marți 07 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5858 articole
Internațional

Ucraina pregătește o ofensivă împotriva Crimeii și a flotei ruse staționate în porturile peninsulei

Ucraina face planuri să atace Crimeea. Kievul se pregăteşte să atace Peninsula Crimeea de la Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, precum şi Flota Rusă de la Marea Neagră staţionată acolo, potrivit unui oficial guvernamental ucrainean, citat marţi de agenţia DPA. Ucraina face planuri să atace Crimeea "Primim echipamente anti-navă şi mai devreme sau mai târziu vom viza flota", a declarat unul dintre vice-miniştrii ucraineni ai apărării, Volodîmîr Havrîlov, pentru ziarul The Times în timpul unei vizite la Londra. "Rusia va trebui să părăsească Crimeea dacă ei doresc să existe ca ţară", a adăugat el. Potrivit lui Havrîlov, recăpătarea Insulei Şerpilor, ocupată de Moscova la începutul invaziei, a fost un prim pas. "Suntem gata să-i luăm la ţintă peste tot în Marea Neagră, dacă avem această capacitate", a adăugat el. Peskov vorbește de "pretenţii asupra teritoriului Rusiei Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat spunând că remarcile lui Havrîlov confirmă necesitatea "operaţiunii militare speciale", denumirea oficială a războiului în Rusia şi care urmăreşte, printre altele, "denazificarea" şi "demilitarizarea" Ucrainei. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Potrivit secretarului de presă prezidenţial rus, astfel de declaraţii ce conţin "pretenţii asupra teritoriului Rusiei vorbesc încă o dată despre corectitudinea operaţiunii speciale". "Numai prin astfel de mijloace Ucraina poate fi eliberată de asemenea reprezentanţi ai conducerii", a mai declarat Peskov, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

Ucraina pregătește o ofensivă împotriva Crimeii și a flotei ruse staționate în porturile peninsulei
Dilema lui Biden: să dea sisteme de rachete cu rază de 150 de km Ucrainei, în ciuda avertismentelor rusești, sau nu?
Internațional

Dilema lui Biden: să dea sisteme de rachete cu rază de 150 de km Ucrainei, în ciuda avertismentelor rusești, sau nu?

Biden, aproape de furia lui Putin. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a cerut marţi Occidentului să furnizeze un număr mult mai mare de sisteme de artilerie de precizie, afirmând că acestea ar putea "schimba jocul" şi ar putea permite o contraofensivă în faţa soldaţilor ruşi, transmite AFP. Ucraina despre SUA: Le suntem recunoscători De la mijlocul lunii iunie, SUA au livrat mai multe sisteme de artilerie de precizie Himars, cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, şi mai trebuie să livreze şi altele. "Aceste sisteme ne-au permis să distrugem circa 30 de posturi de comandament şi depozite pentru stocarea de muniţii", a declarat Reznikov la Atlantic Council. "Acest lucru a redus semnificativ avansul ruşilor şi a redus enorm intensitatea tirurilor lor de artilerie. Prin urmare, funcţionează. Le suntem recunoscători partenerilor noştri", a adăugat el, pledând în acelaşi timp pentru a fi trimise mai multe astfel de arme. Biden, aproape de furia lui Putin "Pentru o contraofensivă eficientă, cred că am avea nevoie de cel puţin 100" de sisteme Himars, a insistat el. "Acest lucru ar putea schimba jocul pe câmpul de luptă", a mai spus oficialul ucrainean. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Reznikov a făcut apel de asemenea la livrarea de sisteme cu rază de acţiune mai lungă - între 100 şi 150 de kilometri - pentru a deconecta trupele ruse de dispozitivul lor de sprijin. Administraţia preşedintelui american Joe Biden a refuzat să furnizeze acest tip de arme, temându-se că Ucraina le-ar putea folosi asupra unor ţinte din interiorul teritoriului rus, cu riscul de a împinge ţările occidentale într-o confruntare directă cu Moscova.

Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina
Internațional

Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă. Este important pentru Ucraina să pună capăt războiului înainte de venirea iernii pentru a nu-i lăsa pe ruşi să se instaleze durabil, a declarat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, într-un interviu publicat marţi, citat de AFP. Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă "Este foarte important pentru noi să nu intrăm în iarnă. După iarnă, când ruşii vor fi avut mai mult timp să se implanteze, cu siguranţă va fi mai dificil. Spre asta ne duc. Este foarte important pentru noi să nu le oferim această posibilitate", a declarat Andrii Iermak pentru revista Novoie Vremia. Reafirmând că armele furnizate de aliaţii occidentali sunt insuficiente, el a spus că mizează pe ajutorul militar american facilitat de "land lease", "legea de împrumut şi închiriere" din cel de-Al Doilea Razboi Mondial reactivată în mai de preşedintele Joe Biden pentru a sprijini Ucraina şi care urmează să intre în regim complet în august. "Obiectivul nostru este victoria, nu ne gândim la altceva", a declarat Andrii Iermak. Negocieri, doar pentru exportul cerealelor Pe de altă parte, responsabilul a subliniat că negocierile în desfăşurare cu Rusia au vizat doar deblocarea porturilor pentru exportul cerealelor ucrainene care sunt imobilizate acolo de conflict, şi nu modul de a pune capăt conflictului de exemplu. Citește și: Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA "Aceste negocieri au loc la nivel de militari şi al Ministerului de Externe şi numai cu medierea ONU", a spus el. "Comunic cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu comunic cu ruşii", a subliniat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene.

Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA
Internațional

Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA

Rușii, cu generali GRU la negocieri. Directorul executiv al site-ului de investigaţii Bellingcat, Christo Grozev, a declarat marţi că cel puţin doi din cei cinci membri ai delegaţiei ruse la negocierile de săptămâna trecută de la Istanbul privind deschiderea unor coridoare pentru reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia în porturile Ucrainei de la Marea Neagră erau înalţi ofiţeri ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU), relatează agenţia de presă Ukrinform. Rușii, cu generali GRU la negocieri Jurnaliştii Bellingcat l-au identificat pe unul dintre ei ca fiind generalul GRU, Vladimir Alekseev, care supervizează companiile militare private, a indicat Grozev într-o postare pe Twitter. "Este generalul GRU, Vladimir Alekseev, cu numele de cod . El figurează pe lista cu sancţiuni (americane) pentru atacurile cibernetice asupra serverelor DNC (Comitetul Naţional al Partidului Democrat); în prezent supervizează activitatea companiilor militare private care ucid mii de oameni în Ucraina. În iulie 2014, el supraveghea coloane ale unei astfel de companii care escortau lansatoare Buk transferate ilegal din Rusia în Ucraina", menţionează Grozev. De altfel, cu un astfel de lansator a fost doborât avionul MH17 al Malaysian Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014, iar Bellingcat i-a identificat pe soldaţii ruşi care s-au aflat în spatele acestei tragedii soldate cu 298 de morţi. Alekseev, implicat în atacurile cu Noviciok Generalul Alekseev a fost văzut cu câteva zile în urmă la Istanbul ca reprezentant al Rusiei la negocierile mediate de Turcia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, indică directorul Bellingcat, potrivit căruia din delegaţia rusă făceau parte cel puţin doi ofiţeri GRU dintr-un total de cinci responsabili. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conform tabloidului britanic The Sun, general-locotenentul rus de origine ucraineană Vladimir Alekseev i-ar fi supervizat pe ofiţerii GRU suspectaţi de Londra de otrăvirea cu agent neurotoxic de tip Noviciok a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, Iulia, în Anglia în 2018. Negocierile de la Istanbul La 13 iulie, la Istanbul, a avut loc o reuniune a delegaţiilor militare ale ministerelor apărării din Turcia, Ucraina şi Rusia, la care au participat şi responsabili ONU, în cursul căreia s-a convenit asupra înfiinţării unui centru pentru exportul de cereale ucrainene, notează Ukrinform. Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat luni că o nouă întâlnire ar putea avea loc în această săptămână, potrivit agenţiei de presă citate. Bellingcat - platformă de investigaţii jurnalistice îndeosebi privind zonele de conflict, infracţiunile (în special politice) şi încălcările drepturilor omului în diverse părţi ale lumii - a fost interzisă vineri în Rusia, care a calificat-o drept o ameninţare pentru securitatea sa.

Gazprom reia furnizarea de gaz prin Nord Stream 1, dar într-o cantitate mult mai mică decât anterior. Occidentul așteaptă decizia rușilor
Internațional

Gazprom reia furnizarea de gaz prin Nord Stream 1, dar într-o cantitate mult mai mică decât anterior. Occidentul așteaptă decizia rușilor

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului. Livrările de gaze ruseşti via conducta Nord Stream 1 ar urma să fie reluate, joi, după finalizarea lucrărilor de mentenanţă care au fost programate a se desfăşura timp de zece zile, au declarat marţi pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar. Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului În data de 11 iulie, gigantul rus Gazprom a demarat lucrările de mentenanţă la cele două ramuri ale gazoductului Nord Stream 1, care este responsabilă pentru mai mult de o treime din exporturile de gaze naturale ruseşti spre Uniunea Europeană. Marţi dimineaţa, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat că executivul comunitar nu se aşteaptă la reluarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1 după efectuarea celor zece zile de lucrări de mentenanţă, care sunt programate să se încheie joi. "Plecăm de la ipoteza că nu va fi repus în funcţiune", le-a spus Hahn jurnaliştilor. Cât va livra Gazprom, de fapt? În schimb, o sursă din apropierea acestui dosar a declarat pentru Reuters că gazoductul Nord Stream 1 este aşteptat să reia operaţiunile la timp, însă la o capacitate mai mică, de aproximativ 160 milioane metri cubi pe zi. Luna trecută, Gazprom, companie controlată de statul rus, a redus exporturile de gaze prin conducta Nord Stream 1 până la 40% din capacitate, citând întârzierile apărute în returnarea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. "Gazprom va reveni la nivelele înregistrate înainte de 11 iulie", a spus una din sursele citate de Reuters, făcând referire la volumele de gaze aşteptate să fie livrate via Nord Stream 1 începând de joi. Turbina din Canada Cotidianul rus Kommersant a informat şi el luni, citând surse din apropierea situaţiei, că turbina destinată Nord Stream 1 a fost trimisă de Canada spre Germania cu avionul la data de 17 iulie, după ce lucrările de reparaţii au fost finalizate. Cu toate acestea, una din surse a apreciat că este puţin probabil ca această turbină să fie reinstalată până la data de 21 iulie. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conducta Nord Stream 1 este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi "alte ţări".

Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran
Internațional

Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit la Teheran pentru discuţii cu liderii iranian şi turc, prima vizită a liderului de la Kremlin în afara fostei Uniuni Sovietice de la invadarea Ucrainei de către Moscova la 24 februarie, a anunţat marţi după-amiază agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters. Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană Putin se află în vizită la Teheran pentru convorbiri cu liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi de asemenea pentru o primă întâlnire tete-a-tete cu un lider al unei ţări NATO de la declanşarea invaziei, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a discuta despre un acord care să permită reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei la Marea Neagră, precum şi despre pacea în Siria. Deplasarea lui Putin, care intervine la doar câteva zile după ce preşedintele american Joe Biden a vizitat Israelul şi Arabia Saudită, transmite un mesaj puternic Occidentului despre planurile Moscovei de a stabili legături strategice mai strânse cu Iranul, China şi India în faţa sancţiunilor occidentale, notează Reuters. O legătură foarte puternică "Contactul cu Khamenei este foarte important", a declarat Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al lui Putin, reporterilor la Moscova. "Un dialog de încredere s-a dezvoltat între ei asupra celor mai importante probleme pe agenda bilaterală şi internaţională". "În majoritatea problemelor, poziţiile noastre sunt apropiate sau identice", a adăugat el. Pentru Iran, de asemenea confruntat cu sancţiuni economice occidentale şi în conflict cu Statele Unite asupra programului nuclear al Teheranului şi unei serii de alte probleme, vizita lui Putin este oportună. Liderii săi clericali sunt dornici să consolideze relaţiile strategice cu Rusia în faţa unui bloc emergent israeliano-arab în Golf susţinut de SUA şi care ar putea înclina echilibrul de putere în Orientul Mijlociu mai departe de Iran. Teheran vs Washington "Având în vedere evoluţia legăturilor geopolitice după războiul din Ucraina, Teheranul încearcă să-şi asigure sprijinul Moscovei în confruntarea cu Washingtonul şi aliaţii săi regionali", a declarat un înalt oficial iranian citat de Reuters, cerând să nu fie numit. În primul rând pe ordinea de zi în discuţiile trilaterale de marţi care vor include de asemenea Turcia vor fi eforturile de reducere a violenţei în Siria, unde Erdogan a ameninţat că va lansa mai multe operaţiuni militare pentru a extinde "zonele sigure" adânci de 30 km de-a lungul graniţei. Atât Moscova, cât şi Teheranul se opun oricărei astfel de acţiuni din partea Turciei. "Menţinerea integrităţii teritoriale a Siriei este foarte importantă şi orice atac militar în nordul Siriei va dăuna cu siguranţă Turciei, Siriei şi întregii regiuni şi de pe urma sa vor beneficia teroriştii", i-a spus Khamenei lui Erdogan. Problema siriană Erdogan a declarat că terorismul rămâne o preocupare şi o ameninţare comună pentru Iran şi Turcia, iar cele două ţări trebuie să lupte împotriva tuturor ameninţărilor, inclusiv combatanţii kurzi din Turcia, Siria şi Iran consideraţi terorişti de către Ankara. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Orice operaţiune turcă în Siria ar ataca miliţia kurdă YPG, o formaţiune cheie a Forţelor Democratice Siriene (SDF) susţinute de SUA şi care controlează mari părţi din nordul Siriei şi sunt considerate de Washington un aliat important împotriva Statului Islamic.

Cum poate Nancy Pelosi declanșa un conflict armat între SUA și China: Beijingul a amenințat cu "măsuri puternice" dacă Pelosi merge în Taiwan
Internațional

Cum poate Nancy Pelosi declanșa un conflict armat între SUA și China: Beijingul a amenințat cu "măsuri puternice" dacă Pelosi merge în Taiwan

Nancy Pelosi dinamitează relația China - SUA. Guvernul chinez a avertizat marţi că va lua "măsuri puternice" în cazul în care preşedinta Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, va efectua o vizită în Taiwan, după o informaţie din presă în acest sens, relatează Reuters. Nancy Pelosi dinamitează relația China - SUA Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe Zhao Lijian a afirmat că o vizită a înaltei oficialităţi americane ar "submina grav suveranitatea şi integritatea teritorială ale Chinei". "Dacă partea americană continuă cu obstinaţie în această direcţie, China va lua categoric măsuri ferme şi puternice pentru a-şi apăra cu tărie suveranitatea naţională şi integritatea teritorială", a subliniat purtătorul de cuvânt într-o conferinţă de presă la Beijing. "Statele Unite trebuie să fie integral responsabile pentru toate consecinţele provocate de acest lucru", a adăugat el. Oficial, nu există informații Potrivit Financial Times, care citează surse informate, vizita va avea loc în august, iar Nancy Pelosi şi delegaţia sa vor vizita de asemenea Indonezia, Japonia, Malaezia şi Singapore, precum şi Hawaii, unde se află Comandamentul SUA pentru regiunea Indo-Pacific. Biroul alesei democrate şi Departamentul de stat american nu au comentat deocamdată informaţia, iar Ministerul de Externe taiwanez a afirmat că nu dispune de "informaţii relevante" în acest moment, menţionează Reuters. În aprilie, Nancy Pelosi şi-a amânat o vizită în Taiwan, din cauza unui test pozitiv de coronavirus. China a atenţionat atunci că vizita sa ar afecta grav relaţiile americano-chineze. Întâlnire cu vicepreședintele taiwanez În ianuarie, Pelosi, vechi critic al Beijingului, a avut o întâlnire online cu vicepreşedintele taiwanez William Lai, care a efectuat atunci un turneu în SUA şi Honduras. Casa Albă şi-a exprimat preocuparea faţă de vizita lui Pelosi, au indicat pentru ziar trei surse, iar alte două au notat că administraţia SUA este divizată în privinţa oportunităţii acestei vizite. În opinia unor oficiali, ar fi fost mai uşor de justificat o vizită în aprilie, imediat după debutul invaziei ruse în Ucraina. Mai devreme în iulie, Strâmtoarea Taiwan a fost survolată de avioane de luptă chineze, incident calificat de insulă drept o provocare şi care a avut loc în timpul unei vizite la Taipei a senatorului american Rick Scott, republican, membru al Comisiei pentru servicii armate a Senatului. SUA înarmează Taiwanul Luni, China a cerut SUA să renunţe fără întârziere la o potenţială vânzare de tehnologie militară către Taiwan, în valoare estimată de 108 milioane de dolari. Taiwanul, care are o populaţie de 23 de milioane de locuitori, este considerat de China o provincie rebelă destinată să revină într-o zi sub controlul său, cu forţa dacă va fi nevoie. Citește și: Agitația politică de la Sofia continuă, spre folosul Moscovei: președintele pro-rus Rumen Radev le cere socialiștilor să formeze guvernul Statele Unite, la fel ca marea majoritate a ţărilor din lume, nu recunosc oficial Taiwanul, dar Washingtonul este cel mai important partener şi furnizor de arme al Taipeiului, iar administraţia preşedintelui Joe Biden şi-a declarat în mod repetat angajamentul "ferm ca o stâncă" faţă de Taiwan.

Gazprom sugerează că nu va relua furnizarea de gaz prin Nord Stream 1 și nici nu va plăti despăgubiri către OMV
Internațional

Gazprom sugerează că nu va relua furnizarea de gaz prin Nord Stream 1 și nici nu va plăti despăgubiri către OMV

Gazprom nu reia furnizarea de gaz. Dar OMV se aşteaptă ca livrările din Rusia prin gazoductul Nord Stream 1 să se reia aşa cum era planificat, după efectuarea lucrărilor de mentenanţă, a anunţat luni grupul energetic austriac, după ce, conform unui document consultat de Reuters, Gazprom a decis să invoce o clauză de tip "forţă majoră" cu privire la livrările de gaze. Gazprom nu reia furnizarea de gaz Într-un comunicat, OMV precizează că nu poate face comentarii în legătură cu comunicarea sa operaţională cu Gazprom, în cadrul relaţiilor lor contractuale, iar un purtător de cuvânt a adăugat că livrările de gaze către OMV încă sunt mai reduse cu aproximativ 70% faţă de nivelul convenit. În documentul consultat de Reuters, Gazprom anunţă că nu-şi poate îndeplini obligaţiile contractuale cu privire la furnizarea de gaze naturale din cauza unei "situaţii extraordinare", care nu poate fi controlată de grupul rus. Gazprom adaugă că măsura invocării "forţei majore", o clauză invocată într-o situaţie în care o companie se confruntă cu o situaţie pe care nu o poate controla, este valabilă pentru livrările care au început din data de 14 iunie, "ceea ce scuteşte compania de la plata despăgubirilor pentru orice reduceri ale livrărilor survenite între timp". UE ar mai vrea gaze până în 2027 de la ruși Un trader citat de Reuters susţine că scrisoarea are legătură cu livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1, o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Citește și: Agitația politică de la Sofia continuă, spre folosul Moscovei: președintele pro-rus Rumen Radev le cere socialiștilor să formeze guvernul Cel mai probabil, decizia Gazprom va escalada tensiunile dintre Rusia şi Occident pe tema invaziei ruseşti din Ucraina. Uniunea Europeană, care a impus sancţiuni Moscovei, şi-a propus să înceteze să mai utilizeze combustibil fosili ruseşti din 2027, însă, pentru moment, vrea ca livrările de gaze ruseşti să continue până când va putea să găsească alţi furnizori. Livrările de gaze ruseşti au scăzut de-a lungul tuturor marilor rute de tranzit, inclusiv prin Ucraina şi Belarus, dar şi prin intermediul conductei Nord Stream 1, la care se efectuează în prezent lucrări de mentenanţă.

Nou incident umilitor pentru Biden în relația cu Emiratele Arabe: cetățean american, fost avocat al lui Jamal Khashoggi, deținut la Abu Dhabi
Internațional

Nou incident umilitor pentru Biden în relația cu Emiratele Arabe: cetățean american, fost avocat al lui Jamal Khashoggi, deținut la Abu Dhabi

Nou incident umilitor: Biden versus Emirate. Departamentul de Stat american a anunţat luni că nu are "niciun indiciu până în acest moment" că detenţia unui american în Emiratele Arabe Unite (EAU) ar avea legătură cu relaţiile sale cu jurnalistul saudit Jamal Khashoggi, care a fost asasinat în 2018 la Istanbul, transmite Reuters. Nou incident umilitor: Biden versus Emirate "Dar noi încă strângem informaţii", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Săptămâna trecută, autorităţile din EAU l-au arestat pe Asim Ghafoor, cetăţean american şi avocat pentru drepturi civile care anterior lucrase ca avocat pentru jurnalistul saudit Jamal Khashoggi, ce a fost asasinat la 2 octombrie 2018 în consulatul Arabiei Saudite la Istanbul. Serviciile de informaţii americane afirmă că prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman a aprobat operaţiunea care l-a vizat pe Khashoggi. Prinţul saudit neagă orice implicare. Arestarea lui Ghafoor a coincis cu o vizită a preşedintelui american Joe Biden în Arabia Saudită. Acuzații de spălare de bani şi evaziune fiscală Un reprezentant al guvernului de la Abu Dhabi a afirmat luni că Statele Unite îl anchetau pe Ghafoor pentru spălare de bani şi evaziune fiscală şi în 2020 solicitaseră asistenţă şi informaţii din partea EAU. Ulterior, EAU au început propria investigaţie, care "a furnizat dovezi suficiente ale încălcării legilor EAU cu privire la spălarea de bani şi taxe". În 25 mai acest an, Asim Ghafoor a fost condamnat de tribunalul penal din Abu Dhabi la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, la plata unei amenzi de 816.000 dolari şi la deportare. "Dl. Ghafoor are dreptul de a face apel la condamnarea şi sentinţa sale", a adăugat reprezentantul EAU. Khashoggi, asasinat în 2018 Pe 2 octombrie 2018, jurnalistul saudit Jamal Khashoggi a fost asasinat în consulatul saudit de la Istanbul de către un grup de persoane venite special de la Riad. Critic al puterii saudite după ce fusese apropiat de aceasta, Khashoggi, care locuia în SUA, era angajat al publicaţiei americane The Washington Post. Citește și: Ca să elimine petrolul rusesc de pe piață, Biden acceptă „albirea” prințului saudit Mohamad bin Salman. Externele de la Riad au criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american El venise la consulatul ţării sale pentru a solicita documente necesare pentru căsătoria cu logodnica sa turcoaică Hatice Cengiz.

Agitația politică de la Sofia continuă, spre folosul Moscovei: președintele pro-rus Rumen Radev le cere socialiștilor să formeze guvernul
Internațional

Agitația politică de la Sofia continuă, spre folosul Moscovei: președintele pro-rus Rumen Radev le cere socialiștilor să formeze guvernul

Președintele bulgar pro-rus vrea guvern socialist. Partidul socialist din Bulgaria a primit mandat luni pentru a forma guvernul de la preşedintele Rumen Radev, o ultimă tentativă de a evita noi alegeri anticipate, relatează DPA. Președintele bulgar pro-rus vrea guvern socialist Dacă socialiştii vor eşua, ţara se va îndrepta spre un nou scrutin legislativ anticipat, al patrulea din aprilie 2021. Coaliţia formată din patru partide condusă de premierul Kiril Petkov şi-a pierdut majoritatea parlamentară în iunie, după ce partidul populist Există un Astfel de Popor al cântăreţului Slavi Trifonov a ieşit din coaliţie. Citește și: Președintele bulgar, pro-rus, îl sabotează pe premierul pro-occidental: nu vrea ca Bulgaria să se implice în vreun fel în ajutorul Ucrainei Petkov este acum numai premier interimar iar partidul său, "Continuăm schimbarea", nu a reuşit să formeze o nouă majoritate parlamentară în urmă cu două săptămâni. Al doilea cel mai partid bulgar GERB, condus de fostul premier Boiko Borisov, a decis să returneze imediat mandatul de a forma un nou guvern. Socialiştii au acum a treia şi ultima şansă de a forma guvernul. Socialiștii cer premier de la "Continuăm Schimbarea" Partidul Există un Astfel de Popor a ieşit din coaliţie din cauza poziţiei guvernului faţă de Macedonia de Nord şi a politicii sale financiare. Celelalte două partide ale coaliţiei - socialiştii şi alianţa Bulgaria Democratică, precum şi unii membri ai partidului antisistem al lui Slavi Trifonov - au rămas loiale guvernului. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Lidera socialistă Kornelia Ninova a spus că cea mai mare forţă politică - în acest caz, "Continuăm Schimbarea" - ar trebui să furnizeze premierul. Ea intenţionează să înceapă discuţii cu formaţiunea lui Petkov şi ceilalţi doi membri ai coaliţiei chiar de marţi.

Unii comandanți ruși au utilizat hărți ale Ucrainei din anii '60, care nu menționează zone rezidențiale noi sau construcții utilitare
Internațional

Unii comandanți ruși au utilizat hărți ale Ucrainei din anii '60, care nu menționează zone rezidențiale noi sau construcții utilitare

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina. O parte dintre comandanţii ruşi au utilizat în invazia din Ucraina hărţi vechi din anul 1969 şi pe care nu erau indicate zone rezidenţiale mai noi, cum ar fi Saltovka, o suburbie a Harkovului, sau rezervoare de apă, relatează luni agenţia de presă Ukrinform, citând serviciul de presă al filialei SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) din regiunea Harkov. Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina "Anchetatori ai SBU au stabilit că o parte dintre comandanţii armatei ruse, care a invadat teritoriul nostru la sfârşitul lunii februarie, s-au ghidat după hărţi topografice din 1969. Dovadă stau documente ale invadatorilor confiscate de SBU în zone care fuseseră ocupate temporar în regiunea Harkov" de trupele invadatoare, menţionează într-un comunicat serviciul de presă, citat pe pagina sa de Facebook. Astfel, hărţile topografice ale Ucrainei descoperite după anihilarea unei unităţi a Brigăzii 138-a de gardă motorizată a armatei ruse relevă că ele nu au mai fost actualizate de cel puţin 53 de ani. "Pe hărţile invadatorilor lipseşte complet zona rezidenţială Saltovka din nord-estul Harkovului, a cărei construcţie a început în anii 1970. De asemenea, lipseau rezervoarele de apă Travianskoe şi Muromskoe, construite, de asemenea, în anii '70 ai secolului trecut. Frontiera de stat între Rusia şi Ucraina era în genere trasată cu un pix, întrucât pe hărţile lor aceasta nu exista", subliniază SBU. Hărți perimate, "secret de stat" Deşi hărţile au numere de înregistrare din zilele noastre şi chiar sunt însemnate ca fiind "secret de stat", la o examinare mai detaliată se poate observa că ele au fost editate în 1969, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei. Serviciul Topografic al Districtului militar de Vest din Federaţia Rusă, condus de colonelul Aleksei Krasnov, precum şi Centrul de informaţii geospaţiale şi de navigaţie al Rusiei sunt instituţiile care au acordat suportul tehnic pentru unitatea Brigăzii a 138-a de gardă, care a fost anihilată de forţele ucrainene în regiunea Harkov la sfârşitul lunii martie. Bloc de locuințe, "confundat" cu un aeroport militar Forţele ruse au lovit cu rachete de croazieră în sâmbăta în ajun de Paşte ceea ce au spus ele că ar fi fost un aeroport militar. În realitate au nimerit un bloc de locuinţe de nouă etaje, în atac murind un bebeluş de trei luni, mama şi bunica sa. Într-adevăr, în anii 70 ai secolului trecut, în perioada sovietică, la periferia Odesei se afla un aeroport militar, dar care după prăbuşirea URSS se transformase în târg, iar apoi pe locul fostului aerodrom a fost construită o zonă rezidenţială, a explicat la vremea respectivă Ukrainska Pravda, denunţând minciunile Ministerului rus al Apărării. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Armata Federaţiei Ruse a lansat peste 3.000 de rachete de croazieră, nenumărate obuze de artilerie şi alte proiectile de la începutul invaziei în Ucraina şi până în prezent, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Ukrinform. Ucraina, teren de testare pentru rachete rusești "Peste 3.000 de rachete de croazieră a utilizat Rusia împotriva Ucrainei. Sunt imposibil de numărat obuzele de artilerie şi alte proiectile şi muniţii care au fost folosite împotriva ţării noastre şi a poporului nostru. Dar este cu siguranţă posibil să-i aducem în faţa justiţiei pe toţi criminalii de război ruşi. Pe toţi colaboraţioniştii. Pe toţi cei responsabili de teroare. Pentru tot ceea ce se întâmplă de 145 de zile şi mai mult de opt ani în Ucraina. Şi o vom face", susţine Zelenski în mesajul său postat pe Telegram. Ucraina a devenit de fapt un teren de testare pentru rachetele moderne ruseşti, completează comandamentul Forţelor aeriene ucrainene, într-un comunicat pe Facebook. "Invadatorii folosesc întregul arsenal de arme disponibil împotriva Ucrainei. Pământul nostru a devenit de fapt un teren de testare atât pentru rachetele moderne ruseşti, cât şi pentru cele învechite, care au fost dezvoltate şi fabricate încă din perioada URSS", se menţionează în comunicatul citat de Ukrinform. Rușii folosesc și rachete sovietice Acestea sunt rachete de croazieră, de tipul aer-sol, rachete lansate de sisteme operativ-tactice Tocika-U şi Iskander, precum şi rachete Onyx ale complexului de coastă Bastion. Din ce în ce mai mult, inamicul foloseşte vechi rachete sovietice, precum X-59, X-22, X-31 şi altele, împotriva poziţiilor armatei ucrainene şi a obiectelor civile, potrivit acestuia. În ultimele săptămâni, forţele ruse au început să lovească ţinte terestre cu rachete antiaeriene ale sistemului S-300, destinat în principal pentru distrugerea ţintelor aeriene, subliniază comandamentul Forţelor aeriene ucrainene.

Germania mai întoarce o decizie a lui Merkel: ar putea reveni la centralele nucleare, aflate în curs de închidere
Internațional

Germania mai întoarce o decizie a lui Merkel: ar putea reveni la centralele nucleare, aflate în curs de închidere

Germania poate reveni la energia nucleară: ar putea prelungi durata de viaţă a ultimelor sale trei centrale nucleare, a anunţat luni Ministerul german al Economiei, pe măsură ce creşte sprijinul opiniei publice în favoarea acestei opţiuni în contextul unei posibile opriri a livrărilor de gaze naturale ruseşti, transmite Reuters. Germania poate reveni la energia nucleară Ultimele trei centrale nucleare care mai funcţionează în Germania sunt programate să fie închise până la finele acestui an, după ce fostul cancelar Angela Merkel a promis că va renunţa la energia nucleară ca urmare a accidentului de la centrala nucleară Fukushima din 2011. Aceste trei centrale nucleare au fost responsabile pentru 6% din producţia de electricitate a Germaniei în primul trimestru al acestui an. În prima evaluare, realizată în luna martie, specialiştii din ministerele Mediului şi Economiei nu au recomandat prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare, citând obstacolele legale dar şi problemele legate de autorizaţii şi asigurări, necesitatea unor teste de siguranţă extinse şi posibil costisitoare, precum şi lipsa de combustibil nuclear necesar pentru ca centralele să poată funcţiona în continuare. Lipsa gazelor rusești a declanșat controversa Însă, diminuarea livrărilor de gaze naturale ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream 1 a dat apă la moară susţinătorilor energiei nucleare, atât din Germania cât şi din Europa, pe fondul temerilor privind o criză în aprovizionarea cu electricitate la iarnă. Ministerul german al Economiei a dezvăluit că operatorii de reţea au cerut efectuarea unei a doua evaluări cu privire la viabilitatea energiei nucleare. "Vom face din nou calculele şi vom lua o decizie pe baza unor lucruri clare", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Economiei, adăugând că rezultatele noii evaluări sunt aşteptate peste câteva săptămâni. Energie ideologizată Opoziţia conservatoare CDU/CSU a dat vina pe partidul ecologist, al cărui reprezentat ocupă postul de ministru al Economiei, pentru rezistenţa Guvernului de la Berlin faţă de dosarul energiei nucleare, subliniind că este vorba de o opoziţie de natură ideologică. În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Christiane Hoffmann, a spus că problema prelungirii duratei de viaţă a centralelor nucleare este una de natură tehnică pentru guvern, şi nu una ideologică. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Noua evaluare va avea în vedere impactul potenţial al preţurilor mai mari la gaze asupra preţurilor la electricitate, posibilitatea unor întreruperi mai serioase în aprovizionare cu gaze şi oprirea producţiei la centralele nucleare din Franţa, arată un document al Ministerului german al Economiei consultat de Reuters. În plus, testele de stres vor analiza situaţia specială existentă în sudul Germaniei şi în landul Bavaria, unde centrala nucleară de la Isar II este programată să fie închisă la finele acestui an. Acest land depinde de centralele pe gaze şi are puţine termocentrale pe cărbune precum şi o producţie mică de energie electrică eoliană, se mai arată în documentul menţionat.

Rușii au atacat din nou cu rachete Odesa. Ținta, podul de la Zatoka
Internațional

Rușii au atacat din nou cu rachete Odesa. Ținta, podul de la Zatoka

Rușii au atacat din nou Odesa. Armata rusă a lansat luni un nou atac cu rachete asupra regiunii Odesa din sudul Ucrainei, una dintre acestea lovind podul care trece peste estuarul Nistrului în regiunea Zatoka, a anunţat primăria oraşului-port Odesa, pe baza informaţiilor de la Comandamentul Operaţional Sud al forţelor de apărare ucrainene, potrivit agenţiilor de presă ucrainene Unian şi Liga. Rușii au atacat din nou Odesa Trei avioane de luptă multirol ruseşti Su-35 au lansat patru rachete asupra regiunii Odesa din spaţiul aerian al Mării Negre, indică Comandamentul Operaţional Sud, adăugând că atacul a avut loc în jurul orei locale 11:00. Una dintre cele patru rachete a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană deasupra mării, iar alte două au lovit obiective de infrastructură militară, declanşând un incendiu, la stingerea căruia au fost mobilizate mai multe echipaje de pompieri. O altă rachetă a lovit podul care trece peste estuarul Nistrului în regiunea Zatoka, pe care ruşii îl bombardează încă din aprilie. Tot de atunci acest pod nu mai este funcţional. Nu s-au înregistrat morţi sau răniţi în urma acestui nou atac asupra regiunii Odesa, indică autorităţile locale ucrainene, citate de Liga. Atacuri în seria asupra unor obiective La 17 iulie, Rusia a distrus cu o rachetă un depozit de cherestea, susţinând că ar fi un distrus de fapt un depozit de armament. În noaptea de duminică spre luni, armata rusă a lansat peste 60 de rachete cu MLRS (sisteme de rachete de lansare multiplă) asupra Nikopol, provocând distrugeri de amploare. Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Şeful administraţiei militare ucrainene din regiunea Dnipropetrovsk, Valentin Reznicenko, a declarat că au fost lovite obiective de infrastructură urbană, inclusiv un spital şi conducte de apă şi de gaze, şi zone rezidenţiale din acest oraş din zona central-estică a Ucrainei. Conform primelor informaţii, o femeie de 75 de ani a fost rănită. În 16 iulie, invadatorii ruşi lansaseră 53 de rachete asupra Nikopol (regiunea Dnipropetrovsk), omorând două persoane şi provocând distrugeri de proporţii.

Kremlinul a scos-o de la naftalină pe "disidenta" Ovsiannikova, care a fost "arestată" câteva ore
Internațional

Kremlinul a scos-o de la naftalină pe "disidenta" Ovsiannikova, care a fost "arestată" câteva ore

"Disidenta" Ovsiannikova, "arestată" pentru scurt timp. Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, devenită celebră după ce a intrat în direct în emisie la televiziune cu o pancartă prin care critica ofensiva Moscovei în Ucraina, a anunţat luni că a fost eliberată la câteva ore după arestarea sa, informează AFP şi Reuters. "Disidenta" Ovsiannikova, "arestată" pentru scurt timp "Sunt acasă. Totul este bine", a scris ea pe Facebook în timpul nopţii. "De acum ştiu că e mai bine să ies din casă cu paşaportul şi un rucsac" după mine, a adăugat ea. Înainte de aceasta, ea postare pe Facebook o fotografie cu ea şi doi câini, scriind că imediat ce a ieşit din casă, pentru o plimbare cu câinii săi, a fost "abordată de oameni în uniformă". "Acum sunt la Ministerul de Interne din Krasnoselski", a adăugat ea, cu referire la o secţie de poliţie dintr-un district din Moscova. Potrivit avocatului său Dmitri Zahvatov, Ovsiannikova a fost arestată sub suspiciunea că a "discreditat" armata Federaţiai Ruse în timp ce a luat cuvântul la un tribunal din Moscova, unde s-a dus săptămâna trecută pentru a susţine un opozant, pe Ilia Iaşin, care în final a fost plasat în detenţie pentru că a criticat ofensiva rusă în Ucraina. Protest de una singură lângă Kremlin Acest cap de acuzare, introdus după lansarea intervenţiei militare ruse în Ucraina, este pasibil de o pedeapsă grea cu închisoarea. Deocamdată, autorităţile ruse nu au anunţat declanşarea unei anchete penale împotriva jurnalistei Marina Ovsiannikova. Scurta arestare intervine de asemenea la câteva zile după ce Marina Ovsiannikova a protestat singură, lângă Kremlin, cu o pancartă ce critica intervenţia militară în Ucraina şi pe preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: Rusia fură masiv grâu din Ucraina și îl exportă din peninsula Crimeea. Livrările, de 50 de ori mai mari decât normalul perioadei Ovsiannikova a devenit faimoasă în întreaga lume la mijlocul lunii martie, după ce a apărut la ştirile de seară pe platourile de filmare ale unui canal de televiziune pro-Kremlin, pentru care lucra atunci, purtând o pancartă care critica ofensiva în Ucraina şi "propaganda" mass-media controlate de putere.

Dolarul încă va mai crește, deși se află la un nivel extrem de ridicat. Euro va fi mai "ieftin" decât moneda americană
Internațional

Dolarul încă va mai crește, deși se află la un nivel extrem de ridicat. Euro va fi mai "ieftin" decât moneda americană

Dolarul va continua să crească masiv. Îngrijorările cu privire la o recesiune globală şi agravarea crizei din Europa împing în sus dolarul american şi puţini analişti de pe Wall Street se aşteaptă la o schimbare de traiectorie în perioada imediat următoare, informează un articol publicat în The Wall Street Journal. Cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani După cel mai puternic prim semestru înregistrat de moneda americană în ultimul deceniu, investitorii care au vrut să se protejeze de scăderile de pe pieţele bursiere au mizat pe rezistenţa economiei americane şi astfel au alimentat o ascensiune rapidă a dolarului. Indicele WSJ Dollar Index, care măsoară dolarul în raport cu un coş format din 16 monede, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Moneda euro a coborât sub paritate în raport cu dolarul pentru prima dată după 2002 iar yenul japonez a coborât la minime fără precedent de la finalul secolului 20. O sabie cu două tăişuri Un dolar puternic este o sabie cu două tăişuri pentru consumatorii şi companiile americane deoarece creşte puterea de cumpărare internă, dar afectează veniturile companiilor multinaţionale. Grupul Microsoft Corp. şi-a redus estimările de venituri în luna iunie, după ce în aprilie anunţa că dolarul puternic i-a amputat veniturile cu aproximativ 300 de milioane de dolari în primele trei luni ale anului. Aprecierea dolarului a afectat şi materiile prime, de la petrol şi până la cupru, care sunt cotate în dolari, lovind economiile emergente, ale căror datorii denominate în dolari au devenit de asemenea mai greu de rambursat pe fondul întăririi monedei americane. Cu ochii și pe euro Săptămâna aceasta investitorii vor urmări cu atenţie rezultatele pentru trimestrul al doilea publicate de o serie de companii precum Goldman Sachs,Tesla şi Alcoa. "Cu siguranţă, dolarul va fi un obstacol important în calea câştigurilor", spune Adam Crisafulli, fondatorul firmei de analiză a pieţei Vital Knowledge. Tot în zilele următoare, managerii de fonduri vor urmări cu atenţie reuniunea de politică monetar de la Banca Centrală Europeană pentru indicii cu privire la direcţia în care se va îndrepta moneda euro. Analiştii mizează deja pe faptul că BCE va majora dobânda de referinţă pentru prima dată după 2011. Dolarul va continua să crească masiv Fondurile speculative mizează împotriva euro, care s-a depreciat cu aproape 15% în raport cu dolarul pe parcursul ultimelor 12 luni, din motive precum războiul din Ucraina şi problemele asociate cu energia şi inflaţia. În paralel, yenul japonez şi-a continuat declinul, scăzând cu aproape 20% în raport cu dolarul în ultimul an. Banca Japoniei a promis că va continua politica sa de dobânzi reduse, în pofida semnelor de inflaţie. În aceste condiţii, analiştii de pe Wall Street se aşteaptă ca tendinţa de apreciere a dolarului să continue atât timp ce temerile privind o recesiune globală se înmulţesc. Săptămâna trecută, analiştii de la Morgan Stanley şi-au modificat prognozele cu privire la cursul euro-dolar şi acum se aşteaptă ca un euro să se tranzacţioneze pentru 97 de cenţi la finele lunii septembrie. Fed: Dolarul mai are loc de creștere Michael Feroli, economist şef la JPMorgan spune că minutele de la reuniunea de politică monetară din luna iunie a Rezervei Federale americane susţin ideea că dolarul mai are loc de creştere. La începutul anului investitorii nu erau siguri că Fed va majora agresiv costul creditului, dacă asta va însemna că va fi afectată economia americană. Citește și: Dominația Occidentului în lume se apropie de final, în favoarea Chinei, crede fostul premier britanic Tony Blair Minutele de la ultime reuniune de politică monetară sugerează că Banca centrală a SUA va face tot ce este nevoie pentru a combate inflaţia. "Cea mai importantă schimbare de ton a fost acceptarea faptului că ar putea fi nevoie să fie sacrificată creşterea economică pentru a reface stabilitatea preţurilor însă acesta este un cost pe care oficialii Fed sunt dispuşi să îl plătească", a subliniat Michael Feroli.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră