Stresul zilnic poate sabota sănătatea generală: de la obezitate și probleme de sănătate mintală, la boli cardiovasculare și cancer
Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate. Stresul este adesea subestimat, însă impactul său asupra corpului depășește cu mult reacțiile imediate. De la dezechilibre hormonale la probleme cardiovasculare, stresul cronic poate submina sănătatea într-un mod mai grav decât ne putem aștepta.
Diferența dintre stresul acut și stresul cronic
Stresul acut este răspunsul rapid al organismului la o amenințare percepută.
Este acea senzație de inimă accelerată înaintea unei prezentări importante sau tresărirea la un zgomot puternic.
Deși intens, stresul acut este de scurtă durată, iar organismul revine rapid la starea normală.
În schimb, stresul cronic persistă zi de zi, alimentat de probleme precum dificultăți financiare, conflicte relaționale, presiuni profesionale sau probleme de sănătate.
Spre deosebire de stresul acut, stresul cronic menține corpul într-o stare constantă de alertă, afectând treptat sănătatea generală.
Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate
Stresul prelungit nu doar că perturbă somnul sau viața sexuală, ci favorizează inflamațiile, suprimă sistemul imunitar și creează condiții propice pentru boli grave, precum bolile cardiovasculare.
Potrivit unui studiu, stresul cronic crește riscul de hipertensiune, infarct și accident vascular cerebral.
American Heart Association avertizează că stresul influențează direct atât tensiunea arterială, cât și obiceiurile nesănătoase, precum fumatul și alimentația dezechilibrată.
De asemenea poate cauza probleme metabolice și de sănătate mintală.
Stresul poate favoriza obezitatea, diabetul, anxietatea și depresia.
În plus, crește riscul de cancer.
Cercetările sugerează că stresul cronic poate accelera progresia cancerului prin afectarea sistemului imunitar și stimularea dezvoltării celulelor canceroase.
Cum răspunde organismul la stres
Atunci când apare stresul, hipotalamusul, centrul de comandă al creierului, declanșează reacția „luptă sau fugi” prin două sisteme: sistemul nervos simpatic și axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA).
Adrenalina, eliberată rapid, crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și intensifică reacțiile corpului pentru a face față pericolului.
Cortizolul, eliberat puțin mai târziu, susține corpul pe termen lung, crescând glicemia, îmbunătățind memoria și concentrând energia asupra supraviețuirii, în detrimentul digestiei, fertilității și imunității.
În situații de urgență, acest mecanism este esențial.
Însă, când stresul devine cronic, nivelurile ridicate de cortizol pot duce la oboseală, insomnie, creștere în greutate și alte probleme serioase de sănătate.
Stresul și viața sexuală
Stresul cronic este un dușman redutabil al vieții sexuale.
Nivelurile crescute de cortizol afectează producția de hormoni sexuali, scăzând testosteronul la bărbați și estrogenul la femei.
Rezultatul? Libido scăzut, disfuncții erectile, dificultăți de excitație și probleme de orgasm.
Mai mult, stresul afectează circulația sanguină esențială pentru răspunsul sexual și perturbă somnul, agravant astfel problemele hormonale.
Impactul emoțional nu este de neglijat: grijile și anxietatea consumă energia emoțională necesară pentru intimitate, tensionând relațiile pe termen lung.
Stresul și somnul
Stresul cronic poate deturna somnul odihnitor. Nivelurile ridicate de cortizol și anxietatea persistentă împiedică atingerea somnului profund și restaurator.
Această lipsă de somn agravează, la rândul său, stresul, creând un cerc vicios periculos pentru sănătate.
