Morți și sute de răniți în Iran după zile de proteste de amploare împotriva dictaturii religioase
Iranul se confruntă cu unele dintre cele mai ample proteste din ultimii ani, declanșate de o criză economică severă și de nemulțumirile tot mai profunde ale populației față de conducerea politică.
Mișcările de stradă au evoluat rapid, atrăgând atenția internațională și generând reacții puternice atât în interiorul țării, cât și în afara acesteia.
Cauzele protestelor și amploarea acestora
Protestele din Iran au început la finalul lunii decembrie 2025, ca răspuns la deteriorarea situației economice, devalorizarea rapidă a monedei naționale (rialul) și creșterea puternică a inflației.
Comercianti din Teheran au inițiat mișcările prin închiderea magazinelor în semn de protest față de costurile ridicate ale vieții și pierderea puterii de cumpărare.
Demonstrațiile s-au extins în zeci de orașe din întreaga țară, inclusiv în zonele rurale, și au inclus proteste ale studenților și ale altor segmente ale societății civile, devenind cele mai ample manifestații din Iran de după protestele din 2022.
Opiniile protestatarilor au evoluat, trecând de la revendicări economice la cereri mai ample de schimbare politică.
Desfășurarea protestelor și violențele stradale
Protestele au continuat pe parcursul primei săptămâni din 2026, cu demonstrații în principalele orașe și confruntări frecvente între manifestanți și forțele de ordine.
Confruntările au fost adesea violente, uneori soldate cu victime.
Conform rapoartelor internaționale, cel puțin șapte persoane au fost ucise în timpul ciocnirilor cu forțele de securitate, iar protestele s-au extins și în provincie, în orașe precum Azna și Lordegan.
Videoclipuri difuzate pe rețelele sociale au surprins scene dramatice, inclusiv un protestatar singuratic care s-a opus forțelor de securitate în Teheran, un moment comparat de unele publicații internaționale cu celebrul „Tank Man” din Piața Tiananmen.
Reacția autorităților iraniene
Autoritățile de la Teheran au avut un răspuns complex, combinând reacții de securitate puternică cu unele gesturi de deschidere la dialog.
Garda Revoluționară și forțele de ordine au fost trimise să suprime manifestațiile și au fost raportate arestări în masă.
Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a respins intervenția externă și a subliniat că autoritățile nu vor ceda presiunilor externe, dar totodată a afirmat că protestele economice vor fi ascultate, deși a calificat anumite acțiuni drept reacții ale „tulburătorilor” care trebuie „pus în locul lor”.
Guvernul civil, condus de președintele Masoud Pezeshkian, a recunoscut că problemele economice sunt reale și a încercat să transmită semnale de deschidere spre negociere cu protestatarii, deși capabilitățile sale de a rezolva situația sunt limitate din cauza deteriorării economice profunde și a sancțiunilor persistente.
Reacții și presiuni externe
Criza politică din Iran a atras atenția comunității internaționale și a generat reacții diverse.
Președintele american Donald Trump a amenințat Iranul cu posibile acțiuni dacă protestatarii pașnici vor fi reprimați violent, subliniind că Washingtonul ar putea interveni pentru a „ajuta populația” în aceste condiții.
În replică la astfel de declarații, oficialii iranieni au avertizat că orice intervenție externă ar constitui o „linie roșie” și ar fi întâmpinată cu fermitate.
Organizații pentru drepturile omului și presa internațională
Mai multe organizații și publicații străine au monitorizat protestele și au semnalat numărul victimelor și amploarea reprimării.
În plus, presa de analiză reflectă opinia că protestele, deși inițial economice, au început să capete elemente politice, cu apeluri mai largi la reforme sau schimbări ale conducerii actuale.
