vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

774 articole
Internațional

Biden trimite trupe americane în România

Biden trimite trupe americane în România. Președintele american ar fi aprobat oficial, miercuri, trimiterea de trupe americane în Europa de Est, inclusiv în România. Pentagonul ar urma să anunțe că trupele vor fi dislocate "în următoarele zile", potrivit unor oficiali americani citați de CNN. Decizia președintelui american este o dovadă de susținere față de aliații NATO care se simt amenințați de mișcările militare ale Rusiei în apropierea Ucrainei, susțin oficialii. Biden trimite trupe americane în România Se așteaptă ca Pentagonul să anunțe că trupele vor fi dislocate în locații din Europa. Astfel vor fi trimiși aproximativ 2.000 de militari americani în Polonia și alte câteva mii în țările din sud-estul NATO, inclusiv România, mai notează CNN. Citește și: Renate Weber anticipa tezele lui Putin: Noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului de la Deveselu Președintele Joe Biden a anunțat pe 29 ianuarie că va trimite un număr de militari americani în Europa de Est „în curând”, ca urmare a situației tot mai tensionate din Ucraina. Acesta a exclus posibilitatea desfășurării de trupe în Ucraina, care nu face parte din Alianța Nord-Atlantică. SUA au plasat 8.500 de trupe în alertă ridicată pentru desfășurarea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că trupele vor fi disponibile în funcție de felul în care evoluează situația. Iohannis pomenește SUA și Franța Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că angajamentul luat de SUA și Franța de a trimite trupe în România reprezintă o "expresie a solidarității și angajamentului acestor parteneri strategici ai României pentru securitatea noastră". "Am fost, în toată această perioadă, și suntem în contact strâns la nivel diplomatic, operațional și tehnic pentru stabilirea detaliilor și datelor exacte ale desfășurării unităților militare americane și franceze în România și, fără îndoială, vor urma curând anunțuri concrete în acest sens", a spus Iohannis.

Biden trimite trupe americane în România (sursa: Facebook/The White House)
Vijulie, delir: regina, zilnic câteva pahare de vin românesc (sursa: Facebook/Violeta Vijulie)
Eveniment

Vijulie, delir: regina, zilnic câteva pahare

Vijulie, delir: regina, zilnic câteva pahare. Un text de pe "net", postat pe Facebook de Violeta Vijulie, fostă șefă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, a stârnit o cascadă de reacții pe rețeaua de socializare. Textul o înfățișează pe Elisabeta a II-a a Marii Britanii ca pe o veritabilă alcoolică. Potrivit postării, regina bea zilnic cel puțin cinci-șase pahare de vin. Nu de oricare, ci românesc. Vijulie, delir: regina, zilnic câteva pahare "Nu e un îndemn să beți mai mult, ci să beți cu măsură numai vin românesc, ca Regina Marii Britanii!Via Casa Regala a României. Regina Elisabeta a Angliei bea doar vin romanesc De ani buni regina Elisabeta a II-a a Marii Britatii bea numai vin romanesc fiind pur si simplu indragostita de acesta. Prima sticla i-a fost adusa de printul Charles acum 16 ani si de atunci nu mai suporta sa puna gura pe vinuri din alte tari. Citește și: Renate Weber anticipa tezele lui Putin: Noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului de la Deveselu Elisabeta a ajuns deja la venerabila varsta de 95 de ani si este convinsa ca una dintre cauzele longevitatii si a starii sale bune de sanatate este vinul romanesc. Cum se adună paharele In fiecare zi dupa micul dejun regina savureaza un pahar de Feteascǎ Neagrǎ apoi la pranz 1-2 pahare de vin alb adus special de la gospodarii din zona Vrancei, la ora 5 dupa ceai paharnicul regal ii serveste un paharut de vin alb de Cotnari care se pare ca este preferatul ei, iar fiecare seara si-o incheie cu cateva cupe de argint pline cu vin de Murfatlar. Acum cativa ani, intrigati de pasiunea Elisabetei pentru aceste vinuri, mai multi din consilierii reginei in frunte cu marele vistiernic, care era ingrijorat de sumele mari de bani cheltuite de regina pe licoarea romanesca, au cerut cercetatorilor britanici de la Academia Regala sa faca un set de analize amanuntit al compozitiei acestor vinuri iar rezultatul a fost uimitor. Cum suntem, iar, unici în lume Se pare ca vinul romanesc are niste calitati unice in lume, si asta in primul rand din cauza solului binecuvantat ce transmite strugurilor niste energii pozitive nemaiintalnite in alte locuri, ce pot prelungi viata cu pana la 18 de ani si jumatate. Dupa ce analizele au fost publicate, consilierii reginei nu si-au mai facut griji ba chiar o sfatuiesc pe regina sa consume acest elixir romanesc cat mai des. Iata asadar inca un exemplu despre cum straini de cel mai inalt rang pretuiesc tara noastra, si poate ca este un semn ca ar trebui sa fim mai mândri de originile noastre și de pământul pe care ne-am născut. Sursă:net" "Nu bea cam mult???" Textul de mai sus, aflat între ghilimele, păstrează întocmai grafia autoarei. Mai multe comentarii atât în subsolul postării, cât și la alte postări pe Facebook, subliniază ridicolul celor afirmate de Vijulie. "Nu bea cam mult??? Din postare iese că bea vreo 5-6 pahare de vin pe zi, asta înseamnă o sticlă de vin pe zi lejer. Plus că le amestecă. Vinuri dulci cu demisec sau sec. În aceeași zi. Complicat!", a scris Cristian Paun. "Ce Invenții de proastă calitate naționalist/comunistă. Mai rămânea să ne spui că apucăturile cu poșirca moldovenească le-a căpătat după sindrofia cu Elena Ceaușescu din 1978", a comentat și Bogdan Damian.

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin Foto: en.kremlin.ru
Internațional

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin și divizează UE în chestiunea crizei din Ucraina. Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin Vizita premierului Ungariei, Viktor Orban, la Moscova a creat sentimentul că Uniunea Europeană nu este capabilă să dea un răspuns unitar, în cazul unei invezii rusești în Ucraina, au arătat mai mulți membri ai Parlamentului European. „Nu avem nicio îndoială, Vladimir Putin încearcă să ne despartă. Așa că sper din tot sufletul ca Viktor Orbán să-și dea seama ce este în joc și că va menține mesajul de unitate al Uniunii Europene”, a spus europarlamentarul francez Nathalie Loiseau, citată de Euronews. „Despărțindu-se puternic de aliații săi din NATO, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marți că sancțiunile propuse împotriva Rusiei în cazul în care aceasta va întreprinde acțiuni militare împotriva Ucrainei ar fi „condamnate la eșec” și că cererile de securitate ale Rusiei sunt rezonabile”, scrie New York Times. „Domnul Orban se comportă practic ca un instrument al politicii externe a Rusiei”, a declarat, tot pentru New York Times, Peter Kreko. El este membru al Centrului pentru Analiza Politicii Europene și director al Political Capital, un grup de cercetare din Budapesta. În plus, Putin a profitat de vizita lui Orban pentru ca, în conferința de presă comună, să amenințe România. „Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia”, a spus Putin, de față cu premierul UDMR. UDMR, 100% de partea lui Viktor Orban Activitatea filo-rusă a lui Viktor Orban ridică problema situației UDMR. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor este la guvernare în România, dar, în același timp, este puternic susținută de la Budapesta. Kelemen Hunor personal se declară un admirator al lui Viktor Orban: „Este un om extrem de hotărât, așa cum îl știu eu, știe ce dorește să facă, are instrumentele politice și guvernamentale să facă ceea ce crede că e bine, punct”. Site-ul de investigaţii Átlátszó Erdély a analizat, în martie 2021, modul cum relaţiile între UDMR şi FIDESZ au evoluat în ultimele două decenii, factorul financiar judecând un rol important. Banii către UDMR, prin intermediul ONG-urilor, cum e şi Fundaţia Eurotrans, au început să vină în 2015, arată investigația site-ului. Aproximativ 800.000 de euro au fost daţi către Fundaţia Eurotrans, fundaţie apropiată de UDMR, ca să se ocupe de documentele maghiarilor din România care voiau dublă cetăţenie (mai târziu aceştia erau îndemnaţi de Kelemen Hunor, în septembrie 2017, să voteze FIDESZ). Din martie 2017 a început şi programul de dezvoltare economică ale comunităţilor de maghiari, prima dată fiind vizat judeţul Mureş. Pentru 2017 a fost alocată suma de 3,2 milioane euro pentru Mureş. Presa de limbă maghiară, subvenționată de Budapesta „Astăzi, fundaţiile apropiate de UDMR gestionează la fel de mulţi bani provenind din finanţarea maghiară, dacă nu chiar mai mult, decât sprijinul guvernamental român pentru minoritatea maghiară din Transilvania, gestionat de UDMR”, mai arată autorii. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Átlátszó Erdély a scris și despre finanțarea de la Budapesta a presei de limbă maghiară: „Potrivit surselor noastre, important nu e ceea ce se poate scrie, ci mai degrabă ceea ce nu: nicio voce critică la adresa guvernului maghiar nu poate apărea în publicațiile trustului de presă. Deși în trecut au existat exemple de materiale critice la adresa UDMR, și acestea au dispărut în timpul campaniilor electorale din ultimii ani. Am auzit în repetate rânduri că achizițiile Asociației pentru Spațiul Media Transilvan sunt de fapt un nou instrument de a controla UDMR-ul”. _____________________________________

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României (sursă: Instagram/Natalia Ushkina)
Eveniment

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României, la Olimpiadă. Jurnalistul Vitalie Cojocari relatează pe pagina sa de facebook cum a discutat cu biatlonista Natalia Ushkina, o sportivă de 25 de ani născută în Rusia, care acum reprezintă România la Jocurile Olimpice de la Beijing. „O sportivă din România, care ne va reprezenta țara la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, știe să spună în limba română doar: ”bună ziua”, ”bună dimineața” și ”mă numesc Natalia”. Picase și varianta unei discuții în engleză. Nu era limba de comunicare pe care sportiva să o stăpânească prea bine”, scrie Vitalie Cojocari. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil ”În Rusia nu reușeam să ajung în echipa națională. Nu știu de ce se întâmpla asta. Conta din ce regiune erai, dacă te sprijineau antrenorii. Nu aveam susținere pentru echipa națională, așa că am decis să trec la un alt nivel și să schimb țara”, mi-a spus Natalia. Povestea ei este pare ruptă dintr-un film, iar decizia de a reprezenta România a șocat lumea sporturilor de iarnă din Rusia. Ce s-a întâmplat? Natalia era o junioară de perspectivă. Câștigase o serie de medalii în juniorat. Aștepta marele eveniment, să ajungă în echipa națională și să arate lumii întregi ce poate. Doar că timpul trecea, dar echipa de seniori era plină de sportivi cu anumite proptele care nu erau dispuși să-și părăsească locurile pentru tânăra atletă. Nici funcționarii Federației de Biatlon din Rusia nu ardeau de nerăbdare să întinerească lotul. Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României la Olimpiadă Natalia a decis la 24 de ani să renunțe la Rusia și să se mute în... România. Funcționarii ruși i-au permis să plece destul de repede. I-au dat toate actele. Doar că, anul trecut, în primăvară, la scurt timp după ce a primit cetățenia română, Natalia Ushkina a participat la campionatul rusesc de biatlon, iar la proba feminină de urmărire, ce să vezi, a bătut toată echipa națională a Rusiei. Românca noastră naturalizată le-a suflat aurul rusoaicelor de sub nas la ele acasă. La această probă s-a clasat pe primul loc. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia La altele a fost pe doi, a luat medalia de argint.Când au văzut asta, funcționarii ruși au reacționat ciudat: au inclus-o în echipa de biatlon a Rusiei. Era târziu, decizia Nataliei fusese luată. A refuzat să se răzgândească. E plină presa din Rusia despre articole despre Natalia care are acum 25 de ani. Scandalul a fost atât de mare, că a ajuns în Duma de stat din Rusia. Deputatul Igor Lebedev a fost de-a dreptul deranjat că sportivii buni din Rusia sunt lăsați să plece, iar meritocrația a fost abandonată în sportul de iarnă rusesc. Mai mult, pe Facebook

România e implicată în cazul Hunter Biden (sursă: Facebook)
Internațional

România e implicată în cazul Hunter Biden

România e implicată în cazul Hunter Biden, fiul președintelui Joe Biden. The New York Times a deschis luni un proces împotriva Departamentului de Stat al SUA, pentru a obține o serie de e-mailuri între Hunter Biden și oficiali ai ambasadei României la Washington. Cotidianul american a acuzat Departamentul de Stat că nu a predat în timp util documentele pe care ziarul le solicitase prin legea americană a liberului acces la informații (FOIA), relatează digi24. Jurnaliștii The New York Times vor să să obțină e-mailurile trimise de ambasada României între 2015 și 2019 în care se menționau o serie de oameni de afaceri internaționali, inclusiv fiul președintelui SUA și fostul său asociat de afaceri, Tony Bobulinski, devenit pentru scurt timp o celebritate la sfârșitul alegerilor din 2020, din cauza legăturilor sale cu fiul lui Joe Biden, informează Politico. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Solicitările în baza FOIA ale reporterului Kenneth P. Vogel, trimise pentru prima dată în iunie anul trecut către Departamentul de Stat, caută și informații despre fostul primar al orașului New York, Rudy Giuliani, care a fost trimis de fostul președinte Donald Trump pentru a investiga afacerile lui Hunter Biden în Ucraina. Ambasada României e implicată într-o dispută din cauza lui Hunter Biden În cererea pentru deschiderea procesului, depusă de The New York Times la tribunalul federal din Manhattan, cotidianul american acuză Departamentul de Stat al SUA că tergiversează procesul de îndeplinire a solicitărilor în baza FOIA. În decembrie 2021, New York Times a solicitat un răspuns din partea Departamentului de Stat, în care instituția federală să precizeze care este data estimată pentru îndeplinirea cererilor FOIA. Departamentul a transmis că aceasta este 15 aprilie 2023. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Unul dintre obiectivele pentru ca cotidianul american a intentat un proces pare să fie acela de a afla dacă oficialii ambasadei de la București în SUA au făcut favoruri în ceea ce privește unele afaceri private, inclusiv, probabil, unele în care era implicat fiului președintelui actual al Statelor Unite. Dacă s-ar dovedi conexiunea aceasta, s-ar ridica suspiciuni cu privire la posibile conflicte de interese și corupția din interiorul administrației Biden.

Putin recunoaște că se teme de România (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin recunoaște că se teme de România

Putin recunoaște că se teme de România, mai exact de "lansatoarele" care s-ar afla pe teritoriul țării nostre. Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters. Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marţi în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul vizitei sale la Moscova, că "niciun lider european nu vrea război", în aluzie la tensiunile legate de Ucraina, relatează EFE. Putin recunoaște că se teme de România "Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice", a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează agenţia de presă RIA Novosti. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURViktor Orban, un politician considerat ultranaţionalist, căruia opoziţia din ţara sa i-a cerut să-şi anuleze vizita la Moscova, promisese să se consulte cu aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO înainte de a se deplasa în Rusia.Contrar altor ţări din regiune, precum Polonia, România şi Bulgaria, Ungaria nu şi-a exprimat clar sprijinul pentru Ucraina în ultimele săptămâni în contextul creşterii tensiunilor la graniţele sale, unde Moscova a concentrat zeci de mii de militari şi un important număr de echipamente, provocând suspiciuni că ar putea ataca ţara vecină, notează EFE.Ministrul ungar de exerne, Péter Szijjártó, a declarat recent că ţara sa nu va sprijini Kievul atât timp cât va continua să discrimineze minoritatea maghiară din Ucraina, estimată la 150.000 de persoane. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la puterePotrivit presei, Orban încearcă să consolideze cooperarea economică a Budapestei cu Rusia înaintea alegerilor cruciale din aprilie, în care opoziţia ar putea să-l îndepărteze de la putere.Ungaria este interesată de creşterea volumului livrărilor de gaze ruseşti, a spus premierul Viktor Orban. "Încheierea contractelor de livrare a gazelor (până în 2036) a fost foarte importantă. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aş dori să ating obiectivul de a creşte aprovizionarea" Ungariei cu gaze, a afirmat premierul ungar la discuţiile cu preşedintele rus, potrivit Interfax.

Rusia vrea NATO afară din România (sursa: tass.com)
Internațional

Rusia vrea NATO afară din România

Rusia vrea NATO afară din România. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria. Motivul: acolo nu există astfel de desfăşurări. Însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi agenţiile BTA şi TASS. Rusia vrea NATO afară din România "Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură", a explicat ambasadoarea Rusiei. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) "Vorbim despre o atitudine de principiu, despre un anumit contingent militar, armamente strategice şi baze amplasate în teritoriu. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Aş dori să subliniez că, în opinia mea, guvernul dumneavoastră a procedat foarte corect nevorbind excesiv de tăios despre această chestiune şi neîncercând să intre în aceste jocuri. Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta", a remarcat Eleonora Mitrofanova. Bulgaria, țintă dacă ar avea arme strategice împotriva Rusiei "Despre aceasta este vorba - nu ca Bulgaria să părăsească NATO ori ca România să părăsească NATO", a insistat ea. Declarația a vizat cererile privind arhitectura de securitate europeană adresate de Moscova către Washington şi NATO. Mitrofanova a adăugat că fiecare ţară are dreptul suveran de a-şi alege alianţa care să-i garanteze securitatea. Potrivit declaraţiei ambasadoarei ruse, Bulgaria ar putea deveni însă o ţintă pentru Rusia dacă pe teritoriul bulgar ar exista baze militare şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei. Dar nu este cazul în prezent, a asigurat ea. Gazul, arma preferată a rușilor Răspunzând unei întrebări despre posibile probleme în aprovizionarea cu gaze în cazul unor sancţiuni împotriva Rusiei, Eleonora Mitrofanova a dat de asemenea asigurări că Bulgaria nu va fi afectată. "Cred că această variantă a evoluţiei evenimentelor nu implică Bulgaria. Rusia a fost mereu, chiar şi în timpuri dificile, un furnizor de încredere în comerţul exterior. Citește și: Germania vrea cu Putin. „Avem nevoie de gaz rusesc. Punct”, spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON În al doilea rând, dacă vorbim despre problema de ansamblu, trebuie să amintim de (gazoductul) Nord Stream 2 şi de încercările constante de a-l opri. Prin nelansarea Nord Stream 2, Europa se pedepseşte singură. Aceasta nu este o criză pentru Rusia întrucât fluxurile noastre de gaze pot fi redirecţionate către Est, unde cererea este mare. Dar pentru Europa aceasta va fi o ameninţare mare şi reală, şi anume spirala inflaţionistă, pentru că gazele lichefiate sunt foarte scumpe. Iar americanii, aşa cum noi am aflat deja, nu pot fi consideraţi parteneri de încredere în privinţa livrărilor", consideră ambasadoarea Rusiei în Bulgaria. Bulgarii insistă să desfășoare militari proprii Ministrul bulgar al apărării Stefan Ianev a declarat luni că dacă se va lua o decizie de a desfăşura trupe NATO pe Flancul estic, guvernul bulgar consideră că această măsură trebuie implementată cu soldaţi bulgari. Anterior, premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că Bulgaria este gata să accepte soldaţi din ţări partenere NATO, dar într-un batalion comun cu soldaţi bulgari, în cadrul poziţiei oficiale bulgare în criza din Ucraina. El a mai spus că strategia de apărare bulgară are în centru armata bulgară, fără a afirma că nu va accepta trupe străine, dar insistând ca Bulgaria să comande batalionul.

Record nedorit de infectări cu Covid-19 (sursă: Facebook)
Eveniment

Record nedorit de infectări cu Covid-19

Record nedorit de infectări cu Covid-19, în ultimele 24 de ore. Un număr record de 40.018 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi au fost raportate 97 de decese, a informat, marţi, Grupul de Comunicare Strategică. "Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 1 februarie 2022, ora 10,00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 40.018 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2. De asemenea, au fost raportate 97 decese, dintre care două decese anterioare", precizează GCS. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti este marţi de 21,65 cazuri la mia de locuitori, conform Direcţiei de Sănătate Publică. Record nedorit de infectări cu Covid-19 Aceasta este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 atinsă până acum în Capitală.În ziua precedentă, incidenţa a fost de 19,88 cazuri la mia de locuitori.Rata de incidenţă COVID a crescut accentuat de la începutul acestui an. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUAAstfel, dacă pe 1 ianuarie, gradul de infectare cu SARS-CoV-2 era 0,72 cazuri la mia de locuitori, în 12 ianuarie a trecut de 3 (3,32), iar de atunci s-a majorat accelerat. În 18 ianuarie, incidenţa a ajuns la 6,15 şi a tot crescut, sâmbătă înregistrându-se o rată de infectare de peste 16.

Romania si SUA trebuie sa fie alaturi de Ucraina Foto: US Embassy Bucharest
Internațional

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, se arată într-un editorial semnat de Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina În editorial se arată că dacă Rusia va invada Ucraina, SUA și aliații ei vor “impune consecințe enorme Rusiei“. “Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut“, a avertizat diplomatul american. Muniz mai arată că România este esențială în efortul de constituire a unei coaliții care să contracareze agresiunea Rusiei. Redăm în continuare întregul editorial semnat de David Muniz. Diplomația înaintea Războiului; Adevărul înaintea Minciunilor Lumea urmărește agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acțiunile Rusiei reprezintă o amenințare nu numai la adresa Ucrainei, ci a Europei și a ordinii bazate pe norme internaționale. Obiectivele noastre sunt simple. Suntem alături de aliații și partenerii noștri pentru a sprijini coeziunea europeană, a întări relația noastră transatlantică și a consolida statele și instituțiile democratice. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți calitatea vieții atât a cetățenilor Statelor Unite, cât și a cetățenilor României. Și facem acest lucru împreună. Secretarul de Stat american Antony Blinken a fost cât se poate de clar în exprimare: Statele Unite nu vor negocia în legătură cu Europa, fără participarea Europei. Nu vom negocia în legătură cu Ucraina, fără participarea Ucrainei. Adevărata amenințare În ultimele două decenii, Rusia a invadat două țări vecine, s-a amestecat în procesul electoral din alte țări, a folosit arme chimice pentru a comite asasinate în afara teritoriului său, a manipulat livrările de gaze naturale ca pe un instrument politic și a încălcat acordurile internaționale privind controlul armamentelor. În 2014, după ce milioane de ucraineni au protestat pentru un viitor democratic, Rusia a fabricat o criză, a invadat și a ocupat teritoriul ucrainean din Crimeea și a orchestrat un război în estul Ucrainei, cu personal rus și agenți pe care îi coordonează, antrenează, aprovizionează și finanțează. În acest război și-au pierdut viața peste 14.000 de ucraineni. Astăzi, Rusia continuă să ocupe părți din Georgia și Ucraina astăzi și nu și-a onorat angajamentul de a-și retrage forțele din Republica Moldova. Iar acum, acțiunile Rusiei, inclusiv comasarea a peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, generează o nouă criză, nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă. Președintele Putin învinuiește, înșelător, Ucraina pentru agresiunea neprovocată a Rusiei. Însă, postura militară a Ucrainei și a alianței NATO a fost, întotdeauna, de natură pur defensivă. Spre deosebire de Rusia, Ucraina și-a onorat angajamentele din cadrul Acordurilor de la Minsk, dintre Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, menite să asigure încetarea focului în Donbas. De fapt, Putin se teme că valorile democratice și exercitarea drepturilor de bază ale omului vor continua să erodeze, treptat, puterea pe care o deține cu forța. Ca reacție la aceste temeri, Rusia a fost neobosită în eforturile de a submina democrația din Ucraina prin dezinformare și intimidare militară. Pe scurt, acțiunile Rusiei sunt periculoase și generează instabilitate. Sprijin pentru Ucraina Statele Unite se angajează să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, vom ajuta Ucraina în eforturile sale de a se apăra împotriva agresiunii continue a Rusiei. Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei de a promova reforme democratice și anti-corupție, de a redobândi și asigura securitatea granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Miza sunt interesele de securitate ale Europei și ale SUA După cum a declarat Secretarul Blinken, la Berlin, pe 20 ianuarie, miza este importantă aici. Vorbim despre viitorul Ucrainei, într-adevăr, însă vorbim și despre principiile care au făcut lumea mai sigură și mai stabilă decenii întregi. Suntem foarte implicați în ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că respectăm aceste principii, care stau la baza păcii și securității internaționale: faptul că granițele și integritatea teritorială ale unui stat nu se pot modifica prin forță; faptul că este un drept de la sine înțeles al cetățenilor dintr-un regim democratic să ia decizii pentru țara lor și să stabilească viitorul acesteia; faptul că toți membrii comunității internaționale trebuie să respecte regulile comune și să plătească prețul în cazul în care nu se ridică la nivelul angajamentelor solemne pe care și le iau. Dacă am permite Rusiei să încalce aceste principii, după bunul plac, am transmite un mesaj celorlalte țări din lume, că respectarea acestor principii nu este obligatorie. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Apel la acțiune Statele Unite doresc să continue să construiască o coaliție internațională a partenerilor din Europa și din lume, care văd limpede această amenințare. Prietenii noștri din România sunt esențiali pentru acest demers. Unitatea și determinarea transatlantice comune reprezintă cel mai eficiente instrumente pe care le avem pentru a contracara agresiunea Rusiei. Ne-am luat angajamentul pentru diplomație/Ne angajăm în direcția diplomației și am exprimat cât se poate de clar că singura soluție durabilă, pentru toată lumea, este calea diplomatică. Cu toate acestea, dacă Rusia alege cea de-a doua cale și continuă invadarea Ucrainei, suntem pregătiți și coordonați cu partenerii și aliații noștri să impunem consecințe enorme Rusiei, așa cum au confirmat recent țările G7, Uniunea Europeană și NATO. Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut. Suntem dispuși să consolidăm apărarea Ucrainei și a NATO, după caz, întocmai ceea ce președintele Putin susține că nu dorește. Amenințarea Rusiei la adresa Ucrainei reprezintă o amenințare a valorilor democratice de pretutindeni. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, care sunt în interesul popoarelor democratice, fie ei americani sau români, sau oricare alt popor de pe glob.

Românii au printre cele mai mici salarii (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Românii au printre cele mai mici salarii

Românii au printre cele mai mici salarii din Europa, potrivit Eurostat. Peste două treimi din statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de ţări membre) aveau la 1 ianuarie 2022 un salariu minim pe economie, în 13 ţări membre UE fiind salarii minime sub 1.000 de euro pe lună, în două state depăşesc uşor 1.000 de euro, iar alte şase aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).Salariul minim în cele 21 de state membre ale Uniunii Europene poate fi împărţit în trei grupuri principale, pe baza nivelului în euro. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroAstfel, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro). Românii au printre cele mai mici salarii medii pe economie În Slovenia (1.074 euro) şi Spania (1.126 euro) salarii minime depăşesc uşor 1.000 de euro pe lună, iar restul de şase state membre UE, toate din nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa (1.603 euro), Germania (1.621 euro), Belgia (1.658 euro), Olanda (1.725 euro), Irlanda (1.775 euro) şi Luxemburg (2.257 euro).Comparativ, salariu minim federal în SUA era de 1.110 euro pe lună în ianuarie 2022.Singurele state membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciÎn cele 21 de state membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat salariu minim este de aproape şapte ori mai mare decât cel mai redus. Totuşi, disparităţile sunt considerabil mai mici după eliminarea efectului diferenţelor de preţuri. Salariul minim în Uniunea Europeană variază între 604 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe lună în Bulgaria până la 1.707 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă că salariul minim cel mai mare din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai redus.Pe baza PPS, există două grupuri principale: unul cu un salariu naţional minim peste 1.000 PPS şi altul cu un salariu naţional minim sub 1.000 PPS. În primul grup sunt: Luxemburg, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Irlanda, Slovenia, Spania, Polonia şi Lituania, unde salariu naţional minim variază de la 1.038 PPS în Lituania, la 1.707 PPS în Luxemburg.

Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România (sursă: presidency.ro)
Eveniment

Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România

Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România, potrivit președintelui Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, context în care a subliniat că aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.În cadrul discuţiei, şeful statului a salutat decizia recentă a Consiliului OCDE pe tema extinderii organizaţiei, care deschide calea începerii negocierilor de aderare a ţării noastre la OCDE, şi a mulţumit secretarului general şi statelor membre pentru susţinerea arătată. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroPreşedintele Klaus Iohannis a apreciat că vizita secretarului general al OCDE în România, prima de la anunţarea acestei decizii, reprezintă un mesaj politic cert de recunoaştere a eforturilor şi angajamentului ţării noastre în acest proces de modernizare şi consolidare. Aderarea la OCDE este o prioritate pentru România, spune Iohannis "Preşedintele României a arătat, de asemenea, că decizia Consiliului OCDE constituie un moment istoric aşteptat de partea română, care confirmă angajamentele ţării noastre în sfera principiilor democraţiei, economiei de piaţă şi multilateralismului", arată Administraţia Prezidenţială.A fost reliefată cooperarea de durată dintre România şi OCDE. În context, preşedintele Iohannis a reconfirmat obiectivul de continuare a colaborării strânse cu structurile organizaţiei, pentru implementarea reformelor necesare şi promovarea unei dezvoltări economice sustenabile pentru România. Printre domeniile de interes, şeful statului a evocat excelenta colaborare cu OCDE în sfera educaţiei, exprimând încrederea dezvoltării pe mai departe a cooperării pe acest palier important, în cadrul proiectului "România Educată". Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciLa rândul său, Mathias Cormann a felicitat România pentru decizia favorabilă vizând deschiderea negocierilor de aderare, arătând că ţara noastră se numără printre cei mai activi parteneri ai organizaţiei. Totodată, în perspectiva aderării la OCDE, el a exprimat disponibilitatea organizaţiei de a sprijini partea română în atingerea obiectivelor stabilite, de consolidare instituţională şi de dezvoltare economică şi socială.

Avertismentul OCDE referitor la situația economică (sursă: Facebook/Ministerul Economiei)
Eveniment

Avertismentul OCDE referitor la situația economică

Avertismentul OCDE referitor la situația economică a României. Creşterea economiei României este solidă, dar riscurile sunt ridicate, se arată în studiul dedicat României "Economic Survey of Romania", publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Pandemia de COVID-19 a stopat îmbunătăţirea rapidă a nivelului de trai. Deşi redresarea este solidă, reapariţia virusului înrăutăţeşte perspectivele de creştere a economiei, deoarece rata de vaccinare este scăzută, se menţionează în studiul citat. "Înaintea pandemiei, performanţa economică a Romania era impresionantă. În mai puţin de 20 de ani, Romania a redus cu jumătate decalajul privind PIB-ul pe cap de locuitor faţă de media OCDE, de la aproape 70% la aproximativ 35%. Populaţia expusă riscului de sărăcie sau excluziunii sociale a scăzut la 30% în 2020, de la aproximativ 50% cu 30 de ani înainte", potrivit documentului OCDE. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro România trebuie să utilizeze cât mai mult fondurile europene, profitând de oportunitatea oferită de planul UE NextGeneration, prin care va primi sume mari sub formă de granturi, care vor fi folosite pentru a finanţa Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, susţin autorii raportului. Implementarea eficientă a acestor planuri va necesita întărirea capacităţii administrative, în special în ceea ce priveşte supervizarea proiectelor, în timp ce sunt implementate reformele structurale asociate. Avertismentul OCDE referitor la situația economică a României Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică consideră că este urgentă reformarea sistemului de pensii. "Trebuie reconsiderată legea pensiilor din 2019, deoarece subminează sustenabilitatea finanţelor publice şi limitează resursele disponibile pentru educaţie, îngrijirea sănătăţii, asistenţă socială şi infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării. Stimulentele pentru extinderea vieţii profesionale şi politicile pentru îmbunătăţirea angajării muncitorilor vârstnici trebuie întărite", subliniază reprezentanţii OCDE în document. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR De asemenea, reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul fiscal. Accelerarea modernizării administraţiei fiscale aşa cum este planificată este crucială pentru îmbunătăţirea colectării taxelor. Renunţarea la cheltuielile fiscale ineficiente şi creşterea taxelor cu efect de denaturare mai redus ar putea fi folosită pentru a reduce mai mult tratamentul fiscal denaturant, sporind potenţialul de creştere, se mai arată în studiul OCDE. Potrivit sursei citate, politicile macroeconomice au susţinut economia din 2020. "Riscurile considerabile la adresa perspectivelor cer o normalizare prudentă. Politica monetară a fost în mod corect acomodativă în 2020, dar presiuni inflaţioniste ar trebui în continuare să fie monitorizate cu atenţie", potrivit raportului. În ceea ce priveşte inflaţia, OCDE menţionează că aceasta a depăşit limita superioară a intervalului ţintit de Banca Naţională a României (BNR), în urma creşterii preţurilor la energie şi alimente. BNR a majorat ratele dobânzii din octombrie şi ar trebui să le crească în continuare dacă va fi necesar pentru a evita ca presiunile inflaţioniste să se agraveze, susţine OCDE. De asemenea, politica fiscală ar trebui să se adapteze la evoluţiile economice într-o manieră agilă. "Măsurile de sprijin ar trebui îndreptate către firmele şi sectoarele cele mai afectate, dar viabile. Un plan credibil de consolidare pe termen mediu ar trebui să fie stabilit pentru a permite o reducere graduală a deficitului fiscal, în cazul în care redresarea evoluează conform aşteptărilor. Un astfel de plan ar trebui să includă reforme pentru a accelera absorbţiei fondurilor europene, majorarea colectării veniturilor şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii, care sunt necesare pentru a menţine sustenabilitatea finanţelor publice", au transmis reprezentanţii OCDE în studiul citat. Creşterea productivităţii a fost impresionantă, dar a scăzut în ultimul deceniu. Reformele pentru susţinerea dinamismului afacerilor şi rezolvarea decalajului din infrastructură este esenţiale pentru sprijinirea sporirii productivităţii. Totodată, îmbunătăţirea concurenţei şi a cadrului de reglementare poate ajuta la creşterea productivităţii. În pofida unor progrese făcute pentru reducerea poverii administrative, sistemul complex de autorizaţii şi licenţe încă reprezintă o povară semnificativă pentru afaceri.

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara (sursă: gov.ro)
Eveniment

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara

Românii sunt pesimiști de direcția în care merge țara, potrivit unui sondaj de opinie. Majoritatea românilor este pesimistă în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România şi lumea, relevă cea de a IV-a ediţie a sondajului de opinie intitulat "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false", publicat vineri de INSCOP Research.Potrivit sondajului, 74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită (faţă de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 şi 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 şi 23% în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu răspund. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroDirecţia în care se îndreaptă lumea este percepută de 24,2% ca fiind bună, în timp ce 68,9% consideră greşită direcţia, iar 6,9% nu ştiu sau nu răspund.Evoluţia calităţii vieţii, în comparaţie cu acum 5 ani, a fost apreciată "mai bună" de 29,3% dintre respondenţi, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta "mai grea" şi pentru "nu ştiu/nu răspund" au optat 1,8%. Românii sunt pesimiști de direcția în care merg țara și lumea La întrebarea privind evoluţia calităţii vieţii, 43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea şi 10,2% nu ştiu sau nu răspund."Percepţia direcţiei în care merge ţara s-a mai îmbunătăţit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie şi martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice şi sociale, se observă şi un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcţiei în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcţie bună în lume, respectiv într-o direcţie greşită fiind de 1 la 3. Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul şi mai ales percepţia viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorităţii populaţiei cu excepţia tinerilor care sunt ceva mai optimişti decât media populaţiei", a afirmat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac, potrivit unui comunicat. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AURVice-preşedintele True Story Project (TSP) Dan Andronache a apreciat că "depăşirea crizei politice a determinat îmbunătăţirea percepţiei direcţiei ţării, însă cotele înregistrate de sondajul din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum şi a cadrului general generat de persistenţa pandemiei". Impact asupra calității vieții "Prezenţa acestor factori cauzali este marcată in diada percepţiei calităţii vieţii de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată şi / sau dorită depăşirea acestor crize medicale", a adăugat Andronache.Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 - 18 ianuarie 2022, este împărţit în şapte capitole, capitolul al III-lea fiind dedicat opiniei românilor privind direcţia în care merge ţara şi lumea.Datele au fost culese prin interviuri telefonice, volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.

"Prințesa urbană" părăsește România definitiv (sursa: Facebook/Prințesa urbană)
Eveniment

"Prințesa urbană" părăsește România definitiv

"Prințesa urbană" părăsește România definitiv. Ioana Chicet-Macoveiciuc, autoare de cărţi pentru copii şi blogger cu notorietate, a anunţat că părăseşte România. Anunţul l-a făcut pe pagina sa de Facebook intitulată „Prinţesa urbană“. Ioana Chicet-Macoveiciuc a postat un clip video de puţin peste cinci minute, în care a explicat de ce părăseşte România şi cum a ales să-şi crească copiii în Olanda. "Prințesa urbană" părăsește România definitiv „În momentul în care o să urc acest clip pentru voi noi vom fi deja în avion, pentru prima oară în viaţa noastră cu bilet doar dus. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Ne-am hotărât să plecăm după mulţi ani în care am făcut tot ce-am putut să contribui la schimbarea lucrurilor care atât de tare mă întristează şi mă frustrează şi mă supără aici. Din păcate, nu mai am resurse, am obosit şi nici nu cred că vreo schimbare importantă se va mai întâmpla pe parcursul vieţii mele. "Nu vreau să fiu ipocrită" Sigur că plecăm mai mult pentru copii, dar nu vreau să fiu ipocrită, aşa că o să recunosc că plec în primul rând pentru mine, pentru noi. Cred că avem dreptul să trăim liniştiţi, fără să ne enervăm de zeci de ori pe zi din lucruri care nu ţin de noi şi oricât am face noi eforturi ele nu se vor îmbunătăţi în viitorul apropiat. E o decizie la care am ajuns cu multă-multă tristeţe, pentru că avem atât de mulţi oameni dragi aici, locuri dragi, am construit atâta“, a mărturisit autoarea pe pagina menționată.

România mulțumește Franței pentru trupe. (sursă: presidency.ro)
Eveniment

România mulțumește Franței pentru trupe

România mulțumește Franței pentru trupe, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, care s-a întâlnit, joi, la Palatul Cotroceni, cu ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly.Administraţia Prezidenţială arată într-un comunicat că, în cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte referitoare la stadiul Parteneriatului Strategic dintre România şi Franţa şi perspectivele de dezvoltare a acestuia, cu accent pe componenta de apărare, agenda NATO şi cea a Uniunii Europene, precum şi pe evoluţiile recente în plan securitar din regiunea Mării Negre.Potrivit sursei citate, preşedintele Iohannis a apreciat evoluţia şi rezultatele foarte bune ale cooperării bilaterale dintre ţara noastră şi Franţa în domeniul apărării, inclusiv pe timpul misiunilor executate în comun sub egida NATO, UE, ONU şi OSCE, precum şi în cadrul exerciţiilor multinaţionale. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiŞeful statului a precizat, cu privire la criza de securitate din zonă, că aceasta nu produce efecte doar la nivelul regiunii Mării Negre, ci afectează securitatea întregului spaţiu euroatlantic, subliniind şi importanţa unităţii şi solidarităţii la nivelul Uniunii Europene şi al NATO. România mulțumește Franței pentru trupele care vor ajunge la noi În acest context, preşedintele Iohannis a transmis mulţumiri Franţei pentru disponibilitatea de a participa la prezenţa militară avansată a NATO în ţara noastră, ca parte a răspunsului aliat la deteriorarea mediului de securitate în estul Europei. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”În ceea ce priveşte agenda europeană, şeful statului şi-a exprimat aprecierea pentru obiectivele foarte ambiţioase stabilite de Franţa pentru Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, obiective care vor contribui la continuarea progreselor în domeniul securităţii şi apărării, şi a dat asigurări privind sprijinul României pentru materializarea acestora."În contextul diversificării provocărilor de securitate, preşedintele României a reliefat faptul că parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană este esenţial pentru securitatea europeană şi a accentuat necesitatea de consolidare în continuare a acestuia, în spiritul complementarităţii şi sinergiei eforturilor", arată Administraţia Prezidenţială.Ministrul francez al Apărării a apreciat relaţiile de cooperare bilaterală cu România şi a reliefat interesul Franţei de a continua dezvoltarea şi diversificarea acestora.Florence Parly a prezentat priorităţile Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe Busola Strategică, proiectele subsumate Cooperării Structurate Permanente şi Politicii de Securitate şi Apărare Comună, politica spaţială şi cooperarea în domeniul securităţii cibernetice.Oficialul francez a evidenţiat şi contribuţia semnificativă a ţării noastre în cadrul Uniunii Europene şi al NATO pe componenta de apărare, subliniind foarte buna colaborare dintre cele două state în cadrul misiunilor din teatrele de operaţii, cu accent pe participarea la misiunile comune privind combaterea terorismului din regiunea Sahel.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră