luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Combustibilul la preț plafonat în Ungaria nu mai e pentru toată lumea: 1,19 euro pe litrul de benzină și motorină plătesc numai persoanele fizice, taxiurile, agricultorii. Bonus: cresc taxele

Combustibilul unguresc la preț plafonat, restricționat. Guvernul ungar a decis să restrângă accesul la combustibilii cu preţuri plafonate şi de asemenea va scoate pe piaţă aproximativ un sfert din rezerva strategică de combustibili pentru a asigura aprovizionarea pieţei, a declarat sâmbătă Gergely Gulyas, directorul de cabinet al premierului ungar, transmite Reuters. Combustibilul unguresc la preț plafonat, restricționat Potrivit lui Gulyas, la recomandarea companiei petroliere MOL, începând de la miezul nopţii de sămbătă spre duminică, preţul plafonat de 480 de forinţi (1,19 euro) pentru litrul de benzină şi motorină va fi disponibil numai pentru vehiculele proprietate personală, utilajele agricole şi taxiuri, urmând a fi excluse autovehiculele deţinute de companii. Înăsprirea măsurilor este necesară pentru că rafinăria de la Szazlombatta, principala rafinărie din Ungaria a grupului MOL, va trece printr-o perioadă de lucrări mentenanţă şi nu va putea acoperi necesarul pieţei interne, a precizat Gergely Gulyas. "Este important de subliniat că Guvernul poate menţine preţul combustibililor plafonat la 480 de forinţi pentru consumatorii de retail", a spus Gergely Gulyas la un briefing cu presa. Numai pentru mașini cu numere HU Guvernul condus de Viktor Orban a introdus acest plafon, care conform planurilor actuale ar urma să înceteze la finele lunii octombrie, în ideea de a proteja consumatorii de efectele inflaţiei, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Ulterior, Guvernul de la Budapesta a decis că de preţurile plafonate vor beneficia numai automobilele înmatriculate în Ungaria, o decizie care a provocat o dispută cu Uniunea Europeană. Citește și: Ungaria sabotează din nou UE: este singura țară care a votat împotriva acordului pentru solidaritate energetică Directorul general de la MOL, Zsolt Hernadi, a avertizat vineri că ar putea apărea probleme în aprovizionarea cu carburanţi dacă nu vor fi luate măsuri pentru a creşte importurile, având în vedere că rafinăria de la Szazlombatta nu poate produce suficientă motorină pentru a acoperi cererea internă nici măcar în condiţii normale, cu atât mai mult cu cât începând de luni urmează să fie oprită pentru lucrări de mentenanţă. Cresc și unele taxe Separat, un decret guvernamental publicat sâmbătă arată că Guvernul de la Budapesta a decis să majoreze taxa pe profiturile excesive ale MOL, de la 25% până la 40%, de la 1 au august. Un set de taxe suplimentare pe bănci şi anumite companii a fost introdus în Ungaria în luna mai, în încercarea de a strânge aproximativ 800 de miliarde de forinţi şi a reduce un deficit bugetar în creştere. Grupul MOL, companie internaţională integrată de petrol, gaze naturale, petrochimie şi retail, cu sediul central în Budapesta, are operaţiuni în peste 30 de ţări, 25.000 de angajaţi în întreaga lume şi controlează trei rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. De asemenea, compania deţine o reţea de aproape 2.000 de staţii de servicii în zece ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Combustibilul la preț plafonat în Ungaria nu mai e pentru toată lumea: 1,19 euro pe litrul de benzină și motorină plătesc numai persoanele fizice, taxiurile, agricultorii. Bonus: cresc taxele
China, în alertă militară maximă, pregătită să atace dacă Pelosi vizitează Taiwan. Portavionul american USS Ronald Reagan, în Marea Chinei de Sud
Internațional

China, în alertă militară maximă, pregătită să atace dacă Pelosi vizitează Taiwan. Portavionul american USS Ronald Reagan, în Marea Chinei de Sud

China și SUA, alertă militară maximă. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite, Nancy Pelosi, a confirmat, duminică, că se află în drum spre Asia, fără a menţiona o posibilă etapă în Taiwan, care ar putea înrăutăţi şi mai mult relaţiile dintre China şi Statele Unite, relatează France Presse. Pelosi nu pomenește Taiwan "Conduc o delegaţie a Congresului în regiunea indo-pacifică pentru a reafirma angajamentul neclintit al Americii faţă de aliaţii şi prietenii săi din regiune", a spus dna Pelosi într-un comunicat. "În Singapore, Malaezia, Coreea de Sud şi Japonia vom organiza întâlniri la nivel înalt pentru a discuta despre cum ne putem promova valorile şi interesele comune, inclusiv pacea şi securitatea, creşterea economică şi comerţul, despre pandemia de COVID-19, criza climatică, drepturile omului şi guvernanţa democratică", a adăugat ea. Ministerul de Externe din Singapore a confirmat că dna Pelosi şi delegaţia care o însoţeşte vor vizita oraşul-stat în perioada 1-2 august. Beijingul vorbește de "o provocare" Preşedinta Camerei Reprezentanţilor menţine misterul în jurul unei posibile vizite în Taiwan din motive de securitate, notează AFP. De mai multe săptămâni, tensiunile dintre Statele Unite şi China au crescut din cauza informaţiilor că ea ar putea vizita insula autonomă, pe care China o consideră parte a teritoriului său. Beijingul ar considera chiar şi o scurtă vizită a preşedintei Camerei Reprezentanţilor în insulă ca o provocare. Washingtonul nu are relaţii diplomatice cu Taipeiul şi recunoaşte regimul comunist de la Beijing ca singurul reprezentant al Chinei. Dar Statele Unite vând arme insulei şi îi laudă regimul "democratic". China și SUA, alertă militară maximă Vizita lui Nancy Pelosi intervine pe măsură ce tensiunea militară creşte în regiune. Armata taiwaneză a efectuat cele mai importante exerciţii militare anuale în această săptămână, care au inclus simulări de interceptări ale unor atacuri chineze pe mare. Citește și: Relația China – SUA a ajuns în faza amenințărilor între președinți: Xi Jinping i-a transmis telefonic lui Joe Biden „să nu se joace cu focul” în privința Taiwanului Între timp, portavionul american USS Ronald Reagan şi flotila sa au plecat din Singapore spre Marea Chinei de Sud, ca parte a unei operaţiuni programate, a anunţat US Navy. Şi sâmbătă, ca răspuns, China a organizat un exerciţiu militar "cu muniţie reală" în Strâmtoarea Taiwan.

Atac ucrainean cu dronă asupra flotei ruse din Crimeea, acuză Rusia. Festivitățile de Ziua Flotei Militare Ruse, anulate
Internațional

Atac ucrainean cu dronă asupra flotei ruse din Crimeea, acuză Rusia. Festivitățile de Ziua Flotei Militare Ruse, anulate

Atac cu dronă asupra flotei ruse. Un înalt oficial din peninsula anexată de Rusia Crimeea a acuzat duminică Ucraina că a efectuat un atac cu dronă înaintea festivităţilor planificate pentru a marca Ziua Flotei Militare ruse, rănind cinci persoane şi forţând anularea sărbătoririi, informează Reuters. Atac cu dronă asupra flotei ruse Acuzaţia vine cu câteva ore înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să supervizeze festivităţile de Ziua Flotei Militare ruse în oraşul său natal, Sankt Petersburg, în timp ce Moscova îşi continuă intervenţia militară în Ucraina. "Un obiect neidentificat a zburat în curtea statului major al flotei", a declarat Mihail Razvojaev, guvernator al Sevastopolului, unde se află sediul Flotei Ruse de la Marea Neagră, într-o postare pe contul aplicaţiei de mesagerie Telegram. "Potrivit informaţiilor preliminare, este o dronă", a adăugat el. El a spus că Ucraina a decis "să ne strice Ziua Flotei Militare". Ministerul ucrainean al Apărării nu a răspuns imediat la o cerere de comentariu. Festivitățile de Ziua Flotei Militare, anulate Razvojaev a spus că cinci angajaţi ai sediului flotei au fost răniţi în incident şi că Serviciul Federal de Securitate (FSB) investighează circumstanţele. "Toate sărbătorile au fost anulate din motive de securitate", a declarat Razvojaev, chemând populaţia "la calm şi să stea acasă dacă este posibil". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Ziua Flotei Militare este o sărbătoare anuală în Rusia în timpul căreia sunt organizate parade navale şi onoraţi marinarii. Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în martie 2014, declanşând o dispută majoră cu Occidentul care s-a adâncit asupra rolului Moscovei într-o insurgenţă a separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, aminteşte Reuters.

Siria pare a fi complice cu Rusia în furtul de cereale din Ucraina. O navă cu grâne "furate", sechestrată în portul Tripoli
Internațional

Siria pare a fi complice cu Rusia în furtul de cereale din Ucraina. O navă cu grâne "furate", sechestrată în portul Tripoli

Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean. Un procuror libanez a ordonat sâmbătă sechestrarea unei nave sub pavilion sirian care a acostat într-un port din nordul Libanului având la bord cereale ucrainene "furate", a indicat Ambasada Kievului la Beirut, potrivit AFP. Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean Procurorul Ghassan Oueidat a dispus ca poliţia să efectueze o anchetă în legătură cu nava Laodicea, ancorată în portul Tripoli, şi sechestrarea acesteia până la finalul anchetei, a menţionat sub acoperirea anonimatului un responsabil al justiţiei. Joi, ambasadorul Ucrainei în Liban, Ihor Ostaş, a anunţat că s-a întâlnit cu preşedintele libanez Michel Aoun cu care a discutat despre "intrarea unei nave siriene (...) încărcate cu orz, ilegal, provenind din teritoriile ucrainene ocupate". Vineri, ministrul libanez de Externe, Abdallah Bou Habib, a anunţat pe Twitter că a primit "un număr de proteste şi avertismente din partea mai multor ţări occidentale după sosirea unei nave sub pavilion sirian încărcată cu făină şi orz". Marfa, a unui comerciant sirian Potrivit primelor informaţii, marfa aparţine unui comerciant sirian şi o parte din ea ar fi trebuit să fie descărcată în Liban, iar restul în Siria, a mai adăugat responsabilul justiţiei libaneze citat de AFP. Tot vineri, un responsabil de la vamă a declarat pentru France Presse că, după verificare, "mărfurile au reieşit că sunt în regulă şi nu sunt dovezi că au ajuns în Liban furate". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Autorităţile acuză în mod regulat Rusia de furtul recoltelor ucrainene din zonele pe care le ocupă, notează AFP. Incidentul survine într-un context în care Libanul trece printr-o gravă criză economică ce presupune şi o penurie de grâu, libanezii stând la cozi pentru a obţine pâine subvenţionată. 80% din grâul utilizat în Liban este importat din Ucraina.

VIDEO Crimă în masă, acuză Zelenski: Rușii au bombardat o închisoare în care se aflau deținuți ucraineni, în teritoriile separatiste
Internațional

VIDEO Crimă în masă, acuză Zelenski: Rușii au bombardat o închisoare în care se aflau deținuți ucraineni, în teritoriile separatiste

Rușii au bombardat închisoarea deținuților ucraineni. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat bombardarea vineri a unei închisori în care au fost ucise peste 50 de persoane drept "crimă de război deliberată a Rusiei", după ce Moscova a acuzat forţele ucrainene de acest atac, relatează AFP. Rușii au bombardat închisoarea deținuților ucraineni În cursul zilei, Zelenski a supervizat un prim transport de cereale, cruciale pentru securitatea alimentară globală. Atacul asupra închisorii Olenivka, unde se aflau prizonieri de război ucraineni, pe teritoriul separatist din estul Ucrainei, este "o crimă de război deliberată a Rusiei, o crimă deliberată în masă", a declarat şeful statului ucrainean. Citește și: Rusia va organiza referendumuri pentru a se instala administrativ în teritoriile ucrainene ocupate Acest "atac al ocupanţilor" s-a soldat cu peste 50 de morţi", a adăugat el. Anterior, armata rusă raportase 40 de morţi şi 75 de răniţi, în timp ce autorităţile separatiste pro-ruse din regiunea Doneţk au anunţat până la 53 de morţi. https://www.youtube.com/watch?v=cvu5BKjm2Qs Ministerul Apărării rus a declarat într-un comunicat că tirurile unui sistem de artilerie Himars, furnizat Ucrainei de Statele Unite, au lovit închisoarea Olenivka (Elenovka, în rusă), situată la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Doneţk, capitala separatiştilor din regiunea cu acelaşi nume.

Rusia va organiza referendumuri pentru a se instala administrativ în teritoriile ucrainene ocupate
Internațional

Rusia va organiza referendumuri pentru a se instala administrativ în teritoriile ucrainene ocupate

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate. Autorităţile instalate de Rusia în noile teritorii ocupate din sudul Ucrainei sunt sub presiune şi este posibil să facă pregătiri pentru a organiza referendumuri privind alipirea la Rusia mai târziu în acest an, informează sâmbătă Ministerul Apărării de la Londra, relatează Reuters. Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate "Autorităţile locale cel mai probabil forţează populaţia să dezvăluie informaţii personale pentru a alcătui registrele de vot", a precizat Ministerului Apărării pe Twitter. Rusia clasifică aceste zone ocupate drept unele aflate sub "administraţie civil-militară". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Ucraina a respins probabil asalturile ruseşti la scară mică de pe linia frontului din apropiere de Doneţk în regiunea estică Donbas, mai precizează sursa citată. În acelaşi timp, în zona Herson, Rusia a realizat două poduri de pontoane şi a introdus un sistem de feribot pentru a înlocui podurile distruse de ucraineni în ultimele tiruri, mai menţionează armata britanică.

Putin ia Germania la mișto: Gazprom livrează gaz cu țârâita invocând pretexte puerile
Internațional

Putin ia Germania la mișto: Gazprom livrează gaz cu țârâita invocând pretexte puerile

Germania se milogește pentru gaze rusești. Compania rusă Gazprom a susţinut vineri că livrarea de către Canada în Germania, în loc de Rusia, a unei turbine destinate gazoductului Nord Stream 1 este neconformă contractului, declaraţie care sugerează o accentuare a divergenţelor dintre Moscova şi Berlin asupra deciziei Rusiei de a diminua volumul gazelor naturale livrate Europei prin acel gazoduct, transmite Reuters. Germania se milogește pentru gaze rusești Gazprom a diminuat începând de miercuri la 20% volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream, invocând lucrări de întreţinere, potrivit europenilor acesta fiind însă doar pretextul avansat de Moscova pentru a scădea aceste livrări ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE după lansarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Anterior, după o altă diminuare a livrărilor de gaze prin aceeaşi conductă, Moscova invocase lipsa respectivei turbine, care fusese trimisă de compania Siemens Energy la reparaţii în Canada şi pe care această ţară a refuzat să o returneze Rusiei, invocând la rândul ei sancţiunile împotriva Moscovei. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE În final, după solicitările Germaniei, Canada i-a trimis acesteia turbina în cauză. Dar Gazprom consideră că turbina ar fi trebuit să fie expediată Rusiei şi acuză Siemens Energy de încălcarea contractului. Mai mult, compania rusă acuză Siemens Energy că a remediat numai un sfert din defecţiunile descoperite la alte trei turbine ale gazoductului pe care compania germană ar fi trebuit să le repare.

Glume despre biserică? Doi ani de închisoare, propune ministrul polonez al Justiției
Internațional

Glume despre biserică? Doi ani de închisoare, propune ministrul polonez al Justiției

Glume despre biserică, doi ani închisoare. Ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, de asemenea vicepremier, a iniţiat colectarea de semnături pentru o iniţiativă de revizuire a Codului Penal care să prevadă pedepsirea cu doi ani de închisoare a celor care "fac glume" despre Biserica Catolică sau o "ridiculizează", precum şi pentru întreruperea slujbelor sau a funeraliilor, relatează agenţia EFE. Glume despre biserică, doi ani închisoare El şi-a motivat demersul ca urmare a "nivelului ridicat de agresivitate" care, în opinia sa, există într-o parte a societăţii poloneze faţă de Biserica Catolică. "Profanarea unei sinagogi sau a unei moschei provoacă un răspuns dur din toate mediile. În schimb, profanarea unei biserici este adesea calificată drept ", a argumentat la rândul său purtătorul de cuvânt al formaţiunii din care face parte ministrul Justiţiei, Polonia Solidară, un mic partid naţionalist care se află în coaliţia de guvernare împreună cu formaţiunea Lege şi Justiţie (PiS). Iniţiativa lui Ziobro are nevoie de cel puţin 100.000 de semnături pentru a putea fi supusă votului în parlament sub formula denumită "propunere cetăţenească". În practică, acum se dau doar amenzi Partidul Polonia Solidară a propus şi anterior un proiect de lege similar, care a fost respins. În Codul Penal polonez în vigoare delictul de ofensă la adresa credinţei religioase - împotriva oricărei confesiuni - este deja pasibil cu doi ani de închisoare, dar de obicei instanţele decid doar aplicarea unei amenzi. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE De pildă, o femeie din oraşul Poznan a fost condamnată luna trecută la o amendă penală de 420 de euro, după ce a aruncat cu ouă în poarta unei biserici în timpul unui protest împotriva interzicerii avortului.

Blocaj total între SUA și Rusia: "discuţia sinceră şi directă" dintre Blinken și Lavrov nu a schimbat nimic din poziția Moscovei
Internațional

Blocaj total între SUA și Rusia: "discuţia sinceră şi directă" dintre Blinken și Lavrov nu a schimbat nimic din poziția Moscovei

Blocaj total între SUA și Rusia. Secretarul de stat american, Antony Blinken, şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, au avut vineri prima lor discuţie telefonică de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în care au abordat situaţia din această ţară, criza alimentară şi un posibil schimb de deţinuţi între Washington şi Moscova. Blocaj total între SUA și Rusia "Am avut o discuţie sinceră şi directă", a spus Blinken la o conferinţă de presă, potrivit AFP. El declarase miercuri că doreşte să-l contacteze pe omologul său rus pentru a discuta despre oferta SUA pentru eliberarea de către Rusia a baschetbalistei Brittney Griner şi a fostului soldat american Paul Whelan. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Aceştia ar putea fi eliberaţi în schimbul lui Viktor Bout, un traficant de arme rus încarcerat în SUA. Dar, conform mesajelor transmise de Blinken şi Lavrov după discuţia lor, ei nu au ajuns la niciun acord în acest sens. În ce priveşte agresiunea rusă contra Ucrainei, Blinken a precizat că l-a atenţionat pe omologul său rus că lumea nu va recunoaşte "niciodată" anexarea unor teritorii ucrainene de către Rusia. Acuzații reciproce Potrivit unui comunicat al MAE rus, citat de agenţiile Reuters şi EFE, Lavrov i-a transmis lui Blinken că ajutorul militar occidental oferit Ucrainei nu face decât să prelungească conflictul şi a susţinut că Rusia îşi va atinge chiar şi în aceste condiţii obiectivele "operaţiunii militare speciale". Pe de altă parte, pe tema crizei alimentare, criză care potrivit Washingtonului este amplificată de blocada rusească asupra exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră - blocadă a cărei ridicare este aşteptată în urma unui acord încheiat recent -, Lavrov i-a reproşat omologului său american că Washingtonul alimentează o astfel de criză prin sancţiunile împotriva Rusiei care o împiedică pe aceasta să exporte cereale şi îngrăşăminte.

Relația China - SUA a ajuns în faza amenințărilor între președinți: Xi Jinping i-a transmis telefonic lui Joe Biden "să nu se joace cu focul" în privința Taiwanului
Internațional

Relația China - SUA a ajuns în faza amenințărilor între președinți: Xi Jinping i-a transmis telefonic lui Joe Biden "să nu se joace cu focul" în privința Taiwanului

Relația China - SUA, în faza amenințărilor. Preşedintele chinez, Xi Jinping, l-a avertizat joi pe omologul său american, Joe Biden, în cadrul celei de-a cincea convorbiri telefonice pe care au avut-o, "să nu se joace cu focul" în privinţa Taiwanului, relatează media chineze, în contextul avertismentelor Beijingului privind o posibilă vizită la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, relatează Reuters. Relația China - SUA, în faza amenințărilor Media chineze de stat relatează că Xi Jinping a spus că SUA ar trebui să respecte principiul "unei singure China" şi că a subliniat că ţara sa se opune cu fermitate independenţei Taiwanului şi amestecului unor forţe externe. Beijingul a emis avertismente tot mai pronunţate privind repercusiunile unei eventuale vizite a lui Nancy Pelosi, membră a Partidului Democrat ca şi Joe Biden, în Taiwan. "Cei care se joacă cu focul nu vor reuşi decât să se ardă. Sperăm că partea americană poate vedea asta cu claritate", i-a spus Xi Jinping lui Joe Biden, potrivit presei chineze de stat, preluate de Reuters. "Conversaţia între preşedintele Biden şi preşedintele Xi Jinping din Republica Populară Chineză s-a încheiat la 10.50", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Apelul telefonic a început cu două ore şi 17 minute mai devreme, la 08.33 ora locală (12.33 GMT). SUA: China, comportament coercitiv și agresiv Este cel de al cincilea summit virtual între cei doi responsabili după ce Joe Biden a devenit preşedinte în urmă cu un an şi jumătate, dar neîncrederea reciprocă între China şi SUA devine din ce în ce mai dificil de ascuns. Beijingul şi Washingtonul sunt deja în conflict în problema comerţului. Cele două puteri mondiale au acum poziţii divergente în privinţa Taiwanului. Purtătorul de cuvânt al Consiliului de securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, a declarat înainte de apelul telefonic că "tensiunile în jurul comportamentului agresiv şi coercitiv al Chinei în Indo-Pacific" vor fi pe agendă. Pelosi, vizită neconfirmată, dar deja riscantă China respinge orice iniţiativă care le-ar da autorităţilor taiwaneze o legitimitate internaţională şi este împotriva oricărui contact oficial între Taiwan şi alte state. Deşi responsabili americani se deplasează frecvent în Taiwan, Beijingul consideră că o călătorie a lui Nancy Pelosi, unul dintre cei mai înalţi oficiali americani, ar fi o provocare majoră. Washingtonul va trebui "să-şi asume consecinţele" acestei vizite potenţiale, pe care Nancy Pelosi încă nu a confirmat-o, a avertizat Beijingul miercuri. Tarifele vamale, încă în analiză Întrebat despre o eventuală ridicare de către Joe Biden a taxelor vamale de 25% impuse în cazul unor produse chinezeşti de miliarde de dolari de fostul preşedinte Donald Trump, purtătorul de cuvânt a spus că nu a fost luată încă o decizie. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA "Noi credem (...) că tarifele vamale introduse de predecesorul său au fost prost concepute. Credem că acestea au sporit costurile pentru familiile şi micile întreprinderi americane", a mai spus el, evocând în acelaşi timp "practici comerciale prejudiciabile ale Chinei". Dar "nu am de anunţat nicio decizie privind tarifele vamale din partea preşedintelui", a conchis John Kirby.

Putin a cerut închiderea inclusiv a arhivei online a "Novaia Gazeta", publicație oricum autosuspendată
Internațional

Putin a cerut închiderea inclusiv a arhivei online a "Novaia Gazeta", publicație oricum autosuspendată

Arhiva "Novaia Gazeta", blocată de Putin. Jandarmul telecomunicaţiilor din Rusia a cerut anularea licenţei site-ului de internet al ziarului independent Novaia Gazeta, a anunţat joi redacţia sa, care şi-a suspendat activitatea în Rusia la sfârşitul lui martie, în plină represiune a criticilor conflictului din Ucraina, relatează AFP. Arhiva "Novaia Gazeta", blocată de Putin Potrivit ziarului, agenţia Roskomnadzor a depus o cerere la un tribunal pentru anularea licenţei de difuzare în calitate de media a www.novayagazeta.ru, ceea ce va duce teoretic la interzicerea publicării de conţinuturi jurnalistice. Acest site oferă acces liber şi gratuit la arhivele ziarului, reputat pentru anchetele sale privind corupţia elitelor ruseşti şi gravele încălcări ale drepturilor omului, în special în Cecenia. La sfârşitul lui martie, Novaia Gazeta, al cărei redactor şef, Dmitri Muratov, a primit în 2021 premiul Nobel pentru pace, a decis să-şi suspende publicarea online şi pe hârtie, de teama unei interdicţii. Autorităţile îi reproşează că a încălcat legea privind organizaţiile şi indivizii desemnaţi "agenţi ai străinătăţii". Media sunt constrânse să anunţe cu scrupulozitate acest statut atunci când evocă o entitate desemnată "agent al străinătăţii", sub riscul sancţiunilor. Urmează audieri Din cauza pretinselor încălcări ale acestei legi Roskomnadzor a cerut anularea licenţei de difuzare a www.novayagazeta.ru. În caz de anulare, acest site "nu va mai fi considerat o media, ci un site de internet obişnuit", a anunţat joi redacţia Novaia Gazeta, precizând că o plângere vizează şi ediţia sa tipărită. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA "Ne pregătim de audieri, să ne apărăm drepturile. Suntem aici şi vom rămâne. Nu ne luăm la revedere", a adăugat aceasta. Weekendul trecut, autorităţile ruse au blocat un alt site de internet lansat de Novaia Gazeta şi dedicat unei noi reviste, "Novaia Raskaz-Gazeta", publicată de redacţia sa în Rusia.

Vestul riscă să ajungă într-un război nuclear cu Rusia și China din cauza lipsei de comunicare, potrivit guvernului britanic
Internațional

Vestul riscă să ajungă într-un război nuclear cu Rusia și China din cauza lipsei de comunicare, potrivit guvernului britanic

Vestul, război nuclear cu Rusia, China. Occidentul riscă să se poticnească într-un conflict nuclear cu China sau Rusia, deoarece canalele neoficiale dintre puterile rivale s-au prăbușit, a avertizat consilierul pentru securitate națională al guvernului britanic, Sir Stephen Lovegrove, potrivit The Times. SUA reia dialogul cu China Sir Stephen Lovegrove a spus că superputerile lumii s-au înțeles mai bine în timpul Războiului Rece și că de atunci s-a insinuat o întrerupere a comunicării care întreține un risc și mai mare al unei escaladări accidentale. Este așteptată joi o convorbire telefonică între președintele american Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping, în încercarea de a atenua tensiunile din Taiwan. Cei doi nu au mai vorbit din martie, deși Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, s-a întâlnit luna aceasta cu Wang Yi, ministrul de externe al Chinei. Miercuri, la Washington, Lovegrove a lăudat decizia Casei Albe de a se angaja din nou într-un dialog cu China. Dar el a evidențiat și riscurile progreselor tehnologice care ar putea perturba echilibrul delicat dintre superputerile concurente. „Avem îngrijorări clare cu privire la programul de modernizare nucleară al Chinei, care va crește atât numărul, cât și tipurile de sisteme de arme nucleare din arsenalul său”, a spus Lovegrove. Vestul, război nuclear cu Rusia, China Rusia, China și SUA dezvoltă rachete hipersonice care pot evita sistemele de apărare aeriană. Pentagonul a anunțat luna aceasta că a testat cu succes două sisteme de rachete hipersonice. Există o îngrijorare tot mai mare în capitalele occidentale că China își continuă cursa pentru dezvoltarea următoarei generații de armament. Anul trecut, a testat o rachetă hipersonică care a înconjurat planeta înainte de a-și lovi ținta. Rusia a devenit prima țară care a folosit sisteme hipersonice într-un război, când Moscova și-a desfășurat rachetele Kinjal în Ucraina. Kremlinul susține că rachetele sunt capabile să transporte focoase nucleare. "Tsunami"-ul nuclear rusesc de TV Luna aceasta, Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, a spus că sprijinul occidental pentru Ucraina a adus lumea în cel mai periculos moment de la criza rachetelor cubaneze din 1962. El a spus că, având în vedere dimensiunea arsenalului său nuclear, este „absurdă” și „reprezintă o amenințare la adresa existenței umanității” pedepsirea Rusiei pentru acțiunile sale în Ucraina. Televiziunea de stat rusă a avertizat Londra că Vladimir Putin ar putea șterge Marea Britanie de pe fața pământului cu un „tsunami” nuclear ca răzbunare pentru sprijinirea Ucrainei. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA Lovegrove a fost numit în cel mai înalt rol de apărare din Whitehall anul trecut. Într-un discurs la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank american, el a spus că întreruperea comunicării cu China și Rusia a creat un risc mai mare de „escaladare rapidă spre conflict strategic”. El a spus: „Cele două blocuri monolitice, URSS și NATO, ale Războiului Rece – deși nu fără denivelări alarmante – au reușit să ajungă la o înțelegere comună a doctrinei, care este astăzi absentă”, a spus el. „Doctrina este opacă la Moscova și Beijing, darămite la Phenian sau Teheran.” Apariția rachetelor hipersonice, schimbare de joc Lovegrove a continuat: „În timpul Războiului Rece, am beneficiat de o serie de negocieri și dialoguri care ne-au îmbunătățit înțelegerea doctrinei și capacităților sovietice și invers. Acest lucru ne-a oferit amândurora un nivel mai ridicat de încredere că nu vom calcula greșit drumul către războiul nuclear. Astăzi, nu avem aceleași fundații cu alții care ne pot amenința în viitor, în special cu China. Aici, Regatul Unit sprijină cu fermitate discuțiile propuse de președintele Biden cu China, un pas important.” Lovegrove a spus că în ultimii 20 de ani a existat o proliferare a numărului de țări cu arme de înaltă tehnologie. El a adăugat că, odată cu apariția rachetelor hipersonice, evoluțiile în tehnologia cibernetică, spațială și războiul genetic au făcut lumea mai puțin sigură, potrivit Știrilor TVR.

Germania o lasă mai moale cu ecologia: subvențiile pentru automobile electrice se reduc la jumătate
Internațional

Germania o lasă mai moale cu ecologia: subvențiile pentru automobile electrice se reduc la jumătate

Germania reduce subvenția pentru automobile electrice. Sprjinul financiar oferit de statul german la achiziţionarea de automobile electrice va fi redus, începând de anul viitor, după ce partidele care formează coaliţia guvernamentală au ajuns la un acord cu privire la acest subiect, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea discuţiilor. Germania reduce subvenția pentru automobile electrice Potrivit planului guvernului de la Berlin, primele plătite celor care îşi cumpără un automobil electric pe baterie, cu un preţ mai mic de 40.000 de euro, vor scădea de la 6.000 de euro în prezent, până la 4.500 de euro la începutul lui 2023, urmând ca pe parcursul anului următor să fie reduse şi mai mult, până la 3.000 de euro. Sursele guvernamentale au adăugat că primele pentru cei care îşi cumpără automobile electrice mai scumpe de 40.000 de euro vor fi reduse până la 3.000 de euro, la începutul anului următor, de la 5.000 de euro în prezent, urmând ca de la mijlocul lui 2023 statul german să subvenţioneze numai achiziţionarea de automobile electrice cu o valoare de până la 45.000 de euro. În cazul automobilelor electrice cu un preţ mai mare de 65.000 de euro nu se acordă niciun fel de subvenţii. Vehiculele hibride plug-in, fără subvenție De asemenea, guvernul german intenţionează să elimine complet subvenţiile pentru vehiculele hibride plug-in la finele acestui an, un lucru solicitat de multă vreme de ministrul Economiei, Robert Habeck, membru al partidului ecologist, pe fondul semnelor de întrebare cu privire la avantajele acestui tip de vehicule pentru protecţia mediul înconjurător. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Vânzările de automobile electrice pe baterie s-au dublat în Germania în anul 2021 până la 328.000 de unităţi, unul dintre motive pentru această creştere spectaculoasă fiind şi subvenţiile acordate de stat. În prezent pe drumurile din Germania circulă peste 600.000 de vehicule electrice pe baterie, iar dacă se adaugă şi vehiculele hibride, cifra trece de un milion.

Zelenski a mai demis un demnitar care ar fi suspectat de trădare în favoarea Rusiei
Internațional

Zelenski a mai demis un demnitar care ar fi suspectat de trădare în favoarea Rusiei

Zelenski a mai demis un trădător. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a demis pe prim-vicesecretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, Ruslan Demcenko, pe seama căruia o investigaţie jurnalistică a pus un acord semnat în anul 2010 şi care a favorizat ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia, relatează luni agenţia EFE. Zelenski a mai demis un trădător Potrivit publicaţiei ucrainene The Kyiv Independent, decizia lui Zelenski are legătură cu respectiva investigaţie publicată în noiembrie de Radio Europa Liberă. Consilierul principal al lui Zelenski, Mihailo Podoleak, afirmă însă că eliberarea din funcţie a lui Demcenko - aflat în acel post din iunie 2020 - este motivată de "motive personale legate de starea de sănătate" şi nu are legătură cu "vreo teorie a conspiraţiei". Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Conform acelei investigaţii jurnalistice, Ruslan Demcenko a susţinut în anul 2010 semnarea acordului cunoscut sub numele de Pactul de la Harkov, prin care Ucraina a extins Rusiei chiria instalaţiilor navale din Crimeea în schimbul achiziţiei de gaz natural rusesc în condiţii favorabile. Noua destituire intră în şirul demiterilor ordonate recent de preşedintele Zelenski în sistemul instituţiilor de forţă ucrainene, cele mai notabile fiind cele ale lui Ivan Bakanov, şeful Serviciului de Securitate (SBU) şi prieten din copilărie al preşedintelui, şi ale procurorului general Irina Venediktova.

Turcia pune presiune pe Ucraina să facă primul transport de cereale cât mai curând, în ciuda atacurilor rusești cu rachete
Internațional

Turcia pune presiune pe Ucraina să facă primul transport de cereale cât mai curând, în ciuda atacurilor rusești cu rachete

Turcia, presiune pe exporturile cerealiere ucrainene. Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, i-a transmis luni ministrului ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, că este important ca primul transport de cereale în conformitate cu recentul acord semnat la Istanbul cu medierea ONU să aibă loc cât mai rapid posibil, transmite Reuters. Turcia, presiune pe exporturile cerealiere ucrainene Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării turc, Hulusi Akar a salutat declaraţia Kievului că speră ca acordul să fie pus în practică în această săptămână. El a adăugat că Turcia va continua să facă ceea ce îi revine conform prevederilor acordului. Ucraina şi Rusia au semnat vineri, cu Turcia şi ONU, acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, blocate din cauza conflictului armat între cele două ţări. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Acordul va fi valabil timp de "120 de zile", respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone de cereale din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Inspectarea navelor la plecare în direcţia porturilor ucrainene va avea loc sub controlul centrului de coordonare comun (CCC), într-unul din porturile din Istanbul, pentru a răspunde preocupărilor Moscovei, care doreşte să aibă garanţia că cargourile nu vor aduce arme în Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră