vineri 03 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

883 articole
Eveniment

România a donat Ucrainei echipamente militare

România a donat Ucrainei echipamente militare începând cu 27 februarie 2022, respectiv din a patra zi a războiului declanșat de Federația Rusă prin invadarea țării vecine, iar costurile donațiilor efectuate de statul român până pe 4 martie sunt rambursate parțial de către Uniunea Europeană, se arată într-un document al Ministerul Apărării Naționale (MapN), analizat de Profit.ro. România a donat Ucrainei echipamente militare Conform acestuia, doar în perioada 27 februarie – 11 martie, statele membre UE au efectuat donații militare către regimul de la Kiev în valoare totală de aproape 600 milioane euro. "La data de 28 februarie 2022, Consiliul UE a adoptat două Decizii privind asistența Forțelor armate din ucraina (UAF) cu echipamente pentru apărare, atât letale, cât și non-letale. (...) Prin aceste acte juridice, s-a convenit ca ministerele Apărării din statele membre UE (inclusiv MapN) sunt actori de implementare pentru măsurile de asistență acordate UAF, stabilind baza legală pentru rambursarea echipamentelor donate UAF de către ministerele apărării. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Drept urmare, pentru sumele rambursate agreate de Comitetul EPF pentru pilonul de asistență (în care România este reprezentată de MAE), administratorul EPF (de la Comisia Europeană) urmează să semneze contracte (acorduri de contribuție) cu ministerele Apărării care au donat echipamente către UAF", scrie în document.

România a donat Ucrainei echipamente militare (sursa: presidency.ro)
Furnizarea gazelor rusești României, întreruptă brusc (sursa: profit.ro)
Eveniment

Furnizarea gazelor rusești României, întreruptă brusc

Furnizarea gazelor rusești României, întreruptă brusc. Importurile de gaze rusești destinate pieței interne au fost sistate brusc astăzi, în România intrând în prezent doar gazele de tranzit care ajung în Ungaria, relevă date analizate de Profit.ro. Furnizarea gazelor rusești României, întreruptă brusc De ce este important: În sezonul de iarnă, gazul care intră în sistem, pentru acoperirea consumului intern, provine din producția curentă, importuri și extrageri din depozite, care în prezent sunt în proporție de 67% pline. Cum producția curentă se situează în aceste zile la un nivel aproape dublu celui al consumului (260 GWh/zi vs 135 GWh/zi), probabil că România va intra în iarnă cu peste 80% depozite pline (peste 26 TWh), atingând ținta impusă de UE. Citește și: Viktor Orban își primește tainul: Putin îi furnizează cantități suplimentare de gaz. Dar nu cât ar vrea Ungaria Însă, chiar dacă ar avea depozitele pline 100%, România tot ar avea nevoie de importuri, cel puțin în perioade cu vârf de consum, pentru a păstra în parametri funcționali Sistemul Național de Transport (SNT).

România, una din cele mai mari creșteri economice din UE
Politică

România mari creșteri economice din UE

România a avut una din cele mai mari creșteri economice din UE, în trimestrul II al anului 2022, arată datele Eurostat. De exemplu, în ceea ce privește creșterea PIB în trimestrul II din 2022, comparativ cu trimestrul I din acest an, doar Olanda a înregistrat date mai bune - însă Eurostat nu publicase, în această dimineață, datele din cinci țări, printre care Estonia, Irlanda sau Grecia. România, una din cele mai mari creșteri economice din UE Astfel, Eurostat arată că România a înregistrat o creștere de 2,1% în trimestrul II comparativ cu trimestrul precedent. Olanda a avut o creștere de 2,6%. Suedia - 1,4%, iar Spania - 1,1%. Mai multe țări, precum Letonia, Litunia, Polonia sau Portugalia au înregistrat o scădere a PIB. Germania, 0,0 - trimestrul II comparat cu trimestrul I din 2022. În ceea ce privește evoluția PIB-ului în trimestrul II, raportat la același trimestru din anul 2021, România a avut o creștere de 5,3%. Slovenia: 8,3%. Și Portugalia, Cipru, Spania și Ungaria au înregistrat evoluții mai bune decât România. Citește și: ANALIZĂ Expert militar apropiat Kremlinului: armata rusă folosește tactici din primul război mondial, ucrainenii sunt războinici talentați. Echipamentele, la nivelul URSS INS arăta, azi, că în semestrul I 2022, comparativ cu semestrul I 2021, PIB-ul a crescut cu 5,8%. #Eurozone GDP Increases by 0.6% in 2nd Quarter - EurostatSeasonally adjusted Gross domestic product in the common currency area rose by 0.6% during the period, down from 0.7% in the prior quarter. Economists had forecast the reading to remain steady at 0.7%.#EUR #Europe #USD pic.twitter.com/eOrZi0nCaT— FxOverseas (@FxOverseas) August 17, 2022 Eurostat arată că în trimestrul II din 2022, comparativ cu trimestrul I; economia din zona euro a crescut cu 0,6% iar numărul persoanelor ocupate cu 0,3%. Euro area #employment +0.3% in Q2 2022, +2.4% compared with Q2 2021: flash estimate from #Eurostat https://t.co/bYt00lP3Fa pic.twitter.com/8tSSu7He2n— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) August 17, 2022

România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR Foto: Facebook MIPE
Eveniment

România cheltuie primele 11 milioane de lei PNRR

În iunie, România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR, adică 2,2 milioane de euro, arată execuția bugetară pe primele șase luni, publicată luni seara de ministerul de Finanțe. România are alocată, prin PNRR, suma de 29 de miliarde de euro. Ea ar trebui cheltuită până la finalul anului 2026. România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR La rubrica privind cheltuielile bugetare, apar 5,9 milioane de lei „proiecte cu finanțare nerambursabilă PNRR” și cinci milioane de lei „proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut PNRR”. La venituri la buget, apar 5,1 milioane de lei, sume aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR. România are în conturi, încă de la finalul anului trecut şi începutul lui 2022, 3,9 mld. de euro din PNRR. În iunie, a mai depus o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro. În total, prin PNRR, România ar urma să primească 29 de miliarde de euro. din care aproximativ jumătate sunt granturi şi jumătate sunt împrumuturi garantate de Comisia Europeană, la dobânzi mici. Banii trebuie atraşi şi cheltuiţi până la finalul lui 2026, deci mai sunt patru ani şi jumătate până când România poate atrage aceste fonduri. Citește și: Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el Există însă şi o instituţie la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care coordonează tehnic implementarea programului: Direcţia Generală Management Mecanism de Redresare şi Rezilienţă, condusă, conform datelor de pe site-ul ministerului, de Ancuța Condurache. Ea vine de la Ministerul Transporturilor, organismul intermediar pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (finanțat prin fonduri structurale și de coeziune), aici având funcția de șef serviciu „Monitorizare proiecte rutier și aerian”.

Premierul Ungariei, extrem de popular în România Foto: Facebook
Politică

Premierul Ungariei, extrem de popular în România

Premierul Ungariei, Viktor Orban, este extrem de popular în România, susține un sondaj publicat în presa maghiară și efectuat de Institutul "Nézőpont" din Budapesta. Premierul Ungariei, extrem de popular în România Potrivit sondajului, citat de hirado.hu, în România, şase din zece cetăţeni au o părere pozitivă despre premierul ungar, şi doar 30% au o părere mai degrabă negativă despre el. Sondajul a fost realizat prin intervievarea telefonică a 1000 de persoane, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani, în funcţie de sex, vârstă, regiune, tip de aşezare şi nivel de educaţie. Un articol despre rezultatele cercetării a fost publicat în ediţia de vineri a cotidianului "Magyar Nemzet" din Ungaria. Hirado.hu apreciază că în România, opinia cu privire la Viktor Orbán s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimul an, şi că în timpul războiului şi al crizei energetice, acesta a devenit un politician popular. „Anul acesta, în România, Viktor Orbán este simpatizat de peste două ori mai mulţi oameni decât în urmă cu un an, iar comparativ cu 2020, popularitatea premierului maghiar a crescut de peste trei ori”, scrie site-ul agenției de presă oficiale a Ungariei. Potrivit institutului “Nézőpont”, schimbarea pozitivă a percepţiei cu privire la Viktor Orbán în România a fost remarcată deja anul trecut: atunci, o părere pozitivă despre el aveau cu 10% mai mulţi români decât în anul 2020, când a avut o popularitate de numai 17%. Plafonarea prețurilor la benzină l-ar fi făcut popular Cu toate acestea, adevăratul punct de cotitură a apărut în ultimul an, subliniază Institutul “Nézőpont”. În această perioadă, numărul persoanelor care simpatizează şeful guvernului de la Budapesta s-a dublat: anul trecut, cei cu o opinie negativă despre el erau, încă, majoritari: 65% faţă de 27%, însă din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina şi a efectelor sale economice, acest raport s-a inversat, arată cei de la institut. Citește și: Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său „În spatele acestei cotituri pozitive – care poate fi surprinzătoare pentru opinia publică din Ungaria – se pot afla, cel mai probabil, măsurile populare ale Guvernului Ungariei, măsuri cunoscute şi în România, dar care nu au fost adoptate la Bucureşti. În noiembrie 2021, Viktor Orbán a anunţat plafonarea preţurilor carburanţilor la suma de 480 de forinţi per litru, măsură aflată în vigoare şi astăzi pentru şoferii cu permis de conducere eliberat de autorităţile din Ungaria”, mai scrie Hirado.

România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte Foto: Facebook Directia de pașapoarte
Politică

România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte

România este pe locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume, clasament alcătuit de firma de consultanță Henley & Partners începând cu anul 1999. România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte Potrivit acestui clasament, pașaportul românsc permite deținătorilor săi să circule fără viză în 174 de țări. Bulgaria și Croația sunt pe o treapta mai jos, având liberă circulație în 173 de state. Cehia (185 de țări libere de viză) este statul est-european cel mai bine clasat, fiind pe locul opt. Ungaria este pe locul nouă. Țările baltice, Polonia, Slovenia și Slovacia sunt pe pozițiile 9-11. Japonia se clasifică pe primul loc, cu 193 de destinații fără viză din toată lumea. Este urmată îndeaproape de Singapore și Coreea de Sud, cu 192 destinații. Astfel, primele poziții sunt ocupate de: Japonia (193 destinații fără viză),Singapore, Coreea de Sud (192 destinații),Germania, Spania (190 de destinații),Finlanda, Italia, Luxemburg (189 de destinații),Austria, Danemarca, Olanda, Suedia (188 de destinații),Franța, Irlanda, Portugalia, Marea Britanie (187 de destinații),Belgia, Norway, Elveția, Noua Zeelandă, Statele Unite (186 de destinații),Australia, Canada, Cehia, Grecia, Malta (185 de destinații) Cele mai slabe pașapoarte sunt: Coreea de Nord (40 de destinații),Nepal, Teritoriile Palestiniene (38 de destinații),Somalia (35 de destinații),Yemen (34 de destinații),Pakistan (32 de destinații),Siria (30 de destinații),Irak (29 de destinații),Afghanistan (27 de destinații). Rusia este pe locul 50, cetățenii ei putând călători fără viză în 119 state. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Potrivit datelor Henley & Partners, cetățenii români au nevoie de vize, printre altele, în Australia, China, SUA, Rusia sau Libia.

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România (sursa: romgaz.ro)
Investigații

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România. Compania controlată de statul român prin Ministerul Energiei va plăti 1,06 miliarde de dolari pentru a achiziționa acțiunile firmei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, filiala românească a grupului Exxon. Prin această tranzacție, Romgaz va prelua jumătate din zăcământul de gaze naturale Neptun Deep. Filiala de la București a grupului american Exxon a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Prețul oficial: 1,06 miliarde de dolari Tranzacția de 1,06 miliarde de dolari prin care Romgaz, cel mai mare producător și furnizor de gaze naturale din România, va prelua integral acțiunile ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited se apropie de final. Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz, a emis un raport la finalul lunii iunie prin care informa piața de capital că pentru finalizarea acestei tranzacții "au mai rămas două condiții suspensive de îndeplinit". Prima condiție prevede "aprobarea sau aprobarea prezumată din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării cu privire la tranzacțiile prevăzute în Contract". Dar Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu s-a întrunit de atunci. HG semnat de Ciucă Cea de-a doua condiție prevede "emiterea de către Guvernul României a unei hotărâri care să aprobe menținerea valabilității Acordului Petrolier" ca urmare a notificării Agenției Naționale pentru Resurse Minerale cu privire la tranzacție și la schimbarea controlului asupra ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Pentru a îndeplini această formalitate, premierul Nicolae Ciucă a adoptat în cursul zilei de miercuri o Hotărâre de Guvern. Practic, pentru finalizarea tranzacției mai este nevoie doar de aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Romgaz plătește dublu pentru Exxon România Filiala românească a companiei ExxonMobile a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, ExxonMobile România mai are și datorii de peste 4,75 miliarde de lei. Defapt.ro a încercat să ia legătura cu Dan Dragoș Drăgan și Aristotel Marius Jud, președintele neexecutiv, respectiv directorul general al Romgaz, pentru a afla dacă statul va prelua și pierderile în urma tranzacției. Nici unul nu a răspuns la telefon. În schimb, Nicolae Bogdan Simescu, membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Romgaz, a precizat că, la finalul tranzacției, Romgaz va prelua "o companie curată". Adică fără pierderi sau datorii. Gaze extrase în 2026 Zăcământul de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep era deținut în mod egal de OMV Petrom și Exxon România, un consorțiu în care firma americană deținea poziția de lider. În urma preluării de către Romgaz a companiei americane, poziția de lider a consorțiului a fost cedată firmei OMV Petrom. Reprezentanții statului român, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, susțin public că exploatarea gazului din perimetrul Neptun Deep va începe până la finalul anului 2026. Dar termenul ar putea fi devansat cu cel puțin un an. O altă problemă este legată de refuzul companiei OMV Petrom de a demara proiectul pentru că legea exploatării gazului offshore ar fi dezavantajoasă pentru grupul austriac.

Cum arată distribuția forțelor NATO în Est Foto: US Department of Defence
Eveniment

Cum arată distribuția forțelor NATO Est

Cum arată distribuția forțelor NATO în Europa de Est, după summit-ul de la Madrid: în România vor staționa 4.500 de militari ai alianței. În țările baltice vor fi 9.900, deși, împreună, cele trei state -Estonia, Letonia și Lituania - au jumătate din populația României. Cum arată distribuția forțelor NATO în Est Astfel, în Estonia vor fi 2.200 de militari NATO, în Letonia - 4.000 și în Lituania - 3.700. Polonia va găzdui 11.600 de militari NATO. Polonia are și cea mai mare forță armată, de peste 122.000 de militari. România are o armată de 75.000 de militari. This was the year that Estonia emerged as one of the indisputable leaders of NATO--combining strategic clarity, moral courage, and innovation to not only punch above their weight but above that of almost all of their larger, more powerful European neighbors. https://t.co/qchXgXIU7u— David Rothkopf (@djrothkopf) June 29, 2022 “O să menținem o brigadă rotațională suplimentară, care este de 3000 de soldați și încă 2000 de membri ai personalului de luptă aici în Europa, cu sediul în România“, a spus și președintele SUA, Joe Biden. SUA dublează efectivele NATO cu propriile trupe Casa Albă a anunțat că „în strânsă cooperare cu aliații noștri și națiunile gazdă (...) Statele Unite vor întreprinde următoarele acțiuni suplimentare pentru a consolida descurajarea și apărarea NATO și securitatea europeană”: Înființarea unui post de comandă avansat al cartierului general al Corpului V permanent în Polonia, care va îmbunătăți interoperabilitatea SUA-NATO pe flancul estic.Angajamentul de a menține o echipă de luptă de brigadă suplimentară rotativă în Europa, pe care Statele Unite o vor poziționa în România, cu capacitatea de a desfășura elemente subordonate pentru antrenament și exerciții pe flancul estic.Desfășurări prin rotație îmbunătățite în regiunea baltică, inclusiv forțe blindate, aviație, apărare aeriană și operațiuni speciale, construind interoperabilitate suplimentară și instruire intensificată cu acești aliați (...) Vom menține o prezență persistentă în regiune și vom intensifica antrenamentul cu aliații noștri baltici.Un acord de colaborare cu Spania pentru a crește numărul de distrugătoare americane staționate în Rota de la patru la șase.Două escadrile de avioane F-35 către Regatul Unit.Staționarea de apărare aeriană suplimentară și a altor instrumente de activare în Germania și Italia. This morning in Madrid President Biden announced: * Permanent headquarters in Poland for the Fifth Army Corps * Maintain an additional rotational brigade of thousands of troops in Romania* Sending two more F-35 squadron to the UK https://t.co/NZNTbWxDFY— annmarie hordern (@annmarie) June 29, 2022 Rusia, descurajată să atace NATO a schimbat, la Madrid, radical strategia de până acum, care prevedea că țările baltice ar fi fost abandonate în fața unei agresiuni rusești, urmând ca ele să fie eliberate după 180 de zile. Schimbarea de strategie a fost puternic influențată de ceea ce au făcut rușii în Ucraina, în localități precum Bucha. Premierul estonian Kaja Kallas, care a deschis subiectul schimbării actualei strategii, a spus că abandonarea țărilor baltice, în caz de atac, ar fi însemnat ștergerea lor de pe suprafața pământului, distrugerea culturii lor.

Ce taxe vor crește în România (sursa: Unsplash)
Internațional

Ce taxe vor crește în România

Ce taxe vor crește în România. Coaliţia de guvernare a finalizat, miercuri seară, lista măsurilor de modificare la Codul Fiscal. Modificările ar urma să fie aprobate într-o şedinţă de guvern care va avea loc săptămâna viitoare. Liderii coaliţiei nu au ajuns la un acord pe introducerea impozitului progresiv, în schimb s-a decis ca acciza la ţigări să fie mărită de la 1 august 2022. La alcool, acciza ar urma să crească de la 1 ianuarie 2023. Ce taxe vor crește în România De asemenea, coaliția de guvernare a mai agreat creşteri de TVA la restaurante, locuinţe şi băuturi cu zahăr, dar şi deduceri fiscale pentru veniturile până în 4.500 de lei şi pentru familiile cu mulţi copii. Deducerile fiscale vizează veniturile până în 4.500 de lei, impactul bugetar fiind de 3 miliarde de lei/an în 2023. Astfel, tinerii până în 26 de ani vor beneficia deduceri de 15% din impozitul pe venit cu valoare maximă de 383 de lei. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Se vor aplica şi deduceri pentru familiile care au copii, de 100 de lei/copil dacă copiii sunt la o formă de învăţământ. Dacă o familie are mai mult de 4 copii, impozitul pe venit este zero. Excepţii vor face elevii și studenţii până în 26 de ani, persoana care urmează o formă de ucenicie, pensionarul care beneficiază de pensie din sistemul public, persoanele fizice care realizează venituri din salarii avand mai multe contracte de muncă cu timp parţial sau intreg si valoarea cumulata din salarii depaşeste salariul minim pe economie, persoanele cu dizabilităţi. Cresc accizele la țigări și alcool La capitolul accize, la alcool acestea vor fi de 20% - 6 bani/litru, începând cu 1 ianuarie 2023. La ţigări, acciza creşte cu 31 de lei, (60 de bani/pachet), de la 1 august anul acesta. La TVA, s-au decis următoarele modificări: pentru restaurante, catering, hoteluri, TVA creşte de la 5 la 9%, la locuinţe se va aplica un TVA de 5% doar pentru o locuinţă până la plafonul de 600.000 de lei dar şi până în 80 mp2 utili. TVA-ul la băuturile cu zahăr creşte de la 9 la 19%, iar aici intră şi berea fără alcool. În privinţa impozitului pe tranzacţii imobiliare la persoane fizice, se excludere deducerea de 90.000 de euro/imobil vândut şi se trece la impozitare de 1% pentru o locuinţă mai mare de 3 ani şi impozit 3% pentru imobile de până în 3 ani, cu excepţia moştenirilor. Coaliţia a decis şi eliminarea cotei forfetare pentru impozitul pe venit din chirii. Astfel, impozitul pe proprietate va fi pe grila notarială şi nu se mai face diferenţă intre persoana fizică vs persoană juridică. Se va face o clasificare pe rezidenţiale şi nerezidential, iar pe rezidenţial, impozitul va fi 0,1-0,2%, în timp ce pe nerezidenţiale va fi de 1 - 1,3%. Măsurile vor viza și microîntreprinderile Pentru microîntreprinderi, s-a decis o reducere a plafonului de 500.000 euro, limitarea detinerii controlului pentru maxim 3 microinterprinderi, limitarea obiectului de activitate, cel puţin un angajat. Dividendele cresc de la 5 la 8% şi se elimină scutirile pentru companiile de stat şi pensiile private. În privinţa PFA-urilor, s-a stabilit scăderea plafonului de la 100.000 de euro la 25.000 euro/anual. Coaliţia a decis şi impozitarea jocurilor de noroc, cu 40% din orice câştig, dar se va face o analiză privind modalitatea de impozitare la nivel UE pentru a avea un model în acest sens. În agricultură şi construcţii, s-a stabilit scăderea palfonului de la 30.000 lei la 10.000 lei pentru facilităţi fiscale În plus, s-a decisi şi limitarea beneficiilor salariale impozitate favorabil la 33%, din veniturile anuale. Pentru veniturile extra salariale, sub 6 salarii minime brute nu se aplică contribuţii, între 6 şi 12 salarii minime brute - contribuţiile vor fi pentru 6 salarii minime, între 12 si 24 salarii minime brute, se vor aplica contribuţii cât pentru 12 salarii minime iar peste 24 salarii minime brute, contributii ca pentru 24 de salarii minime, potrivit Agerpres. În privinţa impozitului progresiv, acesta nu se va aplica, însă coaliţia a stabilit că, după digitalizarea ANAF, s-ar putea introduce gradual impozitul pe venitul global, un pas spre impozitul progresiv.

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă (sursa: Pixabay)
Internațional

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă. Un grup de state membre UE, printre care se numără Italia şi România, încearcă să relaxeze un obiectiv important de pe agenda Uniunii Europene în domeniul climei: eliminarea motoarelor cu combustie internă până la mijlocul următorului deceniu, transmite Bloomberg. Italia, ţara unde îşi au sediul mărci renumite de supercaruri precum Ferrari şi Lamborghini, este una din cele cinci state semnatare care cer o amânare cu cinci ani în planul UE ce ar obliga producătorii de automobile să elimine complet emisiile din vehiculele pe care le vând, potrivit unei propuneri consultate de Bloomberg News. Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă Această iniţiativă prefigurează discuţiile dificile care vor avea loc marţi, în condiţiile în care Franţa, deţinătoarea preşedinţiei rotative a UE, vrea să să îi convingă pe miniştrii Energiei din blocul comunitar să fie de acord cu o serie de iniţiative legislative în domeniul mediului. Franţa a decis să respecte planul propus de Comisia Europeană privind eliminarea motoarelor cu combustie internă din noile autoturisme până în 2035. La rândul său, Parlamentul European şi-a exprimat luna aceasta sprijinul pentru un plan care vizează eliminarea motoarelor cu combustie internă, ceea ce ar însemna sfârşitul unei tehnologii care a fost în centrul industriei auto timp de peste un secol. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Cu toate acestea, Italia, alături de Bulgaria, Slovacia, Portugalia şi România, vrea o reducere de 90% a emisiilor de la automobile până în 2035, anul în care Comisia Europeană şi-a propus să ajungă la o reducere de 100%. De asemenea, Italia vrea să obţină o reducere pentru constructorii auto de nişă, cum este Ferrari, cel puţin până în 2036. "Pentru noi, neutralitatea tehnologică este o chestiune vitală. Nu credem că rezolvarea pentru problema transportului este să avem o singură soluţie. Noi propunem să deschidem meniul", a spus ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani. Un eventual acord convenit marţi între miniştrii europeni ai Energiei ar stabili poziţia de negociere a statelor membre în vederea viitoarelor negocieri cu Parlamentul european şi Comisia Europeană cu privire la forma finală a pachetului legislativ, astfel încât să fie atinsă ţinta de reducere cu 55% a emisiilor până la finele acestui deceniu, potrivit Agerpres. Parlamentarii europeni au votat la începutul acestei luni să permită o excepţie pentru constructorii specializaţi care vor produce mai puţin de 10.000 de automobile până la finele lui 2035. Grupul de ţări condus de Italia cere de asemenea recunoaşterea combustibililor regenerabili, însă criticii susţin că aceasta este doar o modalitate pentru a prelungi utilizarea motoarelor cu combustie internă.

Bloomberg: Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023 Foto: Comisia Europeană
Eveniment

Croatia ar putea fi primită în zona Schengen

Agenția de presă Bloomberg scrie că Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023, concomitent cu adoptarea euro. Potrivit Bloomberg, această decizie ar fi accelerată de invazia rusă din Ucraina. Croatia ar putea fi primită în zona Schengen Primirea în zona Schengen va aduce un ajutor masiv pentru turismul din această țară. Pe litoralul croat vin anula circa zece milioane de cetățeni europeni. Dintre aceștia, 80% sosesc cu mașinile sau cu autobuzul. În plus, UE vrea să arate astfel că își consolidează angajamentele față de regiunea balcanică, unde se luptă cu influența Rusiei, arată Bloomberg. The European Union is poised to pull its newest member closer into the fold https://t.co/CZWAhtg7ip— Bloomberg (@business) June 27, 2022 „Decizia presupune însă riscuri. Deși are ca scop consolidarea unității în UE, Croația va depăși alți doi membri – România și Bulgaria – care s-au luptat să intre în spațiul Schengen de când au aderat, în 2007. Ele au fost ținute pe loc datorită preocupărilor legate de corupție și capacitatea de a-și proteja granițele”, scrie agenția. Harta Balk magazin În ceea ce privește Croația, există temeri că nu va putea să protejeze granița de 1.000 de kilometri cu Bosnia Herțegovina, țară de tranzit pentru emigrația ilegală. Olanda este țara care a manifestat obiecții față de primirea acestei țări în spațiul Schengen, urmare a dificultății gestionării graniței cu Bosnia. Addressing the EU Parliament on Wednesday, Prime Minister Andrej Plenković said that the Council of the EU would next week send a draft decision to the EP on Croatia's admission to the Schengen area on 1 January 2023, and the final decision could be adopted this autumn.— HINA (@Agencija_HINA) June 22, 2022 O propunere formală de primire a Croației în spațiul Schengen ar putea fi făcută de Franța, la 30 iunie, iar o decizie ar putea fi luată în iunie. Citește și: Schimbare majoră de strategie NATO: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Coridorul Suwalki, cel mai periculos loc de pe pământ, va fi apărat Uniunea Europeană este îngrijorată de eforturile Rusiei de a destabiliza Balcanii. În consecință, primirea Croatiei în spațiul Schengen ar fi un semnal către alte state din fosta Iugoslavie că integrarea lor în UE n-a fost închisă.

Bani europeni pentru pădurile României (sursa: Pixabay)
Internațional

Bani europeni pentru pădurile României

Bani europeni pentru pădurile României. Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României în valoare de 500 de milioane de euro pusă la dispoziţie prin intermediul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) pentru a sprijini dezvoltarea de noi suprafeţe împădurite, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Măsura face parte din strategia României de asigurare a protecţiei pădurilor şi a biodiversităţii. Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde. Bani europeni pentru pădurile României "Schema în valoare de 500 de milioane de euro aprobată luni va permite României să creeze noi suprafeţe împădurite. Aceste păduri vor contribui la prevenirea eroziunii şi a inundaţiilor, la curăţarea aerului şi la combaterea schimbărilor climatice. Măsura va contribui nu numai la obiectivele Pactului verde al UE, ci va sprijini, totodată, dezvoltarea economică a zonelor rurale din România", a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Măsura notificată de România, care va avea un buget de 500 de milioane de euro, va fi finanţată integral prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu. Schema se va desfășura până în 2026 Schema, care se va desfăşura până la 30 iunie 2026, urmăreşte să sprijine proprietarii de terenuri agricole adecvate pentru împădurire în vederea creării de noi suprafeţe împădurite, ceea ce va avea un impact climatic pozitiv pe termen lung. În cadrul schemei, se va oferi sprijin sub forma unor granturi directe proprietarilor publici şi privaţi de terenuri agricole adecvate pentru împădurire, inclusiv municipalităţilor, precum şi asociaţiilor acestora. Pentru a beneficia de ajutor, proprietarii de terenuri agricole trebuie să creeze trupuri de pădure de cel puţin 0,5 ha sau cordoane forestiere (adică rânduri de arbori şi arbuşti pentru a proteja terenurile agricole împotriva eroziunii eoliene şi a secetei) cu o suprafaţă de cel puţin 0,1 ha. În plus, beneficiarii trebuie să se asigure că terenul pe care sunt plantate trupurile de pădure sau cordoanele forestiere este adecvat pentru împădurire. În sfârşit, împădurirea trebuie realizată în conformitate cu un plan de proiect aprobat de Garda Forestieră din România, în care sunt detaliate speciile de arbori şi arbuşti care urmează să fie plantaţi, precum şi densitatea plantaţiilor. Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale şi al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii. Comisia a constatat că schema facilitează dezvoltarea anumitor activităţi economice, în special împădurirea terenurilor agricole. În plus, aceasta are un "efect stimulativ", deoarece beneficiarii nu ar desfăşura activităţile de împădurire în aceeaşi măsură în absenţa ajutorului, are un impact limitat asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special: măsura este necesară şi adecvată pentru a încuraja dezvoltarea pădurilor şi pentru a corecta o disfuncţionalitate a pieţei, deoarece piaţa nu asigură îndeplinirea obiectivelor preconizate în ceea ce priveşte împădurirea; iar măsura este, de asemenea, proporţională. Deşi valoarea maximă a ajutorului este de până la 100% din costurile eligibile, valoarea finală va fi calculată în mod nediscriminatoriu. Costurile eligibile vor fi susţinute de documente justificative clare şi contemporane şi se vor baza pe costuri standard. De asemenea, măsura promovează asigurarea unei creşteri inteligente şi durabile a suprafeţelor împădurite. În plus, măsura este în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare rurală şi cu obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde. Pe acest temei, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze. Germania sprijină Polonia şi România în vederea adaptării căilor ferate ale celor două ţări pentru a permite exportul milioanelor de tone de cereale blocate în Ucraina, din cauza blocadei maritime a Rusiei, a afirmat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, transmite Reuters. "Şinele de cale ferată trebuie să fie modernizate, trebuie să avem vagoane de transport marfă adecvate, iar Guvernul german lucrează pentru remedierea problemei cu multe alte părţi", a declarat oficialul german înaintea reuniunii de la Luxemburg a miniştrilor de Externe din ţările UE. Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze Oficialul a adăugat: "Este clar că, în final, cu certitudine nu vom putea scoate din Ucraina toate acele cereale, dar dacă reuşim să trimitem la export o parte din ele, pe diverse rute, va reprezenta un ajutor în această provocare globală". Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată De la pierderea dramatică a veniturilor din export şi până la câmpurile înţesate cu mine şi maşini agricole distruse, invazia rusească a avut un impact semnificativ asupra sectorului agricol din Ucraina. Acum, porturile de la Marea Neagră sunt închise, în pofida eforturilor internaţionale de a ajunge la un acord, recoltarea este pe cale să înceapă, iar silozurile sunt încă pline cu recolta de anul trecut, potrivit Agerpres. Înainte de război, Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb şi floarea soarelui, iar întreruperea livrărilor din Ucraina a trimis o undă de şoc pe pieţele agricole mondiale, ducând preţurile la alimente la valori record şi îngrijorări cu privire la foamete la nivel mondial.

Regele Belgiei a ajuns în România (sursa: Captura video)
Internațional

Regele Belgiei a ajuns în România

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari din Europa Foto: Facebook
Politică

Procentul românilor nu cred Rusia vinovată

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră