luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vladimir putin

223 articole
Internațional

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă, la întâlnirea cu Macron. Kremlinul a încercat să explice o remarcă făcută de preşedintele Vladimir Putin, la conferința cu Emmanuel Macron, relatează Digi24. Într-un moment în care îl critica pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kremlin a făcut trimitere la o vorbă populară, pe care numeroşi internauţi şi observatori au interpretat-o drept o glumă despre viol. În cursul conferinţei de presă cu omologul său francez Emmanuel Macron, Putin îl atacase pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta din urmă se arătase critic faţă de unele elemente ale planului de pace în estul Ucrainei, negociat în 2015 între Kiev şi Moscova, cunoscut sub numele de Acordurile de la Minsk. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) „Îţi place, nu-ţi place, trebuie să rabzi, drăguţo!”, comentase - în versuri - Vladimir Putin. Remarca a suscitat o vie dezbatere pe segmentul rusesc de internet, unii dintre criticii la adresa lui Putin denunţând o remarcă prin care era legitimat un viol, pe când alţii au văzut în aceasta mai degrabă un fel de a certa un copil sau o referire la un banc fără perdea din epoca sovietică. Putin a declanșat o controversă cu o remarcă „Preşedintele rus vrea să spună că, atunci când un stat a acceptat să-şi asume nişte obligaţii, trebuie să le şi respecte”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Conform site-ului Dslov.ru, remarca făcută de Putin este de fapt o expresie provenită din parafrazarea unor versuri din basmul „Domniţa adormită şi cei şapte voinici”, al lui A. Puşkin, cărora li s-a dat o conotaţie obscenă. Preşedintele rus este cunoscut pentru remarcile sale controversate. El şi-a comparat de exemplu criticii cu nişte maimuţe sau a afirmat că opozantul său nr.1 Aleksei Navalnîi, care a acuzat de otrăvirea sa Kremlinul, ar fi de mult mort dacă lucrurile ar fi stat într-adevăr aşa.

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă (sursă: kremlin.ru)
Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană, chiar la Kremlin. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că i-a propus luni omologului rus Vladimir Putin "construirea de garanţii de securitate concrete" pentru toate statele implicate în criza ucraineană, după un tete-a-tete de cinci ore care a avut loc la Moscova, transmite marţi AFP."Preşedintele Putin m-a asigurat de disponibilitatea sa de a mă angaja în această logică şi de dorinţa sa de a menţine stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", a adăugat preşedintele Macron în cadrul unei conferinţe de presă comune, în care a menţionat "termeni de convergenţă" între Rusia şi Franţa, fără a da detalii. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca La rândul său, liderul de la Kremlin a dat asigurări că este gata să facă totul pentru a se ajunge la compromisuri şi pentru a se evita o escaladare militară a conflictului ruso-occidental din jurul Ucrainei."De partea noastră, vom face totul pentru a găsi compromisuri care să poată satisface pe toată lumea", a declarat Putin, asigurând că nici el, nici preşedintele Macron nu vor un război Rusia-NATO care "nu ar avea niciun câştigător"."Trebuie găsită o soluţie pentru a ieşi din această situaţie", a estimat preşedintele Putin. Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană Preşedintele rus a declarat că unele din ideile omologul său francez vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese."Unele din ideile sale, din propunerile sale (…) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune", a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă, deşi a considerat că este prematur să le expună public. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei "Cât despre acordurile de la Minsk, indiferent dacă sunt în viaţă, sau au ori nu perspective, cred că pur şi simplu nu există altă alternativă", a declarat liderul rus, conform Reuters. Preşedintele Putin a mai spus că va continua să încerce să obţină răspunsuri din partea Occidentului la principalele sale cerinţe de securitate, deşi a precizat că SUA şi NATO le-au "ocolit" în răspunsurile oficiale trimise Moscovei luna trecută."Nu cred că un dialog se opreşte aici", a spus Vladimir Putin, adăugând că Rusia va trimite în curând răspunsul său scris la reacţiile NATO şi SUA. Preşedintele francez a declarat că este sigur că intensificarea contactelor diplomatice în criza ucraineană va produce rezultate."Împreună, sunt sigur că vom obţine un rezultat, chiar dacă nu este uşor", a spus Macron. El a adăugat că "următoarele zile vor fi decisive şi vor necesita discuţii intense, pe care le vom continua împreună".

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron la Moscova. Rusia nu se aşteaptă la progrese decisive de la discuţiile de luni dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron, dar crede că Macron va propune modalităţi de atenuare a tensiunilor în Europa, a declarat Kremlinul, citat de Reuters.Criza legată de Ucraina urmează să domine discuţiile, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un briefing. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalMoscova neagă că are planuri să invadeze Ucraina, dar vrea să obţină garanţii de securitate, inclusiv un angajament că Ucraina nu va fi lăsată niciodată să adere la NATO. Occidentul respinge acest lucru, dar a afirmat că este dispus să discute despre alte chestiuni precum controlul armelor, aminteşte Reuters. Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron Macron este de aşteptat să caute să obţină angajamente de la Putin pentru a reduce tensiunile."Situaţia este prea complexă pentru a se aştepta progrese decisive în cursul unei întâlniri", a notat Peskov.Dar el a spus că Rusia cunoaşte anumite idei de reducere a tensiunilor despre care Macron a vorbit înainte şi pe care intenţionează să i le împărtăşească cu Putin. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaNu se poate vorbi despre o acalmie în contextul tensiunilor, în timp ce guvernele occidentale continuă să se refere la un atac rusesc care se profilează asupra Ucrainei, a mai notat Peskov.El a mai spus că Moscova nu a auzit nimic nou în ultimele zile despre garanţiile de securitate pe care le cere, iar "interlocutorii noştri occidentali preferă să nu pomenească acest subiect".

Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel

Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a afirmat într-un interviu că omologul său rus Vladimir Putin i-a promis să-i acorde rang de colonel în armata rusă, relatează luni AFP şi RIA Novosti."Putin este colonel şi mi-a promis că mă va face şi pe mine colonel, dar nu a făcut-o încă", s-a plâns Lukaşenko în interviul acordat duminică lui Vladimir Soloviov, un jurnalist rus considerat una din portavocile Kremlinului."Am grad de locotenent colonel. Nu-mi pot agăţa singur steaua de generalisim sau de general", a spus el în interviul difuzat de canalul de YouTube Soloviov Live, din care au fost preluate fragmente de postul public al televiziunii ruse Rossia-1. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital"Dacă a promis, să o facă!", a insistat el, potrivit unui videoclip difuzat duminică de un cont Telegram având legătură cu preşedinţia de la Minsk.Jurnalistul, în hohote de râs, încearcă să pună la îndoială veridicitatea afirmaţiilor lui Lukaşenko care insistă şi gesticulează, spunând că promisiunea lui Putin - fost colonel KGB - a fost să-l facă colonel în "armata rusă" ori în "armata sovietică". Argumentul că "doi colonei s-ar afla atunci în fruntea Rusiei şi Belarus", nu l-a descurajat pe liderul belarus: "Îi vom acorda apoi gradul de general lui Putin!", a spus el. Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel În interviul pentru Vladimir Soloviov, el nu explică în niciun moment contextul în care i-a fost făcută promisiunea de avansare militară de către liderul rus. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaCând jurnalistul remarcă faptul că este dificil pentru preşedintele unui stat independent să fie ofiţer în armata altei ţări, Lukaşenko îi răspunde: "E problema mea, nu a dumitale!"Aleksandr Lukaşenko, aflat la conducerea Belarus din 1994, are o relaţie tumultuoasă cu Moscova. Din toamna anului 2020, el pozează în ultimul bastion al Rusiei în faţa Occidentului, promiţând să-l însoţească chiar într-o campanie militară în Ucraina dacă este necesar.Belarus este foarte dependent de creditele financiare ruse, precum şi de aprovizionarea cu petrol şi gaze din Rusia. Cu regularitate, există zvonuri despre un proiect al Kremlinului, întotdeauna dezminţit, de unire a Belarusului cu Rusia, notează AFP.În prezent, Rusia a mobilizat în Belarus trupe şi echipamente pentru exerciţii comune, amplificând temerile privind o posibilă invazie în Ucraina, un scenariu negat de Moscova.

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze. Generalul rus în rezervă Leonid Ivaşov, fost responsabil cu cooperarea externă in Ministerul Apărării (1996-2001), în prezent şeful unei asociaţii a ofiţerilor din întreaga Rusie, îi cere preşedintelui Vladimir Putin să se preocupe de problemele reale ale Rusiei ori să-şi dea demisia şi "să renunţe la politica criminală de provocare a unui război" în Ucraina, într-un apel adresat public şefului statului şi poporului rus, în care se opune transformării conflictului legat de Ucraina în confruntări militare pe scară largă între Moscova şi ţara vecină, relatează Deutsche Welle în limba rusă."Încercările de a face pe cineva prin ultimatumuri şi ameninţări cu recurgerea la forţă să iubească Federaţia Rusă şi conducerea rusă sunt lipsite de sens şi extrem de periculoase", se menţionează în apelul postat pe site-ul organizaţiei de ofiţeri încă din 31 ianuarie, dar care a intrat în atenţia mass-media abia duminică, 6 februarie. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalEventuala utilizare a forţei militare de către Moscova împotriva Kievului va pune sub semnul întrebării însăşi existenţa Rusiei ca stat, va învrăjbi pentru totdeauna popoarele celor două ţări şi va duce la moartea a zeci de mii de oameni, se menţionează în text, care afirmă că acutizarea tensiunilor legate de Ucraina "are un caracter artificial şi meschin pentru unele forţe", inclusiv din Federaţia Rusă.În acest caz, Rusia se va confrunta cu "sancţiuni extrem de severe" şi se va transforma "într-o ţară paria pe arena internaţională", se subliniază în apelul semnat de Leonid Ivaşov, considerat de unii analişti apropiat de unele cercuri din cadrul Statului Major al armatei ruse. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze Înainte, declară generalul în rezervă în apelul intitulat "În ajunul războiului", "Rusia (URSS) a fost forţată să ducă războaie (juste)", "când nu exista o altă opţiune". La ora actuală, ţara se află - în opinia sa - "la limita încheierii istoriei sale".Liderul "Adunării ofiţerilor din întreaga Rusie" consideră că există ameninţări la adresa Federaţiei Ruse, dar că acestea nu sunt critice. Principala ameninţare pentru Rusia este de ordin intern, afirmă Leonid Ivaşov, care s-a exprimat în repetate rânduri de pe poziţii ultraconservatoare (naţional-patriotice), notează DW.Evocând nerecunoaşterea anexării Crimeii de către comunitatea internaţională, generalul (r.) apreciază că politica externă a Rusiei este falimentară, iar cea internă lipsită de atractivitate."Toate domeniile vitale, inclusiv demografia, sunt în degradare continuă", se explică în continuare în text. Cauzele sunt, potrivit autorului apelului, "incapacitatea completă şi lipsa de profesionalism a sistemului de putere şi de administraţie", precum şi "pasivitatea şi dezorganizarea societăţii"."În opinia noastră, conducerea ţării, realizând că nu este capabilă să scoată ţara din criza sistemică (...) a decis să intensifice linia politică spre distrugerea definitivă a statalităţii ruse şi exterminarea populaţiei indigene a ţării. Iar războiul este mijlocul care va rezolva această problemă", se afirmă în apel, citat de numeroase media ucrainene. Politcă „criminală” În numele ofiţerilor ruşi, generalul (r.) Leonid Ivaşov îi cere lui Putin să renunţe la ''politica criminală de provocare a unui război" şi să-şi dea demisia, conform publicaţiei ucrainene Gordon.ua, care arată că în text se regăsesc şi afirmaţii de genul "genocid împotriva ruşilor comis de Kiev", un mesaj utilizat frecvent de propaganda rusă."Adunarea ofiţerilor din întreaga Rusie" se poziţionează ca o "platformă independentă faţă de funcţionarii guvernamentali şi actuala conducere a Federaţiei Ruse", reunind ofiţeri activi şi în rezervă din cadrul armatei, forţelor de ordine şi instituţiilor militarizate.Tensiunile între Rusia şi Occident s-au amplificat în ultimele luni. Din a doua jumătate a anului 2021, Federaţia Rusă a desfăşurat peste 100.000 de militari în Crimeea anexată şi în apropiere de graniţa cu Ucraina, explicând această mobilizare prin exerciţii militare. Liderii occidentali se tem că Moscova se pregăteşte să atace ţara vecină.Kremlinul neagă orice intenţie în acest sens şi acuză Occidentul că furnizează armament Ucrainei şi efectuează manevre în apropierea graniţelor ruse. Occidentul cere Moscovei să-şi retragă trupele de la frontiera ucraineană, ameninţând cu sancţiuni dure în cazul unui atac.

Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden

Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden despre vizita sa la Moscova și Kiev. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a discutat din nou la telefon duminică seară cu omologul său american, Joe Biden, în cadrul consultărilor sale înainte de a se întâlni luni cu Vladimir Putin privind criza ruso-ucraineană, a anunţat preşedinţia Franţei, notează AFP.Acest convorbire telefonică de 40 de minute s-a înscris într-o "logică de coordonare", potrivit Palatului Elysee, înainte de vizita preşedintelui francez la Moscova şi apoi, marţi, la Kiev, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalEmmanuel Macron a indicat că va "discuta despre condiţiile detensionării" la frontiera cu Ucraina, unde occidentalii acuză Moscova că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în vederea unei potenţiale invazii, ceea ce Rusia neagă, afirmând că doreşte numai să îşi garanteze securitatea. Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden despre criza ruso-ucraineană În cursul weekendului, şeful statului francez a discutat cu premierul britanic, Boris Johnson, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi liderii celor trei ţări baltice, preşedintele lituanian, Gitana Nauseda, şi premierii leton, Krisjanis Karins, şi eston, Kaja Kallas. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaEl a mai vorbit la telefon cu Joe Biden marţi, cei doi preşedinţi afirmând "sprijinul lor pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei" şi angajându-se să rămână "în strâns contact" în această problemă, potrivit Casei Albe."Ei au convenit să vorbească din nou în curând", a precizat duminică Palatul Elysee."Trebuie să fim foarte realişti", a declarat Emmanuel Macron pentru săptămânalul JDD. "Nu vom obţine gesturi unilaterale" din partea Rusiei, "dar este esenţial să evităm o deteriorare a situaţiei înainte de a construi mecanisme şi gesturi de încredere reciprocă", a spus el.

Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina

Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina. Înaintea întrevederii faţă în faţă de luni, de la Kremlin, cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şeful statului francez, Emmanuel Macron, va căuta să observe la interlocutorul său "cel puţin un semn al unei detensionări" care să evite izbucnirea unui conflict cu Ucraina, a relatat duminică Journal de Dimanche (JDD), care a citat surse diplomatice şi pe însuşi liderul de la Palatul Elysee, transmite EFE. "Câtă vreme noi, europenii, vom delega dialogul (…) nu vom putea rezolva niciun conflict, pentru că, dacă îi lăsăm pe alţii să vorbească în numele nostru, nu vom putea contribui la propria noastră securitate colectivă", a declarat Macron pentru JDD. Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina Potrivit unor surse de la Palatul Elysee, se preconizează ca întâlnirea dintre Macron şi Putin să aibă loc la prânz, ora Moscovei. În afară de cei doi lideri, la întâlnire vor participa doi traducători şi, posibil, doi asistenţi care să ia notiţe. Nu vor fi prezenţi nici miniştri, nici consilieri. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Această conversaţie faţă în faţă are ca obiectiv să genereze un mediu propice pentru "evitarea unei degradări a actualei situaţii", în condiţiile în care Rusia a desfăşurat circa 130.000 de militari la frontiera cu Ucraina. Totuşi, Palatul Elysee nu crede că doar vizita în sine va rezolva conflictul, dar poate fi un excelent punct de plecare, Macron şi Putin vorbind de cel puţin patru ori la telefon de la recrudescenţa conflictului de la frontiera ruso-ucraineană în urmă cu două luni. Macron îşi doreşte cu ardoare să-i ducă veşti pline de speranţă preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni marţi la Kiev, la o zi după întâlnirea cu Putin. Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Eurodeputata franceză Nathalie Loiseau, abia revenită dintr-o vizită de la Kiev, a lăudat demersurile diplomatice ale liderului francez. Macron "va găsi o ţară (Ucraina) care are ochi doar pentru UE", a spus Loiseau, într-un articol de opinie publicat în JDD. Intensa agendă internaţională a lui Macron ar putea culmina săptămâna viitoare cu o întrevedere cu cancelarul german Olaf Scholz - care se deplasează luni la Washington, unde se va întâlni cu preşedintele american Joe Biden - şi cu o întâlnire cu preşedintele polonez Andrzej Duda. "Polonia are o sensibilitate specială, trebuie să i-o respectăm şi să ţinem cont de suspiciunea din relaţiile din perioada sovietică", afirmă surse de la Elysee.

TikTok îi influențează pe români să îl simpatizeze pe Putin (sursă: Kremlin.ru)
Eveniment

TikTok îi influențează pe români să îl simpatizeze pe Putin

TikTok îi influențează pe români să îl simpatizeze pe Putin, potrivit unui studiu. 23,3% dintre români au încredere multă și foarte multă în Vladimir Putin, arată un sondaj publicat în 26 ianuarie de Strategic Thinking Group. Cifrele diferă față de cele de anul trecut - 21% era încrederea în președintele Federației Ruse în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021, relatează Digi24. 19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021). Cea mai mare parte dintre cei care își declară încrederea în liderul de la Kremlin sunt tineri, spun sociologii și politologii. Cum se explică popularitatea acestuia în rândurilor tinerilor din România? Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Un răspuns vine de la cea mai populară aplicație de socializare din lume - Tik Tok. Propaganda rusă și-a rafinat conținutul pe care îl folosește pentru a ținti mințile copiilor și adolescenților din România și livrează în social media mesaje în limba română (34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021). TikTok îi influențează pe români să îl simpatizeze pe Putin În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, au încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021). 24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron). Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Dan Andronache, vice-președinte True Story Project, explică creșterea popularității lui Putin în rândul românilor prin succesul înregistrat de propaganda rusă în social media. ”În cazul președintelui Putin, pare că acesta și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok. Cum anticipam în iunie anul trecut, președintele Putin este deja în viitor prin prezența structurată în mentalul publicului tânăr, în ciuda potențialului mai puțin pacificator al acțiunilor sale.”

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv (sursă: Facebook/US Embassy)
Eveniment

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv, a declarat Aurescu. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, într-un interviu pentru CNN, că scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv. Afirmația vine în contextul în care președintele Vladimir Putin a declarat că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, relatează digi24.ro. De asemenea, ministrul a precizat că România le va permite rușilor să verifice singuri dacă sunt sau nu rachete ofensive acolo. Pe lângă aceasta, Bogdan Aurescu a spus pentru CNN că mâine va fi organizată la București o reuniune a miniștrilor de Externe din țările de pe flancul estic NATO. La discuții vor lua parte și șefii diplomației de la Paris și Kiev. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe: „(Putin - n.red.) a spus încă o dată că scutul antirachetă din România și Polonia reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei. Este complet neadevărat. Este absurd să spui că un sistem pur defensiv, care nu este gândit către Rusia, ci către posibile amenințări cu rachete din afara spațiului euro-atlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia. Suntem gata să permitem Rusiei să verifice dacă sunt rachete ofensive în România. Nu sunt, asta e sigur”. Bianca Nobilo - prezentator CNN: Una dintre solicitările președintelui Putin, ca să fie evitată o nouă criză diplomatică sau chiar militară, a fost retragerea trupelor NATO din Bulgaria și România. Există flexibilitate la acest capitol, din perspectiva dumneavoastră? Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv, potrivit lui Aurescu Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe: „Categoric nu! Este o susținere ridicată pentru valorile euro-atlantice în România. De aceea, noi am fost cei care au cerut consolidarea prezenței NATO în România”. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Pe 3 februarie, miniștrii de externe din formatul București-9, care cuprinde cele nouă state de pe flancul Estic al NATO, se vor întâlni în Capitală pentru a discuta situația din regiune. La întâlnire vor participa și ministrul de externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, precum și cel al Ucrainei, Dmytro Kuleba. „Pe 3 februarie voi găzdui în București o întâlnire a miniștrilor de Externe din formatul București-9 care adună toți cei nouă aliați de pe flancul Estic. De asemenea, va participa și ministrul francez de externe, care vizitează Bucureștiul în aceeași zi. Discuțiile vor fi despre situația de securitate din vecinătatea noastră, regiunea Mării Negre. Totodată, ministrul ucrainean de Externe ni se va alătura în această întâlnire. Vom putea discuta modurile prin care putem continua să promovăm dialogul și să detensionăm situația din regiune", a spus ministrul român de Externe. Vladimir Putin a declarat, marți, în urma întâlnirii cu premierul ungar Viktor Orban, că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia. El a spus că cerințele Rusiei de garantare a securității, printre care și retragerea NATO la granițele din 1997, au fost ignorate de SUA și NATO.

Putin recunoaște că se teme de România (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin recunoaște că se teme de România

Putin recunoaște că se teme de România, mai exact de "lansatoarele" care s-ar afla pe teritoriul țării nostre. Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters. Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marţi în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul vizitei sale la Moscova, că "niciun lider european nu vrea război", în aluzie la tensiunile legate de Ucraina, relatează EFE. Putin recunoaște că se teme de România "Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice", a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează agenţia de presă RIA Novosti. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURViktor Orban, un politician considerat ultranaţionalist, căruia opoziţia din ţara sa i-a cerut să-şi anuleze vizita la Moscova, promisese să se consulte cu aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO înainte de a se deplasa în Rusia.Contrar altor ţări din regiune, precum Polonia, România şi Bulgaria, Ungaria nu şi-a exprimat clar sprijinul pentru Ucraina în ultimele săptămâni în contextul creşterii tensiunilor la graniţele sale, unde Moscova a concentrat zeci de mii de militari şi un important număr de echipamente, provocând suspiciuni că ar putea ataca ţara vecină, notează EFE.Ministrul ungar de exerne, Péter Szijjártó, a declarat recent că ţara sa nu va sprijini Kievul atât timp cât va continua să discrimineze minoritatea maghiară din Ucraina, estimată la 150.000 de persoane. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la puterePotrivit presei, Orban încearcă să consolideze cooperarea economică a Budapestei cu Rusia înaintea alegerilor cruciale din aprilie, în care opoziţia ar putea să-l îndepărteze de la putere.Ungaria este interesată de creşterea volumului livrărilor de gaze ruseşti, a spus premierul Viktor Orban. "Încheierea contractelor de livrare a gazelor (până în 2036) a fost foarte importantă. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aş dori să ating obiectivul de a creşte aprovizionarea" Ungariei cu gaze, a afirmat premierul ungar la discuţiile cu preşedintele rus, potrivit Interfax.

Putin și Xi discută despre securitatea Europei (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Xi discută despre securitatea Europei

Putin și Xi discută despre securitatea Europei în cadrul convorbirilor care vor avea loc la Beijing. Discuţiile de săptămâna viitoare dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping se vor axa pe securitatea europeană şi pe dialogul Rusiei cu NATO şi cu SUA, a anunţat vineri Kremlinul, pe fondul tensiunilor crescute dintre Occident şi Rusia cu privire la Ucraina, relatează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Putin va efectua o vizită luna viitoare în China pentru convorbiri cu înalta conducere chineză şi pentru a asista la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing. Cei doi lideri vor mai discuta şi despre comerţ şi spaţiu, a indicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Putin și Xi discută despre securitatea Europei, la Beijing Peskov a menţionat că Putin ar putea să facă o evaluare despre răspunsurile scrise ale SUA şi NATO la cererile Rusiei de garanţii de securitate în cursul convorbirii telefonice cu omologul său francez, Emmanuel Macron, preconizată pentru vineri. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR China, care joi a susţinut public ''preocupările rezonabile'' ale Moscovei în materie de securitate, trebuie să-şi folosească ''influenţa' asupra Rusiei pentru a o descuraja să atace Ucraina, a declarat subsecretarul de stat american Victoria Nuland, relatează AFP.

Putin mută forțe armate în Belarus (sursa: tass.com)
Internațional

Putin mută forțe armate în Belarus

Putin mută forțe armate în Belarus. Rusia continuă să transfere avioane de luptă Su-35S din Extremul Orient în Belarus, unde vor participa la exerciţiile militare comune "Allied Resolve 2022". Asta a comunicat miercuri Ministerul Apărării rus, citat de agenţiile de presă Interfax, RIA Novosti și Tass. Aplicaţiile intervin în contextul unor tensiuni crescute între Rusia şi Occident legate de Ucraina. Putin mută forțe armate în Belarus "Avioanele de luptă multirol Su-35S din Districtul militar Est, implicate în verificarea forţelor de reacţie ale Uniunii statale continuă relocarea pe aerodromurile din Belarus", indică ministerul într-un comunicat. În acesta se remarcă faptul că, în drumul lor spre Belarus, aparatele de zbor fac escale pe aerodromurile din districtele militare Centru şi Vest. "După sosirea în Belarus, echipajele avioanelor multirol Su-35S îşi vor prelua atribuţiile de apărare antiaeriană în cadrul verificărilor vizând funcţionarea sistemul unificat de apărare aeriană a Uniunii statale" Rusia-Belarus, relevă documentul. Rusia şi Belarus organizează exerciţii comune pentru inspectarea pregătirii forţelor de reacţie ale Uniunii lor statale, notează Interfax. Totul, pe fondul temerilor Kievului şi ale Occidentului că Moscova, care a comasat zeci de mii de militari şi echipamente în apropiere de frontiera ucraineană, ar putea declanşa un atac împotriva Ucrainei dinspre teritoriul belarus. Su-35S, cel mai avansat aparat al Rusiei Potrivit viceministrului rus al apărării, Aleksandr Fomin, în prima etapă a acestor manevre - până la 9 februarie - este planificată relocarea şi formarea de grupuri armate. În a doua etapă - din 10 până în 20 februarie - vor avea loc exerciţiile propriu-zise. Moscova nu a precizat numărul de militari şi cel al echipamentelor implicate în aceste aplicaţii, conform agenţiilor de presă ruse. Citește și: Moscova a scos mii de militari la manevrele din Crimeea Potrivit unor experţi ruşi, avionul multirol Su-35S este cel mai avansat aparat aerian de luptă al armatei ruse din punct de vedere tehnologic. Aparatul are un potenţial apropiat de Su-57, un avion de luptă de generaţia a cincea dezvoltat de către Rusia. La aceste aplicaţii vor participa aproape toate forţele armate ale Belarus, precum şi unităţi din cadrul Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, ale Forţelor aeriene şi celor aeropurtate ruse. Cel puțin așa spusese la 21 ianuarie şeful Direcţiei principale pentru antrenamente al Ministerului belarus al Apărării, Andrei Nekraşevici. Potrivit Ministerului rus al Apărării, numărul militarilor şi al tehnicii implicate în respectivele manevre intră sub incidenţa Documentului de la Viena din 2011 şi nu depăşeşte parametrii care ar necesita notificarea altor ţări. Suspiciuni că se urmărește atacarea Ucrainei din Belarus În acelaşi timp, Conflict Intelligence Team (CIT)- un grup de jurnalişti şi bloggeri independenţi care investighează conflictelor armate - a relatat marţi că paraşutişti ruşi au început să fie transferaţi mai aproape de graniţa cu Ucraina şi în Belarus, potrivit The Insider, un site rusesc de investigaţii care colaborează cu Bellingcat. Un videoclip postat la 24 ianuarie pe TikTok arată tehnică militară transportată pe calea ferată. Înregistrarea ar fi fost filmată în regiunea Briansk, la graniţa cu Belarus şi Ucraina. Vehiculele blindate sunt acoperite cu prelată, dar expertul CIT, Rob Lee, a identificat vehicule de luptă aeropurtate BMD-4M şi transportoare blindate aeropurtate BTR-MDM. "În total, garnitura de tren transportă 31 de vehicule BMD-4M şi 8 BTR-MDM, ceea ce corespunde unui batalion. Garnitura include cinci vagoane de pasageri, care pot transporta peste 250 de persoane", afirmă el, adăugând că a identificat şi opt camioane KAMAZ-43501, utilizate de obicei de Forţele aeropurtate ruse. Camioane de acelaşi tip apar şi într-un videoclip cu un convoi rusesc, realizat - conform descrierii - în apropiere de graniţa dintre Belarus şi Polonia, conform CIT. Potrivit datelor Căilor ferate ruse, garnitura cu tehnică militară a pornit din staţia Tekstilnaia, regiunea Ivanovo (centrul părţii europene a Rusiei), unde îşi are baza Regimentul 217 de garda aeropurtată al Diviziei 98 aeropurtată, care a participat recent la misiunea "de menţinere a păcii" în cadrul forţelor comune ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) în Kazahstan. SUA au avertizat marţi că Belarusul se va expune unei riposte "rapide" şi "ferme" dacă va permite Rusiei să utilizeze teritoriul său pentru a ataca Ucraina, potrivit AFP. "Dacă o invazie ar începe din Belarus, dacă soldaţii ruşi ar urma să staţioneze permanent pe teritoriul său, NATO şi-ar putea revizui, de asemenea, postura în ţările care se învecinează cu Belarusul", a avertizat Ned Price, purtător de cuvânt al diplomaţiei americane.

Rusia își etalează interesul pentru Cuba. (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia își etalează interesul pentru Cuba

Rusia își etalează interesul pentru Cuba, fostul aliat din America Centrală, în perioada Războiului Rece. Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel au purtat luni o discuţie telefonică în care au evocat voinţa de a 'întări relaţiile bilaterale' şi 'parteneriatul strategic' dintre ţările lor, informează AFP. Convorbirea s-a referit la 'cooperarea bilaterală în domeniile comerţului, economiei şi investiţiilor', precum şi la 'continuarea coordonării activităţilor celor două state pe scena internaţională, în conformitate cu principiile parteneriatului strategic şi cu tradiţiile de prietenie şi de înţelegere reciprocă', a transmis un comunicat al Kremlinului. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Cei doi preşedinţi 'şi-au confirmat voinţa de a lucra în strânsă colaborare pentru întărirea relaţiilor bilaterale şi au convenit să intensifice contactele la diferite niveluri', adaugă comunicatul. Rusia își etalează interesul pentru Cuba La rândul său, preşedintele cubanez Diaz-Canel a salutat, într-o postate pe Twitter, 'conversaţia prin telefon cordială şi fructuoasă' cu omologul său rus cu privire la 'stadiul excelent' al relaţiilor, la 'dezvoltarea viitoare' a acestora şi la 'situaţia internaţională actuală'. Convorbirea telefonică a avut loc în contextul crizei la frontiera ruso-ucraineană, viceministrul de externe rus Serghei Riabkov declarând că 'nu exclude' trimiterea de forţe ruse în ţări aliate ale Rusiei pe continentul american, în Venezuela sau în Cuba, dacă demersurile diplomatice vor eşua. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România 'Dacă Rusia va merge în această direcţie, vom reacţiona în mod hotărât', a replicat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, calificând aceste declaraţii drept 'fanfaronadă'. Aceste schimburi le aduc aminte multora de criza rachetelor din 1962, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică s-au aflat în pragul unui război nuclear după ce Moscova desfăşurase rachete balistice în Cuba, notează AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră