marți 26 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

338 articole
Internațional

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit la Teheran pentru discuţii cu liderii iranian şi turc, prima vizită a liderului de la Kremlin în afara fostei Uniuni Sovietice de la invadarea Ucrainei de către Moscova la 24 februarie, a anunţat marţi după-amiază agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters. Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană Putin se află în vizită la Teheran pentru convorbiri cu liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi de asemenea pentru o primă întâlnire tete-a-tete cu un lider al unei ţări NATO de la declanşarea invaziei, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a discuta despre un acord care să permită reluarea exporturilor de cereale ale Ucrainei la Marea Neagră, precum şi despre pacea în Siria. Deplasarea lui Putin, care intervine la doar câteva zile după ce preşedintele american Joe Biden a vizitat Israelul şi Arabia Saudită, transmite un mesaj puternic Occidentului despre planurile Moscovei de a stabili legături strategice mai strânse cu Iranul, China şi India în faţa sancţiunilor occidentale, notează Reuters. O legătură foarte puternică "Contactul cu Khamenei este foarte important", a declarat Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al lui Putin, reporterilor la Moscova. "Un dialog de încredere s-a dezvoltat între ei asupra celor mai importante probleme pe agenda bilaterală şi internaţională". "În majoritatea problemelor, poziţiile noastre sunt apropiate sau identice", a adăugat el. Pentru Iran, de asemenea confruntat cu sancţiuni economice occidentale şi în conflict cu Statele Unite asupra programului nuclear al Teheranului şi unei serii de alte probleme, vizita lui Putin este oportună. Liderii săi clericali sunt dornici să consolideze relaţiile strategice cu Rusia în faţa unui bloc emergent israeliano-arab în Golf susţinut de SUA şi care ar putea înclina echilibrul de putere în Orientul Mijlociu mai departe de Iran. Teheran vs Washington "Având în vedere evoluţia legăturilor geopolitice după războiul din Ucraina, Teheranul încearcă să-şi asigure sprijinul Moscovei în confruntarea cu Washingtonul şi aliaţii săi regionali", a declarat un înalt oficial iranian citat de Reuters, cerând să nu fie numit. În primul rând pe ordinea de zi în discuţiile trilaterale de marţi care vor include de asemenea Turcia vor fi eforturile de reducere a violenţei în Siria, unde Erdogan a ameninţat că va lansa mai multe operaţiuni militare pentru a extinde "zonele sigure" adânci de 30 km de-a lungul graniţei. Atât Moscova, cât şi Teheranul se opun oricărei astfel de acţiuni din partea Turciei. "Menţinerea integrităţii teritoriale a Siriei este foarte importantă şi orice atac militar în nordul Siriei va dăuna cu siguranţă Turciei, Siriei şi întregii regiuni şi de pe urma sa vor beneficia teroriştii", i-a spus Khamenei lui Erdogan. Problema siriană Erdogan a declarat că terorismul rămâne o preocupare şi o ameninţare comună pentru Iran şi Turcia, iar cele două ţări trebuie să lupte împotriva tuturor ameninţărilor, inclusiv combatanţii kurzi din Turcia, Siria şi Iran consideraţi terorişti de către Ankara. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Orice operaţiune turcă în Siria ar ataca miliţia kurdă YPG, o formaţiune cheie a Forţelor Democratice Siriene (SDF) susţinute de SUA şi care controlează mari părţi din nordul Siriei şi sunt considerate de Washington un aliat important împotriva Statului Islamic.

Putin strânge rândurile cu autocrația iraniană (sursa: Sputnik)
Amiralul Radakin: Putin asasinat, wishful thinking (sursa: BBC One)
Internațional

Amiralul Radakin: Putin asasinat, "wishful thinking"

Amiralul Radakin: Putin asasinat, "wishful thinking". Şeful forţelor armate britanice, amiralul Tony Radakin, a respins duminică speculaţiile potrivit cărora preşedintele rus Vladimir Putin "nu este bine" sau ar putea fi asasinat, informează DPA. Amiralul Radakin: Putin asasinat, "wishful thinking" În timpul emisiunii Sunday Morning, de la postul de televiziune BBC One, amiralul Radakin a fost întrebat dacă Putin ar putea fi "înlăturat" sau dacă în Rusia ar putea avea loc o schimbare de regim. "Cred că unele dintre aceste comentarii conform cărora el nu este bine sau că cineva va încerca să îl asasineze ori să îl înlăture de la putere sunt mai degrabă wishful thinking", a răspuns înaltul oficial militar britanic. El a spus că viitorul prim-ministru britanic ar trebui să ştie că Rusia este "cea mai mare ameninţare" pentru Regatul Unit. 50.000 de soldați ruși, morți și răniți Potrivit lui Tony Radakin, în actualul război din Ucraina 50.000 de soldaţi ruşi au murit sau au fost răniţi şi aproape 1.700 de tancuri şi alte 4.000 de vehicule blindate militare ruse au fost distruse. Citește și: Forțele ruse își consolidează pozițiile în sudul Ucrainei. Va urma un nou atac masiv Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Rogozin, ex-Roscosmos, saltimbanc oficial la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rogozin, ex-Roscosmos, saltimbanc oficial la Kremlin

Rogozin, ex-Roscosmos, saltimbanc oficial la Kremlin. Dmitri Rogozin se va alătura Administrației Prezidențiale ruse în viitorul apropiat, a aflat site-ul Meduza din trei surse apropiate Kremlinului. Rogozin, ex-Roscosmos, saltimbanc oficial la Kremlin Nu se știe încă ve poziție va ocupa Rogozin, dar, potrivit uneia dintre sursele Meduza, șeful Roscosmos se numără printre candidații pentru funcția de șef de cabinet al lui Vladimir Putin. Actualul șef de cabinet al Administrației Prezidențiale este Anton Vaino, care deține postul din august 2016 – un mandat record. Potrivit unei surse apropiate Kremlinului, Vaino ar putea fi „transferat la un loc de muncă în serviciul diplomatic”. Nu ar fi prima dată când Vaino ar lucra în diplomație. Oficialul a servit la Ambasada Rusiei în Japonia între 1996 și 2001, înainte de a se muta la Ministerul de Interne timp de doi ani. "Supraveghetor" pentru Donețk și Lugansk O altă posibilitate, potrivit surselor lui Meduza, este ca Dmitri Rogozin să devină unul dintre supraveghetorii Kremlinului pentru autoproclamatele „republici populare” Donețk și Lugansk și pentru celelalte teritorii ocupate de ruși în Ucraina. În acest caz, Rogozin ar deveni consilier prezidențial sau adjunct al șefului de cabinet și l-ar înlocui pe Dmitri Kozak. După cum a raportat Meduza anterior, după ce Rusia și-a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, Kozak, fostul reprezentant al Kremlinului în Donbas, a căzut în dizgrația lui Vladimir Putin. El a fost înlocuit de „țarul” politicii interne, Serghei Kiriyenko, care s-a trezit în noul „cerc interior” al lui Putin. Potrivit surselor Meduza, subordonații lui Kiriyenko au început să lucreze la referendumuri de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate. "Putin îl place" Conform surselor citate, Dmitri Rogozin va fi mai întâi transferat la Administrația Prezidențială, iar apoi, dacă vor avea loc până la urmă referendumurile privind anexarea teritoriilor ucrainene, el ar putea deveni trimisul administrației în noul district federal al Rusiei, care ar cuprinde „republicile populare” Donețk și Lugansk, precum și celelalte teritorii capturate. Cel mai probabil lui Rogozin i-ar fi acordat titlul de vicepremier. „Rogozin este o figură prea semnificativă pentru a lucra direct sub Serghei Kiriyenko. Dacă i se acordă statutul de vicepremier, poate fi mai independent”, a spus o sursă apropiată Kremlinului. Toate cele trei surse ale Meduza, citate de Știrile TVR, au subliniat că Rogozin este „pe placul președintelui”. „Președintele îl place – și îl place de mult timp”, a spus una dintre surse. Sursele au menționat că Putin s-a întâlnit public cu Rogozin de două ori de la începutul războiului din Ucraina. În ambele dăți, Putin a fost deosebit de prietenos cu Dmitri Rogozin. Rogozin, scandalagiu de serviciu Printre alte calități, au spus sursele Meduza, Putin apreciază „conformismul” lui Rogozin și patriotismul agresiv. Rogozin face în mod regulat postări „patriotice” pe rețelele de socializare. Pe 15 iunie, de exemplu, l-a numit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski „clovn” și, cu doar câteva zile înainte, a amenințat cu o lovitură cu rachete împotriva „bulgarilor lași”, a „românilor răzbunători” și a „muntenegrenilor trădători”. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Meduza că amenințările extravagante ale lui Rogozin nu fac decât să-i îmbunătățească poziția. „Îi plac șocul și scandalul. Știe că Putin apreciază acest tip de comportament și șarjează pe asta.”

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca

Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat marţi că a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin despre presupuse planuri de atac occidentale împotriva Rusiei, transmite AFP. Putin, Lukașenko: Occidentul ne va ataca "De puţin timp - şi am discutat în detaliu despre asta ieri cu preşedintele rus - au fost stabilite planuri strategice de atac împotriva Rusiei", a declarat liderul de la Minsk. Potrivit acestuia, planurile respective prevăd ofensive "prin Ucraina şi Belarus". "Istoria se repetă", a comentat Lukaşenko, făcând aluzie la invadarea Rusiei de către Napoleon sau de către Germania nazistă. AFP reaminteşte că Belarusul s-a poziţionat alături de Rusia în războiul din Ucraina, permiţând forţelor ruse să folosească teritoriul belarus ca bază pentru operaţiuni. Putin înarmează atomic Belarus Luna trecută, Putin a anunţat că Moscova urmează să furnizeze "în următoarele luni" Belarusului rachete care pot transporta încărcături atomice. Având în vedere aceste poziţii şi reprimarea protestatarilor belaruşi în 2020, Occidentul aplică regimului Lukaşenko sancţiuni care au sporit dependenţa Belarusului de Rusia. Lukaşenko susţine că ţara sa se confruntă cu un "război hibrid", iar acţiunile occidentalilor "apropie lumea de prăpastia unui mare război în care nu poate exista un învingător". MAE rus vorbește de război direct cu Moscova Un discurs similar a avut şi purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a acuzat Statele Unite şi aliaţii acestora de o "confruntare hibridă" cu Rusia, "care se apropie periculos de o confruntare militară deschisă cu ţara noastră". Într-un comunicat care reproşează Japoniei susţinerea pentru Occident, Zaharova a arătat că un astfel de război ar însemna "un conflict armat între puteri nucleare" şi că "evident, o astfel de ciocnire ar prezenta un risc de escaladare nucleară". Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Moscova a vehiculat în repetate rânduri, mai mult sau mai puţin direct, ameninţarea nucleară, considerată însă de occidentali o tentativă de intimidare prin care se urmăreşte descurajarea sprijinului pentru Kiev.

Bolsonaro și Putin, schimb reciproc avantajos (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Bolsonaro și Putin, schimb reciproc avantajos

Bolsonaro și Putin, schimb reciproc avantajos. Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a afirmat luni că ţara sa este aproape de a încheia un acord cu Moscova pentru a achiziţiona motorină mult mai ieftină din Rusia, în ceea ce pare a fi cel mai recent exemplu de avantaj concret de pe urma relaţiei sale amicale cu omologul său rus Vladimir Putin, informează Reuters. Bolsonaro și Putin, schimb reciproc avantajos Bolsonaro, un fost căpitan de armată cu opinii extremiste de dreapta, nu a oferit alte detalii. Preţurile ridicate ale combustibililor au afectat speranţele lui Bolsonaro de a fi reales în scrutinul din octombrie, acesta fiind depăşit în sondajele de opinie de fostul lider de stânga Luiz Inacio Lula da Silva. Deocamdată nu este clar modul în care Brazilia va achiziţiona combustibil diesel din Rusia fără a încălca sancţiunile economice occidentale impuse Moscovei după începerea invaziei militare ruse în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Jair Bolsonaro a ignorat apelurile SUA şi s-a întâlnit cu Vladimir Putin cu numai câteva zile înaintea izbucnirii războiului din Ucraina. Ulterior, el a declarat că relaţia sa cu liderul rus i-a permis Braziliei să-şi păstreze accesul la importurile de îngrăşăminte care sunt esenţiale pentru vastul sector agricol brazilian.

Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii"

Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii". Dictatorii de școală veche sunt definiți prin dependența lor de teroare și de cenzură. Autocrații din noua generație, prin contrast, arestează mai puțin și mint mai mult. Simulează democrația și se sprijină pe manipularea informațiilor și pe competența de proiect. Își doresc controlul, dar își propun să-l obțină prin agilitatea lui Lee Kuan Yew din Singapore, nu prin brutalitatea lui Iosif Stalin. Spin dictators În noua lor carte „Spin Dictators: The Changing Face of Tyranny in the 21st Century”, Serghei Guriev și Daniel Treisman prezintă caracteristicile acestui nou „look” al dictatorilor. Treisman și Guriev au vorbit despre acest subiect într-un interviu oferit Bloomberg. „Rusia este acum o dictatură comună a fricii. Am observat o creștere mare a represiunii politice fățișe începând cu 2018, cu o poliție mai dură și intimidarea opoziției. După invazie, Putin a introdus o lege care incriminează referirea la așa-numita «operațiune specială» ca fiind război. Nu există nicio pretenție că regimul nu este represiv”, spune Daniel Treisman. Putin, între "schizofrenie" și "dictatura fricii" La ora actuală, există o schimbare reală în Rusia. Întrebarea este: de ce natură? „Credem că se datorează în primul rând modernizării sociale și economice continue a societății ruse. Începând cu 2012, a existat o creștere masivă a pătrunderii internetului în Rusia - 3G, apoi 5G, iar discursul politic apare pe YouTube. [Liderul opoziției întemnițat Alexey] Navalnîi este atât un accelerator, cât și un simptom al acestei schimbări. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Elementul suplimentar este schimbarea valorilor, creșterea cererilor pentru libertatea de exprimare, dreptul de a demonstra și așa mai departe. Putin a observat acest lucru și, până în 2019, a decis că vechile sale metode nu mai funcționau. El a dat mai multă responsabilitate operațională serviciilor de securitate, a lăsat poliția să folosească mai multă violență și să rețină un număr mai mare de oameni”, subliniază Treisman. Cum să fii dictator fără să pari unul? Vladimir Putin se numără printre „dictatorii cu față democratică”, spune Daniel Treisman. „O serie de dictatori cu față democratică (spin dictators – traducere aproximativă), atunci când se confruntă cu presiunea modernizării continue sau a crizei economice, revin la dictatura fricii ca ultimă soluție, deoarece cred că nimic altceva nu va funcționa. Vedem asta cu [președintele turc Recep Tayyip] Erdogan după tentativa de lovitură de stat din 2016, vedem asta cu schimbarea de la [Hugo] Chavez la [Nicolas] Maduro în Venezuela. Modernizarea îndepărtează țările de autocrația de stil vechi, îngreunând utilizarea violenței deschise, făcând-o mai costisitoare, așa că dictatura cu față democratică este ceva la care dictatorii pot apela pentru a-și menține controlul folosind metode mai sofisticate”, argumentează Treisman. Dar aceste metode au limitele lor. „Dacă modernizarea continuă, dacă globalizarea continuă și țara devine și mai conectată la grupuri externe, vine un moment în care nici măcar dictatura cu fața democratică nu funcționează în mod fiabil. Și atunci liderii se confruntă cu această alegere dificilă - acceptă democrația și încearcă să domine într-un cadru democratic? Este posibil, dar destul de rar. Sau merg înapoi?” Continuarea interviului, în Știrile TVR.

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite (sursa: kremlin.ru)
Internațional

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite. Când președintele Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Jocurile Olimpice de la Beijing în februarie, cu săptămâni înainte de invazia Ucrainei, China și Rusia au declarat că prietenia dintre cele două superputeri nu cunoaște "limite". "Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite Cu toate acestea, pe măsură ce luptele din Ucraina continuă, a devenit clar că, pentru Xi, considerentele politice au prioritate față de orice „amantlâc” cu Putin, scrie The Times. Poate că China a dat vina pe expansiunea NATO pentru război, dar se asigură, de asemenea, că nu este implicată în conflict. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Statele Unite au declarat recent că nu au văzut China furnizând Rusiei echipament militar. În mod semnificativ, China a refuzat să recunoască independența celor două republici separatiste din estul Ucrainei pe care Rusia le-a recunoscut drept state suverane cu puțin timp înainte ca Putin să-și lanseze invazia. Nici nu a recunoscut dominația rusă în Crimeea anexată în 2014. Vizita la Moscova, o himeră Abordarea prudentă a lui Xi față de relațiile cu Rusia în timpul celui mai mare conflict armat din Europa de după 1945 a fost evidențiată în această săptămână de relatări conform cărora el a refuzat invitația de a-l vizita pe Putin la Moscova. Surse diplomatice citate de un ziar japonez au spus că „uvertura” a fost respinsă de teamă că va exacerba inutil tensiunile cu Occidentul. Xi a întreprins o singură călătorie în afara Chinei continentale de la pandemie, și aceasta a fost la Hong Kong săptămâna trecută. El este nerăbdător să asigure stabilitatea internă și externă în perioada premergătoare unui congres al Partidului Comunist la care se așteaptă să caute un al treilea mandat, scrie Yomiuri Shimbun. Kremlinul, la rândul său, a spus că călătoria lui Xi la Moscova este încă în curs, dar va avea loc după ridicarea restricțiilor Covid în China. Un purtător de cuvânt al Beijingului a făcut toate zgomotele potrivite despre puterea relației dintre Moscova și Beijing, dar nici nu a confirmat, nici nu a infirmat informațiile japoneze. Sancțiunile occidentale Analiştii spun că, în timp ce cele două ţări sunt unite de sentimentul anti-american, Beijingul nu doreşte să-şi asume riscuri pentru a sprijini războiul Moscovei, inclusiv depășirea liniilor roşii ale Washingtonului în cazul respingerii sancţiunilor. SUA au plasat luna trecută cinci companii chineze pe o listă neagră de export pentru că ar fi oferit sprijin armatei ruse. Nu era clar ce sprijin au oferit, dar Casa Albă a adăugat că nu a văzut nicio dovadă a vreunei încercări sistematice a Beijingului de a ajuta Moscova să se sustragă de la sancțiunile occidentale. „China se află într-o poziție diplomatică precară. Nu vrea să pară prea aproape de Putin, în timp ce, în același timp, [spune] că relația sa cu Rusia este de o importanță capitală”, a spus Alexander Gabuev, specialist în Asia al think tank-ului Carnegie. Exporturile Chinei către Rusia s-au prăbușit în lunile de la începutul invaziei, potrivit unui studiu al Institutului Peterson pentru Economie Internațională, un alt indiciu că companiile chineze sunt precaute cu privire la încălcarea sancțiunilor occidentale. Analiza completă poate fi citită pe site-ul Știrilor TVR.

Putin, furios că Macron a "turnat" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că Macron a "turnat"

Putin, furios că Macron a "turnat". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a condamnat miercuri difuzarea la televiziunea France 2 a unei convorbiri între preşedinţii Franţei şi Rusiei, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin, informează AFP. Putin, furios că Macron a "turnat" "Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări", a spus Lavrov, după ce a ajuns public un dialog de nouă minute între liderul de la Elysee şi cel de la Kremlin. Discuţia foarte tensionată a avut loc cu patru zile înainte de invazia rusă în Ucraina şi a fost difuzată în cadrul unui documentar al postului francez de televiziune France 2 despre medierea lui Macron în încercarea de a împiedica războiul. El l-a acuzat atunci pe Putin că se pregăteşte de o ofensivă militară, în ciuda dezminţirilor venite de la Moscova. Lavrov: "Spunem întotdeauna ce gândim" Aflat într-o vizită în Vietnam, Lavrov a apreciat că Rusia nu are de ce să fie jenată de conţinutul convorbirii între cei doi şefi de stat. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Negociem întotdeauna astfel încât să nu trebuiască să ne fie ruşine niciodată. Spunem întotdeauna ce gândim, suntem gata să răspundem pentru cuvintele noastre şi să ne explicăm poziţia", a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că ţara sa este alături de Rusia în ofensiva militară din Ucraina, în cadrul angajamentului mai vechi privind un "stat unional", a transmis Reuters duminică. Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin Lukaşenko, aflat la putere din 1994, este cel mai apropiat aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, reaminteşte agenţia. El a permis trupelor ruseşti să folosească teritoriu belarus pentru invadarea Ucrainei. La o ceremonie de aniversare a eliberării Minskului de către trupele sovietice, în al doilea război mondial, Lukaşenko a anunţat că sprijină cu toată energia ofensiva lui Putin în Ucraina "chiar din prima zi", din 24 februarie. Într-o înregistrare video difuzată de agenţia de presă oficială BelTA din Belarus, preşedintele ţării afirmă: "Astăzi suntem criticaţi pentru că suntem singura ţară din lume care sprijină Rusia în lupta împotriva nazismului. Susţinem şi vom continua să susţinem Rusia". Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" "Iar cei care ne critică, oare nu ştiu că avem o uniune atât de strânsă cu Federaţia Rusă? (...) Că avem practic o armată unificată. Dar ştiaţi toate acestea. Vom rămâne alături de Rusia Frăţească", adaugă el. Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" cu Rusia de la jumătatea deceniului 1990, însă în ultimul an nu s-au înregistrat progrese în a implementarea planului, iar Lukaşenko a insistat că ţara sa trebuie să îşi păstreze "suveranitatea". El a devenit tot mai dependent de Kremlin după ce a beneficiat de ajutor rusesc pentru reprimarea protestelor de după realegerea sa în 2020, în urma unui scrutin controversat. Zelenski: Un semnal periculos Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că declaraţia lui Lukaşenko reprezintă un "semnal" şi o evoluţie "periculoasă în primul rând pentru poporul belarus", iar acţiunile guvernului de la Minsk trebuie urmărite îndeaproape. Avându-l alături pe premierul australian Anthony Albanese, liderul de la Kiev a avertizat că Lukaşenko "nu trebuie să târască Belarusul într-un război rusesc de invazie împotriva Ucrainei". Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Unii oficiali de la Kiev sugerează că Belarusul s-ar putea implica în curând direct în conflict. Un responsabil din domeniul securităţii aprecia totuşi săptămâna trecută că riscul intrării unor trupe belaruse în Ucraina este redus. Primarul Lvovului, Andi Sadovi, a arătat însă la sfârşitul săptămânii trecute că situaţia de la frontiera ucraineano-belarusă este imprevizibilă şi a convocat o şedinţă a autorităţilor municipale pentru planificarea acţiunilor în caz de escaladare.

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk. Moscova a acuzat naţiunile occidentale că blochează negocierile de pace cu Ucraina, prelungind astfel războiul, informează duminică dpa. Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk "Acum este momentul când ţările occidentale pariază totul pe continuarea războiului", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea rusă. Potrivit lui Peskov, sub conducerea SUA, Occidentul nu le permite ucrainenilor "să se gândească la pace, nici să vorbească sau să discute despre aceasta". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit la afirmaţii ale unor politicieni occidentali care au spus că nu vor să facă presiuni asupra Ucrainei pentru negocieri. Însă momentul pentru negocieri va veni, şi-a exprimat convingerea Peskov. Pentru pace, Ucraina trebuie să accepte cererile Rusiei, care includ recunoaşterea Peninsulei Crimeea de la Marea Neagră drept teritoriu rus şi cedarea regiunilor Doneţk şi Lugansk, a subliniat Peskov. Fără negocieri față în față de peste trei luni Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate, situaţie confirmată de ambele părţi. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Rusia a acuzat Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi presupune că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Putin joacă nepăsarea față de UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin joacă nepăsarea față de UE

Putin joacă nepăsarea față de UE. Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar. "O acaparare geopolitică a spaţiului CSI" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a afirmat că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea "consecinţe negative", în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP. Această decizie "confirmă că o acaparare geopolitică a spaţiului CSI (Comunitatea Statelor Independente, ce reuneşte mai multe dintre fostele republici sovietice - n.r.) continuă activ pentru a izola Rusia", a menţionat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. "Metode de şantaj politic şi economic" "Ei nu se gândesc la consecinţele negative ale unui asemenea pas", a adăugat Zaharova. Potrivit acesteia, UE are ca obiectiv "să stabilească cu regiunile din vecinătatea sa relaţii bazate pe principiul stăpân-sclav". Mai mult, Bruxelles-ul apelează la "metode de şantaj politic şi economic" şi exercită presiuni asupra statelor candidate să adopte "sancţiuni ilegitime" împotriva Moscovei, mai remarcă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. "Această abordare agresivă a UE are potenţialul de a crea noi diviziuni şi noi crize mult mai profunde în Europa", conchide Maria Zaharova. "O afacere internă a Europei" Mai devreme în aceeaşi zi, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat că acordarea statutul de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova este "o afacere internă a Europei", el acuzând însă în acelaşi timp Occidentul că doreşte război cu Rusia, notează AFP. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Pentru Moscova este "important" ca "toate aceste procese să nu creeze şi mai multe probleme Rusiei", a explicat Peskov, la patru luni după declanşarea agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, în urma căreia ţările occidentale au impus sancţiuni Rusiei şi au oferit armament Ucrainei. Putin joacă nepăsarea față de UE La rândul său, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a estimat că o aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, întrucât UE nu este o alianţă militară, şi a amintit că nici preşedintele Putin nu se împotriveşte acestei aderări. O astfel de declaraţie a liderului de la Kremlin, cu referire la Ucraina, a fost făcută vinerea trecută. "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a clarificat Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el.

Putin, cu degetul pe butonul nuclear (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, cu degetul pe butonul nuclear

Putin, cu degetul pe butonul nuclear. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia nu are obiecţii faţă de aderarea Ucrainei la UE, întrucât aceasta din urmă nu este o alianţă militară, spre deosebire de NATO, relatează agenţiile AFP şi Reuters. Ucraina în UE, "semi-colonie" a Vestului "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a lămurit Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Citește și: Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el. Pe de altă parte, Putin a apreciat că după încheierea "operaţiunii militare speciale", adică a războiului declanşat de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, relaţiile ruso-ucrainene se vor normaliza. "Mai devreme sau mai târziu, situaţia va reveni la normal", crede el. Companiile occidentale, dorite în Rusia Liderul de la Kremlin s-a arătat încrezător şi faţă de revenirea pe piaţa rusească a companiilor occidentale, mai ales europene, care s-au retras în urma sancţiunilor impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei. El a insistat pe de altă parte că ofensiva militară rusă în Ucraina nu este cauza dificultăţilor economice mondiale, în special a creşterii preţurilor la energie, acestea fiind provocate de "erorile sistemice" ale Occidentului, care și-ar provoca singur inflaţie prin "tipărirea de bani". "Îi auzim pe toţi vorbind despre o pretinsă (...). Acesta este rezultatul erorilor sistemice ale administraţiei americane şi ale birocraţiei europene (...). Pentru ei, operaţiunea noastră este un colac de salvare care le permite să pună totul pe seama noastră", a opinat Putin. Kremlinul vrea porturi ucrainene fără mine Liderul rus a adăugat că țara sa nu va împiedica exporturile de cereale din Ucraina şi este dispusă să garanteze securitatea navelor care le transportă, dar Ucraina trebuie să-şi demineze porturile de la Marea Neagră, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiilor DPA şi EFE. "Nu noi am minat porturile", a spus el la Forumul economic de la Sankt Petersburg, reafirmând o condiţie a Moscovei deja respinsă de Kiev, care se teme că, dacă-şi deminează zona de coastă, devine şi mai vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare, deşi Rusia a promis că nu va profita de o eliminare a minelor pentru a porni un astfel de atac în agresiunea sa militară intrată vineri în cea de-a 114-a zi. Putin, cu degetul pe butonul nuclear Putin a dat asigurat că ţara sa va recurge la folosirea armelor nucleare doar "dacă este necesar" pentru a-şi apăra suveranitatea, relatează agenţia EFE. "Nu suntem o ameninţare, dar toţi trebuie să ştie ce avem noi şi ce vom folosi dacă este necesar pentru apărarea suveranităţii noastre", a spus Putin în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. El a catalogat drept "iresponsabile" declaraţiile unor oficiali occidentali conform cărora Rusia ameninţă omenirea cu armele sale nucleare. Cât despre o posibilă confruntare militară directă a Rusiei cu Occidentul ca urmare a războiului pornit de Moscova în Ucraina, Putin a răspuns că ţările occidentale au declarat de fapt în trecut "război pe scară extinsă" unor ţări precum Irak, Libia, Afganistan sau Iugoslavia.

Zelenski pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Cucerirea Donbasului, ținta principală a Moscovei

Cucerirea Donbasului, ținta principală a Moscovei. Apărarea de către armata ucraineană a Donbasului (est), ţintă prioritară a Moscovei, este "vitală" pentru Kiev, deoarece rezultatul acesteia "va da un indiciu" asupra continuării războiului cu Rusia, a estimat marţi seară preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, citat de AFP. Cucerirea Donbasului, ținta principală a Moscovei "Este vital să rămânem în Donbas. Apărarea regiunii este esenţială pentru a da o indicaţie despre cine va domina (pe teren) în următoarele săptămâni", a spus Volodimir Zelenski în discursul său zilnic către ucraineni, difuzat pe Telegram. "Trebuie să rezistăm", a subliniat el, aflat în faţa clădirii administraţiei prezidenţiale din Kiev, în timp ce ce ruşii progresează treptat în Donbas până la controlul practic complet al regiunii Lugansk. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Luptele de la Severodoneţk şi Lisiceansk, două oraşe de aproximativ 100.000 de locuitori, fac ravagii de câteva zile, iar cucerirea lor de către armata rusă ar permite trupelor Moscovei să vizeze Sloviansk, în regiunea Doneţk, la aproximativ 70 de kilometri spre vest. "Cu cât inamicul suferă mai multe pierderi acolo, cu atât va avea mai puţină forţă pentru a-şi continua agresiunea", a mai spus Volodimir Zelenski. Preşedintele ucrainean a făcut cunoscut că armata sa "a suferit pierderi grele în regiunea Harkov (est), unde armata rusă încearcă să-şi consolideze poziţia", potrivit acestuia. O altă zonă de lupte intense între ucraineni şi ruşi: Herson în sud. "Continuăm să exercităm presiuni asupra ocupanţilor" din această regiune, a ţinut să adauge el. "Obiectivul-cheie este eliberarea Hersonului", oraş ocupat de ruşi încă de la începutul invaziei ruse la sfârşitul lunii februarie, "Şi vom avansa pas cu pas pentru a realiza acest lucru", a promis Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres.

Putin a furat 25% terenuri agricole în estul și sudul Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a furat 25% terenuri agricole

Putin a furat 25% terenuri agricole. Ucraina a pierdut un sfert din terenurile sale cultivabile din cauza ocupaţiei ruse din unele regiuni, în sud şi est, a anunţat luni Ministerul Agriculturii, care susţine însă că acest lucru nu reprezintă "o ameninţare pentru securitatea alimentară" a ţării, informează AFP. Putin a furat 25% terenuri agricole "În ciuda pierderii a 25% din terenurile cultivabile, structura culturilor însămânţate în acest an este mai mult decât suficientă pentru a asigura consumul" populaţiei ucrainene, a afirmat ministrul adjunct al Agriculturii, Taras Vîsoţki, într-o conferinţă de presă. Potrivit acestuia, "consumul s-a redus, de asemenea, din cauza deplasărilor masive (de populaţie) şi a migraţiilor externe", în afara ţării. Peste şapte milioane de ucraineni s-au deplasat în interiorul ţării, conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) şi a Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). Lor li se adaugă alte 7,3 milioane care au fugit în străinătate, dintre care peste jumătate în Polonia. Ucraina nu este în pericol alimentar imediat În ciuda pierderii deloc neglijabile de terenuri aflate acum sub controlul ruşilor, "structura actuală a suprafeţelor cultivate (...) nu reprezintă o ameninţare pentru securitatea alimentară a Ucrainei", a dat asigurări Vîsoţki în faţa presei. "Agricultorii ucraineni au reuşit să pregătească relativ bine însămânţarea înainte de începutul războiului", a adăugat el. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect "În februarie, Ucraina a importat deja circa 70% din îngrăşămintele necesare, 60% din produsele fitosanitare şi circa o treime din cantitatea de carburant necesară" pentru însămânţare, a detaliat el. Ocupaţia rusă din mai multe regiuni ucrainene şi blocada asupra cerealelor impusă de Flora Rusă de la Marea Neagră i-au forţat totuşi pe agricultorii ucraineni "să modifice ce însămânţează şi cantitatea", a mai precizat Vîsoţki. ONU se teme de foamete Ucraina dispunea înainte de război de peste 30 de milioane de hectare de terenuri cultivabile, conform World Data Center-Ukraine, un ONG internaţional. Deşi consecinţele invaziei ruse asupra pieţei interne ucrainene par limitate în opinia oficialului ucrainean, imposibilitatea de a exporta cereale în străinătate amplifică temerile privind declanşarea unei foamete în lunile care vin, conform ONU. "În prezent, între 20 şi 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate, iar în toamnă numărul ar putea creşte la 70-75 de milioane de tone", a alertat la 6 iunie preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui ţară era al patrulea exportator mondial de grâu şi porumb înainte de invazia rusă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră