vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

774 articole
Eveniment

Expulzare în masă a diplomaților ruși

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși în istoria modernă: peste 400, de la începutul invadării Ucraina, arată o statistică a The Economist. România este, alături de Ungaria, printre țările care nu au expulzat nici un diplomat rus. Chiar și Austria, despre care Financial Times și The Economist apreciază că era o placă turnantă a spionajului rusesc, a expulzat, joi, mai mulți presupuși spioni ai Kremlinului. Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși The Economist prezintă o statistică a presupușilor agenți ruși expulzați și explică efectele acestor măsuri. „Expulzările în masă, cele mai mari din istorie, vor avea probabil efecte de durată asupra serviciilor de informații ale lui Vladimir Putin și asupra capacității lor de a spiona - și de a submina – în Europa”, arată The Economist. Foto: The Economist „Expulzarea la această scară a spionilor este fără precedent. Este mai mult decât dublu față de cea din 2018, când 28 de țări occidentale au expulzat 153 de presupuși spioni, ca răspuns la tentativa de asasinare de către Rusia a lui Serghei Skripal, un fost ofițer rus de informații. Cele mai recente expulzări sunt „remarcabile” și „așteptate de mult”, spune Marc Polymeropoulos, care a condus operațiunile CIA în Europa și Eurasia până în 2019”, mai scrie săptămânalul britanic. Publicația explică și de ce sunt importante aceste măsuri. Ea arată că numărul spionilor ruși în spațiul european era estimat la circa 1.000, înainte de expulzări. Un oficial german aprecia că numărul agenților Kremlinului ajunsese la nivelul din anii Războiului Rece. Aceasta făcea foarte dificilă sarcina contraspionajului de a-i monitoriza. În plus, aceștia au executat și misiuni de sabotaj: în aprilie 2021, agenți GRU au bombardat un depozit ceh de muniție. Expulzat de Marea Britanie, mutat în Estonia „Unii oficiali occidentali spun că scopul lor este să se asigure că ambasadele rusești din Europa, acum supradimensionate, nu sunt mai mari decât echivalentele lor occidentale de la Moscova – un principiu pentru care Republica Cehă a insistat anul trecut. Aceasta presupune refuzul constant al vizelor pentru noii sosiți și schimb de informații între aliați, astfel încât un ofițer dat afară dintr-o țară să nu poată fi trimis în alta”, arată The Economist. Autorul articolului, Shashank Joshi, precizează, pe Twitter, că un diplomat rus expulzat de Marea Britanie în 2018 a ajuns în Estonia și a fost expulzat acum și din această țară. El se întreabă cum a fost posibil ca aceasta să fie acceptat în Estonia. Amazingly, one of the suspected intelligence officers expelled by the UK in 2018, Sergey Nalobin, was just kicked out of Estonia, where he was the chargé—"raising questions about why he received diplomatic credentials from Tallinn in the first place." https://t.co/q4m87tdMhX— Shashank Joshi (@shashj) April 6, 2022 Shashank Joshi explică faptul că Marea Britanie nu a expulzat în 2022 nici un diplomat rus întrucât a dat afară un număr foarte mare, 23, în 2018. Cehia a expulzat relativ puțini, întrucât a expulzat 81 în 2021. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina Foto: Kremlin.ru
Virgil Popescu spune că România este între 25% şi 28% dependentă de import de gaze Foto: News.ro
Politică

România, între 25% şi 28% dependentă de import de gaze

În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu. El a declarat, miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit TV, că este o prioritate a României să reducă dependenţa de gazul rusesc. Potrivit lui Popescu, odată cu finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria, România va avea două rute alternative pentru a aduce gaze din afara Federaţiei Ruse. România, între 25% şi 28% dependentă de import de gaze ”Adevărul este evident undeva la mijloc, România a fost dependentă, şi 10% şi 20%, şi 28%. Dacă nu punem rezerve în loc de gaze naturale, dependenţa de gazele ruseşti sau de importuri va creşte. În momentul de faţă, România este undeva între 25% şi 28% dependentă de import de gaze, şi până în acest moment, majoritatea importurilor, dacă nu chiar sută la sută, au fost din Federaţia Rusă”, a spus ministrul, citat de news.ro. El a precizat că, uitându-ne în istorie, ”România nu a avut, până la sfârşitul anului trecut, nicio posibilitate de a aduce gaze decât din Federaţia Rusă, pentru că conductele de gaze, sub contract cu Garzprom, practic acel culoar interbalcanic care ducea gazul în Turcia era deţinut în totalitate de Garprom. ”În 2020, împreună cu Transgaz, am reuşit invocând noua directivă a gazelor, să încetăm acest contract şi conductele T, T2, T3 au revenit în patrimoniul sistemului naţional de transport. (..) În momentul de faţă, avem un culoar interbalcanic pe care România poate aduce gaz, din Turcia, Bulgaria, România, porturile turceşti şi gazul din Azerbaijan”, a explicat ministrul Energiei. Interconectorul cu Grecia și Bulgaria, gata la toamnă Virgil Popescu a spus că acel interconector între Grecia şi Bulgaria, care trebuia să fie gata, avem promisiuni că va fi gata în toamna acestui an. ”Odată cu finalizarea interconectorului Grecia-Bulgaria (..) România va avea două rute alternative pentru a aduce gaze din afara Federaţiei Ruse”, a spus el. Potrivit ministrului, ”practic, începând cu sfârşitul anuui trecut, lucrând împreună cu Transgaz, am pus pe harta rutelor de transport şi România”. Despre o independenţă totală de gazul rusesc, Virgil Popescu a spus că o conductă, un coridor este deja operaţionalizat. ”Discutăm pentru a avea operaţionalizat acest coridor şi pentru a avea această sursă de aprovizionare. Anunţăm când se va întâmpla, este o prioritate a României să reducă dependenţa de gazul rusesc, dependenţa se va reduce, anul acesta, şi datorită faptului că ne va intra primul gaz din Marea Neagră”, a explicat ministurl, precizând că s-a finalizat investiţia şi din această vară vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. ”Vorbim clar de o producţie suplimentară de până la un miliard de metri cubi, într-un an de zile, deci vom avea clar o reducere a dependenţei de gazul rusesc”, a mai spus el. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei Foto: Facebook Natalia Gavriliță
Politică

Se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei, au arătat, la Berlin, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României, și Natalia Gavriliță, premierul Republicii Moldova. Gavriliță a declarat că autoritățile din Moldova sunt alarmate de atacurile asupra regiunii Odesa. România și Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei „Deoarece Odesa este situată în imediata apropiere de Moldova, se poate și pe jos de mers. Odesa este aproape egală cu populația întregii Moldovei. Trebuie să fim pregătiți. Pregătiți cu un plan de urgență, coridoare verzi. Și trebuie să facem tot posibilul pentru a facilita semnarea unui acord e încetare a focului”, a declarat Gavrilița, citată de NewsMaker.md. Aurescu a artat că România se pregătește să primească un nou val de refugiați din Ucraina. „Cu câteva săptămâni în urmă, am primit informații despre un posibil atac asupra Odesei. Până acum nu au existat asemenea acțiuni. Dar ținând cont de aceste informații, am început să planificăm acțiuni suplimentare. Ne pregătim. Prin urmare, sunt optimist că vom reuși în viitor, împreună cu partenerii noștri și cu ajutorul UE și al organizațiilor internaționale, să facem față dacă va apărea o astfel de situație”, a conchis Aurescu. La 3 aprilie, Odesa a fost atacată cu rachete. Pe de altă parte, mai mulți analiști militari apreciază că Rusia ar putea încerca să preia controlul asupra întregului litoral al Mării Negre, deținut acum de Ucraina, așa că își va extinde atacurile spre Odesa și dincolo de acest oraș, spre Vest. Rusia vrea Odesa „și mai mult”, a apreciat generalul Mark Hertling, într-o postare pe Twitter, pornind de la informațiile furnizate de Jack Sullivan, consilierul național pe securitate al SUA The National Security Advisor @jakejsullivan just briefed what might happen next.His brief fits well into my desire to provide a ? on what both sides face in the next weeks/months.Key topics: what we'll see, regeneration, & the battle of attrition that is coming 1/22— Mark Hertling (@MarkHertling) April 4, 2022 Mark Hertling este general-locontenent în rezervă, fost comandant al armatei SUA în Europa. El a condus și o divizie de blindate, în Irak, între 2007 și 2008. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură Foto: Twitter
Internațional

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși arată că România și Ungaria sunt printre țările care nu au luat o astfel de măsură. Diplomații ruși sunt expulzați în masă din spațiul european. Unele țări, precum Lituania au trimis acasă inclusiv ambasadorul Kremlinului. Financial Times a relatat, la finalul lunii martie, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Potrivit unei contabilizări făcute de Nexta TV, de la începutul agresiunii asupra Ucrainei au fost expulzați circa 250 de diplomați ruși din țările europene. Citește și: Financial Times: Creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european. Austria: „portavionul” agenților Moscovei Denmark will expel 15 Russian intelligence officers working at the Russian embassy in Copenhagen. They pose a threat to our national security. It’s in our mutual interests to maintain diplomatic ties, but we will not accept Russian espionage on Danish soil. #dkpol— Jeppe Kofod (@JeppeKofod) April 5, 2022 Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. Iată o listă a măsurilor luate de statele din UE împotriva personalului diplomatic suborodnat Kremlinului: Belgia a expulzat 21 de diplomați de la ambasada din Bruxelles și consulatul din AnversOlanda a expulzat 17 diplomați care ar fi acționat ca spioniIrlanda a expulzat patru diplomați din structura de conducere a ambasadei la DublinCehia a expulzat un diplomat rusGermania: 45 de diplomați ruși expulzațiLituania a trimis acasă ambasadorul Rusiei, car reacție la masacrul de la BuchaFranța: 34 de diplomați ruși expulzațiLetonia: detaliile legate de expulzări vor fi anunțate, deocamdată s-a aprcizat doar că această măsură va fi luatăItalia: 30 de diplomați ruși expulzațiDanemarca: 15 diplomați ruși expulzațiSuedia: trei diplomați ruși expulzațiBulgaria a expulzat 11 diplomați ruși, zece la mijlocul lunii martie, al 11-lea la 1 aprilie - este vorba de primul secretar al ambasadeiSlovacia: 38 de diplomați ruși expulzați, mai întâi un lot de trei, apoi 35. Polonia: 45Estonia: trei diplomați ruși expulzațiSpania: 45 de diplomați Macedonia de Nord, țară care nu face parte din UE, a expulzat cinci diplomați ruși. Premierul român Nicolae Ciucă a răspuns, luni, unei întrebări referitoare la posibila expulzare a unor cetăţeni sau diplomaţi ruşi din România. „Din informaţiile pe care le am până acum, nu avem astfel de persoane. (…) În funcţie de situaţia concretă, vom lua decizii şi le vom anunţa", a precizat el. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Zelenski, în fața Parlamentului României Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Zelenski, în fața Parlamentului:

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit, luni seara, în fața Parlamentului României. „Vreau să încep un dialog cu România pentru a permite întreaga protecţie a minorităţilor noastre naţionale, şi comunităţii româneşti din Ucraina, şi celei ucrainene din România”, a spus e. Declarațiile sale vin după ce AUR și senatoarea Șoșoacă au acuzat Ucraina că nu tratează corect minoritatea română. Ei au sugerat că România n-ar trebui să spirjine Ucraina din acest motiv. Zelenski, în fața Parlamentului României "Sunt convins că România va susţine tot ce trebuie pentru impunerea dreptăţii. (...) Sunt convins că România şi firmele româneşti vor participa la programele pentru refacerea Ucrainei după război. Vom propune partenerilor noştri să preia refacerea unor regiuni care au fost distruse de Rusia. Potenţialul nostru, puterea noastră internă este mare, dar avem nevoie de ajutor pentru a reface viaţa în Ucraina," a mai afirmat Zelenski, într-un discurs ţinut prin videoconferinţă. El a mulţumit poporului român pentru susţinerea acordată refugiaţilor. "Mulţumesc întregului popor român pentru ajutorul acordat refugiaţilor din Ucraina. Sper că vom avea condiţii ca Rusia să renunţe la război şi oamenii să se poată întoarce acasă, în Ucraina. Această experienţă de susţinere şi respect reciproc şi bunătate dintre popoarele noastre este o bază pentru o apropiere şi mai mare dintre popoarele şi statele noastre”, a mai afirmat șeful statului ucrainean. Citește și: Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Energia nucleară, esențială pentru România (sursa: Facebook/VirgilPopescu)
Politică

Energia nucleară, esențială pentru România

Energia nucleară, esențială pentru România. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că noile construcţii nucleare şi reactoarele modulare fac parte din agenda României pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii, iar parteneriatul cu Statele Unite ale Americii este esenţial în acest sens, potrivit Agerpres. Energia nucleară, esențială pentru România "În această dimineaţă am participat, ca keynote speaker, la grupul de discuţii pe energie nucleară organizat de Partnership for Transatlantic Energy & Climate Cooperation (P-TECC). Tema discuţiei a fost 'Energy Security and Diversification in Europe: Civil Nuclear Energy Perspectives'. Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a reînnoit interesul global pentru diversificarea sectoarelor energetice pentru a creşte securitatea şi a asigura fiabilitatea, atingând în acelaşi timp obiectivele climatice. Drept urmare, am discutat despre proiectele prioritare de energie nucleară pe care le au în proiect ţările P-TECC", a scris ministrul, pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a transmis că ne confruntăm cu circumstanţe fără precedent care provoacă arhitectura societăţii noastre moderne, cu implicaţii deosebit de grave în sectorul energetic. "Susţinem pe deplin eforturile AIEA de a asigura un cadru de cooperare între Rusia şi Ucraina, pentru a asigura siguranţa instalaţiilor nucleare. România, împreună cu Letonia, Lituania, Polonia şi Slovenia, a adresat o scrisoare Comisiei Europene în sprijinul intervenţiei AIEA, cerând acţiuni mai concrete. Considerăm că un astfel de cadru ar trebui stabilit cât mai curând posibil pentru a permite misiuni internaţionale de experţi la faţa locului. Totodată, am spus că este nevoie de cooperare pentru diversificarea surselor de aprovizionare, în timp ce rămânem angajaţi să ducem la îndeplinire planul de decarbonare, de aceea ne bazăm şi pe energia nucleară. În ceea ce priveşte preţurile la energie trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluţii pe termen lung, în acelaşi timp cu acţiuni de reducere a dependenţei de Federaţia Rusă şi întărind securitatea energetică", a continuat Popescu. Potrivit acestuia, România este ferm angajată în dezvoltarea în continuare a programului nuclear civil naţional. "Noile construcţii nucleare şi SMR-urile (reactoarele modulare de mici dimensiuni - n.r.) fac parte din agenda noastră pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii. De aceea, parteneriatul cu SUA este esenţial, având în vedere că ţara noastră, dar şi SUA văd energia nucleară ca un contributor pe termen lung la atingerea obiectivelor climatice, asigurând în acelaşi timp securitatea energetică şi îmbunătăţirea competitivităţii economiilor noastre prin crearea de locuri de muncă la nivel înalt de expertiză", a mai spus oficialul român.

Grup de luptă NATO în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Grup de luptă NATO în România

Grup de luptă NATO în România. Liderii statelor membre NATO, reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat joi patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit AFP, Reuters şi dpa. Grup de luptă NATO în România "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Cele patru grupuri de luptă aprobate de NATO vor deveni complet funcţionale "într-un orizont relativ scurt de timp", cel din România fiind "cel mai avansat", a declarat, joi, pentru Agerpres, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România "Sunt deja într-o fază iniţială de operaţionalizare şi într-un orizont relativ scurt de timp vor deveni complet funcţionale. Astfel, vom avea opt grupuri de luptă pe Flancul estic, patru deja existente în zona baltică şi în Polonia, plus cele patru din regiunea noastră - asta, dacă vreţi, este o decizie pentru termenul foarte apropiat", a spus oficialul. La summit-ul de la Madrid, decizii pe termen lung În ceea ce priveşte o prezenţă militară permanentă pe Flancul estic, Mircea Geoană a vorbit despre decizia NATO de joi de însărcinare a comandanţilor militari ai NATO "pentru a le prezenta opţiuni pentru o prezenţă militară mai robustă, de natură permanentă şi sustenabilă pe Flancul estic, urmând ca, pe baza acestui aviz militar, liderii NATO să aprobe la Summitul de la Madrid decizii pentru termen mediu şi lung". El a amintit că există deja activate Planurile de apărare pentru ţările de pe Flancul estic, inclusiv pentru România sau Turcia. "Astăzi avem 40.000 de trupe aliate sub comanda militarilor NATO, ca urmare a activării acestor planuri, şi de asemenea, pe termen mediu şi lung, vom lua decizii cu privire la sistemele de apărare antirachetă, apărare cibernetică, în general o altă calitate şi o altă profunzime a prezenţei NATO pe Flancul estic". Grupul din România, cel mai avansat Despre operaţionalizarea grupurilor de luptă, secretarul general adjunct al NATO a apreciat că "este mai degrabă o chestiune tehnică la ora aceasta". "Se cunoaşte componenţa acestui grup de luptă, a compoziţiei sale cu privire la naţiunile care au anunţat participarea, câteva dintre ele au reconfirmat astăzi, evident, Franţa, ţara-cadru, dar şi Olanda şi alte ţări şi-au anunţat intenţia de a participa la grupul nostru. Deci, anticipez o perioadă relativ scurtă de timp şi sunt convins că şi comandanţii militari români, care sunt foarte respectaţi la NATO, vor contribui la un calendar foarte scurt. Aş spune că grupul de luptă din România este cel mai avansat din cele patru decise şi înfiinţate de liderii noştri", a adăugat el.

NATO a aprobat grupul de luptă în România (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Politică

NATO a aprobat grupul de luptă în România

NATO a aprobat grupul de luptă în România. Președintele Klaus Iohannis a declarat că NATO a aprobat grupul de luptă în România, dar că va insista pentru o consolidare și mai puternică a flancului estic. Șeful statului spune că românii nu trebuie să se teamă. "România nu este în pericol", potrivit G4Media. NATO a aprobat grupul de luptă în România „Vom discuta măsurile pe care vrem să le luăm și planurile pe care le avem. Dorim să dovedim că suntem uniți și în NATO și în relația transatlantică. Vrem să discutăm cum putem să ajutăm în continuare Ucraina. Este vorba în primul rând despre ajutor umanitar, în Ucraina și pentru cei care trebuie să părăsească Ucraina, cei care fug de război. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Vrem să discutăm și lucruri extraordinar de importante, precum consolidarea flancului estic. Avem deja o veste foarte bună, deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România, acel grup pe care l-am solicita, în care Franța va fi națiune cadru. Sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja” ”Românii pot sta liniștiți, România este în siguranță, este apărată de cea mai mare alianță, dar nici îngrijorările legate de Moldova nu au o justificare, nu există niciun fel de date, în afară de speculații în media, că Moldova ar fi ținta vreunui atac sau ar fi planificată o acțiune care privește Moldova. Niciun român nu trebuie să se teamă. Militarii noștri sunt bine pregătiți, România nu e în pericol", a declarat Klaus Iohannis.

NATO trimite trupe permanente în România (sursa: NATO)
Eveniment

NATO trimite trupe permanente în România

NATO trimite trupe permanente în România. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat miercuri în avanpremiera summit-ului NATO, că alianța nord-atlantică va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. NATO trimite trupe permanente în România În cazul României, a fost agreată în urmă cu o lună crearea unui grup de luptă, condus de Franța. Grupurile de luptă ale NATO sunt compuse din circa 1.000 de militari și au rolul de a ajuta statele-gazdă să își pregătească defensiva. Un grup de luptă reprezintă o prezență solidă, cvasi-permanentă a NATO. În acest moment, singurele state est-europene care beneficiază de prezența unor grupuri tactice de luptă multinaţionale NATO sunt Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Prezența unui grup de luptă pe teritoriul țării-gazdă nu este condiționată în timp, spre deosebire de prezența trupelor aflate în țara respectivă pe bază de rotație. Declarații ale lui Stoltenberg "Vom discuta rolul Chinei în această criză. Beijing a furnizat susținere politică Rusiei, aliații sunt îngrijorați că Beijingul ar putea furniza ajutor militar Rusiei. Vom cere Belarus să nu mai suțină războiul Rusiei. Nu putem lua pacea drept garantată, așa că aliații NATO trebuie să crească investițiile militare. Putin trebui să încheie acest război și să se angajeze în diplomație reală. Aliații NATO au răspuns la criză cu o susținere puternică pentru Ucraina și impunerea de costuri fără precedent pentru Rusia. Mă aștept ca liderii NATO să majoreze semnificativ prezența în țările din Est cu trupe pe uscat, pe mare și în spațiul aerian. La summit-ul de joi, vom discuta despre susținere pentru Georgia și Bosnia-Herțegovina. O eventuală utilizare a armelor chimice de către Rusia va avea consecințe majore. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Mă aștept ca liderii NATO să discute despre întărirea susținerii pentru Ucraina. Aderarea Ucrainei la NATO nu este pe agendă. Trebuie să facem tot posibilul ca războiul să nu escaladeze dincolo de granițele Ucrainei. Rusia nu poate câștiga un război nuclear. Retorica nucleară contrazice flagrant acordurile internaționale pe care Rusia le-a semnat. Am furnizat Ucrainei echipamente de protecție împotriva armelor chimice și biologice, aliații vor discuta mâine cum să majoreze această susținere. Rusia a mai folosit agenți chimici împotriva unor oponenți ai regimului în Anglia, dar și în Siria. NATO are planuri deja pentru a-și proteja populația în cazul oricărui tip de atac și amenințare."

România va scoate gaze din Marea Neagră (sursa: Facebook/VirgilPopescu)
Eveniment

România va scoate gaze din Marea Neagră

România va scoate gaze din Marea Neagră . Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că România va avea gaze naturale şi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră, iar începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus, scrie Agerpres. România va scoate gaze din Marea Neagră "România va avea gaze şi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră. Exploatarea gazelor din Marea Neagră a început deja, de către cei de la compania Black Sea Oil&Gas. Se fac deja teste pentru a introduce prima moleculă de gaz în sistemul naţional de transport. Începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus", a scris pe Facebook ministrul citat. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Potrivit acestuia, Romgaz va finaliza în cel mai scurt timp preluarea perimetrului Neptun Deep, de la Exxon. Prin această tranzacţie, cei de la Romgaz preiau şi tehnologia şi contractele aferente pentru începerea lucrărilor, astfel ca în 2026 să avem deja gaze naturale, pentru a fi folosite cât mai mult în România. "Pentru a nu lăsa ca propaganda să inducă o serie de temeri vreau să atrag atenţia asupra faptului că perimetrul offshore Neptun Deep nu se află în zona care a făcut obiectul procesului dintre România şi Ucraina cu privire la Insula Şerpilor", a subliniat Virgil Popescu. La sfârşitul anului trecut, Romgaz a anunţat că acţionarii săi au aprobat preluarea participaţiei deţinută de grupul american ExxonMobil la perimetrul Neptun Deep, care, potrivit unor estimări, ar conţine rezerve de gaze de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. OMV Petrom deţine, de asemenea, 50% din blocul Neptun Deep din Marea Neagră.

Care este armamentul de luptă românesc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Care este armamentul de luptă românesc

Care este armamentul de luptă românesc. Cât costă celebrul de-acum sistem de rachete antitanc Javelin, spaima blindatelor ruseşti care au invadat Ucraina? Care este armamentul de luptă românesc Nu mai puţin de 175 de mii de dolari lovitura. Un tanc este însă mult mai scump. Sistemul este refolosibil, iar o rachetă valorează atât de mult pentru că pentru că își urmărește ținta pe care a fixat-o trăgătorul fără să mai fie nevoie de ghidaj manual. Citește și: VIDEO Vera Lytovchenko, din Harkiv, le cântă oamenilor la vioară în timp ce rușii bombardează orașul: Le cânt să uite de război. Ca prietenii mei să știe că sunt în viață E nevoie de doi oameni ca sălanseze încărcătura, ne explică interlocutorul nostru: unul ţine lansatorul, iar celălalt duce rachetele, pentru că fiecare cântăreşte 8,5 kg. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Iohannis: România va primi atâţia refugiaţi câţi vin. Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

România va primi atâţia refugiaţi câţi vin

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Chișinău, că România va primi atâția refugiați câți vin. ”Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean”, a declarat preşedintele, precizând că nu încurajează pe nimeni să-şi părăsească ţara, dar cei care se simt ameninţaţi de război vot primi ajutor în România. România va primi atâţia refugiaţi câţi vin ”România va primi atâţia refugiaţi câţi vin. Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean. Nu intenţionăm să aducem în discuţie un număr sau o cotă, este vorba despre valori în care credem. Refugiaţii trebuie ajutaţi. Câţi vin, atâţia vor fi primiţi. Este minim minimorum cât putem să facem pentru ucraineni în această perioadă extrem de dificilă şi în această situaţie catastrofală în care au ajuns ei prin agresiunea Rusiei”, a declarat, miercuri, la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis, citat de news.ro. Acesta a precizat că Româna a deschis HUB-ul de la Suceava, iar dacă va fi nevoie vor fi deschise şi altele. ”Nu încurajez pe nimeni din Ucraina să-şi părăsească casa şi să vină încoace, dar toţi cei care se simt ameninţaţi de război şi vor să vină la noi vor fi primiţi”, a adăugat preşedintele. Președinta Maia Sandu a anunțat la rândul său că în țara sa au rămas circa 100.000 de refugiați ucraineni și a mulțumit României pentru sprijinul acordat. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Drona de deasupra României avea bombă (sursa: George Chernilevsky)
Eveniment

Drona de deasupra României avea bombă

Drona de deasupra României avea bombă. În drona care s-a prăbuşit joi seara în sud-vestul Zagrebului au fost găsite rămăşiţe ale unei bombe aeriene, a relevat duminică ministrul croat al apărării, Mario Banozić, transmite HINA. Drona de deasupra României avea bombă "Au fost găsite urme ale unui dispozitiv exploziv, ceea ce indică faptul că nu era o dronă de recunoaştere. Am găsit părţi ale unei bombe aeriene", a declarat Banozić reporterilor, la locul prăbuşirii, după ce partea principală a dronei a fost scoasă din pământ. El a precizat că este vorba despre un vehicul aerian fără pilot de fabricaţie sovietică, dar că încă nu este clar dacă a venit din partea Rusiei sau a Ucrainei. "Vom putea spune care a fost scopul său doar după o analiză. Acest tip de bombă a fost folosit de avioane", a adăugat el. Banozić a dat asigurări că zona din jurul craterului este acum sigură şi că nu există substanţe explozive acolo. 40 de autoturisme avariate la Zagreb Serviciul de seismologie din Croaţia a comunicat sâmbătă că seismografele sale au înregistrat impactul unui obiect zburător în zona Jarun din sud-vestul Zagrebului, joi, la ora 23:01:49. Drona a căzut la aproximativ 50 de metri de un cămin studenţesc, dar nimeni nu a fost rănit. Aproximativ 40 de maşini aflate într-o parcare din apropiere au fost avariate. Dispozitivul s-a prăbuşit în Croaţia după ce a survolat România şi Ungaria. Citește și: România, complet expusă în cazul atacurilor aeriene la joasă înălțime, mai ales în zone cu relief accidentat. Cazul dronei prăbușite la Zagreb nu e singular "Se va face o analiză detaliată cu aliaţii noştri din NATO pentru a vedea ce s-a întâmplat. Bineînţeles, nu suntem mulţumiţi de reacţia ţărilor vecine care au observat obiectul zburător mult mai devreme, fără a reacţiona. Dacă ar fi fost detectat la timp, nu am fi fost astăzi aici", a declarat Banozić. Ministrul croat al apărării a menţionat că a vorbit duminică dimineaţă cu omologii săi din Ungaria şi România şi aşteaptă un răspuns după ce aceştia i-au spus că evaluează datele disponibile pentru a vedea ce s-a întâmplat cu exactitate.

România are suficiente stocuri de combustibil (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Eveniment

România are suficiente stocuri de combustibil

România are suficiente stocuri de combustibil. Țara noastră nu are nicio problemă cu aprovizionarea cu carburanţi în benzinării iar românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi. Pentru că stocurile sunt suficiente, a scris, miercuri, pe propria pagină de Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu. România are suficiente stocuri de combustibil "România nu are nicio problemă cu aprovizionarea cu carburanţi în benzinării. Am avut astăzi întâlniri de lucru cu reprezentanţii Rompetrol şi ai OMV Petrom şi am primit asigurări că există stocuri suficiente de produse petroliere şi vor asigura livrările către clienţi. Totodată, vreau să le transmit românilor că nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi. Avem suficiente stocuri!", susţine Popescu. Citește și: Generalul Ciucă atacă benzinăriile. Cărbunaru: Guvernul României nu va permite nici un derapaj, nici o tentativă de speculă

Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții Foto: Poliția de frontieră
Eveniment

Cetățenii ucraineni se pot angaja

Cetățenii ucraineni care intră în România se pot angaja fără restricții, a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi. Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții El a scris luni, pe Facebook, că Guvernul a modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără niciun aviz sau restricţie. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, a mai arătat ministrul. ”Trăim vremuri dificile, dar ne adaptăm din mers pentru a ajuta atât refugiaţii ucraineni, cât şi cetăţenii şi firmele româneşti. Astfel, am modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără nici un fel de aviz sau restricţie, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, mai ales că şi patronatele româneşti reclamă o lipsă a forţei de muncă”, a scris ministrul pe Facebook. Marius Budăi arată că ”persoanele cu dizabilităţi care sosesc din Ucraina vor putea beneficia de protecţie şi tratament în centrele din ţara noastră, prin modificările făcute prin această OUG!”. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, precizează Marius Budăi, citat de news.ro. Până luni dimineața, în România au intrat în total 261.445 de refugiați ucraineni şi au ieşit 192.312, potrivit anunțului făcut de Poliția de Frontieră. Practic, în România au rămas 69.133 de ucraineni. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Toate punctele de frontieră din țara noastră lucrează la capacitate maximă, fiind suplimentat personalul care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră