vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

774 articole
Opinii

Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție

La ora la care scriu acest text, Putin încă monologhează la Kremlin despre cum lumea e prea mică pentru maica Rusie. Și, așa cum e, mică, lumea întreagă e în regim de breaking news: ar putea fi ultimul discurs al președintelui rus dinaintea unui război cu consecințe imprevizibile. E o ocazie numai bună ca, acum, să-i enumerăm pe cei mai importanți fani din România ai acestui autocrat care citează din Lenin și Stalin cu lejeritatea cu cu care criminalii demenți se recunosc atunci când se întâlnesc. Voi pomeni, într-o ordine oarecare, declarații relevante ale lacheilor putiniști locali și situațiile în care s-au devoalat aceștia (și e vorba numai de cele mai recente). Și nu mă voi referi la măscăricii din ultimul val de saltimbanci, șoșoci isterici abonați la Sputnik. În noiembrie 2015, președintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, l-a invitat în Parlamentul României pentru un discurs pe Serghei Narîșkin, președintele Dumei ruse, deși Narîșkin avea interdicție de intrare în UE după anexarea Crimeei de către Rusia. În martie 2018, fostul premier al României Adrian Năstase s-a deplasat la Moscova, unde a avut întâlniri cu foști și actuali oficiali ruși. Cel mai mare în funcție dintre aceștia, la data întâlnirii, era Aleksandr Grușko, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. În august 2019, în campania pentru alegerile prezidențiale, aflat la Suceava, Dan Barna (USR) a declarat că trebuie dezvoltate relațiile economice cu Rusia și China: "aici vorbim şi de potenţiale investiţii care pot fi făcute, nu văd o problemă din punctul ăsta de vedere (...) Politic, sunt actori relevanţi pe plan mondial. Nu putem să-i ignorăm." Octombrie 2019, în Parlamentul României, Eugen Orlando Teodorovici (audieri în comisii pentru funcția de ministru de Finanțe): "Trebuie să aveți o abordare de deschidere către alte piețe. Am fost la Timișoara zilele trecute și acolo erau peste 800 de oameni de afaceri, printre ei și ruși. Banii nu au culoare. Nu am înțeles niciodată de ce trebuie să avem această relație strânsă doar cu spațiul comunitar. România trebuie să se deschidă și către alte piețe indiferent de culoare." Cu același prilej, Varujan Vosganian: "Planeta e rotundă. Trebuie să aveți deschidere și către alte piețe. Problema noastră cea mai mare e că nu existăm economic în India, Vietnam, Singapore, America de Sud, am întrerupt toate parteneriatele economice cu Rusia – o piață uriașă. Nu cred că captivitatea asta față de UE și NATO e bună." Popa Teodosie, 8 februarie a.c.: "Și de ce sa n-o spun, domnul Putin care este atât de vehiculat în zilele acestea și văzut atât de negru, nu e negru așa cum îl prezintă toată lumea. Am spus și o spun, fără frică, este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte și la Ierusalim și în țara sa, și Putin și Medvedev sunt ctitori și am fost pe urmele lor în excursie și m-am minunat câte jertfe au facut și noi îi judecăm ca pe niște răufăcatori." Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Cătălin Prisacariu
Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. În imagine, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, și Antony Blinken, secretarul de stat SUA, în dreapta (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei. Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei "Aşteptăm decizii (...) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează", a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Situaţia de la frontiera ruso-ucraineană echivalează efectiv cu un atac, a declarat la rândul său presei ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Și acesta a cerut blocului comunitar să ia în calcul impunerea mai degrabă acum a sancţiunilor decât să le lase în aşteptare până când invazia ar avea loc, relatează agenţia DPA. Landsbergis a estimat că UE ar putea, de exemplu, să sancţioneze Rusia pentru recentele campanii sub steag fals. Aurescu, de partea Ucrainei și Lituaniei La rândul său, mai notează agenţia DPA, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că, pentru a descuraja o invazie, UE ar trebui să ia în considerare dezvăluirea parţială a pachetului de sancţiuni aflat în prezent pe masă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, nu s-a arătat favorabil impunerii sancţiunilor în acest moment. "Sancţiunile sunt o reacţie, o pedeapsă. Nu o poţi face în avans", a remarcat acesta. "Întotdeauna am spus că UE va reacţiona proporţional faţă de orice act de agresiune", a mai spus Schallenberg, adăugând că în opinia sa ar fi bine ca pachetul de sancţiuni să nu fie dezvăluit deocamdată. Josep Borrell, la fel ca unii dintre miniştrii europeni de externe, menţionează Reuters, au transmis că UE nu are în vedere să impună sancţiuni Rusiei în acest moment. "Ministrul de Externe" al UE: "Când va veni momentul" Borrell a declarat în faţa presei că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru convenirea acestor sancţiuni numai atunci "când va veni momentul". Obiectivul blocului comunitar la ora actuală este susţinerea iniţiativelor pentru detensionarea crizei generate de comasarea unor trupe ruseşti la graniţa ucraineană şi de incidentele armate care s-au reluat în estul separatist al Ucrainei, a adăugat Borrell. "Întâlnirile la summituri, la nivel de lideri, la nivel de miniştri, în orice format, orice discuţie care să încerce evitarea unui război, este mare nevoie de ele", a explicat Borrell. La reuniunea de luni, miniştrii europeni de externe au aprobat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina constând într-un împrumut de 1,2 miliarde de euro şi au fost de asemenea de acord în principiu cu trimiterea unei mici misiuni de instructori militari care să ajute la pregătirea ofiţerilor ucraineni.

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai)
Investigații

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal. 7,2 milioane de dolari a alocat România pentru a participa la expoziția mondială din Dubai. Iar sponsorul principal, o firmă controlată de afaceristul Vladimir Ciorbă, a contribuit cu produse promoționale evaluate la puțin peste 18.000 de euro. În schimbul produselor, compania Nordis Management este promovată continuu, timp de cinci luni, în pavilion românesc din Dubai. Astfel, ministerul de Externe, condus de Bogdan Aurescu, vinde imaginea României ieftin și prost. De toată această organizare răspunde Ferdinand Nagy, cel care în 2010 a fost demis din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe pentru eșecul României la Expoziția Mondială de la Shanghai. Nagy, omul-dezastru salvat de Baconschi Cariera diplomatică a lui Ferdinand Nagy e strâns legată de organizarea expozițiilor mondiale la care România participă cu regularitate. A început în anul 2005, cu expoziția mondială din Japonia. Cinci ani mai târziu, Nagy a fost desemnat să se ocupe din partea Ministerului Afacerilor Externe de pavilionul românesc din Shanghai, China. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Acolo, de exemplu, la restaurantul cu specific românesc, mâncare a fost sleită iar toaletele nu aveau hârtie igienică. A fost prezent și un grup folcloric din Harghita, care a cântat în limba maghiară. Toată distracția a costat statul român nu mai puțin de patru milioane de euro. În urma imaginii dezastruoase cu care s-a pricopsit România în urma expoziției de la Shanghai, premierul de atunci Emil Boc l-a demis pe Ferdinand Nagy din funcția de subsecretar de stat. L-a salvat ministrul de Externe Theodor Baconschi, care l-a recomandat pentru funcția de președinte al Biroului Internațional de Expoziții (BIE). Recompensat cu ambasada din Muntenegru De la Biroul Internațional de Expoziții, Nagy a fost trimis de România amabasador în Muntenegru, în 2013. A rezistat până în toamna anului 2020, atunci când a fost retras de pe funcție de președintele Klaus Iohannis. Expoziția mondială din Dubai trebuia organizată inițial în perioada 20 octombrie 2020 – 10 aprilie 2021. Dar a fost amânată oficial cu un an din cauza pandemiei, pentru perioada 1 octombrie 2020 – 31 martie 2022. În toamna anului 2020, premierul de atunci, Ludovic Orban, a decis să-l numească pe Ferdinand Nagy în funcția de comisar general al "Secțiunii Române pentru Expoziția mondială 2020 - Connecting Minds, Creating the Future - Dubai, Emiratele Arabe Unite". Iar ce s-a întâmplat la Shanghai se repetă în Dubai. De data aceasta, sub "patronajul" ministrului de Externe Bogdan Aurescu. Peste 31 de milioane de lei costă pavilionul Româniai Organizarea pavilionului românesc din Dubai costă peste 31 de milioane de lei, bani publici. Adică în jur de 7,2 milioane de dolari. De exemplu, pentru proiectarea standului s-a plătit peste aproximativ 800.000 de lei. Banii au ajuns la asocierea română-emirateză formată din firmele Cumulus Arhitecture și A2Z Arhitectural Engineering Consultancies. Pentru închirierea pavilionului preconstruit s-a plătit organizatorilor nu mai puțin de 1,05 milioane de dolari. Societatea emirateză Buildmark Contracting LLC a primit peste 2,18 milioane de dolari pentru executarea amenajării interioare, fațade, dotări, întreținere și demontarea pavilionului. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că pentru "creație, producție, realizare, operare, întreținere și dezasamblare conținut expozițional s-a plătit peste 3,88 milioane de lei firmei Backstage Production Group International", deținută de Andrei Marian Popea. Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal De pe site-ul realizat pentru această expoziție aflăm că participarea României la expoziția mondială din Dubai a beneficiat și de susținerea unuor parteneri și sponsori. Partenerul oficial este CEC Bank, care a contribuit cu 3.500 de albume fotografice cu imagini reprezentantive pentru România, albume evaluate la peste 247.000 de lei. Sponsorul oficial al României la această expoziție este firma Nordis Management, controlată de afaceristul Vladimir Ciorbă. El este soțul actualei deputate PSD Laura Vicol Ciorbă, președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Vicol a fost în mai multe rânduri avocată a unor interlopi. Nordis a fost subiectul mai multor articole de presă care acuzau nereguli la livrarea partamentelor promise. Din răspunsul MAE aflăm că firma Nordis Management a obținut calitatea de sponsor oficial pentru că a sponsorizat cu produse promoționale în valoare de, atenție, 18.108,9 dolari. "Statutul de Sponsor Oficial este dat de valoarea sprijinului oferit Pavilionului național al României, prin asigurarea materialelor promoționale puse la dispoziție", conform MAE. MAE se obligă să promoveze Nordis peste tot Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în urma încheierii contrctului de sponsorizare, are obligația să afișeze numele, marca și imaginea sponsorului în incinta Pavilionului Național împreună cu mențiunea "Sponsor Oficial". În plus, trebuie să asigure apariția numelui, mărcii și imaginii sponsorului, alături de sigla Pavilionului National cu mențiunea "Sponsor oficial" și pe materialele promoționale asociate cu Pavilionul Național al României. Promovare masivă a Nordis la pavilionul românesc din Dubai (sursa: Facebook/Nordis Group) Totodată, beneficiarul sponsorizării mai are obligația să faciliteze sponsorului organizarea de evenimente personalizate pe durata expoziției și să promoveze prin canale specifice aceste evenimente. Redăm intregral restul obligațiilor statului român așa cum au fost transmise de MAE: " Să faciliteze Sponsorului participarea la evenimentele organizate în cadrul Pavilionului Național al României și vorbitori invitați în panelurile de interes; Să pună la dispoziția sponsorului spațiul de conferințe din cadrul Pavilionului Național al României; Să menționeze numele, marca și imaginea sponsorului în mare parte din comunicatele de presă emise de Pavilionul Național al României; Să publice pe website-ul Pavilionului Național al României numele și logo-ul Sponsorului, cu mențiunea de "Sponsor oficial"; Promovare masivă a Nordis la pavilionul românesc din Dubai (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai) Să organizeze amplasarea machetei Sponsorului (Nordis) în incinta Pavilionului Național la Expo 2020 Dubai, în spațiul dedicat evenimentelor economice și de protocol; Să asigure accesul gratuit și promovarea Sponsorului pe Platforma Online B2B a Expo 2020 Dubai; Să asigure accesul gratuit în cadrul expoziției a reprezentanților Sponsorului." Ce a oferit Nordis: șepcuțe, tricouri, termosuri, pungi Nordis Group a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că a achiziționat pentru Pavilionul României la Expo 2020 următoarele produse promoționale: șepci, notebook, măști de protecție, tricouri polo și cu gât rotund, termos pentru apă cu pahar, cutie de sterilizare cu încărcător wireless pentru telefon, rucsac Giftology, pungi de hârtie reciclată, pungi de hârtie, dar și pin. Nici unul dintre aceste produse nu este de origine românească. "Acestea au fost produse în Dubai de către compania Jasani L.L.C. (https://www.jasani.ae), au fost alese de către reprezentanții oficiali ai Pavilionului României la EXPO 2020", a mai precizat Nordis Group. Defapt.ro i-a transmis mai multe întrebări lui Ferdinand Nagy cu privire la promovarea rușinoasă a României în Dubai, dar acesta nu a răspuns până la publicarea articolului. Este, așadar, foarte neclar cum de firma lui Ciorbă a fost singura care a fost interesată de un astfel de chilipir. Nordis și-a prezentat campania "Romania now" Întrebați ce beneficii a obținut Nordis Group în urma calității de "sponsor oficial" al Pavilionului Românesc din Dubai, departamentul de comunicare al grupului a transmis că "Nordis a decis să susțină în calitate de Sponsor Oficial participarea României la Expo 2020, în contextul Inițiativei România Now lansată de Nordis Group. Aceasta inițiativa non comercială are ca scop promovarea culturii, turismului, businessului, sportului a talentelor și ideilor care au potentialul de a amplifica brandul de țară". "România Now" este o campanie promoțională a Nordis Management, susținută și de Fundația Nordis. Conform datelor de la Registrul Național ONG, Fundația Nordis a fost înființată de Irina Poștoacă, managerul departamentului de închirieri de la Nordis, Mircea Furtună, broker imobiliar al Nordis și fost asociat în Nordis Development, Andrei Valentin Buruga, Maria Magdalena Morel și Laura Georgiana Bucur, asistent manager la Nordis. În calitate de "sponsor oficial", Nordis Group a instalat în pavilionul românesc standuri speciale pentru expoziția "România Now" în cadrul căreia sunt prezentate mai multe fotografii din țară. "De asemenea pe data de 28 decembrie Nordis a susținut un eveniment special în cadrul Pavilionului României la Expo 2020, care a pus accent pe promovarea talentelor, antreprenorilor români de success", a mai precizat Nordis Group.

Putin asociază România cu greii lumii (sursa: nato.int)
Internațional

Putin asociază România cu greii lumii

Putin asociază România cu greii lumii. Planurile militare ale Rusiei au transformat România și Polonia în cele mai "fierbinți" țări din NATO în ultima lună. Astfel, în decurs de o săptămână, șefii celor două state europene au stat la aceeași masă de consultări cu cele mai puternice state și organizații din lume. Putin asociază România cu greii lumii Pe 11 februarie a.c., președintele "Klaus Iohannis a participat (...), la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre. La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.", potrivit unui comunicat al Cotroceniului. Același format, după o săptămână Șapte zile mai târziu, pe 18 februarie, președintele României a participat "la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema celor mai recente evoluții de securitate, în contextul actual tensionat. Consultările s-au înscris în linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în continuarea discuțiilor în format similar, care au avut loc la data de 11 februarie 2022, de asemenea la inițiativa Președintelui Biden. La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel. Rusia, dezinformare și intimidare Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul intensificării acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, dublate de o retorică tot mai intensă în scopul dezinformării și intimidării. Liderii au analizat, cu acest prilej, cele mai recente informații din teren și pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare de către Rusia. Accentul a fost pus pe importanța continuării demersurilor politico-diplomatice în vederea dezescaladării concrete, verificabile și a evitării unui conflict." Această a doua rundă de consultări în același format venea la numai o zi după ce Iohannis anunțase că România vrea ca un grup de luptă al NATO să fie plasat pe teritoriul României.

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici (sursa: presidency.ro)
Internațional

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici. România este pregătită să găzduiască grupul de luptă al NATO, fiind cunoscut locul unde va fi poziţionat, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis. Citește și: Stoltenberg at Mihail Kogălniceanu: I welcome France’s offer to lead a NATO battlegroup here in Romania Acesta a precizat că detaliile vor fi făcute publice în momentul în care va fi aprobat formal la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici "Am discutat cu preşedintele Macron în marja întâlnirii de aseară şi această chestiune. Rămânem implicaţi, Franţa îşi doreşte în continuare să fie naţiune cadru, noi ne dorim în continuare ca acest grup de luptă - , cum se numeşte în NATO - să fie poziţionat în România. Citește și: Romania joins NATO’s most successful munition cooperation framework Şi da, pot să vă spun că noi suntem pregătiţi, ştim unde va fi poziţionat acest , însă acest grup de luptă încă nu este aprobat formal la nivel NATO. Însă suntem optimişti că aliaţii vor agrea acest format. Citește și: Biden anunță un atac al Rusiei în Ucraina „în următoarele zile” Discuţiile se vor purta în această primăvară şi, în final, când totul va fi rezolvat şi clarificat, vom putea să facem şi declaraţii publice despre cine participă, unde vor fi poziţionaţi şi alte detalii interesante pentru publicul din România, dar chiar acum încă nu", a explicat şeful statului. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România Rusia a cerut, în ultimele săptămâni, ca NATO să-și retragă trupele din România. Reuniune informală a Consiliului European Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea informală organizată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, privind situaţia de securitate din Sahel. Joi, şeful statului a luat parte, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei şi la cel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană - Uniunea Africană, care va continua şi vineri. Tot vineri, şeful statului va avea, în marja participării la Summitul UE - Uniunea Africană, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit Agerpres.

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică Foto. Digi 24
Politică

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza din toamnă: a scăzut cu 0,5% în trimestrul IV al anului 2021, comparativ cu trimestrul III al aceluiași an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe parcursul întregului an 2021, PIB-ul a crescut cu 5,6%, mult sub estimarea de 7%, avansată de Comisia Națională de Prognoză, instituție subordonată Guvernului. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul României după criza politică "Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2021 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2021. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2021, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă din 12 ianuarie 2022", arată INS. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Tabel INS Încă din trimestru III al anului trecut, economia a marcat o încetinire a ritmului de creştere, cu un avans al PIB de doar 0,3% faţă de trimestrul II şi cu 7,2% faţă de trimestrul III din 2020, punând sub semnul întrebării creşterea de 7%. Prognoze ponderate pentru 2022 „Astfel, Banca Transilvania şi-a redus previziunile de creştere (după apariţia datelor la T3/2021) de la 7,3% la 6,1%, BCR de la 7,4% la 6,4%, Raiffeisen Bank de la 7,5% la 6,2% iar ING Bank de la 7,5% la 6,5%. Doar Comisia Naţională de Prognoză, care oferă date-suport guvernului, şi-a păstrat previziunea de creştere de 7%”, explică Ziarul Financiar. Pentru 2022, previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene indică o creştere economică de 4,2% pentru România, respectiv de 4,5% în 2023.

România este după Bulgaria în indicele democrației Foto: Facebook EIU
Eveniment

România este după Bulgaria în indicele democrației

România este după Bulgaria, Botswana sau Ghana în Indicele Democrației, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). În schimb, Republica Moldova a realizat un salt înainte spectaculos. România este după Bulgaria în indicele democrației Potrivit studiului intitulat „Indicele democraţiei”, realizat de EIU, o structură asociată săptămânalului britanic The Economist, democraţia se află în declin la nivel mondial. România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia. Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Bulgaria este pe locul 53, Ghana - locul 57, iar Botswana - 30, arată The Economist. În 2020, România era pe locul 62 în acest indice al democrației. Cel mai slab scor al României fost înregistrat în anul 2018, când a avut loc reprimarea protestului diasporei în data de 10 august, dar și referendumul pentru familie. Raportul EIU din acel an scria că înrăutățirea democrației în România se datorează modificării legilor justiției. Moldova, evoluție spectaculoasă Însă Republica Moldova a urcat 11 poziții în „Indicele Democrației”, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Această țară a ieșit din categoria „regimuri hibride” și a reintrat în categoria „democrație deficitară”. Scorul Republicii Moldova în ediția 2021 este de 6,1 din 10. Autorii studiului au motivat această evoluție în special prin faptul că în cadrul anticipatelor din 11 iulie 2021, a fost înregistrată o prezență ridicată la vot, care a rezultat în victoria unei formațiuni pro-europene și pro-reformiste. „Acest lucru s-a datorat îmbunătățirilor în funcționarea guvernului și a participării politice. R. Moldova a organizat alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie, care au avut ca rezultat o victorie copleșitoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), reformist și pro-UE, care anunță o îmbunătățire a perspectivelor de reformă și stabilitate politică. Alegerile au fost marcate de o prezență ridicată la vot, sugerând o mai bună încredere în sistemul politic”, se arată în argumentarea autorilor. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria “regim hibrid”, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica “regim autoritar”, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin

Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin. Potrivit acestui document, semnat la 4 iulie 2003, fiecare din cele două state este liber să-și configureze politica de securitate. În contextul masării a peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina, Rusia a emis pretenții și în privința trupelor NATO din România. Provocările oficialilor de la Moscova „Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură”, a spus recent ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova. Mai mult, lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Valeri Kuzmin, ambasadorul rus la București, a mers chiar mai departe și a cerut "garanții scrise" că scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu o armă îndreptată împotriva Rusiei. Replica ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu, a fost una neclară și neconvingătoare. "Noi nu credem că este nevoie de garanții scrise în această situație. De fapt, ceea ce încearcă Rusia este mai degrabă o reîmpărțire a lumii pe hârtie, a construi noi sfere de influență. La asta se referă Federația Rusă atunci când vorbește despre garanții scrise. Garanțiile pe care le oferă NATO și lumea occidentală sunt cele legate de valorile pe care le servesc aceste țări", a răspuns Dîncu, la RFI. Tratatul România-Rusia, nerespectat de Putin Ministrul român al Apărării avea la îndemână, însă, ar fi putut invoca o altă "garanție scrisă". Și anume, tratatul semnat la 4 iulie 2003 "privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă". Potrivit acestui tratat, "Părţile contractante (...) reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi (...)". În aceste condiții, provocările rusești în chestiunea scutului de la Deveselu sunt, în mod evident, încălcări ale tratatului. O afirmație pe care Vasile Dîncu, ministru al Apărării dintr-un stat NATO, nu vrea sau nu poate să o facă atunci când vorbește cu Kremlinul.

Peste 100 de soldați americani au sosit în România (sursă: Facebook/US Embassy)
Eveniment

Peste 100 de soldați americani au sosit în România

Peste 100 de soldați americani au sosit în România, a anunțat marți ministrul Apărării. Este vorba despre specialiști care pregătesc venirea celorlalte trupe, a explicat Vasile Dîncu. „Suntem pregătiți de multă vreme, din perspectivă logistică. Este vorba și de pregătiri specifice care se fac. În acest moment, americanii au sosit, ca să spunem așa. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca Au venit deja pentru pregătiri peste 100 de soldați americani, specialiști, care pregătesc această încartiruire viitoare a trupelor, deci au sosit deja în România”, a declarat marți Vasile Dîncu, potrivit Digi24. Peste 100 de soldați americani au sosit în România Acesta a adăugat că alături de specialiștii români în logistică, soldații americani se ocupă în aceste zile de pregătirea sosirii în țară a celorlalte trupe. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei „Asta înseamnă că nu va dura mult până vor veni și restul trupelor”, a afirmat Dîncu. Administraţia Biden a decis săptămâna trecută transferul a aproximativ 1.000 de militari americani din Germania în România, în cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO, pe fondul crizei dintre Rusia şi Ucraina.

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României (sursă: Pexels.com)
Internațional

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României. Ministrul bulgar al Energiei, Alexander Nikolov, a dezminţit duminică acuzaţiile potrivit cărora noua echipă managerială de la furnizorul de gaze Bulgargaz a vândut României o cantitate de 60.000 de MWh de gaze naturale în conformitate cu o serie de tranzacţii convenite anterior, transmite BTA, citată de ziare.com. Potrivit lui Alexander Nikolov, nu a fost vorba de o singură tranzacţie ci de 18 tranzacţii iar cantitatea totală de gaze vândută a fost de 37.600 de MWh şi nu de 60.000 de MWh. În plus, tranzacţiile nu s-au finalizat "în câteva secunde", ceea ce ar sugera că ar fi vorba de tranzacţii care au fost convenite anterior, ci pe parcursul unei zile iar toţi cei care au fost interesaţi în cantităţile suplimentare de gaze ale Bulgargaz au fost satisfăcuţi, a spus Nikolov. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital "În acest moment concret şi în contextul unei situaţii internaţionale complexe, la reuniunea noastră de la Baku şi chiar înainte de debutul negocierii cu Gazprom Export pentru renegocierea termenilor contractelor pe termen lung, consider că astfel de acuzaţii venite din partea unor foşti miniştri ai Energiei, vicepremieri şi alte persoane politice, nu sunt nimic altceva decât un atac coordonat împotriva intereselor naţionale ale Bulgariei", a spus Nikolov. Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României Atacurile împotriva noii echipe manageriale de la Bulgargaz au venit din partea fostului ministru al Energiei, Rumen Ovcharov, care a atras vineri atenţia opiniei publice asupra tranzacţiilor încheiate de Bulgargaz şi a subliniat că noii manageri ai companiei de stat au acţionat la fel ca şi foştii directori, care au fost înlocuiţi pentru că au urmat interesele companiei în detrimentul interesului public. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Alexander Nikolov a răspuns că Bulgargaz are obligaţia de a menţine o situaţie echilibrată în aprovizionarea cu gaze iar vânzările de gaze pe piaţa liberă nu ar trebuit să fie ceva surprinzător. În plus, tranzacţiile încheiate vineri au fost făcute la "cel mai bun preţ" iar Bulgargaz a făcut un profit de peste 1,5 milioane leva, a adăugat Nikolov.

România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia (sursă: Facebook/MAE)
Eveniment

România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia

România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că nu există niciun pericol ca România să fie atrasă într-un conflict militar cu Federaţia Rusă în acest moment. "Nu e cazul să existe cetăţeni români care să fie alarmaţi că vom fi târâţi într-un război în vecinătatea noastră", a afirmat, duminică, şeful diplomaţiei române, la Prima Tv. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului El a adăugat că, în cazul unei acţiuni militare a Rusiei în Ucraina, "există un răspuns care va fi dat Federaţiei Ruse". România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia "Ne-am pregătit deja pentru acest răspuns şi el va fi în termeni în care eu sper că Federaţia Rusă trebuie să fie conştientă că nu-şi doreşte un astfel de răspuns. Este vorba de un răspuns din partea NATO pe de o parte, printr-o consolidare proporţională, dar consistentă a flancului estic, pe de altă parte răspunsul este reprezentat de o reacţie a Uniunii Europene printr-un pachet foarte robust, foarte substanţial de sancţiuni", a detaliat ministrul. Respectivele sancţiuni sunt "cu caracter economic, care ating domeniul financiar şi comercial, sancţiuni individuale cu privire la persoane care sunt implicate în lanţul de luare a deciziilor". Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Acest pachet este "extrem de substanţial" şi "va produce consecinţe masive şi costuri severe Federaţiei Ruse", a mai spus ministrul. "Nu există niciun pericol ca România să fie atrasă într-un conflict militar cu Federaţia Rusă în acest moment, ca urmare a unor eventuale evoluţii în vecinătate", a reiterat ministrul de Externe. El a adăugat că "există în acest moment o umbrelă de securitate extrem de puternică, care oferă toate garanţiile posibile pentru securitatea şi stabilitatea României şi a cetăţenilor săi, şi anume apartenenţa la NATO, la care se adaugă Parteneriatul strategic foarte puternic cu Statele Unite".

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România (sursă: mae.ro)
Eveniment

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, a afirmat, joi, că prezenţa militară franceză anunţată în România nu poate fi considerată "o provocare" de către Rusia, ci doar respectarea angajamentelor pe care ţara sa trebuie să le onoreze. "Franţa este naţiune-cadru, iar participarea la prezenţa avansată adaptată a NATO în România răspunde la angajamentele sale ca parte din NATO. Această disponibilitate va fi discutată de miniştri zilele următoare", a afirmat Le Drian.Ministrul francez a susţinut o conferinţă de presă comună cu omologul său, Bogdan Aurescu. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiJean-Yves Le Drian a spus că eventuala coordonare cu forţele americane de pe teritoriul României, a căror prezenţă a fost anunţată miercuri, ar putea fi pe bază de "complementaritate".Întrebat dacă Rusia va vedea anunţul Franţei că va trimite trupe în România drept o "provocare", şeful diplomaţiei de la Paris a răspuns: "Nu cred că se poate spune că aceasta este o provocare, nu facem decât să răspundem la angajamentele pe care trebuie să le onorăm în contextul NATO".Ministrul a arătat că "subiectul esenţial, la ora actuală, este dezescaladarea". El a vorbit în acest sens şi de varianta dialogului. Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România "Trebuie să facem toate eforturile pentru a ajunge la acest scop. Ce facem în acest scop: descurajăm şi încercăm să discutăm. Ne dorim să găsim canale de comunicare cu Rusia. Este adevărat că acest dialog este mereu exigent şi dificil, dar trebuie să aibă loc, pentru a evita degradarea situaţiei, pentru că în prezent este adevărat că situaţia este gravă şi Rusia are la dispoziţie forţele dislocate necesare pe care le poate angaja într-o iniţiativă agresivă rapid, dacă doreşte. Dar încă nu a decis. Deci trebuie să facem toate demersurile posibile, să luăm toate iniţiativele posibile pentru a duce la o dezescaladare şi pentru ca preşedintele Putin să prefere negocierea confruntării", a punctat Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuLa rândul său, Aurescu a vorbit de importanţa componentei de descurajare."Aş completa cu o constatare pe care noi românii o avem în minte, rezultând din experienţa noastră istorică - atunci când vrei să ai un dialog care să fie substanţial şi care să dea rezultate, în această parte a lumii este nevoie să te bazezi pe o descurajare puternică", a arătat el.Totodată, Aurescu a reiterat că "prezenţa aliată pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în partea de Sud, unde se află România, dacă este comparată cu actuala prezenţă rusă în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre, este clar o prezenţă de câteva ori mai mică, deci nu se poate în niciun caz vorbi despre desfăşurare de forţe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia".

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România. Dislocarea de noi efective militare americane în Europa de Est duce la escaladarea tensiunilor în regiune, a comunicat joi Kremlinul, după ce Washingtonul a anunţat că va trimite încă 3000 de militari în Polonia şi România, transmite Reuters. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești"Face constant apel la partenerii noştri americani să înceteze să alimenteze tensiunile", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în opinia căruia "îngrijorarea Rusiei este clară şi perfect justificată". Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România Rusia a concentrat zeci de mii de soldaţi la frontierele Ucrainei şi cere Statelor Unite şi NATO să nu primească această ţară în Alianţa nord-atlantică. Moscova susţine însă că nu are intenţii ofensive. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuCasa Albă a anunţat săptămâna aceasta că rolul efectivelor suplimentare este de a evita o eventuală extindere a crizei ucrainene către estul Europei.

Bulgaria ușurează drumul românilor spre vacanțele din Grecia (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Bulgaria ușurează drumul românilor spre vacanțele din Grecia

Bulgaria ușurează drumul românilor spre vacanțele din Grecia. Vicepremierul bulgar și ministru al dezvoltării regionale, Grozdan Karadjov, a anunțat un nou coridor cu autostrăzi de la București la porturile Alexandroupolis și Salonic, în cadrul dezbaterii „Balcanii Conectați”. Discuția face parte din formatul Trend Europe al ziarului 24Chasa, în parteneriat cu Parlamentul European, iar la aceasta au participat vicepremierul bulgar, Grozdan Karadjov, ministrul adjunct al transporturilor de la Sofia, Ilia Iliev, precum și experții bulgari Ivan Kațarov și Simeon Evtimov. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești Coridorul de la București la porturile grecești ar fi bine să fie combinat cu o linie de cale ferată. Acest proiect este prioritar pentru UE, care îl poate cofinanța și poate angaja Banca Europeană de Investiții pentru a face procedurile. Bulgaria ușurează drumul românilor spre vacanțele din Grecia Coridorul Orient/Estul Mediteranei a fost, de asemenea, important pentru UE. În Bulgaria, acesta este Vidin-Sofia-Kulata, iar de acolo din nou către Salonic. Dacă România și Bulgaria nu își construiesc autostrăzile, există o alternativă prin Macedonia de Nord și ambele țări vor fi ocolite de fluxurile de transport, crede Karadjov. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu El a anunțat, de asemenea, un alt nou proiect – o autostradă de la Ruse la Veliko Tîrnovo. Conform planurilor, urmează să fie finalizată până în 2028. Karadjov a prezentat și prioritățile apropiate ale guvernului. Acestea sunt finalizarea autostrăzii Hemus până în 2027, finalizarea autostrăzii Vidin-Botevgrad, în doi ani și jumătate, finalizarea autostrăzii Europa, transmite publicația bulgară 24Chasa, citată de Rador.

1.000 de soldați americani în România, a anunțat Pentagonul (sursa: Facebook/US DoD)
Internațional

1.000 de soldați americani în România

1.000 de soldați americani în România. O mie de militari vor fi mutați în România din Germania, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John F. Kirby. 1.000 de soldați americani în România Nu sunt trupe permanente și nu vor lupta în Ucraina, ci au scopul de a întări postura aliaților noștri din Europa de Est, a declarat oficialul american. Citește și: Biden, de acord ca trupe americane să fie trimis în România (CNN) Anunțul a fost făcut într-o conferință presă de la Pentagon, disponibilă VIDEO aici. "Cei 1.000 de militari americani trimiși în România vor fi sub comanda SUA, după o decizie bilaterală cu România. Dacă e nevoie, vom trimite trupe suplimentare pe Flancul estic al NATO. Trimitem aceste trupe pentru că vrem să transmitem semnalul clar că NATO contează pentru SUA, că angajamentul nostru pentru Articolul 5 al Tratatului NATO este neclintit, că suntem gata să ne apărăm aliații. Vedem zilnic cum Rusia destabilizează regiunea trimițând trupe suplimentare în regiune", a spus Kirby. Cei 1.000 de soldați americani trimiși în România fac parte dintr-un regiment de infanterie, a mai spus John F. Kirby. De asemenea, 2.000 de militari americani din Fort Bragg (North Carolina) vor fi trimiși în Germania și Polonia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră