidențial, Dmitri Peskov. Într-o discuție cu Meduza, sociologul Grigori Iudin a numit „previzibile” rezultatele sondajului închis realizat de VȚIOM. El atrage atenția asupra faptului că o varietate de sondaje indică faptul că „operațiunea specială” este susținută mai activ de rușii mai în vârstă – precum și de mulți locuitori ai orașelor mari, unde trăiesc mulți angajați la stat. „Acesta este un război al bătrânilor și al silovikilor, care vor să blocheze țara în trecut”, comentează Iudin. Continuarea articolului, în Știrile TVR.

Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru "difuzare de informaţii false" despre armata rusă
Internațional

Ultimul opozant al lui Putin încă liber și aflat în Rusia, Ilia Iașin, anchetat penal pentru "difuzare de informaţii false" despre armata rusă

Ultimul opozant al lui Putin, anchetat. Autorităţile ruse au deschis o "anchetă penală" împotriva lui Ilia Iaşin, unul dintre ultimii lideri ai opoziţiei din Rusia care nu se află încă în exil sau nu a fost condamnat la o pedeapsă grea cu închisoarea, a anunţat marţi avocatul lui, informează AFP. Ultimul opozant al lui Putin, anchetat Comitetul de Anchetă rus, însărcinat cu principalele investigaţii din Federaţia Rusă, a deschis o anchetă împotriva opozantului, pentru "difuzare de informaţii false" despre armata rusă, a anunţat pe Facebook avocatul său Vadim Prohorov, precizând că a fost înştiinţat la telefon de anchetator. "O percheziţie începe la el (la Ilia Iaşin). Mă duc acolo", a adăugat avocatul. Ilia Iaşin, 39 de ani, a fost condamnat pe 28 iunie la 15 zile de detenţie pentru "nesupunere în faţa ordinelor poliţiei", acuzaţie pe care cel vizat a calificat-o drept fabricată, amintind pe Telegram că este "un critic al preşedintelui Putin şi un adversar al războiului din Ucraina". Iaşin a anunţat mai devreme marţi, pe reţelele sociale, că el ar trebui să fie pus în libertate miercuri dimineaţa. "Poate că mă vor elibera. Poate", a scris el. Apropiat de Navalnîi și Nemțov Iaşin este o personalitate proeminentă a opoziţiei ruse de mai mult timp, în special în cadrul mişcării anti-Kremlin din 2011-2012. El este un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, opozantul nr. 1 al Kremlinului, care în prezent ispăşeşte o pedeapsă cu nouă ani de închisoare într-o serie de dosare denunţate ca fabricate politic, şi al lui Boris Nemţov, asasinat în 2015. Ilia Iaşin, deputat municipal din partea opoziţiei într-un district din Moscova, a denunţat ofensiva militară rusă a Rusiei împotriva Ucrainei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Represiunea oricărei mişcări anti-Kremlin şi a media independente în Rusia s-a amplificat de la declanşarea acestui atac de către Kremlin. Autorităţile ruse s-au dotat în special cu un arsenal juridic pentru a permite aplicarea unor pedepse care merg până la 15 ani de închisoare împotriva celor care denunţă războiul împotriva Ucrainei, denumit oficial "operaţiune militară specială".

Putin mai sprijină o dictatură: furnizează arme juntei militare din Myanmar, care a înlăturat-o de la putere pe laureata de Nobel Aung San Suu Kyi
Internațional

Putin mai sprijină o dictatură: furnizează arme juntei militare din Myanmar, care a înlăturat-o de la putere pe laureata de Nobel Aung San Suu Kyi

Putin, arme juntei militare din Myanmar. Rusia şi Myanmar îşi vor întări cooperarea în domeniul apărării, a anunţat marţi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse, după o întrevedere între liderul juntei militare birmane Min Aung Hlaing şi oficiali de rang înalt ai ministerului rus, informează Reuters. Putin, arme juntei militare din Myanmar Ministerul rus a precizat într-un comunicat că întrevederea a avut loc luni, la Moscova, şi că Hlaing a fost în Rusia într-o vizită privată. "Întrevederea a confirmat deschiderea reciprocă de a întări în mod substanţial cooperarea multilaterală dintre departamentele militare ale celor două ţări", se spune în comunicatul Ministerului Apărării rus, citat de Reuters. Thomas Andrews, raportor special al ONU pentru situaţia drepturilor omului în Myanmar, a spus în februarie că Rusia a furnizat juntei militare drone, două tipuri de avioane de luptă şi două tipuri de vehicule blindate, unul cu sisteme de apărare antiaeriană. Un an și jumătate de la lovitura militară de stat Lovitura militară din februarie 2021 a cufundat Myanmarul în haos. Aproape 1.800 de civili au fost ucişi de forţele de securitate şi peste 13.000 au fost arestaţi, potrivit unui observator local. Miliţii au ridicat armele împotriva juntei în mai multe regiuni din Myanmar. După ce a fost înlăturată de la putere, fosta lideră birmană destituită, Aung San Suu Kyi, s-a aflat în arest la domiciliu într-un loc ţinut secret din Naypyidaw, alături de mai mulţi angajaţi casnici şi de câinele ei. Laureata premiului Nobel pentru pace, în vârstă de 77 de ani, a ieşit din arestul la domiciliu doar pentru audierile din procesul său fluviu. ONU: Junta militară, crime în masă Aung San Suu Kyi a mai stat aproape 15 ani în arest la domiciliu în timpul precedentelor dictaturi militare. În cadrul detenţiei sale actuale, legăturile sale cu exteriorul se limitează doar la scurte întâlniri cu avocaţii săi înainte de audieri. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Ea a fost deja găsită vinovată pentru corupţie, instigare la violenţă, încălcarea regulilor sanitare legate de COVID-19, precum şi încălcarea legii telecomunicaţiilor, iar un tribunal a condamnat-o la 11 ani de închisoare. Investigaţii ale ONU au arătat că junta militară din Myanmar a comis crime în masă şi crime împotriva umanităţii. Cu toate acestea, junta susţine că vrea să restabilească pacea şi ordinea.

Ultima șansă pentru a evita foametea iminentă: exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat în Turcia
Internațional

Ultima șansă pentru a evita foametea iminentă: exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat în Turcia

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat. Parisul "speră" că întâlnirea cvadripartită privind exporturile de cereale ucrainene, prevăzută pentru miercuri în Turcia, va duce la progrese, dar rămâne "prudent" având în vedere atitudinea manifestată până în prezent de Moscova, a declarat marţi şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, scrie AFP. Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat Delegaţii rusă şi ucraineană, precum şi reprezentanţi ai ONU urmează să se întâlnească miercuri în Turcia pentru a discuta problema spinoasă a reluării, prin Marea Neagră, a acestor exporturi blocate din cauza ofensivei militare ruse în curs în Ucraina. Această întâlnire, anunţată marţi de ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, confirmată apoi de Moscova şi Kiev, intervine într-un context de creştere globală a preţurilor alimentelor, în parte din cauza invaziei ruse lansate la 24 februarie. Franța rămâne "prudentă" "Suntem mobilizaţi şi sprijinim eforturile depuse de secretarul general al Naţiunilor Unite pentru a permite exportul de cereale din Ucraina pe cale maritimă", a declarat Catherine Colonna, marţi seară, în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naţionale de la Paris. "Constatăm că săptămânile trec fără ca să se arate progrese", a adăugat ministrul de externe. "Vreau să sper că reuniunea anunţată miercuri în Turcia sub egida Naţiunilor Unite, a celor două părţi Ucraina şi Rusia, cu ajutorul Turciei, va permite obţinerea de rezultate", a mai spus ea. "Dar am văzut de câteva săptămâni că Rusia cere condiţii peste condiţii la o astfel de întâlnire, aşa că rămân prudentă", a continuat Catherine Colonna. Miza: 20 de milioane de tone de cereale Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu, printre alte produse agricole, a văzut exporturile producţiei sale oprite de ofensiva militară a Moscovei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale din recolta de anul trecut sunt astfel blocate în porturile ucrainene de la Marea Neagră de navele de război ruse, în timp ce minele plasate de Kiev reprezintă şi ele o problemă, mai scrie AFP.

O dronă americană l-a ucis pe liderul grupării Stat Islamic în Siria. Lovitura, devastatoare pentru SI
Internațional

O dronă americană l-a ucis pe liderul grupării Stat Islamic în Siria. Lovitura, devastatoare pentru SI

Liderul grupării Stat Islamic Siria, ucis. S-a întâmplat marţi, după un atac cu dronă al Forţelor Aeriene ale SUA, informează marţi Reuters şi AFP. Liderul grupării Stat Islamic Siria, ucis Maher Al-Agal, prezentat drept "unul dintre cei cinci lideri de cel mai înalt rang" ai SI, a fost ucis în timp ce se deplasa cu o motocicletă lângă oraşul Jindires, iar consilierul său cel mai apropiat a fost "grav rănit", a precizat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Comandamentului central al Pentagonului, locotenent-colonelul Dave Eastburn. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Lichidarea lui Maher Al-Agal constituie o altă lovitură împotriva eforturilor grupării islamiste de a se reorganiza ca o gherilă, după ce a pierdut părţi mari din teritoriul pe care îl controla. "Această operaţiune a fost planificată intensiv pentru a asigura îndeplinirea ei. O analiză iniţială nu indică existenţa unor victime civile", a adăugat sursa citată. De asemenea, mai menţionează Comandamentul central al Pentagonului, al-Agal era responsabil pentru dezvoltarea reţelelor ISIS în afara Irakului şi Siriei. Fostul lider al SI, ucis pe 3 februarie Pe 3 februarie, preşedintele american Joe Biden a anunţat moartea fostului lider al grupării Stat Islamic, Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, care s-a aruncat în aer în timpul unei operaţiuni a forţelor speciale americane în nord-vestul Siriei, o regiune aflată sub controlul jihadiştilor. Moartea sa, precum şi cea a fostului purtător de cuvânt al grupării, au fost confirmate de Stat Islamic pe 10 martie. Supranumit "profesorul" sau "distrugătorul", Amir Mohammed Said Abdel Rahman al-Mawla, jihadist cu mai multe identităţi prezentat de gruparea jihadistă drept emirul Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, fusese implicat, între altele, în coordonarea masacrului minorităţii kurdofone yazidi. Ucraina, pretext pentru teroriști Organizaţia jihadistă Stat Islamic (SI) a promis în aprilie că va răzbuna moartea fostului său lider şi le-a cerut susţinătorilor săi să profite de războiul din Ucraina pentru a-şi relua atacurile în Europa. După o ascensiune fulgerătoare în 2014, în Irak şi Siria, şi cucerirea unor teritorii vaste, autoproclamatul califat al SI a căzut în urma ofensivelor succesive din aceste două ţări, în 2017 şi respectiv 2019. Gruparea Stat Islamic îşi menţine însă o prezenţă în mare măsură clandestină în Irak şi Siria şi conduce o insurgenţă susţinută de ambele părţi ale graniţei dintre cele două ţări", potrivit unui raport ONU publicat anul trecut. În Irak şi Siria, organizaţia jihadistă ar menţine "în total 10.000 de luptători activi", potrivit aceleiaşi surse.

Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus
Internațional

Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat marţi că a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin despre presupuse planuri de atac occidentale împotriva Rusiei, transmite AFP. Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca "De puţin timp - şi am discutat în detaliu despre asta ieri cu preşedintele rus - au fost stabilite planuri strategice de atac împotriva Rusiei", a declarat liderul de la Minsk. Potrivit acestuia, planurile respective prevăd ofensive "prin Ucraina şi Belarus". "Istoria se repetă", a comentat Lukaşenko, făcând aluzie la invadarea Rusiei de către Napoleon sau de către Germania nazistă. AFP reaminteşte că Belarusul s-a poziţionat alături de Rusia în războiul din Ucraina, permiţând forţelor ruse să folosească teritoriul belarus ca bază pentru operaţiuni. Putin înarmează atomic Belarus Luna trecută, Putin a anunţat că Moscova urmează să furnizeze "în următoarele luni" Belarusului rachete care pot transporta încărcături atomice. Având în vedere aceste poziţii şi reprimarea protestatarilor belaruşi în 2020, Occidentul aplică regimului Lukaşenko sancţiuni care au sporit dependenţa Belarusului de Rusia. Lukaşenko susţine că ţara sa se confruntă cu un "război hibrid", iar acţiunile occidentalilor "apropie lumea de prăpastia unui mare război în care nu poate exista un învingător". MAE rus vorbește de război direct cu Moscova Un discurs similar a avut şi purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a acuzat Statele Unite şi aliaţii acestora de o "confruntare hibridă" cu Rusia, "care se apropie periculos de o confruntare militară deschisă cu ţara noastră". Într-un comunicat care reproşează Japoniei susţinerea pentru Occident, Zaharova a arătat că un astfel de război ar însemna "un conflict armat între puteri nucleare" şi că "evident, o astfel de ciocnire ar prezenta un risc de escaladare nucleară". Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Moscova a vehiculat în repetate rânduri, mai mult sau mai puţin direct, ameninţarea nucleară, considerată însă de occidentali o tentativă de intimidare prin care se urmăreşte descurajarea sprijinului pentru Kiev.

Ce țară ar putea detrona China în ce privește exploatarea pământurilor rare. Zăcămintele ar alimenta omenirea o mie de ani
Internațional

Ce țară ar putea detrona China în ce privește exploatarea pământurilor rare. Zăcămintele ar alimenta omenirea o mie de ani

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic au fost descoperite în Turcia. A fost trâmbițată ca o descoperire care va pune capăt dependenței industriei ecologice de China, scrie The Times. O rezervă recent descoperită de pământuri rare, un grup de minerale vitale pentru stocarea energiei alternative, ar fi a doua ca mărime din lume după cea deținută de China, care domină producția mondială. Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic Descoperit lângă orașul Eskisehir, pe câmpia centrală a Anatoliei, noul depozit se află pe teritoriul NATO, un aspect din ce în ce mai important pentru industria occidentală. Ministerul turc al Energiei și Resurselor Naturale a prognozat că cele 694 de milioane de tone de zăcăminte conțin suficiente pământuri rare pentru a alimenta lumea timp de o mie de ani. „Obiectivul nostru este să procesăm 570.000 de tone de minereu anual când această instalație va atinge capacitatea maximă”, a spus președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Aceasta ar oferi o soluție la o mare problemă care întârzie tranziția mondială spre energia verde, dar scepticii subliniază că detaliile sunt vagi, iar cifrele citate se referă la cantitatea de minereu găsită și că cantitatea de pământuri rare produsă efectiv va depinde, ca în tot mineritul, de puritatea minereului. China bravează Dar China vrea să pară lipsită de griji. „Avantajul tehnologic și industrial al Chinei în industria globală a pământurilor rare va fi menținut în viitor”, a prezis Global Times, un oficios al Partidului Comunist, citând persoane din interiorul industriei. „Descoperirea unei rezervații de pământuri rare în Turcia nu va avea un impact evident asupra poziției globale a Chinei.” Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Chiar și așa, descoperirea turcească ar trebui să ofere cel puțin o imagine mai puțin sumbră pentru Occident decât au pictat-o pesimiștii în ultimii ani. „Nu aș spune că acesta este salvatorul pieței europene, dar este o veste binevenită”, a declarat Ryan Castilloux, managing director al Adamas Intelligence, o companie de consultanță. „Problema este atât de mare, cererea crește atât de repede încât avem nevoie de multe astfel de descoperiri care să vină online.” O alianță pentru siguranța mineralelor Cea mai solidă speranță pentru o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii câțiva ani depinde de înlocuirea rapidă a motorului cu ardere internă cu mașini electrice alimentate de baterii. Marea Britanie și America se angajează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel până în 2045. Dar realizarea acestor baterii necesită o gamă de minerale, inclusiv cele 17 așa-numite pământuri rare, segment condusă de China, care exploatează între 80 și 90% din stocurile globale. Pe fondul defalcării geopolitice care pune în conflict America și Occidentul cu Rusia și China, această dependență pare din ce în ce mai nesustenabilă. Luna trecută, Marea Britanie, SUA și alți aliați occidentali au anunțat formarea Minerals Security Partnership, o încercare de a face lanțul de aprovizionare mai „sigur”. China a anunțat restricții asupra exporturilor de pământuri rare în decembrie 2020, o mutare considerată un mijloc de conservare a stocurilor. Articolul complet, în Știrile TVR.

Schimb reciproc avantajos între Putin și Bolsonaro: liderul brazilian anunță importuri masive de motorină ieftină din Rusia
Internațional

Schimb reciproc avantajos între Putin și Bolsonaro: liderul brazilian anunță importuri masive de motorină ieftină din Rusia

Bolsonaro și Putin, schimb reciproc avantajos. Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a afirmat luni că ţara sa este aproape de a încheia un acord cu Moscova pentru a achiziţiona motorină mult mai ieftină din Rusia, în ceea ce pare a fi cel mai recent exemplu de avantaj concret de pe urma relaţiei sale amicale cu omologul său rus Vladimir Putin, informează Reuters. Bolsonaro și Putin, schimb reciproc avantajos Bolsonaro, un fost căpitan de armată cu opinii extremiste de dreapta, nu a oferit alte detalii. Preţurile ridicate ale combustibililor au afectat speranţele lui Bolsonaro de a fi reales în scrutinul din octombrie, acesta fiind depăşit în sondajele de opinie de fostul lider de stânga Luiz Inacio Lula da Silva. Deocamdată nu este clar modul în care Brazilia va achiziţiona combustibil diesel din Rusia fără a încălca sancţiunile economice occidentale impuse Moscovei după începerea invaziei militare ruse în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Jair Bolsonaro a ignorat apelurile SUA şi s-a întâlnit cu Vladimir Putin cu numai câteva zile înaintea izbucnirii războiului din Ucraina. Ulterior, el a declarat că relaţia sa cu liderul rus i-a permis Braziliei să-şi păstreze accesul la importurile de îngrăşăminte care sunt esenţiale pentru vastul sector agricol brazilian.

Urgența deputaților ruși: scoaterea în afara legii a "propagandei homosexuale", care promovează "valori netradiționale"
Internațional

Urgența deputaților ruși: scoaterea în afara legii a "propagandei homosexuale", care promovează "valori netradiționale"

Urgența deputaților ruși: eliminarea "propagandei homosexuale". Mai mulţi deputaţi ruşi au propus ca promovarea relaţiilor sexuale "netradiţionale" să fie extinsă şi în rândul adulţilor; până acum, legea "propagandei homosexuale" interzicea astfel de activităţi doar dacă vizau minorii, transmite luni Reuters. Urgența deputaților ruși: eliminarea "propagandei homosexuale" Legea din 2013 a fost deja utilizată pentru a interzice paradele gay şi a aresta activişti pentru drepturile minorităţilor sexuale. Autorităţile ruse susţin că apără astfel moralitatea de valorile liberale considerate ne-ruseşti, promovate de occident, însă activiştii pentru drepturile omului arată că legislaţia a fost aplicată pentru intimidarea comunităţii LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali şi alte minorităţi sexuale). Modificările legislative propuse prevăd amenzi pentru orice eveniment sau acţiune considerate tentative de promovare a homosexualităţii. "Propunem extinderea în general a interdicţiei unei astfel de propagande indiferent de vârsta publicului (offline, în presă, pe internet, în reţelele sociale şi în cinematografele online)", a scris pe canalul său de Telegram deputatul Aleksandr Hinştein, şeful comisiei pentru informaţii a Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus). Promovarea "valorilor netradiţionale", interzisă Preşedintele camerei, Viaceslav Volodin, afirmase săptămâna trecută că din moment ce Rusia s-a retras din Consiliul Europei va putea interzice promovarea "valorilor netradiţionale". "Cererile de legalizare a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în Rusia sunt de domeniul trecutului. Încercările de a impune valori străine societăţii noastre au eşuat", a declarat el. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Homosexualitatea a fost considerată infracţiune în Rusia până în 1993, apoi boală mintală până în 1999. Constituţia din 2020 defineşte căsătoria exclusiv ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Rusia figurează anul acesta pe antepenultimul loc în Rainbow Europe - clasamentul ILGA-Europa (asociaţie internaţională a minorităţilor sexuale) privind atitudinea statelor faţă de LGBT.

Navalnîi, din închisoare, îi râde în nas lui Putin: a fondat o organizație anti-corupție internațională
Internațional

Navalnîi, din închisoare, îi râde în nas lui Putin: a fondat o organizație anti-corupție internațională

Navalnîi, din închisoare, organizație anti-corupție internațională. Potrivit canalului lui Navalnîi pe reţeaua Telegram, unde mesajele sale sunt postate prin intermediul avocaţilor care au acces la el, din consiliul noii organizaţii vor face parte fostul premier belgian Guy Verhofstadt, politologul Francis Fukuyama, jurnalista Anne Applebaum, laureată a premiului Pulitzer, precum şi soţia disidentului, Iulia Navalnîia. Navalnîi, din închisoare, organizație anti-corupție internațională Noua Fundaţie internaţională anti-corupţie va fi "complet transparentă şi clară" şi primele sale resurse le vor constitui cei 50.000 de euro primiţi odată cu Premiul Saharov pentru libertatea de gândire decernat anul trecut lui Navalnîi de Parlamentul European. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța "Ca întotdeauna, contăm pe ajutorul şi sprijinul dvs şi promitem că vom face treabă bună", a fost citat Navalnîi în social media. În iunie 2021, o instanţă rusă a scos în afara legii birourile reţelei regionale a lui Navalnîi şi Fundaţia Anticorupţie a acestuia, ambele considerate în prezent ca extremiste şi nedorite de către autorităţile ruse.

Biden promite să facă ce nu a reușit nimeni: interzicerea armelor de asalt în SUA
Internațional

Biden promite să facă ce nu a reușit nimeni: interzicerea armelor de asalt în SUA

Biden promite interzicerea armelor de asalt. Preşedintele Joe Biden a declarat luni că Statele Unite sunt "năpădite de arme de război" şi că el este decis să interzică armele de asalt care sunt folosite în mod frecvent în incidentele armate cu număr mare de victime, relatează Reuters. Biden promite interzicerea armelor de asalt "Sunt hotărât să interzic aceste arme din nou. Nu mă voi opri până facem acest lucru", a spus Biden cu ocazia unui eveniment găzduit de Casa Albă. "Armele de asalt trebuie să fie interzise. Ele au fost interzise. Sunt decis să interzic din nou aceste arme şi încărcătoarele cu capacitate mare", a adăugat el. Liderul american şi-a exprimat susţinerea pentru Al Doilea Amendament din Constituţia SUA, care conferă americanilor dreptul de a deţine arme de foc, dar a precizat că "dreptul de a purta arme nu este un drept absolut de a-i domina pe toţi ceilalţi". Crimă în masă la parada de ziua națională În urmă cu o săptămână, suspectul Robert Crimo III a omorât şapte oameni şi a rănit alţi aproape 30 la o paradă locală de 4 iulie într-o suburbie a metropolei americane Chicago. El îşi achiziţionase arma de asalt în mod legal, deşi se ştia că deţine şi un arsenal de cuţite şi în 2019 ameninţase că vrea să-şi omoare întreaga familie, determinând intervenţia poliţiei. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Militanţii împotriva violenţelor comise cu arme de foc susţin măsuri cum sunt creşterea limitei de vârstă pentru achiziţionarea anumitor arme şi interzicerea folosirii de încărcătoare cu capacitate mare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră