duminică 05 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

886 articole
Internațional

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze. Germania sprijină Polonia şi România în vederea adaptării căilor ferate ale celor două ţări pentru a permite exportul milioanelor de tone de cereale blocate în Ucraina, din cauza blocadei maritime a Rusiei, a afirmat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, transmite Reuters. "Şinele de cale ferată trebuie să fie modernizate, trebuie să avem vagoane de transport marfă adecvate, iar Guvernul german lucrează pentru remedierea problemei cu multe alte părţi", a declarat oficialul german înaintea reuniunii de la Luxemburg a miniştrilor de Externe din ţările UE. Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze Oficialul a adăugat: "Este clar că, în final, cu certitudine nu vom putea scoate din Ucraina toate acele cereale, dar dacă reuşim să trimitem la export o parte din ele, pe diverse rute, va reprezenta un ajutor în această provocare globală". Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată De la pierderea dramatică a veniturilor din export şi până la câmpurile înţesate cu mine şi maşini agricole distruse, invazia rusească a avut un impact semnificativ asupra sectorului agricol din Ucraina. Acum, porturile de la Marea Neagră sunt închise, în pofida eforturilor internaţionale de a ajunge la un acord, recoltarea este pe cale să înceapă, iar silozurile sunt încă pline cu recolta de anul trecut, potrivit Agerpres. Înainte de război, Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb şi floarea soarelui, iar întreruperea livrărilor din Ucraina a trimis o undă de şoc pe pieţele agricole mondiale, ducând preţurile la alimente la valori record şi îngrijorări cu privire la foamete la nivel mondial.

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Regele Belgiei a ajuns în România (sursa: Captura video)
Internațional

Regele Belgiei a ajuns în România

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari din Europa Foto: Facebook
Politică

Procentul românilor nu cred Rusia vinovată

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

România are o vocație masivă în zona Mării Negre Foto: Facebook
Internațional

România are o vocație masivă în zona Mării Negre

România are o vocație masivă în zona Mării Negre. România este o ancoră strategică pentru NATO. Sunt absolut convins că această transformare strategică a zonei noastre și a României va atrage și efecte economice pe măsură, a spus Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice. România are o vocație masivă în zona Mării Negre „România este în mod evident o ancoră strategică, într-o zonă foarte complexă a Europei. România are o vocație masivă în zona Mării Negre, dar este o vocație multiregională și ceea ce România oferă ca geografie, ca densitate strategică și ca nivel de loialitate față de Alianță, sunt ingrediente extrem de apreciate aici, la NATO. Şi este evident faptul că în acest moment, în care integrarea NATO începută în urmă cu câțiva ani de zile se desăvârșește într-un fel, vom avea acum prezență NATO și apărare și descurajare la nivelul Europei de Vest. Se întâmplă și la noi. Sunt absolut convins că această transformare strategică a zonei noastre și a României va atrage și efecte economice pe măsură. Întotdeauna strategicul este precursorul economicului. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Când ai pace, stabilitate, securitate, este mai ușor să ai investiții, dezvoltare, locuri de muncă și un trai mai prosper. Deci, aceasta este, de fapt, rolul României de ancoră strategică și sunt convins că cei de acasă, indiferent de politică, indiferent de momentul sau de poziția în care ne aflăm, vom contribui cu toții la acest binom: securitate, prosperitate - este ceea ce face ca NATO să fie atât de important și de relevant pentru noi toți", a spus Mircea Geoană. Secretarul NATO a dezvăluit și ce se va întâmpla astăzi la Bruxelles, dar şi cum se desfăşoară pregătirile pentru Summitul de la Madrid. „Această întâlnire ministerială este ultimul moment politic înainte de summit-ul NATO de la Madrid, care este peste câteva zile deci este, dacă vreți, ultima bornă pe un drum către un summit pe care noi numim Transformator, cel care va produce schimbări în ceea ce face NATO pe foarte multe fronturi. Războiul pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei a zguduit din temelii sistemul de securitate european. E normal să ne pregătim, vom continua să sprijinim Ucraina, vom continua să întărim flancul estic al NATO, vom întări zona Mării Negre, care este astăzi sub o presiune crescândă datorită evoluțiilor din această zonă, dar vom continua să ne adaptăm tehnologic. Vom invita în premieră liderii din zona Asia-Pacific la un summit NATO, pentru pentru prima dată în istoria noastră, premierii Japoniei, Australiei, președintele Coreei de Sud, premierul Noii Zeelande. (...) Asistăm la o schimbare profundă a modului în care NATO vede apărarea aliaților de pe flancul estic și faptul că Rusia este un actor agresiv și imprevizibil, ne face să ne luăm măsuri în consecință. Până recent, până la invazia din 2014, NATO nu avea nicio prezență pe flancul estic. Nu era nevoie. Înțelegerea noastră cu Rusia în actul fondator NATO-Rusia din 1997 indica că Rusia, pe de o parte, își lua angajamentul, atunci că nu-și atacă vecinii, că nu are pretenții teritoriale și că permite de fapt țărilor din Europa să-și aleagă propriul destin. Iată cum și-a încălcat propriul cuvânt Federația Rusă. Și atunci, evident, nu era nevoie de prezență NATO în est. După ocuparea ilegală a Crimeei, a început o prezență NATO relativ lejeră, grupul de luptă în zona Mării Baltice și în Polonia, o prezență și în România, în zona Mării Negre. Dar noua realitate strategică ne conduce către decizie că e nevoie să schimbăm în mod fundamental modul în care imaginăm apărarea și descurajarea pe flancul estic. Deci, va fi mai multe din întreg meniul de apărare și descurajare, mai multe trupe terestre, mai multă vigilență și aeriană, mai multe active în zona maritimă, mai multe active în zona cyber, în zona de spațiu, mai multe exerciții, mai multă repoziționare de echipamente, o nouă arhitectură de sisteme de apărare antirachetă. Deci este, dacă vreți, o o abordare holistică a ceea ce înseamnă apărare și descurajarea e de făcută pe cu anumit grad de flexibilitate, pentru că nu fiecare țară, fiecare geografie de pe flancul estic sunt identice”, a spus Geoană.

Iohannis mulţumit de prezenţa militarilor francezi în România (sursa: Facebook/Administratiaprezidentiala)
Internațional

Iohannis, mulţumit de prezenţa militarilor francezi în România

Iohannis, mulţumit de prezenţa militarilor francezi în România. Cooperarea dintre România şi Franţa pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebit, a declarat Klaus Iohannis la Baza militară din Kogălniceanu, alături de președintele francez, Emmanuel Macron. Iohannis, mulţumit de prezenţa militarilor francezi în România "Vizita dumneavoastră, domnule preşedinte, şi consultările substanţiale pe care tocmai le-am încheiat sunt o nouă dovadă a relaţiei bilaterale excelente de parteneriat strategic autentic dintre ţările noastre. Bine ai venit, dragă Emmanuel ! Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cooperarea noastră pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi, pot să spun, foarte binevenită ", a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, la Baza "Mihail Kogălniceanu". EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Iohannis a mulţumit încă o dată pentru prezenţa militarilor francezi în România şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al grupului de luptă NATO din ţara noastră, a cărui operaţionalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang. "De altfel, un loc aparte al discuţiilor noastre l-a avut pregătirea Summit-ului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esenţiale pentru viitorul Alianţei şi pentru securitatea noastră comună. Astfel, am discutat cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul concept strategic, despre susţinerea partenerilor Alianţei şi perspectivele aderării Suediei şi Finlandei", a completat Iohannis, potrivit Agerpres.

Ucraina: Au fost stabilite două rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor Foto: Twitter
Eveniment

Rute Polonia România pentru exportul cerealelor

Au fost stabilite două rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor din Ucraina, scrie The Guardian, citându-l pe adjunctul ministrului de externe ucrainean, Dmitro Senik. Rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor El a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Rusiei a Ucrainei a blocat exporturile de cereale de la Kiev prin Marea Neagră, provocând penurie și creșterea prețurilor, transmite Reuters. Aproximativ 30 de milioane de tone de cereale sunt blocate pe teritoriul Ucrainei, care este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume. Ukraine is capable of feeding 400 mln people. Despite war, farmers planted 70% of the spring corps. However, they don't have storage for harvest as at least 20 mln tons of grain harvested last year can't be transported pic.twitter.com/yCLl4O48tb— Daria Kaleniuk (@dkaleniuk) June 10, 2022 Ucraina este în discuții cu statele baltice pentru un al treilea coridor pentru exporturile de alimente, a mai declarat Senik. Oficialul nu a dat detalii despre ce cantitate de cereale a fost deja transportată sau ar urma să fie transportată prin aceste rute. Citește și: Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat Însă, la granița dintre România și Republica Moldova, timpii de așteptari sunt extrem de mari. În această dimineață, aproape 300 de camioane staționau la punctul de trecere al frontierei Leușeni. La acest punct de frontieră, erau de gardă echipe de medici și asistenți medicali din cadrul Poliției de Frontieră, dar și specialiști psihologi de la IGSU Moldova. Guvernul României nu a comunicat nimic pe această temă și, mai grav, nu pare să aibă un plan pentru a scurta timpii de așteptare din vămi.

Rusia acuză România că discriminează cetățenii ruși (sursa: Facebook/ Ambasada Rusiei în România)
Internațional

Rusia acuză România că discriminează cetățenii ruși

Rusia acuză România că discriminează cetățenii ruși. Ambasada Rusiei în România primește sesizări cu privire la încălcarea drepturilor cetățenilor ruși în această țară, a anunţat miercuri, 8 iunie, în timpul unei conferințe de presă online, șeful misiunii diplomatice Valeri Kuzmin, informează RADOR. „Da, au existat astfel de apeluri către ambasadă, sau mai bine zis către departamentul consular și din păcate, probabil că vor mai exista” – a spus diplomatul. Rusia acuză România că discriminează cetățenii ruși Acesta a precizat că în majoritatea cazurilor, cetățenii ruși din România se confruntă cu o problemă în domeniul serviciilor bancare. În special, vorbim despre blocarea conturilor sau refuzul emiterii de carduri bancare, precum și finanțarea afacerilor. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Deocamdată, acest lucru nu a afectat afacerile cu petrol și gaze sau domeniul culturii, ca în unele țări occidentale, unde clasicii ruși sunt interziși. Nu au existat semnale de alarmă nici de la studenți. Totuşi, subliniază ambasada Rusiei, autoritățile române și chiar Ministerul de Externe al României nu manifestă nici o dorință de eliminare a faptelor de discriminare din sectorul bancar, invocând faptul că aceasta „nu este de competența lor”. Ambasadorul rus a adăugat că recent a fost sesizat cu privire la o nouă procedură de acreditare a angajaților misiunilor ruse în străinătate, care, în opinia sa, „nu va conduce la condiții mai favorabile pentru activitatea unei misiuni diplomatice, așa cum prevede Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”. Totodată, Kuzmin a dat o evaluare pozitivă a modului în care organele de drept române desfășoară activităţi pentru a asigura protecția Ambasadei Rusiei, care le deosebește favorabil de o serie de alte capitale europene.

O aeronavă străină a survolat spațiul românesc (sursa: Pixabay)
Internațional

O aeronavă străină a survolat spațiul românesc

O aeronavă străină a survolat spațiul românesc. O aeronavă bimotor de mici dimensiuni, tip Beechcraft, la bordul căreia se aflau două persoane, a survolat, miercuri seară, la joasă înălţime, spaţiul aerian al Ungariei, României, Serbiei şi Bulgariei, informează Ministerul Apărării. Precizăm că aeronava în discuţie, care a evoluat în spaţiul aerian al României pe traiectul Oradea - Caransebeş - Drobeta Turnu Severin, nu a manifestat un comportament ostil sau periculos. În niciun moment, pilotul aeronavei nu a răspuns interogărilor radio şi nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare interceptoare, potrivit normelor internaţionale. O aeronavă străină a survolat spațiul românesc Din datele disponibile la acest moment, aeronava a decolat din Ungaria, din zona Debreţin, în jurul orei 17,30, fără a avea un plan de zbor aprobat şi fără a avea pornite mijloacele electronice de identificare de tip transponder. Aeronava a fost interceptată în spaţiul aerian al Ungariei de două aeronave militare ale Forţelor Aeriene Ungare, de tip JAS 39 Gripen, la ora 17,38. Aeronava nu a răspuns interogărilor radio şi nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În jurul orei 17,49, aeronava a intrat în spaţiul aerian al României, în zona Oradea, fiind însoţită de cele două aeronave militare maghiare, în baza acordului cross-border dintre România şi Ungaria. La ora 17,58 aeronavele maghiare s-au întors către bază, ţinta fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene ale SUA, dislocate pe Baza 86 Aeriană Feteşti, care se aflau în misiune de patrulare în spaţiul aerian al României. "Misiunea celor două aeronave americane a fost similară, de interogare radio, identificare vizuală şi escortare a aeronavei ţintă", transmite MApN La ora 18,36, aeronavele americane au solicitat aprobarea de revenire pe Baza 86 Aeriană, misiunea de poliţie aeriană fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, decolate de pe aceeaşi bază aeriană. "Aeronavele militare române au interceptat aeronava-ţintă la ora 18,42 şi au continuat misiunea de interogare şi escortare. Aeronava ţintă, care a continuat să nu răspundă interogărilor radio şi semnalelor vizuale, a intersectat, în jurul orei 19,00, pentru un interval de aproximativ două minute, şi spaţiul aerian al Serbiei, într-o zonă aflată între Drobeta Turnu Severin şi Korbovo", precizează MApN. În jurul orei 19,09, aeronava-ţintă a traversat în spaţiul aerian al Bulgariei. Cele două aeronave F-16 române au încheiat misiunea de poliţie aeriană şi au aterizat la Feteşti în jurul orei 19,46. Autorităţile bulgare investighează, la acest moment, la sol, zona ultimei poziţii cunoscute a ţintei, pentru identificarea aeronavei şi stabilirea detaliilor, mai arată reprezentanţii MApN.

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Foto: Inquam/ Adela al-Haddad
Internațional

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon susține că se pregătește o "conexiune" politică și militară între Chișinău și România, avertizând ca Moldova riscă să fie atrasă într-un "război regional sângeros", relatează TASS. Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Se pregăteşte o Unire tehnică, politico-militară, pe care ulterior vor încerca să o formalizeze şi legalizeze juridic de Parlamentul majoritar PAS şi de Curtea Constituţională capturată, sub "protecţia" trupelor străine prezente aici, aşa cum a mai fost în istoria poporului nostru la începutul secolului trecut, a scris Dodon într-o postare făcută pe canalul său de Telegram. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Dodon acuză Occidentul că "dorește să-i folosească pe moldoveni drept carne de tun în bătălia geopolitică care se desfășoară în prezent în această regiune". "De fapt, toate aceste procese de înarmare și isterie anti-rusă sunt organizate intenționat pentru a justifica prezența trupelor NATO pe teritoriul Republicii Moldova", susține fostul președinte moldovean.

Racheta Satan II pentru "românii răzbunători", cere Rogozin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Racheta Satan II pentru "românii răzbunători"

Racheta Satan II pentru "românii răzbunători". Şeful Agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, Dmitri Rogozin, a ameninţat luni trei ţări din Europa de Est că Rusia ar putea lansa rachete balistice asupra lor, după ce statele respective au interzis survolarea spaţiului lor de către avionul care l-ar fi transportat pe şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-o vizită la Belgrad. Racheta Satan II pentru "românii răzbunători" Bulgaria, Macedonia de Nord şi Muntenegru, ţări vecine Serbiei şi toate membre NATO, şi-au închis spaţiul aerian pentru avionul lui Serghei Lavrov, care urma să efectueze o vizită de două zile în Serbia, cele trei ţări invocând sancţiunile impuse de UE Rusiei după lansarea ofensivei sale în Ucraina la 24 februarie. Kremlinul a calificat gestul drept o acţiune ostilă din partea celor trei ţări, dar a afirmat că aceasta nu va împiedica Moscova să menţină contactul cu ţările prietene. Lavrov a dat vina pe UE şi NATO pentru incident. Sarmat, în dotarea forțelor ruse abia la iarnă "Ştiţi la ce este bun un Sarmat? El nu va cere permisiunea de survol laşilor de bulgari, românilor răzbunători şi muntenegrenilor care ne-au trădat istoria comună", a ameninţat Rogozin într-o postare pe Twitter. Вот чем хорош "Сармат"? Он у трусливых болгар, злопамятных румын и предавших нашу общую историю черногорцев согласие на пролёт спрашивать не будет. Равно как и у прочих шведов.— РОГОЗИН (@Rogozin) June 5, 2022 Sarmat este o rachetă intercontinentală balistică rusă, dar care, potrivit aceluiaşi Rogozin, va intra în dotarea armatei ruse abia la sfârşitul toamnei, până atunci urmând să treacă o serie de teste, aşa cum a declarat şeful Roskosmos pentru media de stat ruse în 21 mai, conform Rossia-24. Racheta Sarmat a fost testată la 20 mai de pe cosmodromul Pleseţk, lansarea sa fiind urmărită de preşedintele Vladimir Putin. Autorităţile ruse au declarat atunci că testul a fost reuşit. Kosaciov cere o reacție "extrem de severă" Vizita lui Lavrov la Belgrad fusese planificată pentru 6 şi 7 iunie, cu trei zile înainte de vizita cancelarului german Olaf Scholz. Lavrov a spus într-o conferinţă de presă luni că Rusia nici măcar nu şi-ar fi putut imagina o astfel de decizie din partea a trei state membre ale NATO. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Referindu-se la Serbia, ministrul rus de externe a spus că unei ţări suverane i-a fost refuzat dreptul la propria politică externă, notează HINA. "Nimeni nu va putea distruge relaţiile noastre cu Serbia", a declarat Serghei Lavrov în aceeaşi conferinţă de presă. Vicepreşedintele Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Konstantin Kosaciov, a denunţat luni un "demers al NATO" îndreptat împotriva Rusiei şi a Serbiei şi a cerut o "reacţie comună şi extrem de severă" care să se traducă "prin acţiuni practice, concrete", notează AFP.

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Foto: Facebook Alexandru Bodean
Politică

Blocaj granița România și Republica Moldova

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi pentru a trece frontiera. Vameşii moldoveni dau vina pe cei români şi spun că, în timp ce ei controlează până la 150 de camioane pe zi, românii verifică aproximativ 50, motiv pentru care se formează cozi uriaşe. Presa susține că situația s-ar datora defecțiunilor frecvente ale sistemului informatic din vămile române. Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Acum patru zile, un șofer de TIR din Republica Moldova a decedat după o așteptare de peste 20 de ore. Situaţia cea mai gravă este la Vama Leuşeni-Albiţa, acolo unde s-au format coloane de TIR-uri de până la zece kilometri. Un jurnalist de la Chișinău, Alexandru Cozer, a spus că la granița dintre Polonia și Ucraina situația este incomparabil mai bună. „Ce se întâmplă azi la punctele de trecere a frontierei cu România, cu cozile deja de zeci de km la camioane e o crimă. La propriu. Pentru că deja șoferi de camion au făcut infarct de la surmenaj stând la aceste cozi și au murit. Toți dau vina pe Putin și strâng din umeri. Ok, e vina lui Putin, dar acum ce, tre' să lăsăm mâinile în jos și să nu facem nimic? Ce se întâmpla dacă făceau așa și ucrainenii? Și cum e posibil ca la granița ucraineano-poloneză, de 5-6 ori mai multe camioane să treacă mult mai repede decât la cea moldo-română?! Acolo fără promisiuni goale ce durează deja de mai bine de 10 ani s-au făcut și puncte comune de trecere a frontierei, aici gargară multă și poduri de flori”, a scris Cozer, pe Facebook. PSD a vrut fief separat de ANAF Vămile au fost desprinse de ANAF, în decembrie, iar șeful instituției a fost numit la propunerea PSD. Șeful vămilor, Bogdan-Lari Mihei, a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Bogdan Lari Mihei Foto: Autoritatea Vămilor Mihei a mai fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD. El a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României (sursa: Facebook/Ambasada Rusiei în România)
Eveniment

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României. Ministerul rus de Externe nu a raportat niciun caz de persecuție împotriva vreunui cetățean rus în România, în anul 2021, dar reclamă ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei”, potrivit raportului anual al instituției. Ambasada Rusiei la București a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe fragmente din raportul pentru 2021 al Ministerului rus de Externe privind ”încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși în țări străine”. Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României Din fragmentele evidențiate de ambasadă reiese că ”în 2021 instituțiile străine ruse nu au identificat cazuri de detenție politică și persecuție a cetățenilor ruși în România, privarea de copii, obstrucționarea și limitarea activităților jurnaliștilor și persoanelor ruse reprezentând interesele patriei, mass-media mainstream, precum și încălcarea drepturilor cetățenilor noștri în centrele de detenție”. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Reprezentanții Moscovei se plâng de ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei în discursul politic românesc, umflarea sentimentelor rusofobe în mass-media pro-occidentală în ansamblul ei”, care ”au un efect negativ asupra situației și condiției morale a unei părți a compatrioților ruși ce trăiesc de ceva timp în România”. ”În 2021, misiunile diplomatice ruse nu au descoperit niciun caz de detenție în România a cetățenilor ruși și persecutare a acestora din motive politice, îndepărtare a copiilor din familiile acestora, obstrucționare și restrângere a activităților jurnaliștilor ruși și a persoanelor care reprezintă interesele presei interne, precum și niciun caz de încălcare a drepturilor cetățenilor noștri în locurile de detenție”.

România are încredere în NATO(sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

România beneficiază de "garanţii de securitate"

România beneficiază de "garanţii de securitate". România este un aliat puternic şi respectat în cadrul NATO, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, joi, la ceremonia de Ziua Eroilor organizată în Parcul Carol. România beneficiază de "garanţii de securitate" În acest context, ţara noastră beneficiază de "garanţii de securitate", a adăugat şeful statului. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon El a vorbit despre agresiunea rusă asupra Ucrainei şi a subliniat că acest lucru ne face conştienţi că "trebuie să protejăm în mod permanent valorile democratice şi pacea durabilă", potrivit Agerpres. Şeful statului a evidenţiat solidaritatea ţărilor aliate în faţa agresiunii ruse.

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Internațional

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale. Procesul de emitere, distribuire şi încărcare a voucherelor sociale oferite prin programul guvernamental "Sprijin pentru România" va demara începând cu data de 1 iunie, a anunţat luni Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat de presă. Tichetele au o valoare nominală de 250 lei, sunt destinate persoanelor aflate în situaţii de deprivare materială sau risc de sărăcie şi fac parte din cea mai importantă iniţiativă de acest gen derulată până acum din perspectiva numărului de beneficiari. Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale Potrivit sursei citate, peste 2,5 milioane de beneficiari vor primi tichete pentru achiziţia de produse alimentare în valoare de 3,1 miliarde de lei. De asemenea, o premieră este reprezentată de sursa multiplă de finanţare, atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020, precum şi din viitoarea perioadă de programare 2021-2027, prin Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS). Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar "Iniţiativa acordării cu promptitudine a tichetelor sociale reprezintă în sine o serie de premiere în administraţia centrală, efort care nu ar fi fost posibil fără o mobilizare şi sincronizare a mai multor ministere, companii naţionale şi private. Începând cu identificarea beneficiarilor din categorii vulnerabile diferite, contractarea şi evident producţia unui număr atât de mare de carduri, sincronizarea şi validarea listelor de beneficiari între Ministerul Muncii şi ANAF, distribuţia la nivel naţional şi încărcarea o dată la două luni a acestor carduri, toate acestea reprezintă un exemplu de solidaritate şi de mobilizare la nivelul Guvernului", a declarat ministrul Investiţilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. Cine sunt beneficiarii Pe lista celor peste 2,5 milioane de beneficiari care primesc tichete sociale, conform OUG nr.63/2002, se află: pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare; persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare. Calendarul distribuţiei voucherelor prevede încărcarea acestora o dată la două luni, în patru tranşe (iunie - iulie, august - septembrie, octombrie - noiembrie, decembrie 2022 - ianuarie 2023), reprezentanţii MIPE având în vedere ca la jumătatea lunii iulie, după evaluarea implementării primei etape, să adapteze calendarul următoarelor tranşe pentru ca beneficiarii să poată utiliza cât mai urgent voucherele pentru achiziţionarea alimentelor şi meselor calde. Mecanismul de distribuire prevede trei etape, respectiv emiterea cardurilor de către unităţile desemnate (imprimarea datelor beneficiarilor şi inserarea CIP-ului), distribuirea prin intermediul CN Poşta Română şi încărcarea valorică a cardurilor.

România vrea să accelereze extracția gazelor (sursa: Pixabay)
Internațional

România vrea să accelereze extracția gazelor

România vrea să accelereze extracția gazelor. România ar putea accelera primul său proiect de foraj în apele de mare adâncime din Marea Neagră, pe fondul crizei de gaze naturale în Europa, a declarat pentru Bloomberg un director de la Romgaz, unul dintre partenerii implicaţi în proiectul Neptun Deep. Romgaz SA, care tocmai a preluat de la Exxon Mobil participaţia sa de 50% la proiectul Neptun Deep, susţine că este posibil ca operatorul proiectului, grupul petrolier OMV Petrom SA, să reevalueze dezvoltarea proiectului, odată cu creştere preţurilor la energie şi a costurilor de construcţie. România vrea să accelereze extracția gazelor "Având în vedere ce se întâmplă în Uniunea Europeană, şi necesarul de a avea gaze mai devreme decât ne aşteptam, încercăm să analizăm diferite abordări. Analizăm diferiţi indicatori în contextul în care preţul gazelor a explodat", a declarat directorul financiar de la Romgaz, Răzvan Popescu, într-un interviu pentru Bloomberg. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Chiar dacă Petrom va avea ultimul cuvânt, în calitate de operator la proiectul Neptun Deep, partenerii analizează posibilitatea de a se baza mai mult pe infrastructura existentă din Marea Neagră şi să împartă proiectul în două şi chiar trei faze pentru a aduce, mai devreme, gazele pe piaţă, a spus Răzvan Popescu, potrivit Agerpres. "Producţia la Neptun nu ar trebui să înceapă mai târziu de 2026. Aceasta este estimarea iniţială din planurile Exxon dar poate există o modalitate de a urgenta lucrurile pentru că ştim cât de necesar este să avem gaze europene", a adăugat Răzvan Popescu. Romgaz, care aşteaptă ultimele aprobări pentru a putea finaliza preluarea participaţiei deţinută de Exxon Mobil la Neptun Deep, are de gând să vândă obligaţiuni internaţionale pentru a finanţa proiectul, precizează Răzvan Popescu. Compania are în vedere obligaţiuni pe cinci şi şapte ani, cu o primă emisiune în valoare de 500 de milioane de euro, care ar putea fi lansată mijlocul lui 2023, urmată un an mai târziu de o emisiune similară, potrivit directorului financiar. După adoptarea Legii offshore, Romgaz şi Petrom ar urma să ia o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep până la finele lui 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră