vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: stres

6 articole
Eveniment

Depresie, anxietate și stres, trei termeni des confundați. Diferențele de diagnostic și tratament

Depresie, anxietate, stres, trei realități diferite. „Pentru că sunt depresată, de-aia mă comport așa!”, și-a repezit prietena, o adolescentă. O simplă frază care reflectă o realitate tot mai comună: termenul de depresie, un diagnostic psihiatric serios, a ajuns să fie folosit foarte ușor, ca un fel de pancardă emoțională. Însă cum știm dacă suferim de depresie, dacă suntem asaltați de anxietate sau de stres? Depresie, anxietate, stres, trei realități diferite În ultimii ani, termenii „depresie”, „anxietate” și „stres” au ajuns să circule cu o lejeritate uimitoare în limbajul cotidian. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Îi folosim ca explicație pentru oboseală, iritare sau lipsă de energie, fără a ține cont de diferențele fundamentale dintre ei. Această confuzie nu doar că banalizează suferința reală, dar riscă să ne îndepărteze de înțelegerea corectă a problemelor de sănătate mintală. Stresul – reacție naturală și, adesea, funcțională Stresul este o reacție fiziologică și psihologică normală la presiuni externe: un termen limită, un examen, un conflict. Este, pe fond, un răspuns adaptativ care poate mobiliza resurse interioare. Potrivit regulilor DSM-5 privind tulburările de ajustare, simptomele de stres apar în răspuns la un factor extern identificabil, și sunt considerate clinice doar dacă generează un disconfort marcat sau afectează funcționarea socială/profesională. În general, stresul e tranzitoriu – trece odată cu sursa – și poate chiar motiva (un „boost” de mobilizare). Totuși, stresul cronic, persistent, poate deregla sistemul neuroendocrin (axa HPA), contribuind la apariția depresiei Anxietatea – neliniște fără obiect clar Anxietatea, spre deosebire de stres, este adesea interioară, anticipatoare și persistentă: provoacă stare de alertă, neliniște, anticiparea catastrofală chiar și fără un factor concret. Pe când stresul are o cauză clară, anxietatea e un viitor perceput ca amenințător. Clinicienii disting câteva diferențe între „anxietate normală” (o stare punctuală înaintea unui examen, de exemplu) și tulburări de anxietate, precum anxietatea generalizată, fobiile, atacurile de panică etc., care îndeplinesc criterii de durată, severitate și impact negativ asupra vieții cotidiene. Depresia – mai mult decât tristețe: impas emoțional sever Depresia („major depressive disorder”) este o tulburare mentală comună și serioasă care afectează modul în care o persoană simte, gândește, acționează și percepe realitatea. Nu e doar o stare de tristețe temporară, ci un sindrom complex. Conform definirrii „episodului depresiv major, este necesară prezența cel puțin a unuia dintre cele două simptome majore, starea depresivă sau pierderea interesului/plăcerii, plus cel puțin patru simptome adiționale (tulburări de somn, schimbări ale apetitului, oboseală, sentimente de vinovăție, dificultăți de concentrare, idei suicidare, modificări psihomotorii), pe o durată de minim două săptămâni. Mai există și forme cronice, mai puțin intense, dar prelungite. De exemplu, distimia (tulburarea depresivă persistentă), unde starea de tristețe și simptomele adiacente persistă cel puțin doi ani la adulți. Anxietate vs. depresie – asemănări și diferențe clare Un articol de pe Verywell Health (mai 2024) oferă o comparație concisă între anxietate și depresie. În stările de anxietatea (GAD) apare îngrijorare excesivă, oboseală, probleme de somn/concentrare, agitație, tensiune musculară, iritabilitate. În cele de depresie (MDD), pe lângă energia scăzută, schimbări în somn/apetit, lentoare psihomotorie, apar sentimente de vinovăție, idei de moarte/sinucidere, retragere din toate activități, până atunci plăcute. Uneori, cauzele sunt comune: aportul neurobiologic implică zone similare care controlează emoțiile și controlul cognitiv. Comorbiditatea anxietate-depresie este frecventă: până la circa 70% dintre cei cu anxietate dezvoltă depresie la un moment dat. Trivializarea depresiei Folosirea termenului de depresie prea ușor poate duce la trivializare. Dacă oricine care se simte obosit sau supărat își spune „sunt depresiv”, riscăm să minimalizăm cu adevăratul diagnostic – cu potențial sever medical și psihologic. Trivializarea duce la ignorarea suferinței reale: cei care chiar se confruntă cu depresie pot fi priviți ca exagerând. De asemenea poate duce la tratament nepotrivit. Depresia severă necesită intervenție profesională (psihoterapie, medicație) — odihna obișnuită nu e suficientă. Instrumente de evaluare Un instrument scurt, folosit în screeningul clinic: DASS-21 (Depression Anxiety Stress Scale), oferă indicatori de severitate, de la normal, ușor, moderat, sever, foarte sever. Screeningul nu oferă un diagnostic, dar ajută în conversația inițială cu un specialist și în decizia de a continua evaluarea. Câteva întrebări cheie pentru autoevaluare sunt: Suferința are un motiv concret și limitat? Neliniștea persistă chiar și fără un factor clar? Simțiți că ați pierdut plăcerea, energia, sensul vieții? Dacă la întrebarea 3 răspunsul este afirmativ, și starea durează cel puțin două săptămâni, e indicat consultul cu un psiholog/psihiatru. Termenii, explicați pe scurt Termenii „depresie”, „anxietate” și „stres” nu sunt sinonimi, deși pot părea interschimbabili. Fiecare are o definiție clară, un profil simptomatic propriu și implicații diferite. Stresul este o reacție adaptivă, temporară, legată de stimuli externi. Anxietatea, o stare interioară persistentă, anticipativă și uneori dezadaptativă. Depresia este o condiție clinică gravă, cu simptome persistente și impact pe viața de zi cu zi. Folosirea corectă a acestor termeni ne protejează de trivializare, oferă respect celor care chiar suferă și ne încurajează să avem un dialog mai nuanțat despre sănătatea mentală.

Depresie, anxietate, stres, trei realități diferite (sursa: Pexels/Engin Akyurt)
S-a sinucis din cauza Evaluării Naționale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tragedie din cauza Evaluării Naționale: o adolescentă s-a sinucis înainte de proba la Matematică

S-a sinucis din cauza Evaluării Naționale. O adolescentă din comuna Fântânele, județul Iași, s-a sinucis prin spânzurare cu o seară înainte de proba la Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2025. S-a sinucis din cauza Evaluării Naționale Eleva, care studiase anterior în Germania și se mutase recent la Iași, ar fi fost copleșită de stresul examenului, potrivit declarațiilor părinților. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Tragedia a avut loc în casa familiei, chiar în prezența părinților, iar medicii au încercat timp de o oră să o resusciteze, fără succes. Cazul readuce în atenție presiunea uriașă pusă pe elevi în perioada examenelor naționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Stresul zilnic poate sabota sănătatea generală: de la obezitate la boli cardiovasculare și cancer

Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate. Stresul este adesea subestimat, însă impactul său asupra corpului depășește cu mult reacțiile imediate. De la dezechilibre hormonale la probleme cardiovasculare, stresul cronic poate submina sănătatea într-un mod mai grav decât ne putem aștepta. Diferența dintre stresul acut și stresul cronic Stresul acut este răspunsul rapid al organismului la o amenințare percepută. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Este acea senzație de inimă accelerată înaintea unei prezentări importante sau tresărirea la un zgomot puternic. Deși intens, stresul acut este de scurtă durată, iar organismul revine rapid la starea normală. În schimb, stresul cronic persistă zi de zi, alimentat de probleme precum dificultăți financiare, conflicte relaționale, presiuni profesionale sau probleme de sănătate. Spre deosebire de stresul acut, stresul cronic menține corpul într-o stare constantă de alertă, afectând treptat sănătatea generală. Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate Stresul prelungit nu doar că perturbă somnul sau viața sexuală, ci favorizează inflamațiile, suprimă sistemul imunitar și creează condiții propice pentru boli grave, precum bolile cardiovasculare. Potrivit unui studiu, stresul cronic crește riscul de hipertensiune, infarct și accident vascular cerebral. American Heart Association avertizează că stresul influențează direct atât tensiunea arterială, cât și obiceiurile nesănătoase, precum fumatul și alimentația dezechilibrată. De asemenea poate cauza probleme metabolice și de sănătate mintală. Stresul poate favoriza obezitatea, diabetul, anxietatea și depresia. În plus, crește riscul de cancer. Cercetările sugerează că stresul cronic poate accelera progresia cancerului prin afectarea sistemului imunitar și stimularea dezvoltării celulelor canceroase. Cum răspunde organismul la stres Atunci când apare stresul, hipotalamusul, centrul de comandă al creierului, declanșează reacția „luptă sau fugi” prin două sisteme: sistemul nervos simpatic și axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA). Adrenalina, eliberată rapid, crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și intensifică reacțiile corpului pentru a face față pericolului. Cortizolul, eliberat puțin mai târziu, susține corpul pe termen lung, crescând glicemia, îmbunătățind memoria și concentrând energia asupra supraviețuirii, în detrimentul digestiei, fertilității și imunității. În situații de urgență, acest mecanism este esențial. Însă, când stresul devine cronic, nivelurile ridicate de cortizol pot duce la oboseală, insomnie, creștere în greutate și alte probleme serioase de sănătate. Stresul și viața sexuală Stresul cronic este un dușman redutabil al vieții sexuale. Nivelurile crescute de cortizol afectează producția de hormoni sexuali, scăzând testosteronul la bărbați și estrogenul la femei. Rezultatul? Libido scăzut, disfuncții erectile, dificultăți de excitație și probleme de orgasm. Mai mult, stresul afectează circulația sanguină esențială pentru răspunsul sexual și perturbă somnul, agravant astfel problemele hormonale. Impactul emoțional nu este de neglijat: grijile și anxietatea consumă energia emoțională necesară pentru intimitate, tensionând relațiile pe termen lung. Stresul și somnul Stresul cronic poate deturna somnul odihnitor. Nivelurile ridicate de cortizol și anxietatea persistentă împiedică atingerea somnului profund și restaurator. Această lipsă de somn agravează, la rândul său, stresul, creând un cerc vicios periculos pentru sănătate.

Băsescu, după disputa cu Ciolacu: „Ar trebui să-și ia un repaos” Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Băsescu, după disputa cu Ciolacu: „Ar trebui să-și ia un repaos căci își pierde controlul”

Traian Băsescu, după disputa pe Facebook cu Marcel Ciolacu: „Ar trebui să-și ia un repaos căci își pierde controlul”, i-a recomandat fostul președinte premierului PSD. Citește și: Avocat din Craiova: primarii din Dolj au amenințat profesorii care nu doreau să vină la mitingul pro-Antonescu Băsescu a susținut, într-o intervenție la postul B1 TV, că pe Ciolacu l-a enervat afirmația sa că „și-a asumat acțiuni de politică externă în relația cu Statele Unite, desemând niște emisari absolut necalificați”.  În noaptea de vineri spre sâmbătă, Ciolacu a clacat nervos la criticile lui Băsescu, pe Facebook: „turnător”, „rebut politic”, „lada de gunoi” sunt doar câteva din epitetele folosite de premier.  Băsescu, după disputa cu Ciolacu: „Ar trebui să-și ia un repaos” „Sunt probleme reale. Pur și simplu omul și-a pierdut controlul. Cele două lucruri care l-au deranjat sunt afirmația că și-a asumat acțiuni de politică externă în relația cu Statele Unite, desemând niște emisari absolut necalificați, asta este treaba MAE, a ministrului de externe, a președintelui României, să reînoade relația cu Statele Unite și nu a unor amatori despre care nu știm nici ce mandat le-a dat domnul Ciolacu, nici ce responsabilitate și-au asumat în raport cu rezolvarea problemelor României”, a explicat fostul președinte, citat de site-ul B1 TV.  „Recomandarea mea, amicală, ca om care am trecut prin momente de stres este să se odihnească. Ar trebui să-și ia un repaos căci își pierde controlul și România nu este în situația să poată suporta un premier care își pierde controlul”, i-a propus Băsescu lui Ciolacu. Fostul președinte l-a ironizat pe actualul premier pentru eșecul de la prezidențiale: „Eu, spre exemplu am putut să fiu de două ori primar general, de două ori președinte al României, el săracul nu a putut să intre nici măcar în turul doi – și atunci are o stare de nervozitate”. 

Cum gestionezi stresul pe un aeroport (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum gestionezi stresul pe un aeroport

Cum gestionezi stresul pe un aeroport. Aproape 200 de persoane au fost recent obligate să aștepte mai mult de 24 de ore pe Aeroportul Luton, după anularea unui zbor. Cum gestionezi stresul pe un aeroport Compania aeriană nu a reușit să ofere cazare pentru toți pasagerii, ceea ce a generat momente de tensiune, unii călători înghesuindu-se și grăbindu-se pentru a găsi rapid o soluție. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Psihologul ieșean Cristina Danilov explică faptul că, în astfel de situații, cele mai comune emoții sunt stresul, anxietatea, furia și frustrarea. Adică sentimente copleșitoare care fac dificilă menținerea calmului și gestionarea eficientă a momentului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum gestionezi stresul înainte de examene (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum gestionezi stresul înainte de examene

Cum gestionezi stresul înainte de examene. Deseori, înaintea unor evenimente importante, majoritatea oamenilor tind să devină stresați și să aibă reacții neobișnuite. Cum gestionezi stresul înainte de examene Înaintea unor evenimente importante, multe persoane recurg la pastile pentru gestionarea stresului sau pentru o concentrare mai bună. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penal Cu toate acestea, medicii nu le recomandă, deoarece este puțin probabil să fie eficiente în astfel de situații, fiind necesar să fie luate cu mult timp înainte. În plus, pastilele de concentrare pot suprasolicita sistemul nervos, ducând la epuizare și incapacitatea de a performa atunci când este necesar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră