vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: boli

5 articole
Eveniment

Stresul zilnic poate sabota sănătatea generală: de la obezitate la boli cardiovasculare și cancer

Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate. Stresul este adesea subestimat, însă impactul său asupra corpului depășește cu mult reacțiile imediate. De la dezechilibre hormonale la probleme cardiovasculare, stresul cronic poate submina sănătatea într-un mod mai grav decât ne putem aștepta. Diferența dintre stresul acut și stresul cronic Stresul acut este răspunsul rapid al organismului la o amenințare percepută. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Este acea senzație de inimă accelerată înaintea unei prezentări importante sau tresărirea la un zgomot puternic. Deși intens, stresul acut este de scurtă durată, iar organismul revine rapid la starea normală. În schimb, stresul cronic persistă zi de zi, alimentat de probleme precum dificultăți financiare, conflicte relaționale, presiuni profesionale sau probleme de sănătate. Spre deosebire de stresul acut, stresul cronic menține corpul într-o stare constantă de alertă, afectând treptat sănătatea generală. Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate Stresul prelungit nu doar că perturbă somnul sau viața sexuală, ci favorizează inflamațiile, suprimă sistemul imunitar și creează condiții propice pentru boli grave, precum bolile cardiovasculare. Potrivit unui studiu, stresul cronic crește riscul de hipertensiune, infarct și accident vascular cerebral. American Heart Association avertizează că stresul influențează direct atât tensiunea arterială, cât și obiceiurile nesănătoase, precum fumatul și alimentația dezechilibrată. De asemenea poate cauza probleme metabolice și de sănătate mintală. Stresul poate favoriza obezitatea, diabetul, anxietatea și depresia. În plus, crește riscul de cancer. Cercetările sugerează că stresul cronic poate accelera progresia cancerului prin afectarea sistemului imunitar și stimularea dezvoltării celulelor canceroase. Cum răspunde organismul la stres Atunci când apare stresul, hipotalamusul, centrul de comandă al creierului, declanșează reacția „luptă sau fugi” prin două sisteme: sistemul nervos simpatic și axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA). Adrenalina, eliberată rapid, crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și intensifică reacțiile corpului pentru a face față pericolului. Cortizolul, eliberat puțin mai târziu, susține corpul pe termen lung, crescând glicemia, îmbunătățind memoria și concentrând energia asupra supraviețuirii, în detrimentul digestiei, fertilității și imunității. În situații de urgență, acest mecanism este esențial. Însă, când stresul devine cronic, nivelurile ridicate de cortizol pot duce la oboseală, insomnie, creștere în greutate și alte probleme serioase de sănătate. Stresul și viața sexuală Stresul cronic este un dușman redutabil al vieții sexuale. Nivelurile crescute de cortizol afectează producția de hormoni sexuali, scăzând testosteronul la bărbați și estrogenul la femei. Rezultatul? Libido scăzut, disfuncții erectile, dificultăți de excitație și probleme de orgasm. Mai mult, stresul afectează circulația sanguină esențială pentru răspunsul sexual și perturbă somnul, agravant astfel problemele hormonale. Impactul emoțional nu este de neglijat: grijile și anxietatea consumă energia emoțională necesară pentru intimitate, tensionând relațiile pe termen lung. Stresul și somnul Stresul cronic poate deturna somnul odihnitor. Nivelurile ridicate de cortizol și anxietatea persistentă împiedică atingerea somnului profund și restaurator. Această lipsă de somn agravează, la rândul său, stresul, creând un cerc vicios periculos pentru sănătate.

Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Sobele, risc mare boli pulmonare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sobele, risc mare boli pulmonare

Sobele, risc mare boli pulmonare. Pe măsură ce locuințele sunt încălzite odată cu venirea iernii, monitorizarea calității aerului din interior devine esențială pentru sănătate. Sobele, risc mare boli pulmonare Arderea combustibililor fosili precum lemnul, cărbunele și chiar cocenii de porumb sau deșeurile de hârtie în sobe generează poluanți periculoși. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut Prof. dr. Traian Mihăescu, medic pneumolog, explică faptul că aceste procese de ardere eliberează particule fine (PM2.5 și PM10), monoxid de carbon (CO), dioxid de azot (NO2), compuși organici volatili (COV) și hidrocarburi aromatice policiclice (HAP). Acești poluanți pătrund adânc în plămâni și pot afecta nu doar sănătatea respiratorie, ci întregul organism. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hipertensiunea arterială ucide masiv în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Hipertensiunea arterială ucide masiv în România

Hipertensiunea arterială ucide masiv în România. Afecțiunile cardiace și ale sistemului cardiovascular sunt principalele cauze de deces din Uniunea Europeană: 1,7 milioane de morți la nivelul lui 2020, aproape o treime din total. Hipertensiunea arterială ucide masiv în România În România situația este și mai dramatică: 55% din totalul deceselor din 2020 au ținut de boli care sunt asociate sistemului cardiovascular. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad Doar în Bulgaria cifrele totale și procentele sunt mai crescute. În Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare e suprasolicitat, tratează 150 de infarcturi/lună și listele de așteptare pentru procedurile minim-invazive la proceduri elective conțin sute de persoane. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Musculiţele de pe litoral sunt inofensive (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Musculiţele de pe litoral sunt inofensive

Musculiţele de pe litoral sunt inofensive. Insectele descoperite în dunele marine de la Agigea nu trebuie să sperie turiştii sau eventualii vizitatori ai rezervaţiei naturale. Musculiţele de pe litoral sunt inofensive Entomologii au anunţat săptămâna trecută descoperirea a două noi "moth flies" (muşte-molii). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Despre una dintre aceste musculiţe, Clogmia albipunctata, cercetătorii spun că se găseşte probabil, în "majoritatea locuinţelor din România (...) fiind localizată de obicei în încăperile cu un grad mai mare de umezeală, cum ar fi băile". Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă În lucrarea ştiinţifică ce anunţă descoperirea musculiţelor de nici trei milimetri, acoperite cu un puf argintiu, se arată că pot reprezenta un pericol epidemiologic, fiind un posibil cauzator de miaze. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Poluarea cu ozon, creșterea afecțiunilor cardiace (sursa: European Heart Journal)
Mediu

Poluarea cu ozon, creșterea afecțiunilor cardiace

Poluarea cu ozon, creșterea afecțiunilor cardiace. Poluarea aerului cu ozon este asociată cu o creştere a numărului de spitalizări pentru boli de inimă, potrivit unui studiu realizat în China şi publicat vineri - cea mai recentă ilustrare a riscurilor pe care le prezintă emisiile de gaze cu efect de seră. Poluarea cu ozon, creșterea afecțiunilor cardiace Cercetarea, publicată în European Heart Journal şi acoperind 258 de milioane de persoane din 70 de oraşe din China, a comparat datele privind internările în spitale în perioada 2015-2017 cu evoluţia în direct a calităţii aerului în oraşele respective. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceste date arată că, independent de alţi poluanţi, ozonul a fost asociat cu peste 3% din spitalizările legate de boli coronariene, insuficienţele cardiace şi accidentele vasculare cerebrale. În plus, s-a arătat că fiecare creştere de 10 micrograme de ozon pe metru cub de aer a fost asociată cu o creştere de 0,75% a spitalizărilor pentru atacuri de cord şi cu o creştere de 0,4% a celor pentru accidente vasculare cerebrale. Cum apare ozonul la nivelul solului Deşi aceste creşteri par modeste, impactul ar fi "amplificat de peste 20 de ori" atunci când nivelurile de ozon depăşesc 200 de micrograme în timpul verii, au declarat pentru AFP autorul studiului, Shaowei Wu de la Universitatea Xi'an Jiaotong şi colegii săi. În acest exemplu extrem, expunerea la ozon ar fi legată de 15% din atacurile de cord şi de 8% din accidentele vasculare cerebrale, estimează cercetătorii. În timp ce ozonul din straturile superioare ale atmosferei contribuie la împiedicarea radiaţiilor ultraviolete (UV) dăunătoare să ajungă pe Pământ, la nivelul solului, acest gaz este o componentă majoră a smogului care poluează majoritatea marilor oraşe. Ozonul este creat în atmosferă printr-o reacţie chimică atunci când doi poluanţi, adesea emişi de maşini sau de industrie, se combină în prezenţa luminii solare, şi s-a demonstrat că interferează cu fotosinteza şi cu creşterea plantelor. Studiu observațional Studiul se consideră primul care evaluează riscul de spitalizare pentru boli de inimă atunci când nivelurile de ozon depăşesc recomandarea zilnică de 100 micrograme pe metru cub de aer făcută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Cercetătorii fac apel la o acţiune publică mai fermă pentru reducerea consumului de combustibili fosili, precum şi la implementarea unui sistem de alertă, astfel încât oamenii să îşi poată limita expunerea în zilele în care nivelurile de ozon sunt ridicate. Cu toate acestea, studiul a fost unul observaţional şi nu a putut arăta în mod direct că poluarea cu ozon provoacă boli cardiace.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră