vineri 13 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sănătate mintală

2 articole
Internațional

Consumul de antidepresive în Rusia, niveluri record. Problemele de sănătate mintală, în creștere

Rusia înregistrează o creștere accelerată a consumului de antidepresive, depășind chiar nivelurile din perioada pandemiei. De la izbucnirea Covid-19 în 2020, vânzările de medicamente pentru depresie au crescut constant, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, al crizei economice și al climatului politic tot mai represiv. Datele arată că în 2024 consumul aproape s-a triplat față de 2019, ultimul an înainte de începutul acestui deceniu marcat de crize. Vânzările au crescut cu 36% într-un singur an Potrivit datelor furnizate de compania de consultanță DSM, situația s-a agravat în 2025, când negocierile de pace între Rusia, Ucraina și Statele Unite au fost reluate fără succes. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În acel an, vânzările de antidepresive au crescut cu 36% comparativ cu 2024, ajungând la aproximativ 22,3 milioane de cutii anual, într-o țară cu circa 143 de milioane de locuitori. Creșterea este semnificativă: în 2021, înaintea invaziei din februarie 2022, farmaciile vindeau 9,2 milioane de cutii, iar în timpul pandemiei aproximativ 7,9 milioane — chiar mai puțin decât în 2019. Industria farmaceutică, în expansiune Valoarea pieței antidepresivelor din Rusia a ajuns anul trecut la aproximativ 273 de milioane de dolari. O altă firmă de analiză, RNC Pharma, indică o tendință similară și estimează vânzări de circa 23,5 milioane de cutii în 2024. Aceste cifre sugerează că impactul emoțional al răzzboiului asupra populației este mai puternic decât cel al pandemiei, perioadă în care restricțiile au fost relativ limitate comparativ cu alte state. Războiul, o prezență constantă în viața cotidiană Datele oficiale arată că aproximativ 130.000 de ruși au murit din cauza Covid-19 între aprilie 2020 și iunie 2021, însă estimările privind mortalitatea în exces depășesc jumătate de milion. În paralel, consecințele războiului sunt tot mai vizibile. Investigațiile realizate de publicații independente și organizații media indică peste 160.000 de soldați ruși morți până la finalul lui 2025, cifra reală fiind probabil mult mai mare. Unele estimări vorbesc despre pierderi totale de până la 352.000 de persoane, fără a include răniții și cazurile de traumă psihologică. Cele mai utilizate antidepresive Potrivit DSM, cel mai vândut medicament este Zoloft, un inhibitor al serotoninei produs de compania americană Viatris. Printre cele mai prescrise se mai află amitriptilina și fluoxetina. Accesibilitatea contribuie la consum: fluoxetina poate costa în Rusia aproximativ 2 dolari, iar o cutie de Zoloft în jur de 7,7 dolari. Specialiștii avertizează asupra supramedicalizării Psihologii atrag atenția că antidepresivele sunt uneori folosite ca soluție rapidă, chiar și în cazuri în care ar fi recomandată psihoterapia. Potrivit specialiștilor, există riscul medicalizării problemelor cotidiene sau sociale, situații în care tratamentul medicamentos nu rezolvă cauza suferinței. În cazurile de depresie ușoară sau moderată, intervențiile psihologice sunt considerate primul pas. Salarii în creștere, dar inegalități majore Costul tratamentelor trebuie raportat la veniturile populației. În 2025, salariul mediu anual în Rusia era de aproximativ 83.000 de ruble (circa 10.900 de dolari), echivalentul a aproximativ 900 de dolari pe lună, cu diferențe mari între regiuni. La Moscova, veniturile sunt mai ridicate, media anuală depășind 106.000 de ruble (aproximativ 14.000 de dolari). Economia de război schimbă piața muncii Creșterea salariilor este influențată și de economia militară. Contractele din industria de apărare și armata oferă venituri mult peste medie: un recrutat poate câștiga peste 2.500 de dolari pe lună, la care se adaugă bonusuri consistente de semnare și compensații pentru familie în caz de deces sau invaliditate. În acest context, creșterea consumului de antidepresive reflectă nu doar presiunea economică, ci și impactul psihologic al unui conflict prelungit, care continuă să modeleze viața cotidiană a populației ruse.

Consumul de antidepresive în Rusia, niveluri record (sursa: Pexels/Natalia Goryaeva)
Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Stresul zilnic poate sabota sănătatea generală: de la obezitate la boli cardiovasculare și cancer

Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate. Stresul este adesea subestimat, însă impactul său asupra corpului depășește cu mult reacțiile imediate. De la dezechilibre hormonale la probleme cardiovasculare, stresul cronic poate submina sănătatea într-un mod mai grav decât ne putem aștepta. Diferența dintre stresul acut și stresul cronic Stresul acut este răspunsul rapid al organismului la o amenințare percepută. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Este acea senzație de inimă accelerată înaintea unei prezentări importante sau tresărirea la un zgomot puternic. Deși intens, stresul acut este de scurtă durată, iar organismul revine rapid la starea normală. În schimb, stresul cronic persistă zi de zi, alimentat de probleme precum dificultăți financiare, conflicte relaționale, presiuni profesionale sau probleme de sănătate. Spre deosebire de stresul acut, stresul cronic menține corpul într-o stare constantă de alertă, afectând treptat sănătatea generală. Stresul cronic, amenințare majoră pentru sănătate Stresul prelungit nu doar că perturbă somnul sau viața sexuală, ci favorizează inflamațiile, suprimă sistemul imunitar și creează condiții propice pentru boli grave, precum bolile cardiovasculare. Potrivit unui studiu, stresul cronic crește riscul de hipertensiune, infarct și accident vascular cerebral. American Heart Association avertizează că stresul influențează direct atât tensiunea arterială, cât și obiceiurile nesănătoase, precum fumatul și alimentația dezechilibrată. De asemenea poate cauza probleme metabolice și de sănătate mintală. Stresul poate favoriza obezitatea, diabetul, anxietatea și depresia. În plus, crește riscul de cancer. Cercetările sugerează că stresul cronic poate accelera progresia cancerului prin afectarea sistemului imunitar și stimularea dezvoltării celulelor canceroase. Cum răspunde organismul la stres Atunci când apare stresul, hipotalamusul, centrul de comandă al creierului, declanșează reacția „luptă sau fugi” prin două sisteme: sistemul nervos simpatic și axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA). Adrenalina, eliberată rapid, crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și intensifică reacțiile corpului pentru a face față pericolului. Cortizolul, eliberat puțin mai târziu, susține corpul pe termen lung, crescând glicemia, îmbunătățind memoria și concentrând energia asupra supraviețuirii, în detrimentul digestiei, fertilității și imunității. În situații de urgență, acest mecanism este esențial. Însă, când stresul devine cronic, nivelurile ridicate de cortizol pot duce la oboseală, insomnie, creștere în greutate și alte probleme serioase de sănătate. Stresul și viața sexuală Stresul cronic este un dușman redutabil al vieții sexuale. Nivelurile crescute de cortizol afectează producția de hormoni sexuali, scăzând testosteronul la bărbați și estrogenul la femei. Rezultatul? Libido scăzut, disfuncții erectile, dificultăți de excitație și probleme de orgasm. Mai mult, stresul afectează circulația sanguină esențială pentru răspunsul sexual și perturbă somnul, agravant astfel problemele hormonale. Impactul emoțional nu este de neglijat: grijile și anxietatea consumă energia emoțională necesară pentru intimitate, tensionând relațiile pe termen lung. Stresul și somnul Stresul cronic poate deturna somnul odihnitor. Nivelurile ridicate de cortizol și anxietatea persistentă împiedică atingerea somnului profund și restaurator. Această lipsă de somn agravează, la rândul său, stresul, creând un cerc vicios periculos pentru sănătate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră