vineri 03 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

883 articole
Politică

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia Foto: Kremlin.ru
Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 Foto: Poliția română
Politică

Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017

Punctul de amendă rămâne înghețat la nivelul din 2017, deși România este pe primul loc în UE la decese în accidente rutiere, arată Asociația Pro Infrastructură. Punctul de amendă ar trebui să fie 10% din salariul minim brut pe economie, iar acesta a crescut constant, urmând să ajungă la 3.000 de lei pe lună în 2023. Menținerea valorii de 145 de lei pentru punctul de amendă, la nivelul din 2017, a fost anunțată de ministerul de Finanțe. Punctul de amendă, înghețat la nivelul din 2017 „Bizoneală ieftină în continuare în Țara lui Papură Vodă! Miercuri, Finanțele au anunțat că punctul de amendă rămâne înghețat și în 2023 la 145 de lei, încremenit în timp de la începutul lui 2017 chiar dacă, teoretic, el este 10% din salariul minim brut pe economie. La salariul minim brut actual, ar trebui să fie 255 lei, iar dacă acesta ar sări la 3000 lei de la 1 ianuarie 2023, punctul de amendă ar trebui să fie 300 lei. Să ne mai mirăm că vreo 2000 de oameni mor anual pe drumurile noastre? Că suntem primii în Europa la acest capitol? Infrastructura rutieră proastă și șoferii inconștienți ne vor ține în top și în 2023. Politicienii fără scrupule și conștiință, dar cu girofar albastru și mari iubitori de voturi, cu larga participare a Poliției Române care ridică din umeri, ascund în continuare coasa după fiecare curbă mai periculoasă. În van URLĂM de ani de zile să se ia măsuri nepopulare, dar necesare: creșterea amenzilor, pușcărie pentru faptele grave (precum intrarea intenționată pe contrasens pe drumurile cu parapet median), radare fixe și, bineînțeles, creșterea nivelului de siguranță a infrastructurii rutiere (de la 2+1 alternativ pe DN2 și până la separarea sensurilor pe bretelele bidirecționale în nodurile de autostradă). Degeaba. Soluțiile de bun simț, logice, simple și eficiente pe care le cerem obsesiv de ani de zile stau la sertar și sunt tergiversate din motive stupide. Iar pe drum tronează nesimțirea, ilogica, bizoneala și moartea. Somn ușor, România!”, a scris, pe Facebook, această asociație. „Punctul de amendă rămâne la fel ca în 2022, 1.45 de lei”, a precizat Adrian Câciu, la Digi24. În plus, amenzile de circulație luate în România pot fi reduse cu 50% dacă sunt plătite într-un interval de 15 zile. România, pe primul loc în UE Cu 92 de decese la un milion de locuitori, în 2021, România este pe primul loc în UE la capitolul morți în accidente rutiere, arată datele publicate recent de Comisia Europeană. În România, numărul deceselor din accidente rutiere a crescut cu 7% în 2021 față de 2020. În perioada 1 ianuarie – 30 august 2022, în toată țara, au fost înregistrate 2.878 de accidente, soldate cu decesul a 1.029 de persoane și rănirea gravă a altor 2.258. Citește și: Sondaj comandat de Academia Română în Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim. Popularitatea lui Putin, uriașă, peste Zelenski. Aderarea la NATO – nepopulară Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, au fost înregistrate cu 253 mai puține accidente (-8%), cu 88 mai puține persoane decedate (-7,9%) și cu 185 mai puține persoane rănite grav (-7,6%) .

7,1 milioane tone cereale din Ucraina, exportate prin România Foto: Inquam/ Daniel Stoenciu
Eveniment

7,1 milioane tone cereale Ucraina, exportate România

Aproximativ 7,1 milioane tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin România, anunță ministrul de Externe Bogdan Aurescu într-un interviu pentru Adevărul. La acestea se mai adaugă și alte produse agricole din Ucraina, circa 1,3 milioane tone, tranzitul total de produse agricole ajungând la 8,4 milioane de tone. Pentru comparație, Bogdan Aurescu a arătat că tot ceea ce s-a transportat prin “Coridoarele de solidaritate” create de Uniunea Europeană a fost de aproximativ 16 milioane de tone. În consecință, jumătate din produsele agricole exportate prin aceste coridoare au trecut prin România. 7,1 milioane tone cereale din Ucraina, exportate prin România „Noi am reușit prin România, de la începutul războiului și până în prezent, să facilităm tranzitarea a 7.1 milioane de tone de cereale, la care se mai adaugă și alte produse agricole din Ucraina, în total 8.4 milioane de tone de produse agricole, în principal cereale, din Ucraina. Pentru asta, noi ne-am îmbunătățit infrastructura, și feroviară și în porturi, atât prin eforturile noastre, cât și prin cooperarea altor state, cum ar fi Franța, Statele Unite. Această dezvoltare logistică, dacă vreți, poate să fie utilă și pentru procesul de reconstrucție a Ucrainei, pentru că această rețea de transport poate să funcționeze și în sens invers, nu doar dinspre Ucraina spre România și apoi spre alte zone ale lumii, unde este nevoie de aceste produse, dar și în sensul transferării de materiale sau de alte produse necesare pentru reconstrucția Ucrainei. Continuăm aceste eforturi pe care România le face pentru a sprijini tranzitul cerealelor ucrainene. Dacă facem o comparație între efortul României, 8.4 milioane de tone, și tot ceea ce s-a transportat în ceea ce se numesc “Coridoarele de solidaritate” create de Uniunea Europeană, aproximativ 16 milioane de tone, vă dați seama că efortul României depășește jumătate din acest volum”, a explicat șeful diplomației române. Foto: Twitter Dmytro Kuleba Ruta prin Marea Neagră, puțin mai eficientă Aurescu a comparat efortul României cu volumul de cereale exportate din Ucraina pe Marea Neagră, prin coridoarele agreate cu Rusia. „Iarăși, putem compara acest efort cu ceea ce s-a reușit a se transporta prin Inițiativa Mării Negre privind Cerealele – Black Sea Grain Initiative, care a fost recent prelungită cu încă 120 de zile. Pe acea rută s-au tranzitat până în prezent peste 11,1 milioane de tone de cereale și alte produse agricole ucrainene. O simplă comparație a acestor cifre arată clar care este volumul contribuției României, iar această contribuție vreau să spun că este extrem de apreciată la nivel internațional”, a mai arătat demnitarul. #Romania launched a broad-gauge railway to the Danube port of Galati, which will help to deliver #Ukrainian goods faster. They were completed ahead of schedule & trains coming from #Ukraine through #Moldova can unload grain directly in the port of Galati. pic.twitter.com/2MH8yvfYom— News from Ukraine (@uasupport999) July 7, 2022

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, atac direct la primirea României în Schengen Foto: Facebook Karl Nehammer
Eveniment

Cancelarul Austriei, atac la primirea României Schengen

După ministrul de Interne, Gerhard Karner, și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a lansat un atac direct la primirea României în Schengen. Nehammer se află azi în vizită în Croatia, de asemenea stat candidat pentru intrarea în spațiul Schengen. Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegalr, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus Nehammer înaintea unei vizite în Croația. Această remarcă a fost făcută și de ministrul de Interne Gerhard Karner, la 18 noiembrie: „Poliția a preluat deja 100.000 de migranți în Austria în acest an. Dintre acești 100.000, 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară a UE, deși au trecut prin mai multe țări terțe sigure. Extinderea unui sistem defect nu poate funcționa. Poziția mea de ministru de interne este clară: nu pot accepta desființarea controalelor la frontieră”. Daher "gibt es hier von mir als Innenminister, verantwortlich für die Sicherheit, ein klares Nein", erklärte Gerhard Karner (ÖVP) zur Schengen-Erweiterung im Ö1-"Mittagsjournal". https://t.co/jz1T0yWcll— Kleine Zeitung (@kleinezeitung) November 18, 2022 Cancelarul austria a sugerat că s-ar putea vota separat pentru primirea Croației în Schengen. „Din Croația abia simțim presiunea migrației către nord. Deoarece Croația îndeplinește protecția frontierei într-o manieră exemplară, nu văd nicio problemă acolo. Țările sunt votate individual”, a spus el, potrivit Kleine Zeitung. Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen fără controale pentru a include Bulgaria, Croația și România. Votul decisiv ar trebui să aibă loc la Bruxelles pe 8 decembrie și este necesară unanimitatea. Citește și: Putin muncește: a inaugurat o statuie a lui Fidel Castro împreună cu președintele cubanez, ocazie cu care cei doi au înjurat SUA Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat joi, în emisiunea Audiență Națională, la DigiFM, că România are cele mai mari șase de până acum să fie acceptată în spațiul Schengen, în luna decembrie. Totuși, dacă acest lucru nu se va întâmpla, procedura ar fi reluată de la început, iar perioada de așteptare ar fi de cel puțin doi ani. „Ar fi o problemă de funcționalitate a Europei” spune europarlamentarul.

CE ridică MCV în cazul României (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

CE ridică MCV în cazul României

CE ridică MCV în cazul României. Progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător, se arată în cel mai recent raport MCV, prezentat marţi de Comisia Europeană, care precizează că de acum nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept. CE ridică MCV în cazul României Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei apreciază progresele realizate de România în privinţa recomandărilor şi îndeplinirea condiţionalităţilor MCV de la raportul precedent, din iunie 2021. Evaluarea "remarcă pozitiv eforturile semnificative ale României pentru implementarea tuturor acestor recomandări prin legi, politici şi instrumente noi pentru a întări sistemul judiciar şi a combate corupţia", se arată într-un comunicat al Executivului UE. Printre reformele importante se numără legile justiţiei recent adoptate şi o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. Comisia notează de asemenea angajamentul României de a ţine cont de opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa legilor justiţiei şi să ia măsuri suplimentare dacă va fi nevoie. "Progrese rapide" "În privinţa luptei împotriva corupţiei, instituţiile statului îşi unesc forţele pentru a implementa o nouă strategie naţională anticorupţie, iar în 2021 şi 2022 s-a înregistrat din nou un bilanţ pozitiv în legătură cu eficienţa investigării şi sancţionării corupţiei la nivel înalt", se mai precizează în raportul CE, citat în comunicat. "Parlamentul a îmbunătăţit procedura privind ridicarea imunităţii politice, iar instituţiile responsabile pentru aplicarea regulilor privind integritatea şi conflictele de interese şi pentru gestionarea şi recuperarea activelor ilegale au lucrat eficient", adaugă Bruxellesul. "De asemenea, România înregistrează progrese rapide în revizuirea Codurilor Penale, precum şi în consolidarea cadrului de lucru privind integritatea", mai notează Comisia Europeană, adăugând că "finalizarea acestor reforme importante este un jalon în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al României". "Comisia va continua să coopereze cu România pentru realizarea lor cu succes, în acord cu legislaţia UE şi cu standardele internaţionale anti-corupţie", se mai menţionează în raport. Rapoarte privind statul de drept Bruxellesul atrage totuşi atenţia că este important ca România "să continue să lucreze pe deplin la transpunerea angajamentelor rămase, menţionate în raport, în legi concrete şi la implementarea lor", în cadrul mecanismului privind statul de drept. Implementarea efectivă a angajamentelor României şi continuarea ritmului pozitiv al reformelor vor garanta că progresele făcute sunt durabile şi ireversibile, permiţând închiderea cu succes a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică "Ciclul anual de rapoarte privind statul de drept va permite Comisiei să monitorizeze implementarea multora dintre reformele convenite, precum noul regim care urmează desfiinţării SIIJ; funcţionarea Inspecţiei Judiciare; resursele umane în sistemul judiciar; implementarea deciziilor judecătoreşti de către administraţia publică; impactul viitoarei revizuiri a legislaţiei penale asupra eficienţei luptei contra corupţiei şi evoluţia cadrului de integritate şi aplicarea acestuia, inclusiv de către parlament. Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor. Unele dintre aceste probleme au făcut deja obiectul recomandărilor din ultimul raport privind statul de drept şi, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte parte din procesul de monitorizare efectuat de Comisie în urma recomandărilor", arată documentul. 15 ani de MCV Înainte de a ajunge la o decizie finală, Comisia va lua în considerare observaţiile Consiliului, precum şi pe cele ale Parlamentului European. Executivul comunitar va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât şi în cel al României în următoarele luni. Potrivit Executivului comunitar, obiectivele României din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi oportunităţi suplimentare de asistenţă din cadrul altor programe importante ale UE, precum Instrumentul pentru Sprijin Tehnic, vor contribui la reformele în desfăşurare, precum Codurile Penale, vor acoperi lacunele existente în legislaţie şi vor consolida eficienţa luptei contra corupţiei. Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile ţării de a-şi reforma sistemul judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei. Acesta a fixat obiective de referinţă în patru domenii: reforma sistemului judiciar; integritatea; combaterea corupţiei la nivel înalt; prevenirea şi combaterea corupţiei din sectorul public. MCV reprezintă un angajament comun al României şi al Uniunii Europene. În concordanţă cu decizia de înfiinţare a mecanismului şi aşa cum au subliniat Consiliul şi Curtea de Justiţie a UE, MCV se încheie atunci când toate condiţionalităţile care se aplică României sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Bulgaria, fără MCV din 2019 Activitatea în cadrul MCV se desfăşoară din 2007 pentru a încuraja şi a continua procesul de reformă, pe baza condiţionalităţilor. În ianuarie 2017, Comisia a făcut o evaluare cuprinzătoare a progreselor din cei zece ani de funcţionare a mecanismului, care a dat o imagine clară despre progresele semnificative făcute. Comisia a stabilit 12 recomandări specifice care, atunci când ar fi realizate într-o manieră ireversibilă, ar fi suficiente pentru a încheia procesul MCV. De atunci, Comisia a realizat alte patru evaluări ale progreselor privind implementarea recomandărilor. Rapoartele din 2017 până în 2019 au fost caracterizate de o scădere a imboldului pentru reforme, fiind necesare alte opt recomandări adiţionale. În raportul din iunie 2021, Comisia a putut constata progrese substanţiale la toate condiţionalităţile MCV. În cazul Bulgariei, raportul prezentat de Comisie în octombrie 2019 a ajuns la concluzia că ţara a îndeplinit satisfăcător recomandările rămase, că Sofia a făcut progrese suficiente în respectarea angajamentelor făcute la data aderării la UE şi că toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător. De atunci, Bulgaria nu mai este monitorizată şi nu mai face obiectul rapoartelor MCV, fiind monitorizată în cadrul ciclului anual al statului de drept şi, mai concret, în raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept.

România și Moldova, trei noi poduri peste Prut Foto: Infoprut.ro/ Grifor
Politică

România și Moldova, trei noi poduri peste Prut

România și Republica Moldova vor construi trei noi poduri peste Prut, a anunțat, pe Facebook, Lilia Dabija, secretar general al ministerului Infrastructurii de la Chișinău. Alte șase poduri ar urma să fie reabilitate. Însă ea nu a precizat sursa de finanțare pentru aceste investiții. Noile proiecte ar urma să fie gata în 2026, a susținut Dabija. Mold Street scria, în aprilie 2022, că în 30 de ani doar un pod a fost reabilitat, cel care face legătura de la Giugiulești la Galați, iar reparațiile au costat doar 1,8 milioane de euro. Ele au fost achitate integral de România. România și Moldova, trei noi poduri peste Prut Podurile noi vor fi construite la Costești – Stânca; Leova – Bumbăta și Leca – Fălciu. Vor fi reabilitate podurile de la Ungheni (RO) – Ungheni (RM), Leușeni – Albița, Sculeni (RO) – Sculeni (RM), Cahul – Oancea. „În privința construcției Autostrăzii Unirii, am informat colegii din România despre demersul RM, prezentat Comisiei Europene referitor la modificarea hărții rețelelor Trans Europene de Transport TEN-T, prin includerea în Rețea a Autostrăzii A8 Târgul Mureș – Iași – Ungheni, acesta fiind și punctul de conexiune a Republicii Moldova la rețeaua de Autostrăzi a Uniunii Europene, pînă la Chișinău și în continuare până la Odessa (Ucraina)”, a mai scris, pe Facebook, demnitarul din Republica Moldova. Citește și: Rusia va fabrica drone iraniene pe propriul teritoriu, în urma unui acord cu Teheranul În perioada interbelică erau 27 de poduri peste Prut, care făceau legătura cu Basarabia. În 2014, mai erau nouă poduri: şase rutiere (Lipcani-Rădăuţi-Prut, Costeşti-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi) şi trei feroviare (Ungheni-Iaşi, Stoianovca-Fălciu şi Giurgiuleşti-Galaţi).

România iese din băncile lui Putin (sursa: presidency.ro)
Investigații

România iese din băncile lui Putin

România iese din băncile lui Putin. Bucureștiul a avut nevoie de nouă luni pentru a se retrage oficial din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții, dar și din cel al Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, controlate direct de la Kremlin. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea a două legi care denunță acordul și convenția care au stat la baza înființării celor două bănci rusești. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu consideră că România ar trebui să se retragă și din Banca pentru Comerț de Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin, Dmitri Pankin. Procedură începută în martie Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat la finalul lunii februarie, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, că Guvernul de la București „a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Câteva zile mai târziu, pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII) și din cel al Băncii Internaționale de Colaborare Economică (BICE). Documentele publice ale celor două bănci arată că Rusia deținea 43% din Banca Internațională de Investiții și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică. România deținea 7,5% din acțiunile BII, restul acțiunilor fiind deținute de Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam. România iese din băncile lui Putin De abia acum, la nouă luni după ce trupele rusești au invadat Ucraina, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea legii pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970. Totodată, a mai semnat un decret de lege prin care se denunță Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare. Legile prevăd că notificările de renunţare la calitatea de membru se vor transmite consiliilor Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii şi Băncii Internaţionale de Cooperare Economică după intrarea în vigoare a actelor normative. Adică după publicarea acestora în Monitorul Oficial. România, șase luni pentru a părăsi băncile rusești Retragerea efectivă din acţionariatul celor două bănci rusești se va face la şase luni de la transmiterea notificărilor. De asemenea, se mandatează Guvernul să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Cheltuielile ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică, se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor. MAE va face cunoscut, prin ordin publicat în Monitorul Oficial, data la care Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale şi protocolul său de modificare şi completare, precum şi data la care Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică şi protocoalelor sale de modificare şi completare îşi încetează valabilitatea în relaţie cu România. În BCDMN, condusă de finanțistul lui Putin, mai stăm Defapt.ro a dezvăluit că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu crede că România trebuie să se retragă și din acționariatul Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). „În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei”, susține oficial MAE. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă.

România continuă să coboare pe scara inovaţiei Foto: Facebook
Politică

România continuă să coboare pe scara inovaţiei

România continuă să coboare pe scara inovaţiei şi se află spre finalul clasamentului în Europa, arată cel mai recent Index Global al Inovării - GII 2022. Chiar şi Bulgaria este cu 14 locuri înaintea noastră în indicele global. România continuă să coboare pe scara inovaţiei "Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată o creştere a activităţii de cercetare-dezvoltare în România în 2022. Cheltuielile în domeniu reprezintă 0,48% din PIB, din care 0,29% s-au dus către sectorul privat şi 0,19% către cel public. Numărul angajaţilor din sectorul de cercetare-dezvoltare a crescut cu 3,8% faţă de anul 2021, ajungând la 47.011 persoane. Însă creşterea s-a datorat angajărilor făcute de sectorul privat, în timp ce personalul din sectorul public şi din învăţământul superior a scăzut", se menţionează într-un comunicat al platformei eToro. Potrivit analizei, activitatea de cercetare-dezvoltare a fost finanţată în proporţie de 51,8% de către companii şi doar 31,6% din fonduri publice, inclusiv cele destinate universităţilor. "Deşi la prima vedere creşterea activităţii de cercetare şi dezvoltare din România este o veste bună, în Indexul Global al Inovării ţara noastră a coborât, pierzând trei locuri din 2020. În cea mai recentă ediţie a indicelui, publicată în 2022, România a ajuns pe locul 49 din 132 de economii din lume. România este plasată pe locul 31 din toate cele 39 de economii europene", susţin autorii cercetării. Indicele este publicat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale. Ultimii în Europa de Est Cercetarea mai arată că acesta este un rezultat surprinzător pentru o ţară cu o comunitate IT puternică şi cu politici menite să sprijine acest sector. "Chiar şi investitorii români favorizează tehnologia în detrimentul altor industrii, după cum arată cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Mai mult de două treimi dintre investitorii chestionaţi au în portofoliu acţiuni sau alte active legate de sectorul tehnologic", se mai precizează în comunicat. Conform GII 2022, România se află în urma tuturor economiilor comparabile din regiunea noastră. Cehia se află pe locul 30, Slovenia pe 33, Ungaria pe 34, Bulgaria pe 35, Polonia pe 38 şi Slovacia pe 46. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” Punctul cel mai slab: instituțiile românești "Economii mai mici, precum Republica Moldova, se află în urma noastră, pe locul 56. Raportul scoate în evidenţă punctele slabe ale României, cele mai mari fiind instituţiile româneşti, mai ales în ceea ce priveşte politicile legate de mediul de afaceri. Alte puncte slabe sunt legate de sofisticarea pieţei, referindu-se la creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB şi valoarea investiţiilor făcute prin capital de risc. Suntem foarte slabi şi în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor din PIB pentru educaţie. Avem şi puncte tari, cele mai bune fiind legate de nivelul de cunoştinţe şi de rezultatele obţinute de sectorul tehnologiei şi infrastructura IT&C", mai arată studiul. Liderii mondiali în materie de inovare, conform indicelui, sunt, în ordine: Elveţia, Statele Unite şi Suedia. Marea Britanie se află pe locul patru, urmată de Olanda şi Coreea de Sud. Germania, cea mai mare economie europeană, se află pe locul 8, China pe locul 11, urmată de Franţa pe locul 12.

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun
Politică

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un editorial în Politico în care arată că România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură acum 80% din energia Moldovei. Ea arată că moldovenii cheltuie 65% din venituri pentru plata facturilor la energie. Maia Sandu: România, vecinul nostru bun „Moldova caută să-și finanțeze achizițiile de gaz și electricitate din noi surse și să sprijine schemele sociale pentru cei mai vulnerabili, ceea ce va ajuta la amortizarea creșterii prețurilor. În ultimele 12 luni, prețul gazelor în țara noastră a crescut de șapte ori, în timp ce prețul energiei electrice a crescut de patru ori. În această iarnă, moldovenii vor cheltui probabil până la 65% din veniturile lor pe facturile la energie. Dacă putem lumina și încălzi casele din țara noastră, ne asigurăm că școlile și spitalele pot funcționa în continuare și roțile economiei continuă să se învârtă, aceasta ar însemna că moldovenii – alături de ucraineni – nu trebuie să caute refugiu în altă parte în Europa în sezonul rece care urmează”, a scris ea. Șeful statului moldovean explică și care sunt consecințele acestor prețuri uriașe: „Apropiații Rusiei și grupurile criminale și-au unit forțele pentru a exploata criza energetică și a alimenta nemulțumirea. Ei speră să stimuleze tulburările politice. Folosind întregul spectru de amenințări hibride – inclusiv alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, dezinformare, apeluri la tulburări sociale și mită neascunsă – aceștia lucrează pentru a destabiliza guvernul, eroda democrația noastră și pune în pericol contribuția Moldovei la securitatea mai largă a Europei”. Maia Sandu a mai menționat că vulnerabilitatea Moldovei slăbește și rezistența Ucrainei, dar și stabilitatea pe întregul continent european. Moldova se vrea un hub regional pentru reconstrucția Ucrainei „Suntem cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei și asigurăm securitatea celei de-a doua frontiere, ca lungime, după cea pe care o împarte cu Rusia. De-a lungul acestor 1.222 km, Moldova este în prima linie în lupta cu traficul de arme, droguri și oameni. (…) Europa și Ucraina au nevoie de o Moldovă puternică. Suficient de puternică ca să susțină Ucraina pe durata războiului. Să mențină pace și stabilitatea în regiune, să găzduiască refugiați și să devină un hub natural pentru reconstrucția sudului Ucrainei după război”, a explicat șeful statului moldovean. Șefa statului a făcut un apel la solidaritatea europenilor, arătând că Moldova este victima unei agresiuni hibride. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează „La fel cum Rusia nu poate fi lăsată să câștige în Ucraina, tehnicile sale hibride nu trebuie lăsate să învingă în Moldova. Noi ne vom face partea de angajamente în apărarea valorilor europene în pofida privărilor la care suntem supuși. Prețul este mare și noi suntem pregătiți să ducem greutatea. Însă nu o putem face singuri”, a conchis Sandu.

Virgil Popescu acuză PSD că a alungat Exxon Foto: Facebook
Eveniment

Popescu acuză PSD că a alungat Exxon

Ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL), acuză guvernarea PSD că, prin OUG 114/2018, a alungat Exxon și a blocat investițiile în energie. El a spus, într-un interviu pentru Prima TV, că România putea avea cum gaze să exporte, dacă nu era această ordonanță. Popescu acuză PSD că a alungat Exxon „În 2019 se gândea cineva la războiul din 2022? Se gândea cineva la manipularea preţului la gaze naturale? Se gândea cineva la aşa ceva? Nu se gândea nimeni. Nu ştiu de ce a făcut-o. Sau pot să intuiesc de ce a făcut-o, pentru că reacţia imediată a fost îngheţarea investiţiilor şi cea mai gravă reacţie a fost retragerea firmei Exxon din Marea Neagră, blocarea investiţiilor Exxon OMV în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă acest lucru nu exista. Se lua decizia de investiţii în 2018 şi peste patru ani, în 2022, când avem nevoie de gaze, România era exportator net şi România avea gazele ei”, a spus Virgil Popescu, citat de news.ro. El a susținut că acea ordonanță a blocat investițiile în energie. „Dacă nu era acea ordonanţă 114, nu se blocau investiţiile atât în energie electrică şi gaze naturale. Asta a fost efectul pervers al Ordonanţei 114. Ce am făcut noi în 2019? Am abrogat OUG 114. Şi am spus ANRE-ului: ”Pne reguli în piaţă!”. La gaze naturale a pus reguli în piaţă în 2020, preţul a scăzut la gaze naturale. La energie electrică, din păcate, n-a făcut nimic. La energie electrică, din păcate, dacă ne aducem aminte la Crăciunul anului 2020 a fost un ordin al autorităţii prin care milioane de români li se spunea să se ducă la ghişee să îşi caute un furnizor”, a afirmat demnitarul PNL. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Șeful ANRE, Dumitru Chiriță - criticat acum de Virgil Popescu - este susținut de PSD, fiind numit în funcție la propunerea lui Liviu Dragnea.

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie (sursa: Facebook/Centre Européen Schengen)
Eveniment

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie. O echipă mixtă de experţi, formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de coordonatori, şi ai unor state membre, printre care şi Olanda, urmează să efectueze, până la finalul săptămânii, o vizită complementară celei din 9-11 octombrie, pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen, a comunicat Guvernul, ca urmare a unei solicitări din partea Agerpres. Vizită pentru convingerea Olandei "Vizita în România, menţionată de către comisarul european Ylva Johansson în cadrul conferinţei de presă susţinute cu ocazia prezentării Comunicării Comisiei Europene referitoare la extinderea spaţiului Schengen, are loc ca urmare a deschiderii manifestate de autorităţile române pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen. Astfel, ţinând cont de declaraţiile premierului olandez Mark Rutte şi de adoptarea moţiunii Parlamentului olandez, prin care se arăta că sunt aşteptate elemente suplimentare înainte de formularea unei decizii finale a Olandei pe acest subiect, România a exprimat întreaga disponibilitate de a primi experţi olandezi care să constate progresele în domeniile de interes pentru Olanda, din perspectiva aplicării acquis-ului Schengen", se arată în comunicarea Guvernului. Vizită cu caracter voluntar Noua vizită, precizează sursa citată, are, de asemenea, un caracter voluntar, similar celei din perioada 9-11 octombrie, având scopul de a contribui la consolidarea argumentaţiei privind nivelul foarte bun de pregătire al României în aplicarea acquis-ului Schengen, nivel confirmat, de altfel, de recenta Comunicare a Comisiei Europene şi de raportul vizitei voluntare din octombrie, devenit public miercuri, 16 noiembrie. Citește și: Pensiile vor crește doar cu 10%, cei cu pensii mici vor primi temporar diferite forme de ajutor – surse Antena 3. Păcăleala, camuflată sub formula „anvelopa pentru pensii este de 15%” Comisia Europeană a cerut, miercuri, Consiliului UE să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen. Într-o comunicare adoptată miercuri privind un Spaţiu Schengen mai puternic, Comisia a salutat reuşitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen. România în Spațiul Schengen - 8 decembrie "Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la Spațiul Schengen - n.r.). Iar UE este pregătită să le primească", a declarat tot miercuri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. "Mă aştept ca statele membre să ia aceastã decizie pozitivă importantă şi istorică. Un moment de mare mândrie pentru cetăţenii celor trei ţãri. Și, cel mai important, o decizie în interesul nostru, al tuturor", a adăugat Ylva Johansson. "Motivul pentru care am adoptat această comunicare este de a ajuta statele membre să ajungă la o concluzie, să aibã o bază mai bunã pentru decizia lor, înaintea Consiliului de la 8 decembrie (...) Credem cã toate faptele sunt pe masă deja. Dar suntem pregătiţi să sprijinim toate răspunsurile suplimentare care sunt necesare pentru statele membre", a subliniat ea.

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România. Comisia Europeană şi mai multe bănci de dezvoltare au anunţat mobilizarea unui miliard de euro pentru a facilita exportul de cereale al Ucrainei în ciuda ofensivei ruse şi a ameninţării unui blocaj al porturilor de la Marea Neagră. BEI, BERD, BM și Comisia Europeană Executivul comunitar, Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială vor investi aceşti bani în "coridoarele de solidaritate" create din mai de UE. Este vorba de rute pentru transportul din Ucraina de cereale pe care ferată sau pe cale rutieră, până la porturi din UE de unde ele pot fi expediate în lume. "Acolo unde Rusia a distrus, Europa a restaurat speranţa. Coridoarele de solidaritate au adus hrană lumii şi venituri Ucrainei. Astăzi, investim un miliard de euro pentru a da un impuls acestor coridoare", a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România Invazia rusă a perturbat semnificativ recoltele şi exporturile de cereale ale Ucrainei, mare ţară agricolă, în ciuda unui acord obţinut sub egida Turciei şi a ONU, care va ajunge la scadenţă la 19 noiembrie. Or, aceste perturbări riscă să producă o foamete în unele regiuni din Africa şi din Orientul Mijlociu. Fondurile anunţate vineri au ca scop reducerea timpului de aşteptare pentru camioanele şi trenurile care traversează Republica Moldova şi Ucraina spre Polonia şi România. Comisia Europeană prevede o subvenţie de urgenţă de 250 de milioane de euro pentru a furniza echipamente menite a fluidiza traficul la posturile de frontieră şi pe drumurile care duc spre acestea, conform unui comunicat. Finanţarea pe termen la lung de la băncile de dezvoltare ridică totalul anunţat vineri la circa un miliard de euro şi ar permite susţinerea reparaţiilor şi a dezvoltării infrastructurii rutiere şi feroviare de marfă în Ucraina. Iohannis vrea "o punte pe termen lung" Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme într-o punte pe termen lung între UE şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări, a afirmat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis. "România s-a alăturat pe deplin şi cu toată dăruirea efortului de a transforma Coridoarele Solidarităţii într-o adevărată poveste de succes. Am făcut eforturi importante, am investit resurse financiare şi umane semnificative într-o nouă infrastructură, cu puncte de trecere a frontierei noi sau modernizate cu servicii permanente, precum şi facilităţi suplimentare pentru depozitare. Citește și: VIDEO Primii soldați ucraineni au ajuns în Hersonul eliberat: scene de bucurie pe străzi. Forțele Kievului caută soldați ruși rămași în oraș și îmbrăcați în haine civile Aceste eforturi continuă. (...) Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme dintr-o soluţie temporară, de urgenţă, într-o punte pe termen lung între Uniunea Europeană şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări. De aceea, am susţinut iniţiativa extinderii Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T), precum şi finanţarea proiectelor care îmbunătăţesc conexiunile de transport. Porturile româneşti Galaţi şi Constanţa sunt pregătite să joace un rol sporit în acest sens. Mulţumim Comisiei Europene pentru eforturile semnificative depuse pentru Coridoarele Solidarităţii şi rămânem implicaţi să colaborăm strâns pentru promovarea celor mai bune soluţii pentru Ucraina, Republica Moldova, securitatea alimentară globală şi stabilitatea reţelei de aprovizionare", a transmis şeful statului, într-un mesaj video postat pe Facebook. Un nou punct vamal Ucraina - România El a amintit că joi a fost inaugurat (foto) un nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Ucraina - primul deschis de această ţară cu un stat membru al Uniunii Europene de la începutul conflictului. "Sunt mândru de măsurile pe care le-a luat România şi care au permis tranzitul a peste 6,5 milioane tone de cereale din Ucraina - o contribuţie esenţială la securitatea alimentară globală. Acesta este doar începutul unei lungi călătorii", a completat Iohannis. Comisia Europeană, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Republica Moldova, Ucraina, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială sunt cosemnatare ale unei declaraţii comune privind mobilizarea unui miliard de euro pentru Coridoarele Solidarităţii.

România se pregătește să ofere Republicii Moldova apă potabilă Foto: Vasluianul
Politică

România ofere Republicii Moldova apă potabilă

După gaze și energie electrică, România se pregătește să ofere Republicii Moldova și apă potabilă: Guvernul Republicii Moldova și cel al României au semnat Protocolul de amendare a Acordului privind reglementarea construirii apeductului care va subtraversa Prutul. Primul proiect de acest timp va fi realizat între localitățile Măcărești (România) – Măcărești (Republica Moldova), a anunțat vicepremierul moldovea Andrei Spânu pe 11 noiembrie. Proiectul va fi gata în decembrie 2022. România se pregătește să ofere Republicii Moldova apă potabilă În total, 250.000 de cetăţeni moldoveni vor primi din luna decembrie apă potabilă prin intermediul societăţii Apa Vita, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Iaşi. Investițiile pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova, până la punctele de interconectare, inclusiv traversarea frontierei, vor fi realizate de către operatorul regional de alimentare cu apă și de canalizare din România, ApăVital, iar Republica Moldova va achita costurile de racordare a localităților din zona în care va fi apeductul construit, explică newsmaker.md. Citește și: The Times: Rusia, gata să folosească o armă din filmele cu James Bond. Spețnaz ar putea utiliza un impuls electromagnetic care să paralizeze toate aparatele electrice pe rază de 10 km "Azi am semnat un acord ca apa să treacă Prutul, dar şi energia electrică a trecut Prutul, nemaivorbind de proiectele de infrastructură, precum podul de la Ungheni care se va construi începând de anul viitor. Ne dorim ca Apa Vital Iaşi să livreze apă pentru patru regiuni din Republica Moldova. Contăm pe un număr de 250.000 de beneficiari. Este important, pentru că în aceste patru raioane accesul la apă este o problemă importantă ţinând cont că resursele de apă sunt limitate. Este vorba despre raioanele Ungheni, Hânceşti, Nisporeni şi Făleşti", a declarat vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spînu.

Ciolacu e sigur: România, în Schengen (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu e sigur: România, în Schengen

Ciolacu e sigur: România, în Schengen. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că peste o lună România va fi acceptată în spaţiul Schengen. Ciolacu e sigur: România, în Schengen "Este total incorect, nu cred că îşi permite, indiferent ce stat european, în acest moment, să refuze acest drept României, şi nu neapărat statului român, cât românilor. Peste o lună România va fi acceptată în spaţiul Schengen", a spus Ciolacu la B1TV. El a adăugat că, probabil, sunt şi politicienii de vină că ţara noastră încă nu a intrat în Schengen până acum. Citește și: Secretarul general al NATO asigură Ucraina că, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, Kievul va beneficia de „sprijinul puternic bipartizan” al Washingtonului "Poate noi toţi suntem de vină, nu toţi suntem de vină la fel, dar există o vină comună. Poate această coaliţie, de stânga şi de dreapta, să aducă ţara într-o direcţie de normalitate şi de respect instituţional, fiecare să îşi vadă de atribuţiile pe care i le conferă Constituţia. Nu o să uit vreodată implicarea preşedintelui României în campaniile electorale sau implicarea către un anumit partid politic. Eu nu îmi doresc să se mai întâmple aşa ceva. Eu îmi doresc un preşedinte care să respecte Constituţia şi să înţeleagă rolul şi rostul pe care îl are", a afirmat Ciolacu.

Olanda susține România în Schengen (Negrescu) (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Olanda susține România în Schengen (Negrescu)

Olanda susține România în Schengen (Negrescu). Europarlamentarul Victor Negrescu susţine că "sunt şanse tot mai mari ca Olanda să susţină aderarea României la spaţiul Schengen". Olanda susține România în Schengen (Negrescu) "Informaţiile pe care le am provin de la parlamentari olandezi, ca urmare a discuţiilor purtate recent, la nivel informal, între formaţiunile politice parlamentare", scrie Negrescu, duminică, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, în prezent se discută despre trei scenarii. "Scenariul 1: Votul pentru aderarea României la spaţiul Schengen va avea loc în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 - 9 decembrie. În acest caz, Olanda, dacă va rămâne ultimul stat care nu are o poziţie clară, va vota în favoarea aderării, dar prin impunerea unor condiţionalităţi, susţinute poate şi de alte state europene, prin care se solicită Comisiei Europene să elaboreze un mecanism de monitorizare special, în baza căruia ar putea fi suspendate o parte din drepturile specifice spaţiului Schengen dacă anumite prevederi ar fi încălcate. Scenariul abţinerii este în continuare evaluat, dar guvernul olandez percepe abţinerea ca o înfrângere pe care nu şi-o permit în contextul actual", arată eurodeputatul. Factorul Croația El spune că scenariul 2 vizează că "votul urmează a fi reprogramat pentru o sesiune extraordinară, care poate avea loc chiar în cursul acestui an, pentru a aştepta concluziile ultimului raport MCV şi avizul Comisiei de la Veneţia pe Legile Justiţiei". "În acest caz, intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen este în continuare condiţionată de criterii cu care nu au nicio legătură dispoziţiile acquis-ului Schengen. Se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România", scrie el. Al treilea scenariu presupune că "o decizie privind intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen ar putea fi reprogramată pentru anul viitor, după finalizarea alegerilor provinciale din Regatul Ţărilor de Jos din martie 2023". "Un scenariu nesigur, care ridică multe semne de întrebare, mai ales că o decizie privind intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen urmează să fie luată până la finalul acestui an. Mai mult, cele mai recente sondaje arată o scădere a popularităţii partidelor aflate la putere în Olanda iar o eventuală înfrângere ar putea precipita căderea guvernului". Negrescu face "apel la unitate" "Evident aceste scenarii de lucru pot suferi modificări în funcţie de evoluţiile politice şi electorale din Olanda. De aceea, în ultimele săptămâni am intensificat contactele cu parlamentari şi decidenţi olandezi, cu scopul de a-i convinge să susţină România şi, eventual, să iniţieze o nouă rezoluţie în Parlamentul olandez pentru sprijinirea ţării noastre. Citește și: Putin încă mai speră să blocheze aderarea Finlandei și a Suediei la NATO cu ajutorul lui Erdoğan, care tot nu este mulțumit de concesiile făcute Turciei de cele două țări Reiterez apelul meu la unitate şi responsabilitate către toate forţele politice din România în vederea atingerii acestui obiectiv important pentru ţara noastră şi le invit să se implice mai mult în acest sens, pentru că non-combatul aduce deservicii României", subliniază Victor Negrescu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră