joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: morti

128 articole
Internațional

Tragedia feroviară din sudul Spaniei: bilanțul victimelor a ajuns la 40 de morți

Numărul morților în urma accidentului feroviar produs duminică în sudul Spaniei a ajuns la 40, potrivit celui mai recent bilanț oficial. Tragedia a avut loc în apropierea orașului Adamuz, unde două trenuri de mare viteză au intrat în coliziune, provocând una dintre cele mai grave catastrofe feroviare din ultimii ani în Spania. Peste 100 de persoane rănite în urma coliziunii Pe lângă victimele decedate, peste 100 de persoane au fost rănite, unele dintre ele aflându-se în stare gravă. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Echipele de intervenție au acționat ore întregi pentru evacuarea pasagerilor și acordarea primului ajutor, iar spitalele din regiune au fost mobilizate pentru a face față numărului mare de răniți. Pedro Sánchez promite aflarea adevărului Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a deplasat luni la locul tragediei, unde a dat asigurări că autoritățile vor stabili cu exactitate cauzele accidentului. Șeful guvernului a declarat că populația va fi informată „cu deplină transparență și claritate” cu privire la motivele care au dus la deraierea și coliziunea celor două trenuri. „Vom afla adevărul”, a subliniat Pedro Sánchez, promițând că ancheta va fi una riguroasă și independentă. Trei zile de doliu național în Spania În urma tragediei, premierul a decretat trei zile de doliu național. De asemenea, el a transmis condoleanțe familiilor îndoliate și a asigurat că răniții și apropiații victimelor vor beneficia de tot sprijinul necesar din partea statului spaniol. Cum s-a produs accidentul Accidentul a avut loc duminică după-amiază, când ultimele trei vagoane ale unui tren aparținând companiei feroviare private Iryo, care circula pe ruta Malaga–Madrid, au deraiat. Trenul transporta 317 pasageri. Vagoanele deraiate au ajuns pe linia ferată paralelă, unde s-au ciocnit frontal cu un alt tren, care se deplasa în sens opus, spre orașul Huelva. Acesta era operat de compania feroviară publică Renfe și avea la bord 184 de pasageri. Ancheta este în desfășurare Autoritățile spaniole au deschis o anchetă pentru a stabili dacă accidentul a fost cauzat de o eroare umană, o defecțiune tehnică sau o problemă de infrastructură. Rezultatele investigației sunt așteptate în perioada următoare și vor fi făcute publice, potrivit promisiunilor guvernului de la Madrid.

Tragedia feroviară din Spania, 40 de morți (sursa: Facebook/Guardia Civil)
„Mii de morți” în Iran, recunoaște Ayatollahul Khamenei (sursa: X/Khamenei.ir)
Internațional

Ayatollahul Khamenei recunoaște „mii de morți” în Iran, după reprimarea protestelor

Liderul suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei, a recunoscut pentru prima dată existența a „mii de oameni uciși” în contextul protestelor antiguvernamentale care au zguduit țara în ultimele săptămâni. O declarație fără precedent a liderului suprem Până în acest moment, autoritățile de la Teheran au evitat să ofere orice bilanț oficial al victimelor represiunii. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Declarația lui Ali Khamenei marchează o schimbare semnificativă de discurs, fiind prima recunoaștere publică, la cel mai înalt nivel al puterii, a dimensiunii pierderilor de vieți omenești. Totuși, liderul suprem a pus responsabilitatea pentru violențe pe seama „răsculaților”, susținând că aceștia ar fi fost manipulați din exterior, în special de Statele Unite și Israel. Proteste reprimate violent în marile orașe ale Iranului Manifestațiile au început pe 28 decembrie și au fost relansate cu intensitate sporită în 8 ianuarie, extinzându-se rapid în Teheran și în numeroase alte orașe. Forțele de ordine au intervenit în forță pentru a dispersa protestele, iar represiunea a fost descrisă de martori și organizații pentru drepturile omului ca fiind extrem de dură. Informațiile despre victime, transmise în afara țării în pofida blocadei digitale În contextul restricțiilor severe impuse asupra accesului la internet, informațiile despre violențele împotriva protestatarilor și despre arestările masive au continuat să ajungă în afara Iranului prin canale alternative, inclusiv prin conexiuni la rețeaua de sateliți Starlink. Accesul la internet, parțial restabilit sub control strict Organizația Netblocks a anunțat că autoritățile iraniene au permis duminică o redeschidere parțială a accesului la internet. Datele de trafic indică revenirea selectivă a unor servicii online, precum Google, sugerând o restabilire a conectivității într-o formă puternic filtrată. Autoritățile susțin că situația este sub control Teheranul afirmă că a recâștigat controlul asupra situației interne. Potrivit televiziunii de stat, școlile și universitățile au fost redeschise după o săptămână de suspendare a cursurilor, în încercarea de a transmite un mesaj de revenire la normalitate.

Accidente mortale pe șoselele din România (sursa: Pexels/Valentin Sarte)
Eveniment

Mii de accidente mortale și răniți grav pe șoselele României: 1.293 de morți în 2025

Aproape 4.000 de accidente rutiere soldate cu morți și răniți grav au fost înregistrate la nivel național în anul 2025, potrivit unui comunicat transmis duminică de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Bilanțul accidentelor rutiere în 2025 Conform datelor oficiale, în cursul anului 2025 au avut loc 3.950 de accidente rutiere grave, în urma cărora 1.293 de persoane și-au pierdut viața, iar 3.125 de oameni au fost răniți grav. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Comparativ cu anul 2024, statisticile indică: - cu 285 mai puține accidente (-6,7%); - cu 185 mai puține persoane decedate (-12,5%); - cu 122 mai puține persoane rănite grav (-3,7%). Principalele cauze ale accidentelor grave Poliția Română arată că cele mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere grave din 2025 au fost comportamentele riscante în trafic. Traversarea neregulamentară a pietonilor se află pe primul loc, reprezentând 16,1% din totalul accidentelor. Alte cauze importante au fost: - neadaptarea vitezei la condițiile de drum – 15,3%; - neacordarea priorității vehiculelor – 9,5%. Zeci de mii de acțiuni pentru prevenirea accidentelor Pentru reducerea riscului rutier, polițiștii au desfășurat peste 67.000 de acțiuni la nivel național, vizând combaterea principalelor cauze generatoare de accidente grave. În urma controalelor din trafic, în 2025 au fost aplicate 2.792.044 de sancțiuni contravenționale. Totodată, polițiștii au reținut 190.441 de permise de conducere și au retras 103.381 de certificate de înmatriculare, precum și 22.760 de plăcuțe de înmatriculare. Mii de șoferi prinși sub influența alcoolului IGPR mai informează că aproximativ 28.700 de persoane au fost depistate și scoase din trafic după ce au fost surprinse conducând sub influența alcoolului. Acesta este un factor major de risc pentru producerea accidentelor rutiere. Sistemul e-SIGUR, activ din 2025 Începând cu 1 ianuarie 2025, la nivel național este utilizat sistemul automat de monitorizare a traficului rutier e-SIGUR. Sistemul presupune colectarea de date cu ajutorul dispozitivelor radar tip pistol, amplasate în afara părții carosabile, în locuri vizibile. Potrivit Poliției Române, anul trecut au fost aplicate peste 21.000 de sancțiuni contravenționale în baza acestui sistem. De asemenea, au fost reținute: - 89 de permise pentru depășirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h; - 4 permise pentru depășirea limitei legale cu peste 70 km/h. Platforma e-SAR, folosită împotriva agresivității în trafic Pentru creșterea siguranței rutiere, autoritățile au dezvoltat și platforma software e-SAR, destinată procesării sesizărilor privind comportamentul agresiv în trafic, transmise de cetățeni. În anul 2025, 1.053 de sesizări au fost soluționate prin întocmirea proceselor-verbale de constatare a contravenției și suspendarea dreptului de a conduce. Deși datele indică o ușoară îmbunătățire față de anul precedent, Poliția Română subliniază că siguranța rutieră rămâne o prioritate, iar combaterea vitezei excesive, a consumului de alcool și a comportamentului agresiv în trafic este esențială pentru reducerea numărului de victime.

Mii de protestatari uciși în Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Mii de morți în Iran dintre protestatari, mii de răniți și zeci de mii de arestări

ONG-ul Iran Human Rights (IHRNGO) a anunțat marți că numărul manifestanților decedați în urma represiunii forțelor statului iranian a ajuns la cel puțin 734, în cele 17 zile de proteste antiguvernamentale din Iran. Printre victime se numără 12 copii și șase femei, potrivit datelor furnizate de organizația cu sediul la Oslo. Datele se bazează pe informații limitate din teritoriu IHRNGO precizează că cifrele centralizate provin din mai puțin de jumătate dintre provinciile Iranului și din sub 10% dintre spitalele din țară. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Din acest motiv, organizația avertizează că bilanțul real al deceselor este probabil mult mai mare, estimările indicând „mii” de victime. Proteste anti-guvernamentale în 15 provincii iraniene Conform informațiilor verificate direct de ONG sau confirmate de două surse independente, cel puțin 734 de manifestanți au murit în 15 provincii iraniene de la începutul protestelor. De asemenea, alte mii de persoane ar fi fost rănite în urma intervențiilor violente ale forțelor de ordine. Rapoarte indică peste 1.600 de decese doar în Isfahan Iran Human Rights afirmă că primește în continuare rapoarte privind „mii de persoane ucise” în mai multe orașe și provincii. Două surse independente ar fi confirmat existența a cel puțin 1.600 de decese asociate protestelor, înregistrate doar la nivelul Organizației de Medicină Legală din provincia Isfahan. Presa din exil vorbește despre peste 12.000 de victime Potrivit postului Iran International, citat de IHRNGO, numărul total al victimelor ar fi depășit 12.000. Organizația menționează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, din cauza restricțiilor severe impuse de autoritățile iraniene. Peste 10.000 de persoane reținute, potrivit estimărilor ONG-ul cu sediul în Norvegia indică și estimări care arată că numărul persoanelor deținute în contextul protestelor a depășit 10.000, amplificând îngrijorările privind amploarea represiunii. Iran Human Rights susține că a primit informații potrivit cărora mulți dintre cei uciși au fost inițial răniți de arme cu bile, dar au murit ulterior după ce au fost împușcați în cap sau în gât, sugerând posibile execuții extrajudiciare. Pe de altă parte, mass-media de stat din Iran au raportat că cel puțin 121 de membri ai forțelor militare, judiciare, de poliție și de securitate ale Republicii Islamice și-au pierdut viața în timpul protestelor, potrivit informațiilor centralizate de IHRNGO. Întreruperea internetului îngreunează verificarea cifrelor Organizația atrage atenția că întreruperea completă a internetului, impusă de joi seara, precum și restricțiile drastice privind accesul la informații fac extrem de dificilă verificarea independentă a bilanțului real al victimelor. Iran Human Rights solicită convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, cerând adoptarea unor măsuri imediate pentru protejarea cetățenilor iranieni „de crimele comise de Republica Islamică”.

Sute de morți în protestele din Iran (sursa: Hengaw)
Internațional

VIDEO Cadavre îngrămădite în fața morgilor, în Iran, protestatarii sunt uciși cu sutele

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel public către autoritățile iraniene să dea dovadă de „maximă reținere”, pe fondul protestelor masive declanșate în ultimele două săptămâni și al reprimării violente a acestora. Liderul ONU s-a declarat „șocat” de informațiile privind utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor, soldată cu numeroși morți și răniți. Drepturile fundamentale, încălcate în timpul protestelor Antonio Guterres a subliniat că drepturile la libertatea de exprimare, asociere și întrunire pașnică trebuie respectate și protejate pe deplin. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Totodată, el a cerut autorităților iraniene să se abțină de la folosirea inutilă sau disproporționată a forței și să permită accesul la informații, inclusiv prin restabilirea comunicațiilor întrerupte. Sute de morți raportate de organizațiile pentru drepturile omului Potrivit Agenției de știri a activiștilor pentru drepturile omului (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste, dintre care 483 ar fi manifestanți. Printre victime se numără și opt copii, precum și membri ai forțelor de ordine și civili neimplicați direct, însă aceste cifre nu au putut fi verificate independent din cauza restricțiilor severe de comunicare. Imagini șocante de la morga din Kahrizak Un videoclip apărut online arată zeci de cadavre îngrămădite în fața morgii din Kahrizak, la sud de Teheran, imagini identificate de ONG-uri ca fiind victime ale represiunii. Organizațiile Iran Human Rights și Hengaw, ambele cu sediul în Norvegia, au confirmat autenticitatea filmărilor și au descris situația drept o crimă de amploare majoră. Internet blocat și temeri privind un bilanț mai grav Apărătorii drepturilor omului acuză forțele de securitate iraniene că au folosit muniție reală pentru a reprima protestele, în timp ce accesul la internet și liniile telefonice au fost blocate timp de peste 60 de ore. În acest context, există temeri serioase că numărul real al victimelor este mult mai mare decât cel raportat oficial.

Proteste în Iran, peste 500 de morți (sursa: X/Anonymous)
Internațional

Regimul nu cedează în Iran, s-ar fi înregistrat peste 500 de morți. Protestele continuă

Tulburările din Iran s-au soldat cu peste 500 de morți, potrivit unei organizații pentru drepturile omului care monitorizează situația din teren. Asociația HRANA, cu sediul în SUA, susține că datele colectate de activiști din Iran și din diaspora indică uciderea a 490 de protestatari și a 48 de membri ai forțelor de securitate. Totodată, organizația anunță că peste 10.600 de persoane au fost arestate în contextul represiunii declanșate de autorități. Iranul amenință cu represalii dacă SUA atacă Iranul a avertizat că va riposta în cazul unui atac militar al Statelor Unite, pe fondul intensificării protestelor interne și al unei reprimări sângeroase din partea autorităților. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Demonstrațiile au continuat sâmbătă seara, în ciuda intervențiilor violente ale forțelor de securitate, iar bilanțul victimelor este în creștere. Proteste în peste 100 de orașe Potrivit unor surse medicale citate de BBC, peste 100 de cadavre au fost aduse în doar două zile la două spitale din Iran, însă numărul real al victimelor la nivel național este considerat mult mai ridicat. Protestele s-au extins în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile țării. Imaginile verificate de BBC Persian și BBC Verify arată o escaladare clară a violențelor, cu forțe de securitate trăgând asupra mulțimilor în Teheran, Kermanshah, Bushehr și alte regiuni. Washingtonul amenință, Teheranul avertizează: Israelul, posibilă țintă Statele Unite au amenințat Iranul cu lovituri militare ca reacție la uciderea protestatarilor. În replică, președintele Parlamentului iranian a declarat că, în cazul unui atac american, Israelul, alături de baze militare și centre de transport maritim ale SUA din regiune, vor deveni „ținte legitime”. De la proteste economice la revoltă împotriva regimului religios Inițial declanșate la Teheran din cauza inflației galopante, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare națională care cere sfârșitul conducerii religioase impuse de liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei. Procurorul general al Iranului a declarat că orice participant la proteste va fi considerat „dușman al lui Dumnezeu” – o acuzație care poate atrage pedeapsa cu moartea. La rândul său, Khamenei i-a catalogat pe protestatari drept „vandali” care încearcă să-l mulțumească pe președintele american Donald Trump. Trump: „Iranul privește spre libertate” Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite „sunt gata să ajute”, susținând că Iranul „se uită spre libertate”. Deși nu a oferit detalii, surse citate de CBS afirmă că Trump a fost informat despre opțiuni preliminare privind posibile lovituri militare asupra Iranului. Totuși, Wall Street Journal notează că discuțiile nu indică o amenințare iminentă. Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat sâmbătă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre o eventuală intervenție. Autoritățile iraniene dau vina pe SUA și Israel Președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat direct Statele Unite și Israelul că ar fi instigat protestele. El a susținut, fără a prezenta dovezi, că „indivizi antrenați”, „teroriști” și grupuri externe ar fi fost implicați în incendieri de moschei și atacuri asupra piețelor din orașe precum Rasht. Reprimare violentă și arestări în masă Șeful poliției iraniene a declarat la televiziunea de stat că nivelul confruntării cu protestatarii a fost „intensificat” și că au fost arestați peste 2.500 de oameni de la începutul protestelor, pe 28 decembrie. El a susținut că o „proporție semnificativă” a victimelor ar fi fost provocată de „indivizi antrenați”, nu de forțele de securitate. Surse din interiorul Iranului afirmă că agenți în civil îi vizează în special pe cei care filmează sau participă singuri la proteste. Imagini șocante din mai multe orașe iraniene Imagini autentificate arată confruntări violente în Mashhad, Ilam și Teheran. În unele clipuri se aud focuri de armă, se văd vehicule incendiate și protestatari adăpostiți în spatele baricadelor improvizate. În capitală, manifestanții au ocupat cartiere precum Gisha, Punak și Heravi, cerând explicit sfârșitul regimului clerical. Internet aproape complet blocat în Iran Autoritățile iraniene au impus o întrerupere severă a internetului, mai drastică decât în timpul protestelor „Femeie, Viață, Libertate” din 2022, potrivit experților. Accesul este limitat aproape exclusiv la o rețea internă, iar singura alternativă posibilă ar fi conexiunile prin satelit Starlink, care însă pot fi urmărite. Reacții internaționale și bilanțul victimelor Amnesty International a anunțat că analizează „rapoarte alarmante” privind utilizarea ilegală a forței letale împotriva protestatarilor. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că vocile critice la adresa regimului de la Teheran nu ar trebui să fie reduse la tăcere prin violență. Organizațiile pentru drepturile omului estimează între 162 și 192 de protestatari uciși în ultimele două săptămâni. BBC Persian a confirmat identitatea a 26 de victime, inclusiv șase copii. Cele mai ample proteste de la revolta din 2022 Actualele manifestații sunt cele mai extinse de la revolta din 2022, declanșată de moartea în custodie a Mahsei Amini. Atunci, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

Proteste în Iran, spitale copleșite de victime (sursa: BBC)
Internațional

VIDEO Baie de sânge în Iran, spitalele au morgile pline, mulți protestatari împușcați în cap

Personalul medical din cel puțin trei spitale din Iran a declarat pentru BBC că unitățile sanitare sunt depășite de numărul mare de morți și răniți, pe fondul protestelor masive anti-guvernamentale care continuă în întreaga țară. Medicii vorbesc despre scene dramatice, în care nu a mai existat timp nici măcar pentru resuscitare. Împușcați direct în cap și în inimă Un cadru medical dintr-un spital din Teheran a relatat că mulți dintre protestatari au fost împușcați direct în zone vitale. Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas „Au fost focuri trase în capul tinerilor, în inimă. Mulți au murit imediat ce au ajuns pe paturile de urgență. Alții nu au mai ajuns deloc la spital”, a spus aceasta. Potrivit mărturiilor, majoritatea victimelor erau tineri cu vârste între 20 și 25 de ani. Numărul cadavrelor a fost atât de mare încât morgile au devenit rapid neîncăpătoare, iar trupurile au fost depozitate inclusiv în săli de rugăciune. Gloanțe reale și alice folosite împotriva protestatarilor Doi medici au declarat că au tratat răni provocate atât de muniție reală, cât și de cartușe cu alice, armament folosit frecvent de forțele de securitate iraniene în confruntările cu civilii. Un doctor din orașul Kashan a confirmat că numeroși răniți prezentau leziuni grave la nivelul ochilor. „Am văzut o persoană împușcată în ochi, glonțul i-a ieșit prin ceafă”, a relatat un medic din Teheran. Spitale intrate în „mod de criză” Farabi Hospital, principalul centru oftalmologic din capitală, a intrat în regim de criză, potrivit unui medic care a reușit să contacteze BBC printr-o conexiune Starlink. Internările și intervențiile non-urgente au fost suspendate, iar personalul a fost chemat de urgență pentru a face față valului de răniți. Situații similare au fost raportate și în Shiraz, unde un cadru medical a avertizat că spitalele nu dispun de suficienți chirurgi pentru numărul mare de pacienți. Zeci de cadavre transportate într-o singură noapte BBC Persian a verificat că cel puțin 70 de cadavre au fost aduse vineri noaptea la spitalul Poursina din Rasht. Morgă era plină, iar trupurile au fost îndepărtate. Potrivit unei surse medicale, autoritățile ar fi cerut familiilor aproximativ 7 miliarde de riali pentru eliberarea cadavrelor în vederea înmormântării. Proteste extinse în peste 100 de orașe Manifestațiile au început în Teheran în urmă cu două săptămâni, declanșate de dificultățile economice, dar s-au extins rapid în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile Iranului. Sute de persoane ar fi fost ucise sau rănite, iar mii arestate. BBC Persian a confirmat identitatea a 26 de victime, inclusiv șase copii. Și membri ai forțelor de securitate au fost uciși, un grup pentru drepturile omului estimând cel puțin 14 decese în rândul acestora. Represiune, blackout informațional și internet aproape complet blocat Autoritățile iraniene au impus un blackout aproape total al internetului, mai sever decât cel din timpul protestelor din 2022. Accesul este limitat inclusiv la intranetul intern, iar legăturile externe sunt aproape imposibile. Din acest motiv, verificarea informațiilor este extrem de dificilă, iar presa internațională nu poate relata direct din interiorul țării. Scene violente surprinse în imagini verificate Imaginile apărute arată confruntări violente în Teheran, Mashhad și alte orașe mari. Protestatarii sunt surprinși ascunzându-se în spatele containerelor și focurilor aprinse, în timp ce forțele de securitate trag focuri de armă. Vehicule sunt incendiate, iar clădiri guvernamentale au fost atacate. Armata iraniană a anunțat ulterior că se va alătura forțelor de securitate pentru „protejarea proprietății publice”. Avertismente dure și amenințări cu pedeapsa capitală Procurorul general al Iranului a declarat că protestatarii vor fi considerați „dușmani ai lui Dumnezeu”, o acuzație ce poate duce la pedeapsa cu moartea. Peste 2.500 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului. Reacții internaționale și tensiuni geopolitice Uniunea Europeană a condamnat „represiunea violentă” împotriva protestatarilor. ONU a transmis că este „profund îngrijorată” de pierderile de vieți omenești. Franța, Marea Britanie și Germania au cerut Iranului să permită libertatea de exprimare și de întrunire pașnică. Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că uciderea protestatarilor ar putea atrage un răspuns militar, deși a precizat că nu ia în calcul trupe la sol. Khamenei respinge protestele și promite represiune Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a declarat că regimul nu va ceda și că va acționa împotriva „elementelor distructive”. El a acuzat protestatarii că încearcă să „mulțumească președintele SUA”. Apeluri la continuarea protestelor Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, aflat în exil, a descris protestele drept „magnifice” și a îndemnat iranienii să continue manifestațiile, avertizând totodată asupra riscurilor. Experți avertizează însă că, în lipsa unei opoziții organizate, schimbarea de regim rămâne incertă, chiar dacă amploarea protestelor este fără precedent în ultimii ani. Cea mai gravă criză de la revolta din 2022 Actualele proteste sunt considerate cele mai ample de la revolta din 2022, declanșată de moartea Mahsei Amini în custodia poliției morale. Atunci, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

Proteste de amploare în Iran (sursa: UGC)
Internațional

Morți și sute de răniți în Iran după zile de proteste de amploare împotriva dictaturii religioase

Iranul se confruntă cu unele dintre cele mai ample proteste din ultimii ani, declanșate de o criză economică severă și de nemulțumirile tot mai profunde ale populației față de conducerea politică. Mișcările de stradă au evoluat rapid, atrăgând atenția internațională și generând reacții puternice atât în interiorul țării, cât și în afara acesteia. Cauzele protestelor și amploarea acestora Protestele din Iran au început la finalul lunii decembrie 2025, ca răspuns la deteriorarea situației economice, devalorizarea rapidă a monedei naționale (rialul) și creșterea puternică a inflației. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Comercianti din Teheran au inițiat mișcările prin închiderea magazinelor în semn de protest față de costurile ridicate ale vieții și pierderea puterii de cumpărare. Demonstrațiile s-au extins în zeci de orașe din întreaga țară, inclusiv în zonele rurale, și au inclus proteste ale studenților și ale altor segmente ale societății civile, devenind cele mai ample manifestații din Iran de după protestele din 2022. Opiniile protestatarilor au evoluat, trecând de la revendicări economice la cereri mai ample de schimbare politică. Desfășurarea protestelor și violențele stradale Protestele au continuat pe parcursul primei săptămâni din 2026, cu demonstrații în principalele orașe și confruntări frecvente între manifestanți și forțele de ordine. Confruntările au fost adesea violente, uneori soldate cu victime. Conform rapoartelor internaționale, cel puțin șapte persoane au fost ucise în timpul ciocnirilor cu forțele de securitate, iar protestele s-au extins și în provincie, în orașe precum Azna și Lordegan. Videoclipuri difuzate pe rețelele sociale au surprins scene dramatice, inclusiv un protestatar singuratic care s-a opus forțelor de securitate în Teheran, un moment comparat de unele publicații internaționale cu celebrul „Tank Man” din Piața Tiananmen. Reacția autorităților iraniene Autoritățile de la Teheran au avut un răspuns complex, combinând reacții de securitate puternică cu unele gesturi de deschidere la dialog. Garda Revoluționară și forțele de ordine au fost trimise să suprime manifestațiile și au fost raportate arestări în masă. Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a respins intervenția externă și a subliniat că autoritățile nu vor ceda presiunilor externe, dar totodată a afirmat că protestele economice vor fi ascultate, deși a calificat anumite acțiuni drept reacții ale „tulburătorilor” care trebuie „pus în locul lor”. Guvernul civil, condus de președintele Masoud Pezeshkian, a recunoscut că problemele economice sunt reale și a încercat să transmită semnale de deschidere spre negociere cu protestatarii, deși capabilitățile sale de a rezolva situația sunt limitate din cauza deteriorării economice profunde și a sancțiunilor persistente. Reacții și presiuni externe Criza politică din Iran a atras atenția comunității internaționale și a generat reacții diverse. Președintele american Donald Trump a amenințat Iranul cu posibile acțiuni dacă protestatarii pașnici vor fi reprimați violent, subliniind că Washingtonul ar putea interveni pentru a „ajuta populația” în aceste condiții. În replică la astfel de declarații, oficialii iranieni au avertizat că orice intervenție externă ar constitui o „linie roșie” și ar fi întâmpinată cu fermitate. Organizații pentru drepturile omului și presa internațională Mai multe organizații și publicații străine au monitorizat protestele și au semnalat numărul victimelor și amploarea reprimării. În plus, presa de analiză reflectă opinia că protestele, deși inițial economice, au început să capete elemente politice, cu apeluri mai largi la reforme sau schimbări ale conducerii actuale.

În „Colectivul” de la Crans-Montana au murit 40 de oameni, 115 au fost răniți (22, cu arsuri grave) (sursa: X/Bastion)
Internațional

În „Colectivul” de la Crans-Montana au murit 40 de oameni, 115 au fost răniți (22, cu arsuri grave)

În tragicul incendiu din noaptea de Anul Nou de la barul Le Constellation din Crans‑Montana, una dintre cele mai renumite stațiuni de schi din Alpii elvețieni, aproximativ 40 de persoane au murit, iar 115 au fost rănite, a anunțat poliția într‑o conferință de presă (VIDEO) joi după amiază.  Oficialii au oferit pentru prima dată un bilanț aproximativ al victimelor, după ce anterior se vorbea doar despre „zeci de morți”. Ora fatală: 01.30 Incendiul s‑a declanșat în jurul orei 1:30 dimineața (00:30 GMT), în timp ce barul era plin de turiști și localnici care sărbătoreau trecerea în noul an. Comandantul poliției din Valais, Frederic Gisler, însoțit de președintele federal Guy Parmelin, a descris evenimentul drept una dintre cele mai grave tragedii din istoria recentă a Elveției. Citește și: Fiica Elenei Lasconi s-a înscris în Partidul Socialist Român, care se declară continuatorul PCR. Oana Lasconi se consideră bolșevică Printre răniți se află și aproximativ 15 cetățeni italieni, a declarat ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, anunțând că se va deplasa la fața locului, iar autoritățile italiene au trimis echipe de protecție civilă și medici pentru sprijin. Un spital din Milano specializat în tratarea arsurilor este pregătit să primească pacienți, iar trei persoane urmau să fie transferate acolo încă din seara de joi. 22 de tineri cu arsuri grave Barul Le Constellation, proprietate a unui cuplu de origine franceză din Corsica, potrivit registrelor comerciale din cantonul Valais, a fost serios avariat de flăcări. 22 de tineri cu arsuri grave au fost transportați cu elicopterul la un spital universitar din Lausanne, unde tratamentul poate dura săptămâni sau chiar luni, după cum a precizat directoarea spitalului, Claire Charmet. Mai mulți pacienți au necesitat resuscitare și internare la terapie intensivă. Exploziile, după aprinderea focului Imaginile de la fața locului surprind focul care se răspândește rapid, cu ambulanțe și elicoptere medicale mobilizate pentru a evacua victimele spre unități de specialitate. Autoritățile elvețiene au mobilizat resurse de urgență și sprijin internațional, inclusiv un elicopter cu echipaj medical din regiunea italiană Valle d’Aosta. Cauza incendiului rămâne în anchetă, dar un atac nu este considerat probabil de anchetatori. Exploziile raportate de martori par să fi urmat aprinderii focului, posibil din cauza materialelor inflamabile din interiorul clădirii. Șoc în Elveția Crans‑Montana, situată la circa 100 de kilometri est de Geneva, este o destinație turistică exclusivistă, frecventată de mii de vizitatori din întreaga lume în timpul sărbătorilor de iarnă. Autoritățile avertizează că printre victime ar putea fi și turiști străini, iar o linie telefonică specială pentru rudele victimelor a fost deja pusă la dispoziție. Reacțiile publice au fost puternice: președintele elvețian Guy Parmelin a descris evenimentul ca pe „un moment de doliu pentru întreaga țară”, iar localnicii și turiștii au împărtășit imagini și mesaje de șoc și solidaritate pe rețelele sociale. 

Sunt căutați români printre zecile de morți după incendiul de la Crans Montana, anunță MAE (sursa: X/Trident)
Eveniment

VIDEO Sunt căutați români printre zecile de morți după incendiul de la Crans Montana, anunță MAE

Explozia devastatoare dintr-un bar din stațiunea elvețiană Crans-Montana, produsă în noaptea de Anul Nou, a dus la moartea a zeci de persoane, a confirmat oficial comandantul Poliției Cantonale Valais, Frederic Gisler, în cadrul unei conferințe de presă (VIDEO) susținute joi. Ipoteza unui atentat, exclusă Procurorul general al cantonului Valais, Beatrice Pilloud, a declarat că prioritatea autorităților este identificarea victimelor, prin expertize medico-legale. Citește și: Fiica Elenei Lasconi s-a înscris în Partidul Socialist Român, care se declară continuatorul PCR. Oana Lasconi se consideră bolșevică Incidentul tragic a fost provocat de un incendiu izbucnit în barul Le Constellation, în jurul orei locale 01:30, în timp ce clienții sărbătoreau trecerea în noul an. Autoritățile elvețiene exclud ipoteza unui atentat ca posibilă cauză a exploziei. Imaginile din media locală arată clădirea în flăcări și intervenția echipajelor de urgență. Un consul român, la Crans-Montana Ministerul Afacerilor Externe din România (MAE) a transmis că nu există solicitări de asistență consulară până în acest moment, dar continuă demersurile de identificare a persoanelor afectate. Ambasada României la Berna colaborează activ cu autoritățile elvețiene pentru a stabili dacă există cetățeni români printre victime. Un consul român se deplasează în Crans-Montana pentru a oferi sprijin, dacă va fi necesar. MAE pune la dispoziția cetățenilor români următoarele numere de contact: Call center MAE Berna: +41 31 351 05 46 / +41 31 351 05 47 Telefon de urgență: +41 76 387 50 05

Explozie puternică într-o faimoasă stațiune montană, zeci de morți, răniți (Elveția) (sursa: X/Sanatani)
Internațional

Carnagiu de Revelion: explozie puternică într-o faimoasă stațiune montană, morți, răniți (Elveția)

O explozie puternică într‑un bar din Crans‑Montana în noaptea de Revelion s‑a soldat cu zeci de morți, au anunțat autoritățile elvețiene. Zeci de morți Conform raportărilor inițiale ale poliției elvețiene, cel puțin zece persoane și‑au pierdut viața în explozie, dar unele canale de presă locale indică posibilitatea unui număr mai mare de decese. Citește și: Fiica Elenei Lasconi s-a înscris în Partidul Socialist Român, care se declară continuatorul PCR. Oana Lasconi se consideră bolșevică Un purtător de cuvânt al forțelor de ordine a precizat că multe dintre persoanele rănite sunt tratate pentru arsuri grave, fără a confirma cifra exactă a victimelor. Autoritățile au închis întreaga zonă, impunând și o zonă de interdicție aeriană deasupra Crans‑Montana, pe fondul anchetei care continuă. În prezent, cauza exploziei rămâne necunoscută, au transmis oficialii. Potrivit poliției, peste 100 de persoane se aflau în barul Le Constellation în momentul deflagrației. Localul era foarte aglomerat, fiind frecventat atât de turiști, cât și de localnici care sărbătoreau trecerea în noul an. Explozia s‑a produs în jurul orei locale 01:30 (00:30 GMT). Imagini VIDEO difuzate de mass‑media elvețiene surprind clădirea cuprinsă de flăcări și multiple autospeciale ale serviciilor de urgență la fața locului.

Atac armat la Universitatea Brown (sursa: Facebook/North Providence Police Department)
Internațional

Atac armat într-o universitate de elită din SUA: FBI, implicat în căutarea suspectului

Două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite într-un atac armat produs sâmbătă la campusul Universității Brown din Providence, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Statele Unite. Autorul atacului nu a fost încă prins, au anunțat autoritățile locale. Opt răniți în stare gravă, dar stabilă Primarul orașului Providence, Brett Smiley, a declarat într-o conferință de presă că dintre cei nouă studenți răniți, opt se află în stare gravă, dar stabilă. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a descris incidentul drept o tragedie pe care orașul și statul Rhode Island sperau „să nu se întâmple niciodată”. Suspectul este încă în libertate Într-o a doua conferință de presă susținută sâmbătă seara, primarul a confirmat că autorul atacului nu a fost capturat. Aproximativ 400 de membri ai forțelor de ordine au fost mobilizați pentru a-l găsi, iar zona din jurul campusului a rămas sub ordin de izolare până târziu în noapte. Focuri trase într-o clădire unde aveau loc examene Potrivit reprezentanților Universității Brown, atacul a avut loc în clădirea de inginerie și fizică, unde se desfășurau examene. Incidentul a provocat panică în rândul studenților și al personalului universitar. Imagini cu presupusul atacator, făcute publice de poliție Poliția din Providence a publicat o înregistrare video în care apare presupusul autor ieșind din clădire, îmbrăcat în haine închise la culoare. Martorii au declarat că acesta purta și o mască de camuflaj gri. Autoritățile au făcut apel la populație pentru orice informație care ar putea ajuta la identificarea suspectului. Până în prezent, nici o armă nu a fost recuperată de anchetatori. FBI, implicat în anchetă Președintele american Donald Trump a transmis pe platforma Truth Social că a fost informat despre situație și că FBI se află la fața locului. După ce inițial a anunțat arestarea suspectului, liderul de la Casa Albă a revenit cu o precizare, afirmând că autorul atacului nu a fost capturat. „Ceva teribil s-a întâmplat. Tot ce putem face acum este să ne rugăm pentru victime”, a declarat Trump la revenirea sa la Casa Albă. Violența cu arme de foc, o problemă persistentă în SUA Statele Unite continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mortalității prin arme de foc dintre țările dezvoltate, în contextul în care numărul armelor depășește populația. Atașamentul față de dreptul de a purta armă, garantat de Constituție, face dificilă adoptarea unor politici restrictive. Potrivit datelor furnizate de organizația Gun Violence Archive, în anul 2024 peste 16.000 de persoane au fost ucise prin împușcare în Statele Unite, fără a lua în calcul sinuciderile, evidențiind amploarea unui fenomen care continuă să afecteze societatea americană.

Tragedie în Bosnia, incendiu devastator (sursa: bhrt.ba)
Internațional

Incendiu uriaș la un cămin de bătrâni din Tuzla, 11 decedați și 20 de răniți (Bosnia)

Un incendiu de proporții a izbucnit marți seara într-un cămin de bătrâni din orașul Tuzla, situat în nord-estul Bosniei, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 20. Poliția locală a confirmat bilanțul tragic și a anunțat declanșarea unei anchete pentru stabilirea cauzelor. Rezidenții, victime ale flăcărilor „Potrivit primelor informații, 11 rezidenți ai căminului de bătrâni din Tuzla și-au pierdut viața în incendiu”, a declarat purtătoarea de cuvânt a poliției bosniace, Adnana Sprecic. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Focul s-a declanșat în jurul orei locale 20:45 (19:45 GMT), la etajul al șaptelea al clădirii, potrivit unui comunicat transmis de instituția care administrează căminul. 20 de persoane rănite, printre care salvatori și angajați În total, aproximativ 20 de persoane – inclusiv pompieri, polițiști, membri ai echipelor de intervenție, angajați și rezidenți – au avut nevoie de îngrijiri medicale. Toți au fost transportați la clinica universitară din Tuzla, unde primesc tratament pentru arsuri sau intoxicații cu fum. Mărturii cutremurătoare ale supraviețuitorilor Ruza Kajic, una dintre rezidentele căminului, a povestit pentru televiziunea națională BHRT momentele de panică: „Mă duceam la culcare când am auzit un trosnet. Nu știu dacă erau ferestrele camerei mele care se spărgeau. M-am uitat pe fereastră și am văzut flăcări căzând de sus. La etajele superioare sunt persoane țintuite la pat.” Femeia, vizibil șocată, locuiește la etajul al treilea și a reușit să se salveze fugind pe coridor. Imagini dramatice și anchetă în desfășurare Posturile locale au difuzat imagini cu etajul superior al clădirii cuprins de flăcări. Echipele de intervenție au reușit să stingă incendiul în cursul serii, însă pagubele sunt considerabile. Poliția a anunțat că o echipă de anchetatori s-a deplasat la fața locului și va începe cercetările de îndată ce condițiile o vor permite. Condoleanțe din partea autorităților Președintele președinției tripartite a Bosniei, Zeljko Komsic, a transmis condoleanțe familiilor victimelor și urări de însănătoșire grabnică celor răniți. La rândul său, prim-ministrul entității musulmano-croate, Nermin Niksic, a descris tragedia drept „o catastrofă”, subliniind necesitatea unei anchete rapide și transparente.

Tragedie în Mexic, explozie într-un supermarket (sursa: Facebook/Departamento de Bomberos de Hermosillo)
Internațional

Tragedie în Mexic: explozie într-un supermarket din Hermosillo, soldată cu 23 de morți și 11 răniți

Cel puțin 23 de persoane și-au pierdut viața, iar 11 au fost rănite în urma unei explozii urmate de incendiu, produsă sâmbătă într-un supermarket din orașul Hermosillo, capitala statului Sonora, din nordul Mexicului. Potrivit autorităților locale, deflagrația pare să fi fost accidentală, dar o anchetă oficială este în curs pentru stabilirea cauzelor exacte. Guvernatorul statului confirmă dezastrul „În prezent, există 23 de morți și 11 răniți. Din păcate, printre victime se numără și copii”, a declarat guvernatorul statului Sonora, Alfonso Durazo, într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Acesta a adăugat că a dispus o anchetă amănunțită și transparentă pentru a identifica responsabilii și pentru a determina cauzele exacte ale tragediei. O defecțiune la un transformator electric Conform Parchetului din Sonora, principala ipoteză este că explozia ar fi fost provocată de un transformator electric aflat în interiorul magazinului. „De îndată ce pompierii vor permite accesul în clădire și structura va fi verificată pentru siguranță, experții vor putea determina cu precizie cauza incendiului și confirma concluziile anchetei”, a precizat instituția pe platforma X. Victimele, printre care și copii Potrivit autorităților, răniții au fost transportați la mai multe spitale din Hermosillo, iar cinci persoane se află încă internate în stare gravă. Conform presei mexicane, explozia a avut loc la ora locală 14:00 (20:00 GMT) într-un magazin de tip discount al lanțului Waldo’s, situat în centrul orașului. Martorii au relatat că unii clienți s-au adăpostit în interior, fiind apoi prinși de flăcări. Reacția autorităților și intervenția rapidă a echipelor de urgență Guvernatorul Durazo a subliniat că echipele de urgență, pompierii și serviciile medicale au acționat „cu profesionalism și angajament”, reușind să aducă situația sub control și să salveze vieți. Serviciile de urgență au ajuns rapid la fața locului, iar magazinele din apropiere au fost închise preventiv pentru a evita extinderea incendiului, potrivit cotidianului El Universal. Autoritățile anulează sărbătorile de Ziua Morților În urma tragediei, autoritățile locale au cerut locuitorilor să evite zona afectată și au anulat festivitățile dedicate Zilei Morților, care urmau să aibă loc sâmbătă seara în Hermosillo. Imaginile difuzate de presa locală arată fațada distrusă a clădirii, cu geamurile sparte și urme evidente de incendiu. Condoleanțe de la președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a transmis, într-un mesaj pe platforma X, condoleanțe familiilor și apropiaților victimelor. „Îmi exprim solidaritatea și sprijinul față de toți cei afectați de această tragedie”, a scris șefa statului. Autoritățile din Sonora au promis că ancheta va fi transparentă, iar rezultatele oficiale vor fi comunicate public de îndată ce experții vor finaliza evaluarea structurii și a sistemelor electrice din interiorul magazinului Waldo’s.

Atac rusesc la Kiev, morți și răniți (sursa: Telegram/Ukraine’s State Emergency Service Kyiv)
Internațional

Atac cu drone rusești la Kiev: trei morți și aproape treizeci de răniți, inclusiv șase copii

Un nou atac cu drone rusești asupra Kievului a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 27, printre care șase copii, a anunțat duminică primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Dronele rusești au lovit cartierele Desnianski și Obolonski „Conform primelor informații, trei persoane au murit și 27 au fost rănite în cartierul Desnianski din Kiev”, a scris Kliciko pe Telegram. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Atacul a provocat pagube materiale semnificative, iar în mai multe apartamente ale unei clădiri rezidențiale au izbucnit incendii care au fost ulterior stinse. În cartierul Obolonski, resturi ale unei drone au căzut peste o clădire cu 16 etaje, potrivit edilului. Ucraina, sub valuri repetate de bombardamente Atacul de duminică are loc la doar o zi după un alt val de bombardamente rusești asupra Ucrainei, soldate cu patru morți și aproximativ 20 de răniți în cursul nopții de sâmbătă spre duminică. Valurile succesive de atacuri confirmă intensificarea ofensivei rusești asupra infrastructurii civile ucrainene. Trump: „Nu îmi voi pierde timpul cu Putin fără un acord de pace” Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va organiza o nouă întâlnire cu Vladimir Putin până când nu va exista o perspectivă reală pentru încheierea conflictului din Ucraina. „Nu-mi voi pierde timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar această situație a fost foarte dezamăgitoare”, a afirmat Trump. Trimis al Kremlinului, în discuții la Washington Între timp, Kirill Dmitriev, trimis al Kremlinului pentru afaceri economice, se află în Statele Unite din 25 octombrie, pentru discuții cu oficiali ai administrației Trump. Potrivit presei americane, Dmitriev s-a întâlnit sâmbătă în Florida cu Steve Witkoff, unul dintre consilierii apropiați ai lui Trump, și urmează să continue negocierile la Washington duminică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră