marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

336 articole
Internațional

Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson

Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson. Integrarea regiunii ucrainene Herson în Rusia este în curs de desfășurare, a susținut, joi, liderul regiunii numit de Kremlin. Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson "Suntem siguri că Rusia este cu noi și noi suntem cu Rusia pentru totdeauna", a declarat Vladimir Saldo prin intermediul Telegram. "Integrarea a început și va continua în mod intensiv".El nu a oferit mai multe detalii despre ce înseamnă "integrare". Orașul Herson, în sudul Ucrainei, se află sub controlul Rusiei încă din primele zile ale invaziei. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Dar armata ucraineană și-a intensificat în ultimele săptămâni contraatacurile asupra pozițiilor rusești din regiunea Herson. Un oficial de rang înalt din cadrul partidului de guvernământ Rusia Unită, Andrei Turchak, a vizitat regiunea săptămâna trecută, potrivit CNN. "Simțim că suntem deja împreună cu Rusia", a declarat Saldo. "Există încredere că într-o mare familie comună toate problemele vor fi rezolvate sistematic și vom răspunde în mod adecvat la toate solicitările momentului."

Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson (sursa: Pexels)
Biden despre al treilea război mondial (sursa: Facebook/JoeBiden)
Internațional

Biden, despre al treilea război mondial

Biden, despre al treilea război mondial. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că o alternativă la sancțiunile dure pe care Washingtonul le-a aplicat Rusiei ar fi cel de-al treilea război mondial. Biden, despre al treilea război mondial "Avem două opțiuni. Să începem un al treilea război mondial, să intrați în război cu Rusia, fizic. Sau doi, să ne asigurăm că țara care acționează atât de contrar dreptului internațional ajunge să plătească un preț uriaș", a declarat Biden într-un interviu acordat bloggerului Brian Tyler Cohen. Președintele american a precizat că nu există sancțiuni imediate. "Dar cred că aceste sancțiuni, știu că aceste sancțiuni sunt cele mai ample sancțiuni din istorie", a spus Biden. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Rusia va plăti un preț serios pentru acest lucru pe termen scurt și pe termen lung, în special pe termen lung", a subliniat liderul american. O serie de țări, inclusiv SUA, au declarat sancțiuni dure împotriva Rusiei. Departamentul de Trezorerie al SUA a anunțat sancțiuni împotriva președintelui rus Vladimir Putin, a ministrului de externe Serghei Lavrov, a ministrului apărării Serghei Șoigu și a șefului Statului Major General Valeri Gerasimov, potrivit TASS. Uniunea Europeană a aprobat al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Pachetul include un embargo asupra ţiţeiului rusesc şi a produselor petroliere transportate pe mare, dar și sancţiuni care vizează băncile şi televiziunile ruse. De asemenea, UE impune noi sancţiuni împotriva Belarusului.

200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore

200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore. Rusia a pierdut aproximativ 31.700 de militari, 1.398 de tancuri, 3.438 de vehicule blindate de luptă și 711 sisteme de artilerie de la începutul războiului său la scară largă împotriva Ucrainei, informează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. 200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 9 iunie 2022 cuprind aproximativ: (cifrele din paranteze indică pierderile din ultimele 24 de ore). Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc 31.700 (+200) de militari 1.398 (+5) tancuri 3.438 (+9) vehicule blindate de luptă 711 (+8) sisteme de artilerie 213 (+0) lansatoare de rachete multiple 96 (+0) echipamente de apărare antiaeriană 212 (+0) avioane 178 (+0) elicoptere 562 (+3) UAV operaționale-tactice 125 (+0) rachete de croazieră 13 (+0) nave/ambarcațiuni 2.421 (+15) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil 53 (+0) piese de echipament special Pe 8 iunie, trupele rusești au suferit cele mai importante pierderi pe frontul Bakhmut, potrivit Pravda. Forțele ucrainene care luptă pentru controlul orașelor gemene Severodonetsk și Lysychansk din estul Ucrainei duc o lipsă "catastrofală" de piese de artilerie, a declarat un comandant al gărzii naționale care luptă în această regiune la televiziunea națională.

Discuțiile cu Putin nu duc nicăireri (sursa: Facebook/Andrzej Duda)
Eveniment

"Discuțiile cu Putin nu duc nicăireri"

"Discuțiile cu Putin nu duc nicăireri". Preşedintele Poloniei i-a criticat pe liderii Franţei şi Germaniei pentru faptul că aceştia continuă dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida invaziei declanşate de Moscova asupra Ucrainei, informează joi dpa. "Discuțiile cu Putin nu duc nicăieri" "Sunt uimit de toate aceste discuţii purtate cu Putin de cancelarul (federal german Olaf) Scholz, de preşedintele (francez) Emmanuel Macron. Discuţiile (cu Putin) nu duc nicăieri", a declarat preşedintele polonez Andrzej Duda pentru tabloidul german Bild, într-un interviu postat miercuri pe YouTube. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Potrivit lui Duda, discuţiile cu Putin reprezintă "un fel de legitimizare a unei persoane care este responsabilă pentru crimele comise de armata rusă în Ucraina". Numai Putin este responsabil de trimiterea armatei sale în Ucraina, a spus Duda, adăugând că acesta a fost susţinut de comandanţii săi militari. Liderul polonez a mai spus că situaţia actuală este comparabilă cu cea de pe vremea lui Adolf Hitler şi a celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Agerpres. "Şi a vorbit cineva cu Adolf Hitler aşa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial? A spus cineva că el trebuie să-şi ? A spus cineva că lucrurile trebuie făcute într-un fel care să nu-l umilească pe Adolf Hitler?", a întrebat preşedintele polonez.

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur

Putin, amenințare directă: Vom lovi dur. Preşedintele rus a avertizat Occidentul că Rusia va lovi noi ţinte dacă Statele Unite ale Americii vor începe să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune, a relatat duminică agenţia de presă oficială rusă TASS. Putin, amenințare directă: Vom lovi dur În cazul în care astfel de rachete vor fi livrate, vom lovi acele ţinte pe care până acum nu le-am lovit, a declarat Putin, într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat Rossia-1. "Dacă ajung să le furnizeze, vom trage concluziile care se impun şi vom folosi armele noastre, de care nu ducem lipsă, pentru a ataca acele obiective pe care până acum nu le-am lovit", a susţinut şeful de la Kremlin, citat de EFE. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev Potrivit Reuters, Putin nu a indicat ce ţinte are în vedere Rusia să lovească în cazul în care ţări occidentale încep să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune. Ucraina a dat asigurări că nu va lovi Rusia Ucraina caută să intre în posesia unor sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), precum M270 şi M142 HIMARS, pentru a lovi trupele şi depozitele de armament din ariergarda forţelor ruse. Preşedintele american Joe Biden a anunţat în această săptămână un plan de a dota Ucraina cu sisteme de rachete de precizie de tip HIMARS, după ce a primit asigurări că autorităţile de la Kiev nu le vor folosi pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Potrivit AFP, Putin a mai spus că toată "agitaţia" în jurul livrării de armament nou Kievului are ca scop "prelungirea conflictului". Putin bravează: Nu e nimic nou Însă, deşi oficiali ruşi au avertizat că decizia americanilor de a furniza Ucrainei sisteme de rachetă avansate ar putea intensifica războiul, Putin a susţinut că o astfel de măsură nu se va traduce prin schimbări fundamentale pe câmpul de luptă. "Înţelegem că această livrare (de sisteme de rachetă avansate - n.r.) din Statele Unite şi din alte câteva ţări are ca scop să compenseze pierderile înregistrate la acest echipament militar. (...) Nu e nimic nou. Nu schimbă nimic în esenţă", a spus Putin. Kievul, atacat pe neașteptate În urma bombardamentelor de duminică dimineaţa din capitala ucraineană Kiev, primul atac de acest fel din ultimele săptămâni, Rusia a distrus tancuri şi vehicule blindate furnizate Ucrainei de ţări din Europa de Est, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, Igor Konașenkov. "Rachete de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune lansate de forţele aerospaţiale ruse la periferia Kievului au distrus tancuri T-72 furnizate de ţări din Europa de Est şi alte blindate care se aflau în hangarele unei companii de reparare a vagoanelor" de tren, a susţinut Konașenkov. Anterior, primarul Kievului, Vitali Kliciko, anunţase atacuri aeriene ruse în zorii zilei în cartierele Darniţki şi Dniprovski, din sud-estul capitalei ucrainene. Potrivit forţelor aeriene ucrainene, mai multe rachete de croazieră au fost lansate în direcţia Kievului de la bordul unor bombardiere strategice ruse TU-95 din Marea Caspică. Tot potrivit aceleiaşi surse, unul dintre avioane ruseşti a fost distrus.

Scholz și Macron, "glume" cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Scholz și Macron, "glume" cu Putin

Scholz și Macron, "glume" cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron i-au cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie telefonică purtată sâmbătă, "negocieri directe serioase" cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. Scholz și Macron, "glume" cu Putin Într-o convorbire de 80 minute cu Putin, Scholz şi Macron "au insistat asupra unei încetări imediate a focului şi a retragerii trupelor ruse", indică un comunicat al cancelariei de la Berlin. Macron şi Scholz "l-au chemat pe preşedintele rus la negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi la o soluţie diplomatică a conflictului". Convorbirea, care a avut loc, potrivit Berlinului, la iniţiativa celor doi lideri occidentali, a fost "consacrată continuării războiului rus în Ucraina şi eforturilor de a i se pune capăt". Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Totodată, cancelarul german şi preşedintele francez "l-au chemat pe preşedintele rus să vegheze la o ameliorare a situaţiei umanitare a populaţiei civile". Cei doi lideri occidentali "au luat notă în mod pozitiv de angajamentul preşedintelui rus de a-i trata pe luptătorii capturaţi în conformitate cu dreptul internaţional umanitar, în particular cu convenţiile de la Geneva, şi de a garanta un acces neîngrădit Comitetului internaţional al Crucii Roşii". Putin se dă băiat bun: ar permite exportul pe mare În cursul discuţiei a fost abordată şi "situaţia alimentară mondială, deosebit de tensionată din cauza războiului de agresiune rus", cancelaria germană menţionând că "preşedintele Putin a dat asigurări că vrea să permită exportul de cereale din Ucraina, mai ales pe cale maritimă". Vladimir Putin s-a "angajat ca Rusia să nu profite de deschiderea centurii de mine instalate pentru a proteja porturile ucrainene, spre a permite exporturile de cereale cu nave, pentru a purta acţiuni ofensive", adaugă comunicatul Berlinului, precizând că cei trei lideri au fost acord asupra "rolului central" pe care trebuie să-l joace ONU pentru garantarea exporturilor. Conform preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz i-au cerut lui Vladimir Putin să-i elibereze pe cei 2.500 de luptători retraşi în complexul siderurgic Azovstal din Mariupol şi care au fost făcuţi prizonieri de ruşi.

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile

Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat joi gata să ajute la "depăşirea crizei alimentare" provocate de blocarea cerealelor ucrainene şi ruseşti din cauza conflictului în curs, dacă vor fi ridicate sancţiunile împotriva Moscovei, relatează France Presse şi Reuters. Șantajul Kremlinului: vreți grâne, ridicați sancțiunile Rusia "este pregătită să aducă o contribuţie semnificativă la depăşirea crizei alimentare prin export de cereale şi îngrăşăminte, sub rezerva ridicării restricţiilor motivate politic de către Occident", a spus Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul unui apel telefonic cu prim-ministrul italian Mario Draghi. Kremlinul precizează că acest apel a avut loc "la iniţiativa părţii italiene". Putin a dat asigurări că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene de la ofensiva ei în Ucraina "nu sunt fondate". Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "Dificultăţile apărute sunt legate, printre altele, de perturbările în funcţionarea canalelor de producţie şi logistică, precum şi de politica financiară a ţărilor occidentale în timpul pandemiei de coronavirus", a declarat el. "Situaţia s-a înrăutăţit din cauza restricţiilor anti-ruse impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană", a asigurat el, referindu-se la salvele de sancţiuni fără precedent care au lovit Rusia, notează AFP. Rusia + Ucraina = o treime din grâul mondial Ucraina, un exportator major de cereale, în special porumb şi grâu, are producţia blocată din cauza luptelor.La rândul ei, Rusia, o altă putere cerealieră, nu îşi poate vinde producţia şi îngrăşămintele din cauza sancţiunilor occidentale care afectează sectoarele financiare şi logistice. Cele două ţări produc o treime din grâul mondial. Vladimir Putin l-a informat de asemenea pe Draghi despre "lucrările în curs pentru a stabili o viaţă liniştită în oraşele eliberate din Donbas" şi că procesul de pace a fost "îngheţat de Kiev", mai notează AFP. Lavrov ironizează planul italian de pace Potrivit unui comunicat al guvernului italian, "apelul a fost dedicat evoluţiei situaţiei din Ucraina şi eforturilor de a găsi o soluţie comună la criza alimentară în curs, precum şi gravelor repercusiuni asupra celor mai sărace ţări ale lumii". Niciunul dintre cei doi lideri nu a vorbit direct despre planul de pace în Ucraina propus de Italia. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a considerat joi că acest plan prezentat de Italia la ONU nu este "serios" şi că el nu îi cunoaşte conţinutul decât din presă, textul nefiind comunicat Moscovei. Printre altele, Putin i-a mai spus lui Draghi că Rusia este gata să continue furnizarea neîntreruptă de gaz către Italia.

Statuia lui Putin cade de pe soclu (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Statuia lui Putin cade de pe soclu

Statuia lui Putin cade de pe soclu. Preşedinta Consiliului Federaţiei Ruse (Senatul Rusiei), Valentina Matvienko, s-a declarat miercuri împotriva lansării unei "vânători de vrăjitoare" împotriva celor care resping "operaţiunea militară specială", expresia oficială folosită de Moscova pentru a descrie agresiunea militară împotriva Ucrainei, relatează agenţia EFE. Statuia lui Putin cade de pe soclu "Avem nevoie să nu existe o ; dacă ea începe, ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla", a spus Valentina Matvienko în plenul Senatului rus, după ce un parlamentar, Pavel Tarakanov, a propus crearea unui mecanism prin care membri ai lumii culturale ruse care au criticat acţiunile militare ale Rusiei contra Ucrainei să nu mai poată ocupa funcţii publice şi nici să participe la proiecte ale statului rus. Senatorul menţionat şi-a motivat propunerea prin faptul că reprezentanţi ai lumii culturale ruse au declarat că se simt ruşinaţi de agresiunea Rusiei contra Ucrainei şi au părăsit ţara, aceştia fiind, potrivit lui Tarakanov, "pseudopacifişti" şi "trădători" interesaţi doar de "venituri, faimă şi recunoaştere în Occident". Văduva mentorului lui Putin citează din Constituție La rândul ei, senatoarea Liudmila Narusova, văduva lui Anatoli Sobceak, fost primar al oraşului Sankt Petersburg şi considerat un mentor al preşedintelui rus Vladimir Putin, le-a amintit colegilor ei că, potrivit Constituţiei ruse, fiecare cetăţean are dreptul la opinie. Citește și: Primele patru luni din 2022: zero sume absorbite din PNRR și scădere puternică a investițiilor, față de 2021. Au explodat cheltuielile cu dobânzile și asistența socială Mai mult, a adăugat ea, "etichetarea ca trădător pentru că nu este de acord cu ceva este inadmisibilă, întrucât trădarea este un delict, iar acest lucru poate fi stabilit doar de un tribunal".

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat (sursa: tass.com)
Internațional

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat

Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luni că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este o problemă pentru Rusia, cu excepţia cazului în care ea va include şi desfăşurarea de trupe străine pe teritoriul acestor ţări, transmit agenţiile AFP şi EFE. Finlanda, Suedia în NATO: Putin, rezervat "Rusia nu are probleme cu aceste ţări, întrucât intrarea lor în NATO nu creează o ameninţare", a spus Putin la summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Dar el a atras atenţia în continuare că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de amplasarea de "infrastructuri militare" pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacţioneze. "Desfăşurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor ţări va antrena evident un răspuns" din partea Rusiei, a indicat Putin. Răspunsul, în funcție de "amenințări" "Care va fi acest răspuns - vom vedea (mai întâi) ce ameninţări sunt create pentru noi", a explicat el mai departe. "Sunt create probleme fără absolut niciun motiv. Trebuie să reacţionăm corespunzător", a mai spus Putin. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Acesta consideră că extinderea NATO este folosită de SUA într-un mod "agresiv" pentru a agrava o situaţie de securitate globală deja dificilă. Liderul de la Kremlin a mai subliniat că Rusia trebuie să fie atentă la ceea ce a descris drept planurile alianţei militare conduse de SUA de a-şi spori influenţa globală. Teoria laboratoarelor biologice revine Pe de altă parte, Putin a acuzat din nou Statele Unite că au folosit laboratoare în Ucraina pentru a crea "compuşi pentru arme biologice". Vorbind la acelaşi summit, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a susţinut că NATO "îşi arată muşchii prin atragerea Finlandei şi Suediei". "Fără apropierea ţărilor noastre (...) s-ar putea ca mâine să nu mai existăm", s-a adresat el celorlalţi lideri prezenţi la summitul OTSC, organizaţie ce reuneşte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan. Însă, comentează AFP, numai Belarusul a susţinut la această reuniune ofensiva rusă contra Ucrainei, ceilalţi participanţi păstrând în mare parte tăcerea.

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră (sursa: Twitter/@GeneralStaffUA)
Eveniment

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră. Rusia a pierdut probabil aproximativ o treime din forțele terestre pe care le-a desfășurat în Ucraina, iar ofensiva sa în regiunea Donbas "a pierdut din elan și a întârziat semnificativ față de program", au declarat duminică serviciile de informații militare britanice. "În pofida unor progrese inițiale la scară mică, Rusia nu a reușit să obțină câștiguri teritoriale substanțiale în ultima lună, menținând în același timp niveluri constant ridicate de uzură", a declarat pe Twitter Ministerul britanic al Apărării. Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră "Rusia a suferit acum probabil pierderi de o treime din forța de luptă terestră pe care a angajat-o în februarie". Acesta a precizat că este puțin probabil ca Rusia să își accelereze dramatic ritmul de avansare în următoarele 30 de zile. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist De la invazia Rusiei din 24 februarie, armata ucraineană i-a forțat pe comandanții ruși să renunțe la un avans asupra capitalei Kiev, înainte de a obține câștiguri rapide în nord-est și de a-i îndepărta de al doilea oraș ca mărime, Harkov, potrivit Reuters. O contraofensivă ucraineană a fost în curs de desfășurare în apropierea orașului Izium, deținut de ruși, deși armata ucraineană a raportat duminică că forțele rusești avansează în altă parte în regiunea Donbas, principalul teatru de război în ultima lună.

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear

Putin, tot mai disperat, amenință nuclear. Moscova va lua măsuri de precauţie corespunzătoare dacă NATO desfăşoară forţe şi infrastructuri nucleare mai aproape de frontierele Rusiei, a declarat sâmbătă viceministrul rus de externe Aleksandr Gruşko. Putin, tot mai disperat, amenință nuclear Agenţiile de presă ruse, preluate de Reuters, citează avertismentul lui Gruşko: "Va fi necesar să reacţionăm (...) luând măsuri de precauţie adecvate care să asigure viabilitatea descurajării". Oficialul a susţinut că Rusia nu are intenţii ostile faţă de Finlanda şi Suedia şi nu consideră că există motive "reale" pentru aderarea acestor ţări la NATO. El a reluat şi declaraţia anterioară a Kremlinului, conform căreia reacţia Rusiei la o eventuală extindere a NATO va depinde de apropierea forţelor militare aliate şi de infrastructurile desfăşurat. Reuters arată că intenţia Finlandei de a adera la NATO, anunţată joi, şi probabilitatea ca Suedia să facă acelaşi pas ar extinde Alianţa Nord-Atlantică - exact ceea ce preşedintele rus Vladimir Putin a încercat să împiedice, prin invadarea Ucrainei. Președintele Finlandei l-a sunat pe Putin Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, l-a sunat sâmbătă pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre iminenta candidatură a ţării nordice la NATO, a anunţat Helsinki, conform France Presse. "Conversaţia a fost directă şi la obiect şi a decurs fără probleme. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă", a declarat şeful statului finlandez într-un comunicat al preşedinţiei. Citește și: Palatul de un miliard de dolari și un yacht de peste 600 de milioane de euro ale lui Putin, vizate de sancțiuni britanice Ţara nordică "doreşte să se ocupe de probleme practice legate de faptul că este o ţară vecină a Rusiei într-un mod adecvat şi profesionist", a dat asigurări Helsinki. Preşedintele şi premierul Finlandei, Sanna Marin, au anunţat joi că se vor alătura "fără întârziere" alianţei militare conduse de SUA, un anunţ al candidaturii fiind aşteptat duminică. Mesajul către Kremlin: a extins NATO Se aşteaptă ca şi Suedia să îşi anunţe cererea de aderare la NATO în zilele următoare. Potrivit Helsinki, Sauli Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin că cererile Moscovei, de la sfârşitul lui 2021, de îngheţare a extinderii NATO şi apoi invazia Ucrainei la sfârşitul lui februarie au schimbat "fundamental mediul de securitate al Finlandei". Miercuri, preşedintele finlandez a declarat că Moscova este responsabilă pentru proiectul de aderare a ţării sale, istoric nealiniată. Preşedintele şi premierul Finlandei urmează să oficializeze duminică decizia ţării de a adera la NATO, o reuniune parlamentară fiind programată pentru luni. Putin califică aderarea Finlandei drept o "greșeală" Sfârşitul neutralităţii militare a Finlandei ar fi o "greşeală", a declarat sâmbătă preşedintele rus, Vladimir Putin, în conversaţia telefonică cu omologul său finlandez Sauli Niinisto, potrivit unui comunicat al Kremlinului. "Vladimir Putin a subliniat că încetarea politicii tradiţionale de neutralitate militară ar fi o greşeală, deoarece nu există nicio ameninţare la adresa securităţii Finlandei", se arată în comunicat. "O astfel de schimbare în orientarea politică a ţării poate avea un impact negativ asupra relaţiilor ruso-finlandeze, care s-au dezvoltat de ani de zile în spiritul bunei vecinătăţi şi al cooperării între parteneri, fiind reciproc avantajoase", se arată în comunicatul Kremlinului. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre situaţia din Ucraina, unde Rusia duce o ofensivă din 24 februarie, Putin informându-l pe omologul său finlandez despre "stadiul discuţiilor ruso-ucrainene, practic suspendate de Kiev, care nu manifestă niciun interes pentru un dialog constructiv şi serios", potrivit aceleiaşi surse. G7 promite să continue să sprijine Ucraina Miniştrii de externe din G7, grupul celor mai industrializate economii ale lumii, cer continuarea presiunilor economice asupra Rusiei, prin izolarea pe plan internaţional, înarmarea Ucrainei şi sunt împotriva recunoaşterii frontierelor impuse prin forţă de ruşi, transmit agenţiile internaţionale de presă. Reuniţi la Wangels, în landul Schleswig-Holstein din nordul Germaniei, şefii diplomaţiilor din G7 au adoptat sâmbătă o declaraţie în care arată: "Nu vom recunoaşte niciodată frontierele pe care Rusia a încercat să le schimbe prin intervenţia sa militară" în Ucraina. "Ne reafirmăm hotărârea de a duce mai departe presiunile economice şi politice asupra Rusiei, continuând să acţionăm uniţi", au mai comunicat miniştrii în document. "Vom continua asistenţa militară şi de apărare în curs pentru Ucraina atâta timp cât este necesar", s-au angajat înalţii oficiali. Apel la Belarus să-și respecte angajamentele internaționale Consemnând că atacul Rusiei împotriva Ucrainei a fost neprovocat şi că ucrainenii sunt în legitimă apărare, ei au cerut Chinei să nu sprijine Rusia prin subminarea sancţiunilor economice internaţionale. Totodată, ei au făcut un nou apel la Belarus "să înceteze facilitarea intervenţiei Rusiei şi să îşi respecte angajamentele internaţionale". Miniştrii de externe doresc accelerarea eforturilor de eliminare a dependenţei de energia din Rusia. G7 mai cere ca Rusia să înceteze blocada împotriva exporturilor ucrainene de cereale, pentru a evita o criză umanitară majoră. Reprezentanţii grupului au arătat că războiul a înrăutăţit perspectivele economice mondiale, provocând creşterea preţurilor energiei, combustibililor şi alimentelor, care afectează populaţiile cele mai vulnerabile.

Putin, avere de zeci de miliarde (sursa: Youtube/Aleksei Navalny)
Eveniment

Putin, avere de zeci de miliarde

Putin, avere de zeci de miliarde. Regatul Unit a decis vineri să sancţioneze apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, acuzaţi de Londra că îi finanţează acestuia un stil de viaţă "luxos", într-un nou val de sancţiuni ca represalii la invazia rusă din Ucraina, potrivit AFP. 12 persoane sancționate Printre cele 12 persoane, apropiaţi şi oameni de afaceri, vizate de sancţiuni figurează fosta lui soţie, Liudmila Oceretnaia, şi Alina Kabaeva, o fostă gimnastă olimpică despre care "zvonurile susţin că ar fi actuala parteneră a lui Putin", potrivit unui comunicat. Mass-media atribuie de mai mulţi ani preşedintelui rus o relaţie cu Alina Kabaeva, lucru pe care Vladimir Putin l-a dezminţit în 2008. "Expunem la lumina zilei şi ţintim reţeaua ocultă care susţine modul de viaţă luxos al lui Putin şi strângem laţul în jurul cercului său apropiat", a declarat în comunicat ministrul britanic de externe Liz Truss. "Vom continua să aplicăm sancţiuni tuturor celor care ajută şi sunt complici la agresiunea lui Putin, până când Ucraina va învinge", a adăugat ea. Rețeaua de paravane În cursul unei reuniuni cu omologii săi din G7 în Germania, Liz Truss a pledat vineri pentru ca de acum înainte armele să fie livrate Ucrainei şi a cerut instituirea de noi sancţiuni. Potrivit diplomaţiei britanice, Vladimir Putin nu dispune oficial decât de un patrimoniu redus, cuprinzând în special un apartament la Sankt-Petersburg, două autoturisme de fabricaţie sovietică, datând din anii 1950, o remorcă şi un mic garaj. Citește și: Rușii au capturat Insula Șerpilor, au instalat sisteme de apărare antiaeriană și pregătesc amplasarea de sisteme de rachete. Ucraina: Vor bombarda statul nostru, dar nu numai "În realitate, Putin mizează pe reţeaua sa, familie, prieteni din copilărie şi o elită aleasă, care a beneficiat de puterea sa, iar în schimb îi susţine modul de viaţă", subliniază ministrul britanic de externe într-un comunicat, în care preşedintelui rus i se atribuie un iaht în valoare de 566 milioane de lire sterline (664 milioane de euro) şi un palat, estimat la un miliard de dolari, oficial proprietate a unuia dintre apropiaţii săi, Arkadi Rotenberg, sancţionat în decembrie 2020. Amanta și verii președintelui rus "Aceştia sunt oameni care stau de bună voie în umbră pentru a-l ajuta pe Putin să-şi ascundă averea", a declarat presei un responsabil britanic, sub rezerva anonimatului. Alina Kabaeva este preşedinta grupului National Media Group (NMG). Bank Rossia, sancţionată anterior, deţine o treime din acest grup şi este "în mod clar un canal" pentru banii lui Putin, a declarat acelaşi responsabil. Igor Putin şi Roman Putin, doi veri ai liderului rus, figurează de asemenea printre persoanele vizate de sancţiunile britanice, precum şi Aleksandr Plehov, un "prieten apropiat", care controlează Vital Development Corp. Putin, avere de zeci de miliarde "Noi am identificat active de zeci de miliarde" legate de apropiaţii lui Putin, a declarat responsabilul britanic. De la începerea invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, Londra afirmă că a sancţionat peste 1.000 de persoane şi 100 de entităţi, în special oligarhi cu averi reprezentând peste 117 miliarde de lire sterline (137 miliarde de euro). Regatul Unit a vizat "aproape toate persoanele şi entităţile care au fost evaluate ca fiind cele mai apropiate de Putin, dar, desigur, vom continua", a declarat acelaşi oficial.

Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE (sursa: Facebook/Josep Borrell)
Internațional

Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE

Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE. Uniunea Europeană va oferi Ucrainei un sprijin militar în valoare de 500 de milioane de euro, potrivit șefului diplomației blocului Josep Borrell. "Vom oferi o nouă tranșă de 500 de milioane de euro în plus pentru sprijin militar Ucrainei", a declarat vineri Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, în drum spre o reuniune a miniștrilor de externe din G7, care a avut loc la Weissenhaus, în Germania. Ucraina va primi încă 500 de milioane de euro de la UE De asemenea, G7 va "pune mai multă presiune asupra Rusiei" în ceea ce privește sancțiunile economice, potrivit lui Borrell. Diplomatul s-a declarat "optimist" că se poate ajunge la un acord privind un embargo al UE asupra importurilor de petrol rusesc, subliniind necesitatea de a "scăpa de dependența de petrol de Rusia". Grupul celor mai bogate națiuni din lume urmează să discute, de asemenea, despre dezinformarea din timpul războiului și despre creșterea prețurilor la energie și alimente, a precizat Borrell. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria El a adăugat că, atunci când va fi vorba de relațiile cu Rusia, G7 va "prezenta un front unit" și "va ieși cu un mesaj puternic", potrivit CNN. Mai multe arme trebuie trimise în Ucraina pentru a ajuta la "menținerea presiunii" asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri ministrul britanic de externe Liz Truss. "Este foarte important în acest moment să menținem presiunea asupra lui Vladimir Putin prin furnizarea de mai multe arme Ucrainei, prin sporirea sancțiunilor", a declarat Truss, în drum spre o reuniune a miniștrilor de externe din Grupul celor șapte (G7) la Weissenhaus, în Germania. Ministrul de externe a spus că "unitatea G7 a fost vitală în timpul acestei crize pentru a proteja libertatea și democrația", referindu-se la relațiile dintre, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite.

Războiul va continua mult timp (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Războiul va continua mult timp

Războiul va continua mult timp . Vladimir Putin a felicitat joi autointitulata republică populară Lugansk (RPL) pentru cea de-a opta "aniversare a declaraţiei de independenţă" şi l-a asigurat pe liderul separatist prorus al acestei regiuni din estul Ucrainei, Leonid Pasecinik, că Rusia va apăra "suveranitatea" acestui teritoriu, recunoscut numai de Moscova, transmite EFE. Războiul va continua mult timp "Cetăţenii RPL sărbătoresc astăzi (joi - n.r.) această aniversare în condiţii dificile, apărându-şi patria cu arma-n mână. Sunt sigur că, în colaborare cu forţele noastre, vom apăra independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a republicii", a susţinut Putin în scrisoarea sa de felicitare. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria Liderul de la Kremlin a apreciat că acordul de pace, cooperare şi ajutor reciproc între Rusia şi aşa-zisa RPL, semnat la 21 februarie, după ce Moscova a recunoscut unilateral "republicile" proruse Lugansk şi Doneţk, "va servi drept bază sigură pentru întărirea legăturilor de frăţie şi alianţă între ţările noastre", potrivit Agerpres. "Primiţi sincerele noastre felicitări cu ocazia Zilei republicii populare Lugansk. Vă doresc sincer sănătate şi succese, iar tuturor locuitorilor din Lugansk, (le doresc să dea dovadă de) vitejie, curaj şi tenacitate în lupta lor pentru un viitor în pace şi securitate", a continuat Putin. Autoproclamata republică populară Lugansk şi-a declarat "independenţa" la 12 mai 2014, la o zi după "republica populară" Doneţk, după dezacorduri faţă de protestele proeuropene care aveau loc la Kiev şi care au dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici. Ambele "republici" au fost recunoscute de Rusia cu doar trei zile înainte ca Moscova să lanseze invazia împotriva Ucrainei vecine.

Putin vrea să ajungă în Transnistria (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să ajungă în Transnistria

Putin vrea să ajungă în Transnistria. Preşedintele rus Vladimir Putin nu intenţionează să îşi limiteze dorinţa de ocupare numai la regiunea Donbas din Ucraina, ci vrea să extindă conflictul şi în Transnistria, regiune separatistă din Republica Moldova, a declarat marţi şefa serviciilor de informaţii ale SUA, Avril Haines, potrivit AFP şi Reuters. Putin vrea să ajungă în Transnistria "Estimăm că preşedintele Putin se pregăteşte pentru un conflict prelungit în Ucraina, în care intenţionează în continuare să atingă obiective dincolo de Donbas", a afirmat ea în cadrul unei audieri în Congres. Serviciile de informaţii americane estimează că armata rusă vrea "să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria", a adăugat şefa Comunităţii Naţionale de Informaţii. Deşi este "posibil" ca forţele ruse să realizeze acest obiectiv în lunile următoare, "ele nu vor putea ajunge în Transnistria şi să includă Odesa fără a decreta o formă de mobilizare generală", le-a mai spus ea aleşilor americani. "Evoluţie mai impredictibilă şi cu potenţial de escaladare" Preşedintele rus "mizează probabil pe o slăbire a determinării SUA şi a Uniunii Europene în momentul în care penuria alimentară şi creşterea preţurilor la energie se vor agrava", a atras ea atenţia. "Combinat cu realitatea că Putin se confruntă cu un dezechilibru între ambiţiile sale şi capacităţile militare convenţionale ale Rusiei, asta înseamnă cel mai probabil o evoluţie mai impredictibilă şi cu potenţial de escaladare în următoarele câteva luni", a mai declarat Avril Haines. Citește și: Dezastrul militar rusesc explicat: eșecul aviației plus tacticile tanchiștilor, de pe vremea mareșalui Jukov "Tendinţa actuală sporeşte riscurile ca preşedintele Putin să se îndrepte spre măsuri mai drastice, inclusiv instaurarea legii marţiale, reorientarea producţiei industriale sau o potenţială escaladare militară cu scopul de a elibera resursele necesare pentru a atinge acest obiectiv", a spus ea. "Ruşii nu câştigă, nici ucrainenii nu câştigă" "Considerăm în continuare că preşedintele Putin nu va autoriza folosirea armei nucleare decât dacă va percepe o ameninţare existenţială pentru stat sau regimul rus", a adăugat şefa serviciilor americane de informaţii.Preşedintele rus ar putea să recurgă totuşi la ea "dacă va considera că pierde războiul în Ucraina şi că NATO intervine sau se pregăteşte să intervină", a precizat Avril Haines. Însă, chiar şi în acest caz, "probabil va trimite semnale" înainte de a o face, a subliniat ea. La aceeaşi audiere, şeful Agenţiei de Informaţii pentru Apărare (DIA) a SUA, locotenent generalul Scott Berrier, a declarat că războiul este într-un blocaj. "Ruşii nu câştigă, nici ucrainenii nu câştigă. Este un blocaj", a afirmat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră