joi 02 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

883 articole
Opinii

Putem înjura Austria, să ne răcorim

Eu nu scriu acest comentariu pentru rinocerii nervoși de pe rețelele sociale, care ar vrea să declarăm război Austriei. Nu scriu nici pentru analfabeții auriști care cer să nu le dăm austriecilor „gazele”. Trebuie să fii complet habarnist să nu știi că OMV are licență de exploatare a gazelor în Marea Neagră și noi, România, ne rugăm de ei să dea drumul mai repede la exploatare. Romgaz nu are nici bani, nici expertiză, să exploateze o resursă aflată extrem de departe de țărm, la adâncime și pe o mare celebră pentru furtunile ei nervoase. Pe austrieci oricum îi doar în cot că niște politruci de Dâmbovița urlă acum la zisele televiziuni de știri și generează isterie doar pentru a ieși ei în față. Uitați-vă pe presa din Austria: subiectul abia apare. Deci, nu scriu cu gândul să opresc turma de rinoceri. O să uite în 2-3 zile, așa cum au uitat și să se răzbune pe uciderea ursului Arthur, altă poveste ridicolă care ne plasează în Belarus, nu în UE. Scriu pentru cei care înțeleg că, în astfel de momente, iei o mică pauză, respiri, te calmezi și, chiar dacă ești convins că Austria poartă principala vină, încerci totuși să identifici și propriile erori. De ce? Nu neapărat ca să tai capete, ci pentru ca data viitoare să nu mai repeți aceleași greșeli. Iar eu unul am o serie de întrebări: Există totuși un flux de migrație ilegală din Serbia prin România spre Ungaria și apoi Austria? Dacă da, care este răspunderea poliției de frontieră? Cine a gândit strategia de comunicare privind eforturile de aderare la Schengen? Fiindcă azi suntem în situația în care am generat frustrare în rândul cetățenilor români și am alimentat discursul AUR. Nu puteam anticipa din timp poziția Austriei? Chiar e așa cum ni s-a spus oficial, că nu aveam nici un semnal? Personal, nu cred asta. Cred că Austria a tăcut fiindcă se baza pe un veto al Olandei, dar când această țară a cedat, a intervenit public și și-a asumat blocarea extinderii spre România și Bulgaria. A existat un task-force inter-instituții care să coordoneze efortul de primire în Schengen? Cine l-a condus, dacă a existat? Eu știu că sunt naiv când aștept ca politicienii să-și pună întrebări, știind că răspunsurile s-ar putea să nu le convină. Este ieftin și sigur să înjurăm Austria, să nu regretăm nimic și să mergem mai departe cu aroganță, repetând aceleași gafe. Dar vom plăti acest eșec, dublat de isterie naționalistă. Vom plăti fiindcă alimentăm exact propaganda antri-europeană- „România e colonie” - a lui Putin și a agenților săi. Ar trebui să ne oprim înainte de a face un rău mai mare decât ratarea Schengenului.

Mircea Marian
România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen Foto: Twitter
Eveniment

România și Bulgaria nu acceptate în spațiul Schengen

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen: au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. În cadrul unui vot separat, s-a decis primirea Croatiei în spațiul Schengen. Această țară, care a fost primită în UE în iulie 2013, va adopta din 2023 și moneda euro. România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen "Voi vota astăzi împotriva extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Cred că acest pas este greșit. Avem un sistem care, din multe puncte de vedere, nu funcționează și care s-ar înrăutăți și mai mult. În Austria avem peste 100 000 de treceri ilegale de frontieră în acest an, dintre care 75 000 nu sunt înregistrate. Acesta este un indiciu că sistemul nu funcționează în acest moment. În prezent, avem controale la granița cu multe țări europene - Austria spre Ungaria, Germania spre Austria, Republica Cehă spre Slovacia. Aceasta este o dovadă în plus că sistemul nu funcționează la multe capete. Cred că, din motive de securitate, ar fi greșit să extindem sistemul în acest moment", a explicat, în această dimineață, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Citește și: Argumentele „tehnice” ale Austriei, prezentate miercuri noaptea de Internele de la Viena: date lipsite de claritate, mesaje politice împotriva Bulgariei și României Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi în debutul ședinței de guvern că ”înțelegem cu toții că există o problemă cu migrația, dar trebuie să găsim împreună soluții. Avem nevoie ca și Austria să înțeleagă că e o nevoie de o soluție atât tehnică, dar mai ales politică”.

Germania și Luxembrug amenință că vor bloca Croația
Politică

Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația

UPDATE 15.30: În JAI s-a votat pentru primirea Croației în spațiul Schengen. Ar urma votul pentru România și Bulgaria. BREAKING: EU countries have now voted in favour of Croatia’s bid to join the border-free Schengen area.That vote was separated from the ones for Bulgaria and Romania.I understand those votes will return a negative result.Croatia will enter Schengen starting from 1.1.2023.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Discuțiile din Consiliul JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, iar Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația, care era sigură că va intra în spațiul Schengen, susțin surse de la Bruxelles. Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația Germania și Luxemburg presează Austria să accepte România în spațiul Schengen. Se pare că varianta ca și Croația să fie blocată până la un acord cu România a venit de la Luxemburg. NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for ??????.They’re now breaking up for separate negotiations.I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Austria a cerut la prima intervenție o amânare a votului pe extinderea Schengen pentru un alt Consiliu JAI, potrivit surselor G4Media. România vrea însă ca votul să aibă loc joi, potrivit surselor citate. Înaintea reuniunii Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a confirmat substratul politic al opoziției manifestate de Austria față de intrarea Romîniei în Schengen. "Puținele îndoieli care rămân în privința intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei și Regatului Țărilor de Jos, sunt de ordin politic", a spus Schinas. Austria is vetoing Bulgaria’s and Romania’s Schengen accession at today’s EU Summit but they don’t object to Croatia joining though.The Austrians say they are vetoing due to illegal migration to AustriaApparently, they think the Western Balkans Migration Route looks like this pic.twitter.com/ySy6DNULbb— Visegrád 24 (@visegrad24) December 8, 2022 Tot înaintea ședinței Consiliului JAI, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a reconfirmat tranșant că va vota împotriva primirii României și Bulgariei. Economia României pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu. Acesta mai transmite Austriei "să plătească pierderile economice ale României, dacă exersează pe UE egouri politice". Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

Argumentele „tehnice” ale Austriei Foto: Ministerul de Interne al Austriei
Eveniment

Argumentele „tehnice” ale Austriei

Argumentele „tehnice” ale Austriei care ar susține veto-ul la primirea României în spațiul Schengen au fost prezentate miercuri noaptea într-un comunicat al ministerului austriac de Interne, citat de Der Kurier. Însă datele sunt lipsite de claritate, ele fiind dublate de afirmații politice. Documentul nu spune nimic despre situația din Croația sau Ungaria. Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României Argumentele „tehnice” ale Austriei Iată datele, așa cum reies din comunicatul citat de Der Kurier: „Românii se află pe locul patru în topul celor 10 naționalități ale cărăușilor din Austria. În comparație cu Ungaria, România este considerată a fi o graniță destul de ușor de trecut și, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia către Ungaria”. Nu se precizează ce alte naționalități sunt pe primele trei locuri și care este exact numărul cărăușilor români prinși de autoritățile austriece. Bulgaria și România au fost, de asemenea, menționate frecvent în sondajele printre refugiați, ca rute de tranzit. Potrivit acestora, 78% dintre afgani numesc Bulgaria drept prima țară din UE pe care au tranzitat-o, la fel și două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre oamenii din Bangladesh declară că au călătorit prin România. Din nou, lipsesc cifrele brute care să arate câți din cei circa 100.000 de emigranți ilegali ajunși în Austria sunt din Bangladesh. Autoritățile din Austria spun că au verificat datele de pe 400 de telefoane mobile, dar nu oferă detalii despre informațiile acumultae, ci spun doar că ele demonstrează că Bulgaria și România sunt rute de tranzit. „Proporția migranților care intră în Austria prin Grecia din regiunea Balcanilor de Vest este de 20%. Aceștia sunt în principal oameni din Pakistan, Somalia și Bangladesh. 40% provin din Turcia prin Bulgaria, în principal oameni din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt și Somalia. Alți 40 la sută intră în regiunea balcanică cu avionul, fără viză, în special indieni, turci și cetățeni din Bangladesh. Ruta ulterioară prin România este, de asemenea, importantă pentru zborurile care sosesc prin Belgrad. Acestea sunt cu greu înregistrate, dar 61 la sută din toate accesările din baza europeană de amprente Eurodac din țările India, Turcia și Bangladesh au fost înregistrate în România”, mai arată articolul din Der Kurier. Informațiile din articol apar doar în Der Kurier, care nu postează un link către comunicatul Internelor din Austria.

România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Politică

România are încă patru soluţii pentru intra în Schengen

În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen, susține europarlamentarul PSD Victor Negrescu. El a fost ministru pentru afaceri europene între iunie 2017 și noiembrie 2018, în perioada în care PSD guverna sub conducerea lui Liviu Dragnea. România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Potrivit acestuia, "varianta 1 este ca ţara noastră să solicite menţinerea subiectului pe ordinea de zi şi să insiste ca discuţia să aibă loc în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie unde putem încerca, cum au făcut-o şi alte state în trecut, să presăm Austria să ne susţină". "Varianta 2 presupune ca România, cu suportul preşedintelui Consiliului European şi al preşedinţiei cehe la Consiliul UE, să pună tema pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 15 - 16 decembrie şi să insiste pentru un vot pozitiv. Preşedinţia cehă şi Bulgaria depun deja eforturi în acest sens", a scris Negrescu, miercuri, pe Facebook. El spune că "varianta 3 ar fi ca România să preseze pentru stabilirea unei date certe când acest subiect ar putea figura pe ordinea de zi a JAI sau pentru o intrare în spaţiul Schengen diferită de a Croaţiei, după eventuala parcurgere a unor etape suplimentare de evaluare, generate de posibila decuplare de Bulgaria". Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații De asemenea, conform eurodeputatului, "varianta 4 este ca ţara noastră să apeleze la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI. Este o variantă care ar dura mai mult timp până la finalizare".

Austria refuză accesul României în Schengen (sursa: Facebook/Gemeng Schengen)
Internațional

Austria refuză accesul României în Schengen

Austria refuză accesul României în Schengen. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat marţi, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite. Austria refuză accesul României în Schengen "Ministrul de Interne a spus clar: Austria nu este de acord cu extinderea (spaţiului Schengen) cu România şi Bulgaria. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali neînregistraţi în Austria. Asta înseamnă că au trecut graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară fără ieşire la mare, cum este Austria. Trebuie să răspundem mai întâi acestor întrebări legate de securitate", a spus Nehammer. La rândul său, premierul olandez Mark Rutte a afirmat, tot la Tirana, că este în favoarea aderării Croaţiei şi României la Schengen, însă deocamdată nu şi a Bulgariei. "Am fost reticenţi în ceea ce priveşte aderarea Croaţiei, României şi Bulgariei la Schengen. În cazul Croaţiei şi României am reuşit să ajungem la un . În ceea ce priveşte Bulgaria, la acest moment, nu este vorba de un , ci de un . Avem nevoie de mai mult timp, din două motive: o nouă evaluare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a Mecanismului de Verificare Schengen", a declarat Rutte în marja aceluiaşi summit, conform site-ului bulgar de ştiri BNR şi agenţiei italiene de presă ANSA. Resemnare în Bulgaria Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus că Sofia are şanse mari să adere la Schengen anul viitor şi că acest lucru "depinde în mare măsură" de ea. "Ştiu acest lucru din discuţiile cu cele două ţări care încă ezită (Olanda şi Austria - n.r.). Vom continua să lucrăm la toate nivelurile diplomatice, dar trebuie să ne facem treaba şi în Bulgaria. De aceea, fac apel la toate partidele politice să nu politizeze subiectul, să nu îl folosească în dispute personale între liderii de partide", a afirmat şeful statului bulgar, conform agenţiei bulgare de presă BTA. Iohannis vorbește fără să spună ceva Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea României la Spaţiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi că până la acel moment se poartă negocieri. "Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului - în format JAI - de miniştri de Interne şi de Justiţie, acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi", a spus şeful statului, marţi, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest de la Tirana. Bode insistă cu migrația Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României, a precizat marţi ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Acesta a reiterat că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. "În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar şi poate, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei", a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook. Lucian Bode a menţionat că, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii celor două ministere de Interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale prezentate, referitoare la migraţie, rute, returnări, înregistrarea migranţilor în sistemele europene, au fost confirmate de partea austriacă. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei "I-am reamintit omologului austriac Gerhard Karner faptul că: la întrevederea noastră din februarie 2022 a susţinut ferm aderarea României la spaţiul Schengen; în timpul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România; Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat încă din cadrul primelor reuniuni că una din priorităţile sale este extinderea spaţiului Schengen; rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive şi au arătat fără echivoc că ţara noastră este pe deplin pregătită să adere la spaţiul Schengen; Austria şi-a însuşit oficial declaraţia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spaţiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucureşti din 16 noiembrie 2022. Îmi menţin afirmaţia fermă că România este pregătită şi merită să adere la spaţiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spaţiul Schengen. Funcţionarea spaţiului Schengen depinde în primul rând de voinţa statelor membre de a coopera şi colabora eficient şi solidar", a subliniat ministrul Afacerilor Interne. Comisia Europeană ne susține Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc "în totalitate toate cerinţele" pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, în pofida faptului că unele ţări se opun. Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas le-a transmis, într-o conferinţă de presă, statelor membre care "se îndoiesc" de evaluarea Comisiei Europene privind eligibilitatea în special a Bulgariei şi României de a intra în Schengen că includerea lor va duce "în fapt la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine". "Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (...) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune" din punct de vedere calitativ, a insistat Schinas. Oficial, ne merge bine Vicepreşedintele executivului european a răspuns în acest mod la rezervele formulate de Austria şi Suedia la aderarea Bulgariei şi României şi la anunţul Regatului Ţărilor de Jos că va bloca prin veto aderarea Bulgariei. Schinas a subscris "în totalitate" la afirmaţia comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson, care a apreciat că cele trei ţări îndeplinesc "pe deplin" cerinţele pentru a se alătura spaţiului Schengen. "Atât Bulgaria, cât şi România şi Croaţia au fost analizate în detaliu şi rezultatul este că îndeplinesc toate criteriile pentru a face parte din Schengen", a declarat Johansson, care a adăugat că, la cererea "unor state membre" care aveau "unele îndoieli" cu privire la Bulgaria şi România, a fost trimisă o misiune de "experţi la nivel înalt" pentru a elabora un raport. "Evaluarea (misiunii - n.r.) este că Bulgaria îndeplineşte chiar mai multe (criterii - n.r.) decât o făcea cu prilejul primei evaluări. Atât Bulgaria, cât şi România au crescut nivelul de protecţie la frontierele externe", a dat asigurări comisarul european. Johansson a subliniat că, prin urmare, "pe masa Consiliului (Afaceri Interne - n.r.) de joi se vor afla toate rapoartele care arată clar că atât România, cât şi Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale (spaţiului) Schengen. Şi acesta sper să şi fie rezultatul votului de joi", a insistat ea. Unanimitate Comisia Europeană a recomandat acceptarea în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei, dar pentru aceasta este nevoie de unanimitate în rândul miniştrilor de Interne ai UE. România şi Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007, iar aderarea lor la spaţiul Schengen a fost abordată până în prezent în tandem, însă Austria şi Suedia au exprimat rezerve la intrarea ambelor ţări, invocând probleme cu corupţia şi crima organizată. Din cele 27 de state membre ale UE, Bulgaria, România, Croaţia, Cipru şi Irlanda nu fac parte actualmente din spaţiul Schengen, la care au aderat patru ţări non-UE (Liechtenstein, Islanda, Norvegia şi Elveţia).

Simion declară că România importă uraniu de la talibani Foto: Facebook George Simion
Politică

Simion declară că România importă uraniu de la talibani

Președintele AUR, George Simion, declară ferm că România importă uraniu de la talibani, după ce a fost închisă mina de la Crucea. În realitate, România importă uraniu din Kazahstan, dar și din Canada. Simion a făcut această declarație, comparabilă cu celebrele gafe ale Vioricăi Dăncilă, la postul B1 TV. Mai mult, când moderatorul emisiunii i-a atras atenția că ar fi vorba de Kazahstan, președintele AUR nu s-a lăsat și a repetat „Afganistan”. Simion declară că România importă uraniu de la talibani Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir pe B1 TV. Liderul AUR a susținut că guvernanți au „atentat la siguranța națională”, întrucât au închis mina de uraniu de la Crucea, din județul Suceava, iar acum am ajuns să depindem de importuri. Iată cum a decurs dialogul, potrivit transcrierii site-ului B1 (discuția pe acest subiect începe la minutul 1.10 din înregistrarea video de pe acest site): George Simion: Acuma cumpărăm (uraniu) din Afganistan și din Canada! Răzvan Zamfir: Stați o secundă… De unde cumpărăm??? Simion: Din Afganistan și Canada! Zamfir: Cumpărăm… de la talibani??? Simion: Da! La acest moment al discuției, a intervenit consilierul ministrului Energiei, Alexandru Macoveiciuc, care a explicat că, de fapt, importurile de uraniu provin din Kazahstan: „Cred că dl Simion vrea să spună «Kazahstan», dar știți cum e… toate «stan»-urile se confundă între ele la un moment dat”. Însă, deși în studio moderatorii erau evident amuzați, președintele AUR nu abandonează. Zamfir: Domnu Simion, Kazahstan sau Afganistan, că-i o diferență și între Coreea de Nord și Coreea de Sud... Simion: Și din Afganistan, și din Kazahstan, și din Canada. Zamfir: Din Afganistan? E importantă informația asta. Se importă uraniu de la talibani? Simion: Da, pentru că noi am închis mina de la Crucea. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

România nu mai importă petrol din Rusia Foto: Facebook
Politică

România nu mai importă petrol din Rusia

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Măsura este urmarea faptului că Uniunea Europeană a impus un embargou asupra importurilor de petrol din Rusia, importuri pe cale maritimă. De la 5 februarie 2023 va intra în vigoare și embargoul pentru alte produse petroliere rafinate provenind din Rusia. Ungaria și Slovacia, care nu au acces la mare, vor continua să primească petrol rusesc prin conducta Drujba. România nu mai importă petrol din Rusia Anul acesta, Rusia a încasat pe livrările de petrol către România peste 2,3 miliarde de euro, conform cifrelor Eurostat, citate de Euronews. Însă, scrie site-ul Panorama, valoarea petrolului exportat de România în UE a crescut, în primele opt luni din 2022, de cinci ori față de anul precedent, ajungând la circa 245 milioane de euro. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a susținut că rafinăriile din România nu vor avea probleme. „Toți cei trei operatori ne-au informat că au deja contracte cu surse alternative. Deci nu vor mai importa petrol din Federația Rusă. Evident că în a doua parte a lunii decembrie vom vedea cum evoluează prețurile (...) Am avut discuții de-a lungul acestei perioade cu absolut toți operatorii cu privire la importurile de țiței, nu avem absolut nicio problemă, suntem pregătiți, sunt rute alternative, sunt furnizori alternativi, absolut toți producătorii, și asta s-a confirmat la începutul săptămânii trecute, au rută alternativă și aprovizionează în mod curent rafinăriile din România cu țiței non rusesc”, a spus Popescu, la Antena 3. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice

România, cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă  Foto: Facebook Universitatea București
Economie

România, cel mai mic procent tinerilor care au o diplomă

România este țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară, arată datele compilate de site-ul landgeist.com, specializat în hărți care arată diferențele dintre regiuni, pe diferite subiecte. Landgeist a folosit datele Eurostat din 2021. Site-ul a luat în considerare și datele din Marea Britanie, din 2019. Informațiile din Muntenegru, Turcia și Macedonia de Nord sunt din 2020. România, cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă „Londra este zona cu cel mai mare procent de tineri cu studii universitare. Urmează regiunea Sostines din jurul capitalei Lituaniei, Vilnius (73,4%). Țara Bascilor Spaniei este, de asemenea, una dintre cele mai înalte din Europa, unde 66% dintre tineri au o diplomă universitară. În general, Irlanda, Luxemburg și Cipru au una dintre cele mai mari ponderi de tineri cu studii universitare Harta: Landgeist.com România are cea mai mică pondere a tinerilor cu studii universitare. Aproape fiecare zonă are un procent sub 25% și iar ultimele cinci locuri de jos ale clasamentului sunt ocupate de România. Bucureștiul are însă scoruri foarte bune, 50,5% dintre tinerii din București având o diplomă universitară”, scrie Langeist.com. Statele membre UE şi-au stabilit ca obiectiv creşterea la 45% a procentului populaţiei UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete până în 2030, scrie Agerpres. Cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (23%), urmată de Italia (28%) şi Ungaria (33%). Grafică: Eurostat Aproape jumătate din statele membre UE au îndeplinit deja obiectivul pentru acest indicator: Luxemburg, Irlanda, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Belgia, Franţa, Suedia, Danemarca, Spania, Slovenia, Portugalia şi Letonia. Citește și: Doar unul din patru ruși mai susține „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina, față de trei din patru în aprilie

România a început exportul de gaze către Republica Moldova Foto: Facebook
Eveniment

România a început exportul de gaze Republica Moldova

România a început azi, 3 decembrie, exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Lucrările la acest gazoiduct au început în august 2013, fiind finalizat în 2014. România a început exportul de gaze către Republica Moldova „Astăzi, la ora 13:00, a început transportul de gaze pe direcţia România – Republica Moldova. Sunt nominalizaţi 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcţionează normal”, au precizat oficialii companiei transportatoare de gaze, citați de Rador. Potrivit acestora, este pentru prima dată când se transportă gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Un deputat PAS, Radu Marian, a salutat acest moment: „Pentru prima dată în istoria țării, malul drept al Republicii Moldova nu mai folosește gaze naturale de la Gazprom. Că să fie foarte clar, malul drept nu va plăti niciun leu pentru gazul livrat in regiunea transnistreană. Tot azi, am început să importăm gaze naturale prin conducta Iași-Ungheni!”. Pe 22 noiembrie, oficialii de la Chișinău au precizat că Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei țări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova. Ieri, pentru a testa cum funcționează în revers interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, SA Energocom din Republica Moldova a importat primele cantități de gaze naturale din zona Mediteraneană. Această testare are ca scop diversificarea surselor de achiziționare a gazelor naturale și asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Astfel, au fost importate 4,3 milioane metri cubi de gaze prin interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, fiind transportate până în Ucraina. În trecut, coridorul transbalcanic a funcționat doar dinspre nord spre sud, acum fiind realizată o premieră de transport în sens invers, cu gaze care nu sunt rusești.

Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova Foto: Facebook George Simion
Politică

Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile Moldova

De ce este supărat George Simion pe moldovenii din stânga Prutului și vrea să-i lase fără finanțare din România: partidul său, AUR, a obținut un scor catastrofal la alegerile parlamentare din iulie 2021, din Republica Moldova. Însă campania electorală a AUR în Republica Moldova a fost marcată de acțiuni extrem de agresive și minciuni care au ajutat doar tabăra pro-rusă. Dezastrul de acum 15 luni ar putea explica de ce George Simion cerea, vineri: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. În plus, în iunie 2022, George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. Liderul AUR a încercat să intre, deși știe că are interdicție până în 2023 Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova La alegerile din 11 iulie 2021, AUR a beneficiat de doar 7.216 voturi, respectiv 0,49% din totalul alegătorilor prezenți la urne. PAS a câștigat cu 52,8% din totalul voturilor valabil exprimate. Astfel, partidul Maiei Sandu a obţinut 774.754 voturi din totalul celor 1.467.205 valabil exprimate. PAS a depăşit categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,17% din electorat, respectiv 398.678 alegători. Datele Comisiei Electorale Centrale arată că Partidul Politic "Şor" (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,74% dintre alegători (84.185 voturi). În campanie, reprezentantul AUR Moldova, Vlad Bilețchi, a înregistrat la punctul de trecere a frontierei de la Leușeni un clip în care afirma că România a introdus regimul de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Afirmația sa era complet falsă. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni Publicația Podul scria, în 2021, că AUR Moldova are legături cu un fugar celebru: „Potrivit surselor Podul.ro, AUR Moldova este finanțată în prezent și de infractorul de notorietate internațională Veaceslav Platon. De altfel, pe lângă legăturile pe care interlopul le are și cu alte personaje AUR-iste, a se remarca și faptul că nu există nicio deosebire între atacurile furibunde ale AUR împotriva PAS și a Maiei Sandu și atacurile permanente lansate de Veaceslav Platon. Mai mult chiar, AUR Moldova jubilează că interlopul a depus o plângere penală în România împotriva Maiei Sandu”. Fostul director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău și actualul deputat în Parlamentul de la București din partea Alianței pentru Unirea Românilor, Boris Volosatîi, a fost ales în septembrie noul președinte al AUR Moldova.

Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen Foto: Facebook MAE
Politică

Olanda Suedia susține aderarea României Schengen

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, anunță, pe Twitter că Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen. În consecință, în acest moment doar Austria se mai opune acestei extinderi a spațiului Schengen. Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen O decizie se va lua la reuniunea Justiție și Afaceri Europene din cadrul Consiliului UE, la 8 decembrie. Glad to welcome today’s positive evaluation&position of Dutch Government in support of ??’s #Schengen accession. The very close political dialogue with ?? partners at all levels contributed to substantiating a favourable approach. I thank @WBHoekstra for all his support!— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 „Mă bucur să salut evaluarea și poziția pozitivă de astăzi a guvernului olandez în sprijinul aderării RO la #Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii NL de la toate nivelurile a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile”, a scris Aurescu pe Twitter. El i-a mulțumit lui Wopke Hoekstra, ministrul olandez de Externe, pentru sprijin. I warmly welcome today’s positive result of the debate in ??Riksdag Committee on EU Affairs,which supports ?? #Schengen accession. Glad that my open&comprehensive dialogue with my ??colleague @TobiasBillstrom, as well as with Social-Democrat leadership @shekarabi was successfull.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 Tot azi, șeful diplomației române a anunțat pe Twitter poziția Suediei: „Salut cu căldură rezultatul pozitiv de astăzi al dezbaterii din Comisia Riksdag pentru afaceri UE, care sprijină aderarea RO #Schengen. Mă bucur că dialogul meu deschis și cuprinzător cu colegul meu Tobias Billstrom, precum și cu conducerea social-democrată Ardalan Shekarabi a fost un succes”. Puțin timp după anunțul lui Aurescu, premierul Ciucă a salutat, pe Twitter, poziția Olandei. Welcoming the ?? Government’s recognition of ??’s readiness to join #Schengen as a key step towards achieving this goal, made possible through dialogue&cooperation. NL is a valued partner of our country. We are determined to continue working together. @MinPres— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) December 2, 2022 Iohannis încearcă să-l convingă pe Nehammer În ce privește Austria, sunt de așteptat două evenimente de la care România speră la schimbarea poziției acestei țări. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute Primul eveniment se va consuma în 2 și 3 decembrie, în Grecia, atunci când se va desfășura reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, eveniment la care va participa și cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Este programată o întâlnire între președintele Klaus Iohannis și Karl Nehammer, iar unul dintre subiectele de pe agendă este și aderarea României la Schengen, a aratat G4Media. Al doilea eveniment se referă la un proiect al Comisiei Europene care va fi prezentat cel mai probabil pe 6 decembrie, cu o zi înainte de reuniunea Coreper. Acesta se referă la un plan comun al comunității europene privind migrația ilegală. Prin acest proiect, Comisia Europeană oferă liderilor austrieci o oportunitate pentru a explica electoratului un eventual vot pozitiv aderării României la spațiul Schengen.

Cel mai bun vin spumant românesc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cel mai bun vin spumant românesc

Cel mai bun vin spumant românesc: a fost finalizată jurizarea celei de-a patra ediţii a Concursului de Vinuri Spumante Româneşti, singura competiţie de acest gen din România. Cel mai bun vin spumant românesc Aceasta a avut loc simultan la Iaşi şi Bucureşti, în capitala Moldovei fiind găzduită de către Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad”. În clasamentul general, pe prima poziţie s-a clasat vinul C’est Soir rosé de la Crama Hermeziu. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) A fost urmat de Colocviu Vibe Frâncuşă, de la Casa de Vinuri Cotnari, iar pe ultima poziţie din top a fost Podgoria Silvania rosé. Continuarea, în Ziarul de Iași.

480 de ruși, refugiați în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

480 de ruși, refugiați în România

480 de ruși, refugiați în România. Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, în România a intrat un val de cetățeni din Federația Rusă. 480 de ruși, refugiați în România Din februarie, data invadării Ucrainei de către ruși și până la jumătatea lunii octombrie, în România au intrat aproximativ 30.000 de cetățeni ai Federației. Unii au tranzitat țara, alții s-au întors în Rusia. Autoritățile au precizat că au rămas la noi în țară aproximativ 480 de persoane. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Potrivit reprezentanților Serviciului de Imigrări din Iași, numai în județul Iași sunt în acest moment 240 de cetățeni din Federația Rusă. Dar ce fac aceștia în Iași nu prea se știe la nivel instituțional. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest Foto: Poliția de Frontieră
Politică

3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România

Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest. El a afirmat, la Antena 3, că este fals că cei peste 100.000 de migranți sosiți în Austria în acest an ar fi trecut prin România. „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus cancelarul Austriei, Karl Nehammer, înaintea unei vizite în Croația. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze Autoritățile austriece au explicat că dețin aceste date din verificarea telefoanelor migranților ilegali. Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România „Datele statistice pe care eu le-am prezentat au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agențiile europene Frontex sau Agenția Europeană pentru Azil şi conform acestor date, pe primele 8 luni spre exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia, 3.574 de migranți au fost înregistrați în România venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7 % din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în Uniunea Europeană prin România. Așadar, teoria că migranții, cei peste 100.000 de solicitanți de azil astăzi se află în Austria, pe teritoriul Austriei, ar proveni într-o măsură foarte mare din România, ca fiind intrat prin România, este o teză falsă. În consecință, i-am prezentat și datele FRONTEX care arătau rutele pe unde care sunt accesate de către migranți pe ruta Balcanilor de Vest și care ajung în final în Austria. Aceste rute nu au legătură cu România”, a spus Bode la Antena 3, conform transcrierii de pe site-ul acestui post. „Numai că, încă o dată spun, o eventuală opoziție din partea Austriei, nu în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen nu va face sistemul mai funcțional, dimpotrivă”, a mai arătat ministrul de Interne.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră