luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un "joc duplicitar" al lui Putin

Gazprom, doar 20% gaze pentru Europa. Grupul rus Gazprom a anunţat luni că va opri, pentru mentenanţă, o altă turbină din cadrul gazoductului Nord Stream 1, ceea ce înseamnă o nouă reducere drastică a livrărilor de gaze ruseşti spre Europa, informează Reuters şi AFP. Gazprom, doar 20% gaze pentru Europa Gazprom a precizat că, începând de miercuri, livrările de gaze via Nord Stream 1, vor coborî până la 33 de milioane de metri cubi pe zi, ceea ce înseamnă că Nord Stream 1 va funcţiona la doar 20% din capacitate. Această nouă lovitură vine într-un moment de tensiuni crescute între Rusia şi Occident din cauza invadării Ucrainei. Uniunea Europeană a acuzat Rusia că practică un şantaj energetic în timp ce Kremlinul susţine că reducerea livrărilor de gaze este rezultatul lucrărilor de mentenanţă şi consecinţelor sancţiunilor occidentale. Turbina canadiană Săptămâna trecută, Gazprom a reluat livrările de gaze ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream 1, după o perioadă de mentenanţă de zece zile, însă conducta funcţionează în prezent la doar 40% din capacitate, un nivel care, potrivit Rusiei, se datorează întârzierilor apărute în revenirea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. Explicaţia venită de la Gazprom a fost criticată de politicenii europeni, în condiţiile în care autorităţile germane au informat că turbina trimisă pentru service în Canada nu urma să fie folosită până în luna septembrie. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Gazoductul Nord Stream 1 are o capacitate de 167 milioane de metri cubi pe zi şi este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi "alte ţări". Germania: "Joc duplicitar" Uniunea Europeană a acuzat Rusia că practică un şantaj energetic în timp ce Kremlinul susţine că reducerea livrărilor de gaze este rezultatul lucrărilor de mentenanţă şi consecinţelor sancţiunilor occidentale. Ministrul german al economiei Robert Habeck l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că face un "joc duplicitar" în legătură cu reducerea livrărilor de gaz rusesc cauzate de presupuse probleme cu o turbină reparată din Germania. "Nu există motive tehnice pentru scăderea livrărilor. Turbina este gata pentru livrare către Rusia", a spus Habeck. El a adăugat că documentele de export ale Siemens Energy sunt complete, dar Rusia refuză să emită documentele de import. Compania Siemens Energy a confirmat că turbina va putea pleca din Germania spre Rusia de îndată ce documentele vor fi finalizate. "Rusia încalcă contractele şi dă vina pe alţii. Putin face un joc duplicitar. El încearcă să slăbească sprijinul mare pentru Ucraina şi să pună o frână societăţilor noastre. Pentru a face asta, el menţine incertitudinea şi creşte preţurile. Noi contracarăm acest lucru prin unitate şi acţiune concentrată", a adăugat ministrul german.

Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un "joc duplicitar" al lui Putin
Anturajul lui Zelenski, subțiat de suspiciuni de trădare. Cine sunt cei cinci loiali ai președintelui ucrainean
Internațional

Anturajul lui Zelenski, subțiat de suspiciuni de trădare. Cine sunt cei cinci loiali ai președintelui ucrainean

Anturajul lui Zelenski, suspiciuni de trădare. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se înconjoară de un grup dur de personalităţi politice de prim-plan, care şi-au demonstrat loialitatea, după aproape cinci luni de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, în plină epurare de înalţi oficiali suspectaţi de "trădare", comentează agenţia de presă EFE, citând media locale. Funcționarul fidel Denis Șmîgal Liderul ucrainean s-a concentrat încă de la începutul ofensivei atât pe coordonarea apărării ţării, cât şi pe comunicare, domeniu în care se simte confortabil graţie carierei sale de actor. Chiar dacă s-a aflat în miezul tuturor deciziilor importante, preşedintele s-a bazat pe o serie de personalităţi de nivel înalt din anturajul său, a căror influenţă nu este întotdeauna legată de competenţe clar definite. Citește și: Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin. Lavrov a confirmat, public, că Rusia vrea să schimbe regimul „absolut antipopular şi antiistoric” din Ucraina În acest gen de "Cine este cine", premierul Denis Şmîgal are rolul unui funcţionar fidel, fără să aspire să rivalizeze cu preşedintele, în pofida largilor sale puteri care derivă din poziţia sa. În realitate, al doilea om ca putere în stat este şeful administraţiei prezidenţiale, Andrii Iermak, care întreţine o relaţie de încredere strânsă cu Zelenski, în pofida faptului că formal este doar secretarul său. Iermak, "managerul preşedintelui" Într-un recent interviu, Iermak, care a activat şi ca avocat şi producător de film, s-a definit drept "managerul preşedintelui". Din acest post, el supraveghează ca fiecare dintre deciziile liderului să fie pusă în aplicare şi verifică rezultatele oricăror negocieri privind viitorul Ucrainei, reconstrucţia ţării şi efectele sancţiunilor împotriva Rusiei. Următorul personaj-cheie este David Arahamia, şeful grupului parlamentar al partidului lui Zelenski, Slujitorul Poporului, conform unei analize publicate săptămâna aceasta de Ukrainska Pravda. Controlul lui Zelenski asupra adjuncţilor săi este incontestabil, în timp ce Arahamia se concentrează pe activităţi complementare, inclusiv pe contacte cu alte grupuri politice. Fostul jurnalist Mihailo Podoliak La rândul său, fostul jurnalist Mihailo Podoliak a făcut parte din delegaţiile de negociatori cu Rusia la Minsk şi la Istanbul. De asemenea, el este responsabil cu comunicarea situaţiei de pe front, difuzarea pierderilor inamice şi negocierea schimburilor de prizonieri. Activitatea sa a atras critici dure din partea şefului Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare, Oleksii Danilov, care consideră că o parte din aceste competenţe revin departamentului său. Înainte de invazie, Danilov şi Consiliul său au jucat un rol important în luarea deciziilor, cum ar fi sancţiunile împotriva politicianului prorus Viktor Medvedciuk. Dar, între timp, Danilov a dispărut parţial din prezenţa publică. Din contră, invazia a sporit autoritatea carismaticului comandant-şef militar Valerii Zalujnîi, văzut de mulţi drept un general competent şi eliberat de vechile canoane ale generalilor din trecut de tip sovietic. Circa 97% dintre ucraineni au încredere în armata lor, deşi în presa ucraineană s-au strecurat zvonuri despre posibile tensiuni între preşedinte şi înaltul comandament militar. Zalujnîi a rămas discret şi concentrat pe îndatoririle sale. Reznikov și Kuleba Alţi colaboratori apropiaţi ai lui Zelenski sunt miniştrii Apărării, respectiv de externe, Oleksii Reznikov, respectiv Dmitro Kuleba. Acesta din urmă, pe plan extern, este a doua "faţă" a Ucrainei, după preşedinte, datorită omniprezenţei sale în toate întâlnirile multilaterale sau bilaterale, precum şi a activităţii sale intense pe reţelele de socializare. Kuleba are un rol important de jucat, căutând să asigure cea mai mare proiecţie internaţională luptei Ucrainei împotriva invaziei ruse. Reznikov şi Kuleba au contribuit la îmbunătăţirea imaginii preşedintelui în faţa celor care se îndoiau de capacitatea fostului actor de comedie de a conduce ţara. În timp ce toate aceste figuri reprezintă nucleul dur şi loialitatea faţă de lider, Ucraina a cunoscut recent un fel de epurare în serviciile sale de securitate, inclusiv în spionaj. Anturajul lui Zelenski, suspiciuni de trădare Înainte de toate, a fost destituit Ivan Bakanov, şeful Serviciului de Securitate (SBU) şi prieten din copilărie al preşedintelui. Aproape în acelaşi timp, a fost concediat procurorul general Irina Venediktova, în timp ce Zelenski a ordonat o examinare aprofundată a activităţii tuturor membrilor SBU, ceea ce a accelerat concedieri în masă la nivel regional sau local. În media ucrainene, această evoluţie este legată de influenţa în creştere a lui Iermak, în opoziţie cu prietenii din trecut ai lui Zelenski din cariera sa în show-business. Se estimează că aceste schimbări nu vor fi ultimele. Mai mulţi analişti politici au sugerat că următorul pe lista celor concediaţi va fi premierul Denis Şmîgal. Pe de altă parte, nu există speculaţii privind eventuale schimbări care să vizeze nucleul dur din jurul preşedintelui ucrainean. Majoritatea ucrainenilor au în continuare o părere bună despre prestaţia lui Zelenski, cu o încredere de 85% în preşedintele lor, potrivit unui sondaj de la sfârşitul lunii iunie al Institutului Internaţional de Sociologie din Kiev.

Iranul a reluat execuțiile pentru a timora populația. Prima, după doi ani, a fost în public, prin spânzurare
Internațional

Iranul a reluat execuțiile pentru a timora populația. Prima, după doi ani, a fost în public, prin spânzurare

Execuții reluate în Iran, în public. Iranul a efectuat sâmbătă prima execuţie publică în peste doi ani, spânzurând un bărbat condamnat pentru uciderea unui poliţist, a raportat un ONG, în timp ce creşte îngrijorarea cu privire la represiunea din ţară, transmite AFP. Execuții reluate în Iran, în public Iman Sabzikar, un muncitor condamnat pentru uciderea unui poliţist în februarie 2022 în oraşul Shiraz (sudul Iranului), a fost spânzurat sâmbătă dis-de-dimineaţă la locul crimei, a detaliat ONG-ul norvegian Iran Human Rights (IHR), pe baza informaţiilor transmise de presa de stat iraniană. Pedeapsa lui a fost confirmată de Curtea Supremă la începutul lui iulie. "Reluarea acestei pedepse brutale în public are scopul de a speria şi intimida oamenii să nu manifesteze", a apreciat Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul IHR. El a îndemnat comunitatea internaţională să reacţioneze ferm şi să protesteze faţă de această practică "medievală". Spânzurat de macaraua unui camion Imaginile circulă pe reţelele sociale afirmând că relatează această execuţie arată un bărbat în haine de deţinut atârnând la câţiva metri deasupra solului de o frânghie ataşată de macaraua unui camion. În Iran, execuţiile au loc de obicei în închisori. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Execuţiile publice sunt folosite ca element de descurajare, în special când vine vorba de uciderea unui membru al forţelor de securitate, a subliniat ONG-ul, indicând că ultima execuţie publică din Iran datează din 11 iunie 2020. Urmează noi execuții ONG-ul se teme că patru bărbaţi, condamnaţi şi ei la moarte pentru uciderea unor poliţişti în cazuri separate, dar similare, vor avea aceeaşi soartă şi notează că numărul execuţiilor în Republica Islamică s-a dublat în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021. În ultimele săptămâni, activiştii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de o represiune tot mai mare în Iran, în contextul în care criza economică suscită manifestaţii neobişnuite. Intelectuali şi regizori de film cunoscuţi au fost arestaţi, reaminteşte AFP.

"Piticul atomic" sare în apărarea lui Putin: potrivit lui Kim Jong Un, SUA ar fi instalat laboratoare biologice în Ucraina
Internațional

"Piticul atomic" sare în apărarea lui Putin: potrivit lui Kim Jong Un, SUA ar fi instalat laboratoare biologice în Ucraina

Phenianul reia falsul laboratoarelor biologice americane. Coreea de Nord a învinuit duminică SUA că fabrică arme biologice în Ucraina, reluând o acuzaţie deja formulată de Rusia şi respinsă de ONU în martie. Phenianul reia falsul laboratoarelor biologice americane Washingtonul "a instalat numeroase laboratoare biologice în zeci de ţări şi regiuni, inclusiv în Ucraina, în dispreţul tratatelor internaţionale", a indicat agenţia oficială de presă nord-coreeană KCNA, făcând referire la elemente "detectate" de Rusia. Phenianul, aliat al Moscovei, a acuzat de asemenea Washingtonul că este "un sponsor imoral al terorismului biologic care împinge umanitatea spre distrugere" şi că a desfăşurat chiar un "război bacteriologic" în timpul Războiului din Coreea din anii 1950. Aceste afirmaţii au fost făcute de mai multe ori în trecut de Phenian, Beijing şi Moscova. Washingtonul dezminte acuzaţiile. ONU a infirmat acuzațiile Moscova a acuzat Washingtonul în martie că finanţează cercetări asupra dezvoltării de arme biologice în Ucraina, invadată de la sfârşitul lunii februarie de Rusia, care îşi continuă ofensiva. Washingtonul şi Kievul resping existenţa unor laboratoare menite a produce astfel de arme în Ucraina. SUA se tem ca aceste acuzaţii să nu indice o intenţie a Moscovei de a utiliza în curând astfel de arme în Ucraina. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Izumi Nakamitsu, secretar general adjunct al Naţiunilor Unite însărcinat cu dezarmarea, a declarat în martie că ONU "nu are cunoştinţă de niciun program de arme biologice în Ucraina". În februarie, Phenianul a transmis că politica american este "cauza profundă a crizei ucrainene". Coreea de Nord a recunoscut oficial două regiuni separatiste pro-ruse autoproclamate în estul Ucrainei.

Incredibil cinism al lui Putin: forțele ruse neagă că s-ar afla în spatele atacului cu rachete asupra Odesei
Internațional

Incredibil cinism al lui Putin: forțele ruse neagă că s-ar afla în spatele atacului cu rachete asupra Odesei

Rușii neagă că au atacat Odesa. Rusia a respins sâmbătă orice implicare în loviturile asupra portului ucrainean Odesa, a declarat ministrul turc al apărării, Hulusi Akar. Rușii neagă că au atacat Odesa "Ruşii ne-au spus că nu au avut absolut nimic de-a face cu atacul şi că îl analizează foarte atent", a declarat Akar, la o zi după ce Kievul şi Moscova au semnat la Istanbul un acord de reluare a exporturilor de cereale ucrainene blocate de război. Atacul asupra portului din Odesa a fost anunţat de armata ucraineană, care l-a atribuit Rusiei. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Ucraina: Putin "a scuipat" pe ONU Lovind cu rachete portul Odesa, preşedintele rus a "scuipat în faţa secretarului general al ONU, Antonio Guterres, şi a preşedintelui turc Recep (Tayyip) Erdogan, care au depus eforturi uriaşe pentru a ajunge la acest acord", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucraina a prevenit de asemenea că Rusia îşi va asuma "întreaga răspundere" a eşecului acordului privitor la exportul de cereale. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat sâmbătă Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Acordurile de la Istanbul Ucraina şi Rusia au semnat vineri, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia şi ONU privind exportul de cereale ucrainene şi de produse agricole prin Marea Neagră. Kievul şi Moscova au semnat două texte identice, dar separate, la solicitarea Ucrainei, care a refuzat să parafeze orice document împreună cu Rusia. Acest acord, aprig negociat din aprilie la iniţiativa lui Antonio Guterres, va uşura situaţia ţărilor dependente de pieţele rusă şi ucraineană, care reprezintă împreună 30% din piaţa mondială de cereale. În termenii acestui acord, "culoare securizate" vor permite circulaţia navelor de mărfuri în Marea Neagră, pe care "cele două părţi s-au angajat să nu le atace", a precizat un responsabil al ONU sub acoperirea anonimatului. Oficiali ONU citaţi de Reuters au declarat presei vineri că acordul ar urma să fie deplin operaţional în câteva săptămâni. Patru luni pentru 25 de milioane de tone de cereale Negociatorii au renunţat la curăţarea Mării Negre de mine, instalate în special de ucraineni pentru a-şi proteja ţărmurile. "Deminarea ar fi luat prea mult timp", a justificat ONU, care a precizat că "piloţi ucraineni" vor deschide calea cargourilor în apele teritoriale. Ucraina a indicat că exporturile sale vor începe în trei porturi - Odesa, Pivdeni şi Ciornomorsk - şi că speră să le crească numărul pe viitor. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Acordul va fi valabil timp de "120 de zile", respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Un centru de coordonare comun (CCC) urmează a fi deschis în acest weekend la Istanbul împreună cu reprezentanţi ai tuturor părţilor şi ai ONU.

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate
Internațional

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România. Premierul Ungariei, Orbán Viktor, a declarat sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că pentru încheierea războiului din Ucraina este nevoie de o nouă strategie în centrul căreia să se afle negocierile de pace, opinând că acestea trebuie purtate între Rusia şi SUA. Premierul Ungariei consideră că strategia europeană în acest acest război s-a bazat pe patru piloni greşiţi, pornind, printre altele, de la premisa că sancţiunile vor slăbi Rusia şi că va exista o susţinere din partea întregii lumi, lucru care nu s-a întâmplat. Orbán Viktor, discurs pro-rus în România "În acest război, strategia occidentală se construieşte pe patru piloni. Este o strategie logică, raţională pe hârtie, poate este bazată şi pe cifre. Primul pilon este că Ucraina nu e singură, ci prin instructori militari anglo-saxoni şi cu armament NATO poate câştiga războiul împotriva Rusiei, ăsta e primul enunţ. Al doilea enunţ strategic este că sancţiunile vor slăbi Rusia şi vor destabiliza conducerea de la Moscova. Al treilea pilon, al treilea element strategic, a fost că consecinţele economice ale sancţiunilor, care ne vor atinge şi pe noi, vom fi capabili să le gestionăm, adică pe ei îi va durea mai mult iar pe noi mai puţin. Şi a patra raţiune strategică a fost că lumea se va alinia în spatele nostru, deoarece noi avem dreptate. În loc de asta, în urma acestei strategii minunate, situaţia stă în felul următor: stăm într-o o maşină ale cărei toate cele patru roţi s-au dezumflat. Este evident că astfel nu vom câştiga nici un război. Ucraina niciodată nu va câştiga războiul împotriva Rusiei cu ofiţeri instructori americani şi cu armanent american", a declarat premierul Orban, potrivit traducerii oficiale. Orban cere negocieri de pace El a menţionat că occidentalii trebuie convinşi să elaboreze o nouă strategie în cazul războiului din Ucraina. "Este o chestiune de onoare şi o chestiune morală să ne spunem părerea şi punctul de vedere şi să-i convingem pe occidentali că, în loc de rapoarte goale de victorie, să elaboreze o nouă strategie. Dacă toate cele patru roţi au pană, avem nevoie de o nouă strategie în centrul căreia nu se află câştigarea războiului, ci negocierile de pace şi formularea unei propuneri de pace corespunzătoare. (...) Treaba UE nu este să stea de partea Ucrainei sau a ruşilor, ci să se încadreze undeva între Ucraina şi Rusia, asta ar fi esenţa unei nou strategii", a spus Orban. Ce spune Lavrov "are sens, să îl luăm în serios" În opinia premierului Ungariei, discursul ruşilor trebuie luat în serios, atenţionând că alimentarea cu arme moderne a Ucrainei nu va face decât să prelungească războiul, iar conflictul nu va fi încheiat decât în urma negocierilor ruso-americane. "Dacă îl ascult pe domnul Lavrov este de parcă aş auzi un discurs de acum 30-40 ani, dar asta nu înseamnă că nu are sens ce spune, are sens. Şi merită să îl luăm în serios. Acum două zile, reprezentantul oficial al Rusiei a spus că vor înainta în Ucraina până când frontul va ajunge la o suficientă distanţă ca ucrainenii cu armamentul lor să nu poată atacat teritoriul Rusiei. Adică, cu cât dăm din partea NATO arme mai moderne, ruşii se vor duce cu atât mai departe în adâncul Ucrainei. Fiindcă ei sunt popor militar care se gândesc doar la siguranţă şi îi interesează doar faptul ca de pe teritoriul Ucrainei să nu poată fi atacaţi. Şi în momentul actual ceea ce facem ajută, facilitează prelungirea războiului, vrem, nu vrem. Asta înseamnă, şi merită să ne împrietenim cu această idee, că nu vor fi negocieri de pace între Ucraina şi Rusia, cei care aşteaptă această idee aşteaptă degeaba. (...) Din acest motiv, acest război va putea fi încheiat doar cu negocieri americano-ruse. Până când nu vor fi negocieri americano-ruse, nu va fi nici pace", a susţinut Viktor Orban. Trump și Merkel, idolii lui Orban Oficialul de la Budapesta a mai opinat că acest război nu ar fi avut loc dacă Donald Trump şi Angela Merkel ar mai fi fost liderii SUA, respectiv Germaniei. "Trebuie să vă spun că, dacă am fi fost puţin mai norocoşi şi preşedintele SUA, în acest moment decisiv, ar fi fost Donad Trump şi am fi reuşit să o convingem pe Angela Merkel să nu plece (...), atunci acest război niciodată nu s-ar fi întâmplat. Nu am avut noroc şi acum suntem în război", a precizat el. Printre altele, premierul de la Budapesta a reafirmat poziţia Ungariei de a se menţine în afara conflictului, menţionând că Ucraina are interesul de a atrage şi alte ţări în conflict. Totuși, lui Viktor îi place în NATO "Ne vom menţine acea părere că acesta nu este războiul nostru. Ungaria este membră NATO şi punctul nostru de pornire este că NATO este mult mai puternic decât Rusia. Din acest motiv, Rusia niciodată nu va ataca o ţară NATO. Această propoziţie, că ei nu se vor opri la graniţele Ucrainei, este o propoziţie propagandistică ucraineană slabă. Eu îi înţeleg, interesul lor este să implice cât mai multe ţări de partea lor în acest război, dar această propoziţie nu are nicio bază reală. Totodată, după ce suntem membri NATO şi vrem să rămânem pe dinafară în acest război, situaţia noastră a devenit delicată, deoarece NATO şi UE au decis că deşi nu vor fi părţi beligerante, totuşi vor transporta armament şi vor pune sancţiuni grave asupra Rusiei, ceea ce înseamnă, ne place sau nu, dar de facto au devenit parte a acestui conflict. Acum suntem şi noi în aceeaşi situaţie belicoasă, că trebuie să ajutăm în aşa fel ucrainenii ca puterea de la Moscova să nu simtă sau să nu considere o situaţie în care noi ca NATO sau ca UE să fim şi formal parte beligerantă", a mai spus Orban. Eterna Transilvanie Premierul Ungariei a avut un discurs de peste o oră, care a fost întrerupt deseori de aplauze îndelungi. La începutul discursului său, un bărbat a afişat un banner pe care scria: "Ceva este etern: Transilvania, pământ românesc", cu trimitere la motto-ul din acest an al Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, care este "Unele lucruri sunt eterne". Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Persoana în cauză a fost huiduită de participanţi şi a fost scoasă din incintă de forţele de ordine.

Putin încearcă să-l bage pe Zelenski în spital. Deocamdată, cu ajutorul hacker-ilor care au difuzat o știre falsă pe mai multe posturi de radio
Internațional

Putin încearcă să-l bage pe Zelenski în spital. Deocamdată, cu ajutorul hacker-ilor care au difuzat o știre falsă pe mai multe posturi de radio

Putin îl "bagă" pe Zelenski-n spital. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat joi o înregistrare video pe Instagram din biroul său pentru a-i asigura pe ucraineni că se simte bine, calificând drept fake al hacker-ilor ruşi o informaţie difuzată anterior că ar avea probleme de sănătate şi ar fi spitalizat, potrivit agenţiilor de presă Reuters şi Liga. Putin îl "bagă" pe Zelenski-n spital Zelenski (44 de ani) a făcut aceste remarci în aceeaşi zi în care Kremlinul respinsese ceea ce calificase drept informaţii false despre o presupusă boală a lui Vladimir Putin. Postarea lui Zelenski pe Instagram a apărut după ce o companie media ucraineană anunţase că hackerii au difuzat o informaţie falsă despre starea de sănătate a preşedintelui ucrainean la posturile sale de radio în urma unui atac cibernetic. La 21 iulie a fost comis un atac cibernetic asupra serverelor şi reţelelor posturilor de radio TAVR Media, precizează Liga. Acest grup administrează nouă posturi de radio de top: Hit FM, Radio ROKS, KISS FM, Radio RELAX, Melodia FM, Naşe Radio, Radio JAZZ, Classic Radio şi, mai recent, Radio Bayraktar. "Aşadar, iată-mă în biroul meu" În urma acestui atac, hackerii ruşi au difuzat la posturile de radio informaţia că Volodimir Zelenski s-ar afla la terapie intensivă, iar atribuţiile sale au fost preluate de preşedintele Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), Ruslan Stefanciuk. "Astăzi, Rusia a lansat mai multe informaţii false că statul (ucrainean) nu ar mai fi controlat de preşedintele Zelenski, deoarece acesta s-ar afla în spital sau, mai exact, la terapie intensivă din cauza unei ", a ironizat preşedintele ucrainean. Citește și: Vestea bună: Ucraina, aproape de un acord cu Rusia, via ONU, de export maritim de cereale. Vestea proastă: Putin câștigă, astfel, timp prețios și împinge Kievul în război de iarnă "Aşadar, iată-mă în biroul meu şi nu m-am simţit niciodată aşa de bine ca acum", a spus el, stând la un birou şi purtând un tricou kaki. "Şi vestea proastă pentru cei care se ascund în spatele unor astfel de ştiri false este că nu sunt singur. Suntem 40 de milioane (de ucraineni)", a adăugat el. Într-o aparentă trimitere la vârsta lui Putin, el a spus: "Şi cu tot respectul pentru bătrâneţe, 44 nu este (aproape) de 70". Al treilea atac cu fake news Rusia, care a invadat Ucraina la 24 februarie, nu a reacţionat deocamdată la ironia lui Volodimir Zelenski, notează Reuters. Aceasta nu este prima încercare a hackerilor ruşi de a răspândi informaţii false despre Zelenski de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, notează publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, amintind că, în aprilie, aceştia reuşiseră să intre în direct într-un telemaraton, difuzând informaţia despre asasinarea preşedintelui ucrainean şi încercuirea Kievului. În martie, un alt atac al hackerilor a fost comis la televiziunea publică ucraineană. În timpul ştirilor difuzate pe canalele "Ukraina" şi "Ukraina 24", a fost introdus un fals apel al preşedintelui Volodimir Zelenski care cerea armatei să depună armele, notează publicaţia citată.

Vestea bună: Ucraina, aproape de un acord cu Rusia, via ONU, de export maritim de cereale. Vestea proastă: Putin câștigă, astfel, timp prețios și împinge Kievul în război de iarnă
Internațional

Vestea bună: Ucraina, aproape de un acord cu Rusia, via ONU, de export maritim de cereale. Vestea proastă: Putin câștigă, astfel, timp prețios și împinge Kievul în război de iarnă

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene. Rusia şi Ucraina vor semna vineri după-amiază, la Istanbul, un acord referitor la exporturile de cereale, a anunţat joi seară preşedinţia turcă, transmite AFP. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, precum şi reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei vor participa la ceremonia de semnare, care va avea loc la ora 13.30 GMT la palatul Dolmabahçe din Istanbul, a adăugat sursa citată. Putin câștigă timp cu cereale ucrainene Acordul ar trebui să permită o ieşire prin Marea Neagră a cerealelor ucrainene blocate de război şi o reducere a barierelor la exporturile de grâne şi îngrăşăminte ruseşti. La New York, purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, a anunţat că Antonio Guterres şi cei doi negociatori ai săi sunt aşteptaţi iminent la Istanbul. "Secretarul general va merge în această seară (joi) la Istanbul, în cadrul eforturilor de a asigura un acces mondial complet la produsele alimentare ucrainene şi la alimente şi îngrăşăminte ruseşti", a spus el. Trei porturi pentru export Exporturile de cereale blocate în Ucraina din cauza invaziei ruse vor fi reluate din trei porturi de la Marea Neagră în caz de acord negociat între Kiev şi Moscova, a anunţat joi un membru al delegaţiei ucrainene, relatează AFP. "Exporturile vor avea loc din trei porturi: Odesa, Pivdeni şi Cernomorsk. Sperăm că pe viitor vom putea să extindem" livrările şi în alte locuri, le-a spus jurnaliştilor deputatul ucrainean Rustem Umerov. Potrivit lui, securitatea convoaielor va fi asigurată de un grup de supraveghere al ONU cu sediul la Istanbul iar navele ruseşti nu vor fi autorizate să pătrundă în apele ucrainene, dacă acest acord va fi confirmat. Miza: 25 de milioane de tone de cereale "Nu avem încredere în ei, chiar dacă semnează un acord cu ONU", a dat el asigurări. Până la 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile ucrainene, ameninţate de flota rusă şi de minele marine pe care Kievul le-a amplasat pentru a împiedica un atac naval al Moscovei. Citește și: România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume. Aproape toate celelalte țări estice sunt înaintea noastră Ankara a anunţat joi că speră într-un acord privind exporturile de cereale ucrainene "în zilele următoare" dacă occidentalii răspund la cererile Rusiei de a ridica o parte din restricţii vizând propriile sale exporturi de cereale. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a acuzat miercuri Ucraina că blochează discuţiile.

Ce fumează? Putin, la Moscova: Occidentul a "intrat în panică", o nouă ordine mondială apare, "mai justă"
Internațional

Ce fumează? Putin, la Moscova: Occidentul a "intrat în panică", o nouă ordine mondială apare, "mai justă"

Putin fumează ceva puternic: Occidentul, panicat. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Occidentul nu poate oferi lumii propriul model de viitor şi că în prezent se formează o nouă ordine mondială, o alternativă la lumea unipolară existentă până acum, o nouă ordine mondială care va fi, spune el, "mai justă şi mai orientată social", relatează agenţiile de presă EFE şi News.ru. Putin fumează ceva puternic: Occidentul, panicat "Occidentul nu poate oferi lumii modelul său de viitor (...) Atât la nivel local, cât şi global se pun bazele şi principiile unei ordini mondiale armonioase şi mai juste, orientate social şi sigure, o alternativă la cea existentă", a spus el, vorbind la forumul "Idei puternice pentru un nou viitor", desfăşurat la Moscova. Această nouă ordine mondială, potrivit lui Putin, vine să înlocuiască lumea unipolară care, "prin natura sa, frânează dezvoltarea civilizaţiei". Preşedintele rus susţine că, în prezent, elitele lumii occidentale "au intrat în panică" întrucât alte centre mondiale de dezvoltare îşi prezintă viziunea lor asupra viitorului lumii. "Statele cu adevărat suverane" "Oricât s-ar strădui elitele occidentale şi aşa-zisele elite supranaţionale să conserve ordinea existentă, se apropie o eră nouă, o nouă etapă în istoria lumii. Doar statele cu adevărat suverane pot garanta o dinamică de creştere ridicată", a mai spus el. La 24 februarie a.c., Vladimir Putin a ordonat armatei sale să invadeze ţara vecină Ucraina, stat suveran şi independent, a cărei integritate teritorială Rusia se angajase să o apere în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta (1994). Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Războiul declanşat de Rusia în Ucraina, pe care Kremlinul îl numeşte "operaţiune specială", a dus la izolarea ţării pe plan internaţional şi i-a atras o serie de sancţiuni dure care au drept scop descurajarea maşinăriei de război ruse, potrivit experţilor.

CE avertizează Budapesta că nu va debloca fonduri de 6 miliarde de euro din PNRR și nu numai. Motivul: încălcarea regulilor statului de drept
Internațional

CE avertizează Budapesta că nu va debloca fonduri de 6 miliarde de euro din PNRR și nu numai. Motivul: încălcarea regulilor statului de drept

UE îi taie fondurile PNRR Ungariei. Comisia Europeană a transmis miercuri un nou avertisment Ungariei: se poate ajunge la suspendarea sau reducerea anumitor fonduri plătite acestei ţări din cauza încălcării statului de drept, notează AFP. UE îi taie fondurile PNRR Ungariei "Comisia consideră că Ungaria nu a depus măsurile corective adecvate", a indicat executivul european într-un comunicat remis AFP, confirmând o informaţie publicată în jurnalul ungar Népszava. Bruxelles-ul a declanşat la sfârşitul lui aprilie acest mecanism de "condiţionalitate" împotriva Budapestei , nefolosit până acum în UE, din cauza preocupărilor privind utilizarea bugetului european de către Ungaria lui Viktor Orban, legate de condiţiile de atribuire a contractelor publice, de lipsa control şi transparenţă în utilizarea fondurilor şi deficienţe în lupta împotriva fraudei şi corupţiei. Dar răspunsul Ungariei la scrisoarea iniţiind procedura a fost considerat insuficient, iar comisarul pentru buget, Johannes Hahn, a fost însărcinat miercuri să trimită o nouă scrisoare autorităţilor ungare. 15 din 27 de state ale UE decid sancțiunea Această scrisoare expune "măsurile" (suspendarea sau reducerea anumitor fonduri europene) pe care Comisia intenţionează să le propună Consiliului - reprezentând statele membre -, potrivit executivului european, care nu a dorit să le dezvăluie. Guvernul ungar are la dispoziţie o lună pentru a răspunde şi a propune noi măsuri corective astfel încât să remedieze deficienţele identificate. În cazul în care reacţia ungară tot nu mulţumeşte Comisia, aceasta din urmă va supune Consiliului, care este responsabil pentru decizia finală, sancţiunea avută în vedere. Statele membre urmează să decidă cu majoritate calificată (cel puţin 15 state din 27 reprezentând 65% din totalul populaţiei UE). Executivul european subliniază, totuşi, că "rămâne deschis dialogului pentru a găsi soluţii". PNRR, sume deja în scădere Comisia şi Ungaria sunt, de asemenea, în discuţii pentru a debloca planul de redresare post-COVID-19 al acestei ţări, care prevede 5,8 miliarde de euro subvenţii ale UE - o sumă revizuită în scădere la sfârşitul lui iunie de la 7,2 miliarde de euro planificate iniţial. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Comisia a refuzat până în prezent să dea undă verde acestui plan din motive legate şi de situaţia statului de drept în această ţară. Fără un acord asupra Planului de Relansare şi Rezilienţă al Ungariei până la sfârşitul anului, 70% din subvenţii vor fi pierdute, mai scrie AFP.

Ucraina pregătește o ofensivă împotriva Crimeii și a flotei ruse staționate în porturile peninsulei
Internațional

Ucraina pregătește o ofensivă împotriva Crimeii și a flotei ruse staționate în porturile peninsulei

Ucraina face planuri să atace Crimeea. Kievul se pregăteşte să atace Peninsula Crimeea de la Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, precum şi Flota Rusă de la Marea Neagră staţionată acolo, potrivit unui oficial guvernamental ucrainean, citat marţi de agenţia DPA. Ucraina face planuri să atace Crimeea "Primim echipamente anti-navă şi mai devreme sau mai târziu vom viza flota", a declarat unul dintre vice-miniştrii ucraineni ai apărării, Volodîmîr Havrîlov, pentru ziarul The Times în timpul unei vizite la Londra. "Rusia va trebui să părăsească Crimeea dacă ei doresc să existe ca ţară", a adăugat el. Potrivit lui Havrîlov, recăpătarea Insulei Şerpilor, ocupată de Moscova la începutul invaziei, a fost un prim pas. "Suntem gata să-i luăm la ţintă peste tot în Marea Neagră, dacă avem această capacitate", a adăugat el. Peskov vorbește de "pretenţii asupra teritoriului Rusiei Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat spunând că remarcile lui Havrîlov confirmă necesitatea "operaţiunii militare speciale", denumirea oficială a războiului în Rusia şi care urmăreşte, printre altele, "denazificarea" şi "demilitarizarea" Ucrainei. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Potrivit secretarului de presă prezidenţial rus, astfel de declaraţii ce conţin "pretenţii asupra teritoriului Rusiei vorbesc încă o dată despre corectitudinea operaţiunii speciale". "Numai prin astfel de mijloace Ucraina poate fi eliberată de asemenea reprezentanţi ai conducerii", a mai declarat Peskov, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

Dilema lui Biden: să dea sisteme de rachete cu rază de 150 de km Ucrainei, în ciuda avertismentelor rusești, sau nu?
Internațional

Dilema lui Biden: să dea sisteme de rachete cu rază de 150 de km Ucrainei, în ciuda avertismentelor rusești, sau nu?

Biden, aproape de furia lui Putin. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a cerut marţi Occidentului să furnizeze un număr mult mai mare de sisteme de artilerie de precizie, afirmând că acestea ar putea "schimba jocul" şi ar putea permite o contraofensivă în faţa soldaţilor ruşi, transmite AFP. Ucraina despre SUA: Le suntem recunoscători De la mijlocul lunii iunie, SUA au livrat mai multe sisteme de artilerie de precizie Himars, cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, şi mai trebuie să livreze şi altele. "Aceste sisteme ne-au permis să distrugem circa 30 de posturi de comandament şi depozite pentru stocarea de muniţii", a declarat Reznikov la Atlantic Council. "Acest lucru a redus semnificativ avansul ruşilor şi a redus enorm intensitatea tirurilor lor de artilerie. Prin urmare, funcţionează. Le suntem recunoscători partenerilor noştri", a adăugat el, pledând în acelaşi timp pentru a fi trimise mai multe astfel de arme. Biden, aproape de furia lui Putin "Pentru o contraofensivă eficientă, cred că am avea nevoie de cel puţin 100" de sisteme Himars, a insistat el. "Acest lucru ar putea schimba jocul pe câmpul de luptă", a mai spus oficialul ucrainean. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Reznikov a făcut apel de asemenea la livrarea de sisteme cu rază de acţiune mai lungă - între 100 şi 150 de kilometri - pentru a deconecta trupele ruse de dispozitivul lor de sprijin. Administraţia preşedintelui american Joe Biden a refuzat să furnizeze acest tip de arme, temându-se că Ucraina le-ar putea folosi asupra unor ţinte din interiorul teritoriului rus, cu riscul de a împinge ţările occidentale într-o confruntare directă cu Moscova.

Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina
Internațional

Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă. Este important pentru Ucraina să pună capăt războiului înainte de venirea iernii pentru a nu-i lăsa pe ruşi să se instaleze durabil, a declarat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, într-un interviu publicat marţi, citat de AFP. Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă "Este foarte important pentru noi să nu intrăm în iarnă. După iarnă, când ruşii vor fi avut mai mult timp să se implanteze, cu siguranţă va fi mai dificil. Spre asta ne duc. Este foarte important pentru noi să nu le oferim această posibilitate", a declarat Andrii Iermak pentru revista Novoie Vremia. Reafirmând că armele furnizate de aliaţii occidentali sunt insuficiente, el a spus că mizează pe ajutorul militar american facilitat de "land lease", "legea de împrumut şi închiriere" din cel de-Al Doilea Razboi Mondial reactivată în mai de preşedintele Joe Biden pentru a sprijini Ucraina şi care urmează să intre în regim complet în august. "Obiectivul nostru este victoria, nu ne gândim la altceva", a declarat Andrii Iermak. Negocieri, doar pentru exportul cerealelor Pe de altă parte, responsabilul a subliniat că negocierile în desfăşurare cu Rusia au vizat doar deblocarea porturilor pentru exportul cerealelor ucrainene care sunt imobilizate acolo de conflict, şi nu modul de a pune capăt conflictului de exemplu. Citește și: Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA "Aceste negocieri au loc la nivel de militari şi al Ministerului de Externe şi numai cu medierea ONU", a spus el. "Comunic cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu comunic cu ruşii", a subliniat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene.

Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA
Internațional

Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA

Rușii, cu generali GRU la negocieri. Directorul executiv al site-ului de investigaţii Bellingcat, Christo Grozev, a declarat marţi că cel puţin doi din cei cinci membri ai delegaţiei ruse la negocierile de săptămâna trecută de la Istanbul privind deschiderea unor coridoare pentru reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia în porturile Ucrainei de la Marea Neagră erau înalţi ofiţeri ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU), relatează agenţia de presă Ukrinform. Rușii, cu generali GRU la negocieri Jurnaliştii Bellingcat l-au identificat pe unul dintre ei ca fiind generalul GRU, Vladimir Alekseev, care supervizează companiile militare private, a indicat Grozev într-o postare pe Twitter. "Este generalul GRU, Vladimir Alekseev, cu numele de cod . El figurează pe lista cu sancţiuni (americane) pentru atacurile cibernetice asupra serverelor DNC (Comitetul Naţional al Partidului Democrat); în prezent supervizează activitatea companiilor militare private care ucid mii de oameni în Ucraina. În iulie 2014, el supraveghea coloane ale unei astfel de companii care escortau lansatoare Buk transferate ilegal din Rusia în Ucraina", menţionează Grozev. De altfel, cu un astfel de lansator a fost doborât avionul MH17 al Malaysian Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014, iar Bellingcat i-a identificat pe soldaţii ruşi care s-au aflat în spatele acestei tragedii soldate cu 298 de morţi. Alekseev, implicat în atacurile cu Noviciok Generalul Alekseev a fost văzut cu câteva zile în urmă la Istanbul ca reprezentant al Rusiei la negocierile mediate de Turcia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, indică directorul Bellingcat, potrivit căruia din delegaţia rusă făceau parte cel puţin doi ofiţeri GRU dintr-un total de cinci responsabili. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conform tabloidului britanic The Sun, general-locotenentul rus de origine ucraineană Vladimir Alekseev i-ar fi supervizat pe ofiţerii GRU suspectaţi de Londra de otrăvirea cu agent neurotoxic de tip Noviciok a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, Iulia, în Anglia în 2018. Negocierile de la Istanbul La 13 iulie, la Istanbul, a avut loc o reuniune a delegaţiilor militare ale ministerelor apărării din Turcia, Ucraina şi Rusia, la care au participat şi responsabili ONU, în cursul căreia s-a convenit asupra înfiinţării unui centru pentru exportul de cereale ucrainene, notează Ukrinform. Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat luni că o nouă întâlnire ar putea avea loc în această săptămână, potrivit agenţiei de presă citate. Bellingcat - platformă de investigaţii jurnalistice îndeosebi privind zonele de conflict, infracţiunile (în special politice) şi încălcările drepturilor omului în diverse părţi ale lumii - a fost interzisă vineri în Rusia, care a calificat-o drept o ameninţare pentru securitatea sa.

Gazprom reia furnizarea de gaz prin Nord Stream 1, dar într-o cantitate mult mai mică decât anterior. Occidentul așteaptă decizia rușilor
Internațional

Gazprom reia furnizarea de gaz prin Nord Stream 1, dar într-o cantitate mult mai mică decât anterior. Occidentul așteaptă decizia rușilor

Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului. Livrările de gaze ruseşti via conducta Nord Stream 1 ar urma să fie reluate, joi, după finalizarea lucrărilor de mentenanţă care au fost programate a se desfăşura timp de zece zile, au declarat marţi pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar. Gazprom șantajează Occidentul cu furnizarea gazului În data de 11 iulie, gigantul rus Gazprom a demarat lucrările de mentenanţă la cele două ramuri ale gazoductului Nord Stream 1, care este responsabilă pentru mai mult de o treime din exporturile de gaze naturale ruseşti spre Uniunea Europeană. Marţi dimineaţa, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat că executivul comunitar nu se aşteaptă la reluarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1 după efectuarea celor zece zile de lucrări de mentenanţă, care sunt programate să se încheie joi. "Plecăm de la ipoteza că nu va fi repus în funcţiune", le-a spus Hahn jurnaliştilor. Cât va livra Gazprom, de fapt? În schimb, o sursă din apropierea acestui dosar a declarat pentru Reuters că gazoductul Nord Stream 1 este aşteptat să reia operaţiunile la timp, însă la o capacitate mai mică, de aproximativ 160 milioane metri cubi pe zi. Luna trecută, Gazprom, companie controlată de statul rus, a redus exporturile de gaze prin conducta Nord Stream 1 până la 40% din capacitate, citând întârzierile apărute în returnarea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada. "Gazprom va reveni la nivelele înregistrate înainte de 11 iulie", a spus una din sursele citate de Reuters, făcând referire la volumele de gaze aşteptate să fie livrate via Nord Stream 1 începând de joi. Turbina din Canada Cotidianul rus Kommersant a informat şi el luni, citând surse din apropierea situaţiei, că turbina destinată Nord Stream 1 a fost trimisă de Canada spre Germania cu avionul la data de 17 iulie, după ce lucrările de reparaţii au fost finalizate. Cu toate acestea, una din surse a apreciat că este puţin probabil ca această turbină să fie reinstalată până la data de 21 iulie. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conducta Nord Stream 1 este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi "alte ţări".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră