duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

925 articole
Justiție

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească. Cristian Rizea a fost declarat de către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) persoană indezirabilă pe teritoriul R. Moldova pe un termen de 15 ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform procedurilor legale, acesta a fost îndepărtat sub escortă de pe teritoriul național de către personalul specializat al IGM, potrivit Ziarului de Gardă de la Chișinău. Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească "Cristian Rizea se află în căutare internațională pe canalele Interpol cu scop de arest și extrădare din 19.03.2019, în vederea executării pedepsei privative de libertate în România pe un termen de patru ani și opt luni pentru infracțiunea de trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, conform sentinței definitive emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție", mai arată Ziarul de Gardă. Citește și: Penalul Rizea, pe care statul român nu-l poate aduce la închisoare, amendat la un miting pro-Dodon. Își parcase ilegal mașina de lux

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească (sursa: Facebook/Spovedania lui Rizea)
Numărul militarilor americani în România, triplat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Numărul militarilor americani în România, triplat

Numărul militarilor americani în România, triplat. "Cred că foarte important este faptul că România este membră a NATO, iar această calitate oferă un grad înalt de protecție și siguranță pentru români, la care se adaugă creșterea prezenței trupelor militare din SUA și alte țări NATO. Numărul militarilor americani în România, triplat Probabil știți că noi am triplat numărul militarilor noștri: acum sunt peste 3.000, la care se adaugă trupe franceze, poloneze. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prin urmare, cred că românii nu trebuie să se îngrijoreze după ce atât SUA cât și NATO au luat măsuri ca să-și consolideze poziția. Citește și: Tinerii ruși care refuză înrolarea sunt „dușmani interni”, potrivit patriarhului Kirill, și vor doar să „facă bani în Rusia” De asemenea, cred că ucrainenii sunt foarte recunoscători pentru ceea ce au făcut românii.", a spus ambasadorul american în România, Kathleen Ann Kavalec. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministrul Gerhard Karner anunță că Austria a arestat un număr record de traficanți de persoane, în 2022
Eveniment

Austria arestat număr record de traficanți de persoane

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, îi liniștește pe cei care așteaptă să-și schimbe poziția față de România: în 2022, Austria a arestat un număr record de traficanți de persoane, peste 7% dintre aceștia fiind români. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Karner a prezentat cu o zi înainte de vizita în România un raport al ministerului austriac de Interne privind traficul de imigranți ilegali. Potrivit acestui raport, în 2022 au fost arestaţi în Austria cu 61% mai mulţi traficanţi de persoane decât în 2021, iar 52 dintre aceştia au fost români. Austria a arestat un număr record de traficanți de persoane În 2022, au fost arestaţi în Austria 712 traficanţi - cu 61% mai mulţi decât în 2021, a arătat ministrul de interne Gerhard Karner. În 2021, 441 de traficanţi au fost reţinuţi în Austria, iar în 2020 au fost 311, numărul lor fiind mai mare în aceşti ani chiar şi faţă de situaţia de dinainte de pandemie, pentru că în 2019 autorităţile austriece au prins doar 242 de traficanţi, „semnificativ mai puţini”. De la finalul anului 2022, polițiștii austrieci acționează împreună cu cei maghiari împotriva traficanților de persoane. „În cadrul operațiunii Fox, 30 de polițiști austrieci lucrează împreună cu colegii lor din Ungaria în Ungaria. Conform legii în vigoare acolo, traficanții sunt arestați în termen de 24 de ore de la reținere, explică Takacs. Acest lucru îi descurajează pe contrabandiști, în mare parte infractori organizați din România. Migranții reținuți în Ungaria vor fi, de asemenea, predați autorităților de acolo. «Măsurile funcționează», a declarat Karner, «avem un număr în scădere de cereri de azil». În februarie, au existat 2.600 de cereri de azil în Austria; în noiembrie 2022, au fost 12.000. De aceea, operațiunea Fox va fi prelungită deocamdată pentru cinci luni, a adăugat el”, scria Der Standard, acum patru zile. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Majoritatea traficanților, sirieni Doar în 2015, anul în care Europa a trecut prin criza imigranţilor care fugeau de războiul din Siria, a existat un bilanţ mai mare, cu 1.108 persoane reţinute. Dintre traficanţii reţinuţi în 2022, românii au fost pe locul al patrulea, potrivit statisticilor prezentate. Cei mai mulţi au fost sirieni - 103, urmaţi de turci - 68, ucraineni - 53, români - 52 şi austrieci - 34. Karner, alături de Gerald Tatzgern, şeful Biroului central pentru combaterea traficului de fiinţe umane, şi de şefa Departamentului pentru azil din cadrul Ministerului de Interne, Elisabeth Wenger-Donig, au prezentat marţi raportul pentru 2022 privind traficul de persoane. Potrivit lui Tatzgern, citat de news.ro, anul trecut, peste 100.000 de persoane au fost traficate în Austria. Într-un caz recent, la începutul lunii aprilie, 35 de refugiaţi au fost găsiţi înghesuiţi într-un camion în care stăteau închişi de 70 de ore, erau deja în hipotermie şi "aproape să se sufoce". Aceste fapte arată "încă o dată brutalitatea mafiei traficanţilor", a declarat Karner. Traficanţilor nu le pasă de oameni. "Nu trebuie să strice marfa" este deviza traficanţilor, aşa "vorbesc despre vieţi omeneşti", a declarat, la rândul său, Gerald Tatzgern. În 2022, a spus el, au existat patru decese în rândul celor care erau traficaţi.

România are cea mai precară situație financiară din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

România are cea mai precară situație financiară din UE

România are cea mai precară situație financiară din UE, scrie publicația Profit, arătând că, din 100 de euro cheltuiți de la buget, 15,6 euro sunt luați pe datorie. Doar în perioada pandemiei România s-a împrumutat mai mult. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, execuția bugetară arată că, în 2022, guvernul a cheltuit cu plata dobânzilor peste 29 de miliarde de lei, adică 2% din PIB. În primele două luni din 2023, cheltuielile cu dobânzile crescuseră cu 60% față de perioada similară din 2022. România are cea mai precară situație financiară din UE Datele publicate de Profit arată că: În 2015, cu un deficit ESA de 0,5%, România împrumuta doar 1,5 euro din 100 de euro cheltuiți de către stat În 2016, deficitul bugetar a sărit la 2,5% (ESA), iar România împrumuta 7,3 euro din 100 cheltuiți, fiind pe poziția a doua, după Spania, cu împrumuturi de 10,1 euro la fiecare 100 În UE, România este urmată acum de Malta (14,2 euro împrumutați la 100 cheltuiți de la buget), Italia, Ungaria și Polonia. „Referitor la costurile de finanţare a datoriei publice şi la dobânzile la care se împrumută România. În prezent, România se împrumută la dobânzi de circa 6,7%, similar sau sub Ungaria, care are 6,8% - sau similar sau apropiat de Polonia care are 6,4%”, ssuținea ministrul de Finanțe Adrian Câciu, la 27 aprilie. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR „Domnul Câciu a preluat mandatul în noiembrie 2021 moştenind un deficit bugetar de 4,7% din PIB, iar în ultimă lună a anului respectiv a mai adăugat încă 2% şi a dus deficitul la 6,7% din PIB. (...) Anul trecut v-aţi împrumutat de 150 miliarde lei, aţi plătit 30 miliarde lei pe dobânzi, (...), iar anul acesta ajungeţi la 40 miliarde lei pe dobânzi. Domnule Câciu, nu puteţi să daţi vina pe ANAF şi pe colectare. Legea bugetului dumneavoastră aţi făcut-o şi cheltuielile din buget dumneavoastră le-aţi aprobat. Cifrele pe care s-a construit bugetul sunt cifrele dumneavoastră, nu cifrele ANAF", arăta, în 12 aprilie, deputatul PNL Dan Vîlceanu, fost ministru de Finanțe.

Eșecul controlului unic la vama Albița Foto: Ștefan Miron
Eveniment

Eșecul controlului unic la vama Albița

Eșecul controlului unic la vama Albița, între România și Moldova, descris, pe Facebook de către un cetățean român, Ștefan Miron: cozi de peste două ore, vameșul notează mașinile cu pixul, sistemele informatice nu sunt interconectate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Foto: Ștefan Miron Eșecul controlului unic la vama Albița „Vama Albița - de ce durează mai bine de 2 ore trecerea acesteia, de ce controlul/ghișeul unic nu este chiar “unic” și de ce de o săptămâna, coada este până peste Prut. Pana acum aveam 2 vămi, cu câte 2 ghișee fiecare (Poliție de Frontiera + Vama). Odată cu anunțarea implementării ghișeului unic, numărul ghișeelor nu a fost redus, ci doar mutat. Astfel, tot la 4 ghișee este nevoie să te prezinți, doar că peste Prut. 1. Exista 2 sisteme informatice diferite, ce înțeleg că nu comunică între ele. Astfel, după ce pașaportul este verificat de Politistul de frontieră MD, îl primești înapoi și aștepți sa vină polițistul de frontieră RO. Este posibil ca acesta să vină înainte să fi primit/ridicat actele de la cel MD, sau să nu fi venit încă cel MD. Ca să nu aștepte, cel RO trece la următoarea mașină. De aici, și haosul. 2. Prin Ghișeu comun, ar trebui să înțelegem că primirea actelor = Drum bun! Ceea ce nu este valabil în cazul Albița. Cel puțin asta se întâmpla în cazul ghișeelor comune prin care am avut ocazia sa trec (RO-HU, RO-BG sau chiar MD-UA), unde primirea actelor înseamnă ca ești liber să pleci. 3. Indiferent că verifică sau nu ambii polițiști de frontiera Pașapoartele, aceștia ar trebui Cel Puțin! să se afle FIZIC în același ghișeu, să își transmită ei actele unul altuia, iar înmânarea pașapoartelor să însemne că poți pleca. 4. Dar asta nu e tot, după ce ai primit actele și a doua oară, urmează VAMA și “ghișeul mobil” pe nume “vameșul RO”, care scrie numerele mașinilor CU PIXUL într-un tabel ce nu îl citește nimeni, niciodată. De fiecare dată când ai nevoie de el, nu ai cum sa îl găsești, el ne fiind la ghișeu, pentru că de cele mai multe ori el este pe un cu totul alt rând. De obicei, căutând prin bagajele cuiva, unde a identificat el un suspect traficant cu vin, găini sau ouă de casă. 5. Pe lângă lipsa de informare privind procedura de trecere, acest “ghișeu unic” a și fost pus în aplicare într-un moment în care numărul mașinilor este cu mult mai mare decât în mod normal, haosul fiind astfel, și el mai mare. La pachet, vine și anularea zborurilor AirMoldova și WizzAir, astfel mii de oameni fiind obligați sa meargă în RO pentru a putea zbura. În concluzie: In acest moment avem doar o mutare fizică a unei gherete, peste Prut. Dacă tot vorbim despre protocoale semnate între state, atunci ar trebui sa putem vorbi de ÎNCREDERE și delegate de atribuții între cele 2 entități, Vama RO și Vama MD, ceea ce înțeleg ca nu există. Fie prin a conecta sistemele informatice între ele sau prin implementarea unui sistem unic, comun. Fie prin “cedarea verificării” către cealaltă entitate (Vama RO verifică actele la intrarea în Romania, Vama MD verifica actele la intrarea in Moldova). Sper foarte mult să nu se renunțe la acest control unic sub pretextul eșecului din acest moment, ci să fie îmbunătățit. Soluții există și trebuie doar aplicate. Doamne Ajută!”, a scris Miron. Control unic, din 15 aprilie Începând din 15 aprilie, are loc un control unic la punctul de frontieră Leușeni-Albița, la trecerea din Republica Moldova spre România. Cele patru autorități de frontieră și vamale din Republica Moldova și România au început aplicarea în comun a controlului coordonat în punctul de trecere a frontierei. În 2018, timpul mediu de traversare a acestei vămi era de 1.033 minute, scria presa din Republica Moldova. Acest fapt presupune „oprire unică” pe partea română pentru toate procedurile de control ale traversării frontierei de stat.

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului (sursa: pexels.com/Mark Stebnicki)
Internațional

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului

Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului. Deși destinate, în mare parte, țărilor din Africa și Asia, cerealele venite din Ucraina au provocat discordie în Uniunea Europeană. Fiind scutite de taxe, deci mai ieftine, au tentat comercianții locali, care le-au preferat produselor autohtone. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Invocând concurența neloială, văzându-se amenințați cu falimentul, fermierii din estul Uniunii Europene au organizat proteste de amploare. Drept urmare, guvernele din Polonia, Ungaria, Slovacia și, recent, Bulgaria au introdus interdicții privind importul unui număr de produse agricole și alimentare din Ucraina. Comisia Europeană a etichetat aceste interdicții drept "inacceptabile", argumentând că politica comercială din Uniune nu e la latitudinea individuală a statelor membre. Recent, Polonia a ajuns la un acord separat cu Ucraina, în ceea ce privește tranzitul cerealelor, însă tensiunile sunt departe de a se relaxa. Cât de gravă este această criză și ce fisuri provoacă în solidaritatea europeană? Coridoarele de solidaritate După ce Rusia a blocat pasajele maritime tradiționale de export, UE a decis să scutească de taxe importul cerealelor ucrainene. În Polonia, Ungaria, Slovacia, Ungaria și România s-au creat "coridoarele de solidaritate", care prevedeau, pe lângă scutirile de taxe vamale, și măsuri de infrastructură, precum facilităţi pentru depozitarea temporară a cerealelor aflate în tranzit. Însă coridoarele de solidaritate înființate de Europa pentru a extrage cerealele produse în Ucraina și a le trimite în special în țările din Africa și Asia nu au funcționat așa cum se aștepta. În mare, din cauza infrastructurii țărilor de tranzit, care a întârziat transporturile. Iar depozitarea temporară a cerealelor a dat naștere unor afaceri locale, mai mult sau mai puțin legale. Vecinii Ucrainei, auto-sufocați cu cerealele Kievului Cum derogările comerciale nu s-au aplicat doar mărfurilor aflate în tranzit, ci și celor care staționau în silozurile de tranzit, cerealele au atras inevitabil atenția comercianților locali. Cumpărate la un preț mai mic decât cel al producătorilor locali (grâul ucrainean fiind cu până la 20% mai ieftin decât cel produs în Polonia), cerealele ucrainele au fost folosite fie în producția internă, fie revândute la un preț mai mare. Presa poloneză relatează despre companii înființate rapid, prin intermediul cărora s-au cumpărat așa-numitele "cereale tehnice" din Ucraina, destinate utilizării în producția de biocombustibil, care apoi au fost reetichetate drept "cereale alimentare" și vândute ca atare industriei morăritului. "Guvernul a permis importul a cel puțin trei milioane de tone de cereale din Ucraina fără nici un control. Mare parte din grâul și porumbul importate din Ucraina nu a părăsit țara, deși planul urma să fie complet diferit. Drept urmare, Polonia a fost inundată cu cereale.", spun articolele de presă. Cereale fără depozite Potrivit unui studiu al Farm Europe, citat de Le Point, culoarele de solidaritate, în loc să faciliteze drumul cerealelor ucrainene înspre țările din Africa și Asia, au creat în țările estice ale Uniunii Europene "un flux fără precedent, care a născut tensiuni la nivel local". Explicația: cantități mari de cereale au ajuns în regiuni cu capacități limitate de depozitare, ceea ce a dus, inevitabil, la desfacerea mărfii pe piața locală. Cauza principală a tranzitului lent al cerealelor ucrainene a fost infrastructura deficitară din țările de tranzit care a încetinit transporturile către piețele de peste mări, mare parte din produsele ucrainene rămânând în țările de tranzit. "O mare parte a produselor ar fi trebuit să fie încărcată în tren și dusă către porturile de la Marea Baltică", a spus europarlamentarul Martin Häusling, membru al Comisiei pentru agricultură. Care a adăugat: "Din păcate, acest mecanism încă nu funcționează din cauza problemelor legate de lipsa infrastructuii căilor ferate, motiv pentru care multe cereale sunt transportate cu camionul și ajung apoi în țările vecine. Acolo, aceste importuri de cereale denaturează piețele naționale, mai ales în România.". Pentru unii - prea puțin, pentru alții - prea mult Pe de o parte, cantitățile de cereale care sosesc în Polonia sau România, cu camionul sau trenul, nu au atras clienții tradiționali, precum Italia, Spania, Portugalia sau Țările de Jos, deoarece cantitățile erau prea mici pentru angrosiştii care cumpăraseră anterior nave întregi. Pe de altă parte, în Polonia, unde în prezent sunt depozitate patru milioane de tone de cereale din Ucraina, potrivit Camerei poloneze de comerț cu cereale, problemele exportului maritim sunt legate de infrastructura porturilor poloneze a căror capacitatea este de maximum 750.000 de tone pe lună. Deși Ministerul Agriculturii a anunțat vara trecută că un nou terminal în portul Danzig (Gdansk) urma să înceapă în curând operațiunile de transportate, acest lucru nu s-a întâmplat. Alegerile primează în Polonia "Deciziile Poloniei sunt motivate politic", a afirmat Michal Baranowski, directorul grupului de studii German Marshall Fund. Opunându-se importului cerealelor ucrainene, scutite de taxe vamale, guvernul ultraconservator naționalist Lege și Justiție (PiS), care merge la vot în această toamnă, a arătat că "Sprijinul pentru Ucraina se termină acolo unde încep propriile interese". Potrivit analistului, decizia bruscă a Poloniei de a interzice importurile de cereale ucrainene coincide cu campania politică dinaintea alegerilor legislative din toamnă. Sondajele arată că PiS pierde teren și, cum zonele rurale din Polonia, afectate de afluxul de cereale din Ucraina, sunt una dintre principalele sale surse de voturi, partidul nu vrea să piardă alegătorii. Extrema dreaptă crește Însă problema cerealelor evidențiază și un alt aspect, care deși există, nu a apărut, până acum ca dezbaterea publică. Potrivit lui Baranowski, există o nemulțumire crescândă în rândul populației față de sprijinul neclintit al guvernului polonez pentru Ucraina, nemulțumire de care profită Konfederacja (Confederația Libertății și Independenței), o alianță politică de extremă dreaptă ale cărei discursuri anti-UE au căpătat și accente anti-ucrainene. Cum unele sondaje creditează Konfederacja cu puțin peste 10%, alianța ar putea fi cheia formării unui viitor guvern. Citește și: În prețul mare al RCA intră și costuri de limuzină cu șofer pe care firmele de daune le solicită companiilor de asigurări "Primele indicii că guvernul polonez a fost dispus să-și moduleze politicile de sprijin pentru Ucraina au venit în urmă cu câteva luni când a anunțat că va începe să taxeze o parte din cazarea oferită refugiaților ucraineni care stau în refugiile publice mai mult de patru luni. Măsura a intrat în vigoare la 1 martie, dar s-a aplicat doar unui procent foarte mic din cei peste 1,3 milioane de refugiați. Cu toate acestea, decizia a transmis un mesaj clar acelui segment al societății poloneze care începea să creadă că refugiații ucraineni sunt tratați mai bine decât ei. Locuințele, care sunt din ce în ce mai scumpe într-o țară în care inflația a fost de 16,1% în martie, ar putea deveni un alt punct controversat între polonezi și refugiații ucraineni.", a mai spus Baranowski.

Peste două treimi dintre emisiile din transportul de pasageri, de la automobile Foto: RTV
Mediu

Două treimi emisiile transportul pasageri automobile

Peste două treimi dintre emisiile din transportul de pasageri proveneau de la automobile, în 2021, conform datelor prezentate, miercuri, într-un workshop de specialitate, de către Mihai Stoica, director executiv al Asociaţiei 2Celsius. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Peste două treimi dintre emisiile din transportul de pasageri, de la automobile „Putem observa că gradul de mobilitate în România s-a dublat între anii 2000 şi 2019 şi în continuare are o tendinţă de creştere. În acelaşi timp, România are cele mai mici emisii per capita dintre ţările analizate, Lituania avându-le pe cele mai multe. În acelaşi timp, intensitatea emisiilor tuturor modelelor de transport agregate se situează în jurul valorii de 96 grame de dioxid de carbon pe persoană/kilometru, în România. În acelaşi timp, ponderea automobilelor în mixul de transport a rămas constantă între 2000 şi 2019, iar ponderea de emisii a crescut uşor. Foarte interesant de observat este că gradul de utilizare al trenurilor a scăzut foarte mult între anii 2000 şi 2021 şi am putea observa că majoritatea pasagerilor s-a orientat de la tren către maşina personală", a declarat Stoica. România este ţara cu al doilea cel mai vechi parc auto din Europa Potrivit statisticii prezentate de către reprezentantul 2Celsius, România este ţara cu al doilea cel mai vechi parc auto din Europa, vârsta medie a automobilelor fiind de 16,9 ani. În viziunea specialistului, lipsa măsurilor de descurajare a înregistrării maşinilor vechi a creat o situaţie în care România importă, în medie, din 2017 când a fost eliminată taxa auto, peste 400.000 de maşini second-hand, anual. Dintre acestea, multe sunt cu motorizări diesel vechi, "o consecinţă a introducerii de restricţii pentru automobilele diesel în multe oraşe europene post-diesel gate". "Este de menţionat că România are al doilea cel mai vechi parc auto după Lituania, în Europa, cu vârstă medie a automobilelor de 16,9 ani. Asta la nivelul anului 2022. Aceasta a crescut puţin în ultimii ani. Ultima dată când verificasem, vechimea parcului auto era undeva la nivelul la 16,5 ani. Asta înseamnă că programe precum "Rabla", care şi-a propus de-a lungul timpului o reînnoire a parcului auto, nu au funcţionat fără măsuri-suport", a spus Mihai Stoica. Citește și: SFIDARE În timp ce premierul Ciucă cere economii drastice, Grindeanu mută Transporturile într-un sediu de lux, deși deține Palatul CFR. Chiria noului sediu, uriașă Analiza de piaţă arată că peste două treimi (67%) dintre emisiile din transport de pasageri proveneau, în 2021, de la automobile. "În România, politicile sau măsurile fiscale care să descurajeze călătoriile cu maşina personală sunt subutilizate", este de părere Stoica.

România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar Foto: Facebook Forțele Terestre
Eveniment

România a furnizat Ucrainei echipament militar

România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, arată un document clasificat „secret” al Pentagonului, distribuit recent pe diferite rețele sociale și publicat azi de Newsweek SUA. Interesant este că documentul marchează și ziua de 1 aprilie, momentul în care în Europa se termină sezonul de încălzire a locuințelor, deci presiunea asupra aprovizonării cu gaze scade. Acum două săptămâni, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a fost puternic presat, într-un interviu la BBC, să precizeze dacă România ajută sau nu, militar, Ucraina. România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar Datele par să aparțină Direcției de Informații Militare (DIA) a SUA și este marcat ca fiind „RELIDO”, adică „Eliberabil de către funcționarul responsabil cu divulgarea informațiilor. Informații care pot fi divulgate străinilor la discreția comandanților la nivel înalt”. Autenticitatea acestor documente n-a putut fi verificată, dar, vineri, FBI a reținut un tehnician, Jack Teixeira, din cadrul Gărzii Naționale Aeriene, și l-a acuzat de preluarea și transmiterea de informații clasificate. Documentul prezentat de Newsweek SUA este din martie 2023 și prezintă o sinteză a eforturilor unor state europene/ din NATO de a sprijini Ucraina. În ceea ce privește România se arată că „a furnizat sau s-a angajat să furnizeze” „ajutor letal” și antrenament pentru trupele ucrainene. În cazul României nu se oferă detalii. Foto: print screen Newsweek USA Însă documentul marchează ca fiind în scădere capacitatea României de a oferi ajutor militar - deci se poate presupune că un astfel de ajutor a fost oferit. Și în cazul Poloniei, Pentagonul marchează ajutorul militar ca fiind în scădere. Estonia pare să-și fi epuizat complet capacitatea de a sprijini militar Ucraina. King Charles visits #Ukrainian troops being trained by British forcesThe monarch watched a short defensive training exercise and met some of the recruits training with #British and international partner forces. pic.twitter.com/uOGDML69Vt— NEXTA (@nexta_tv) February 20, 2023 Documentul marchează, printre altele, faptul că Bulgaria vrea să-și doneze avioanele Mig către Ucraina, dar asta ar însemna să rămână timp de un an - până al sosirea avioanelor F-16 - fără capacitatea de a exerciat misiuni de poliție aeriană. ?️ Soldiers of Ukrainian 118th Mechanized Brigade marching through a field, somewhere on the training ground in the rear.#UkraineRussiaWar #118ОМБр pic.twitter.com/17BbkbxzJD— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) April 16, 2023 BBC: „De ce nu spune România dimensiunea propriului ajutor militar?” La 29 martie, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a fost puternic presat, la BBC, să precizeze ce ajutor militar este oferit de România către Ucraina. „Sackur: De ce nu spune România în mod public dimensiunea propriului ajutor militar, financiar? Națiunile europene partenere sunt foarte clare în ce privește dimensiunea asistenței pe care o acordă, dar voi o țineți secretă. De ce? Aurescu: Deoarece aceasta este politica guvernului nostru. Considerăm că este mai eficient în acest fel. Ceea ce este cu adevărat important este ca NATO și aliații să poată ajuta într-un mod eficient Ucraina. Și credem că este mai bine pentru Ucraina”, arată traducerea discuției de la BBC.

Control unic la punctul de frontieră Leușeni-Albița Foto: Realitatea Moldova
Eveniment

Control unic la punctul de frontieră Leușeni-Albița

Începând de sâmbătă dimineață, la ora 8.00, are loc un control unic la punctul de frontieră Leușeni-Albița, la trecerea din Republica Moldova spre România. Cele patru autorități de frontieră și vamale din Republica Moldova și România au început aplicarea în comun a controlului coordonat în punctul de trecere a frontierei. În 2018, timpul mediu de traversare a acestei vămi era de 1.033 minute, scria presa din Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Control unic la punctul de frontieră Leușeni-Albița Acest fapt presupune „oprire unică” pe partea română pentru toate procedurile de control ale traversării frontierei de stat. De azi, timpul de așteptare la frontiera moldo-română, la PTF Leușeni-Albița, se reduce.Ministerul pe care am onoarea sa îl conduc va continua să depuna eforturi pentru sporirea calității vieții pentru cetățeni, pentru siguranță, pentru un mediu social mai prietenos. pic.twitter.com/KEivoNWjAo— Ana Revenco (@RevencoAna) April 15, 2023 „Instituirea controlului coordonat al traficului va accelera și facilita traversarea frontierei comune, iar acest fapt va reduce timpul de așteptare la trecerea graniței pentru călători, inclusiv pentru transportul de mărfuri”, se arată în comunicatul Poliției de Frontieră a R.Moldova. Citește și: Fitch a îmbunătăţit perspectiva ratingului Capitalei. Agenția apreciază „performanţa operaţională solidă şi planul ambiţios de investiţii”. Oradea, același rating „Diferenţa faţă de modalitatea anterioară de realizare a controlului constă în faptul că pe sensul de ieșire din Republica Moldova, în Punctul de Trecere a Frontierei Leușeni, trecerea se va face fără control, iar oprirea pentru verificări se va face pe sensul de intrare în România, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița-rutier, în funcție de tipul autovehiculului/priorității la control”, explică Ziarul de Gardă. Joi, 13 aprilie, în prezența șefilor de poliție de frontieră și autoritate vamală din Republica Moldova și România a fost semnat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Punctului de Trecere a Frontierei Albiţa, document ce conține principiile și regulile cooperării pentru efectuarea, pe teritoriul României – sensul de intrare, a controlului coordonat al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor.

România a ajuns la 27.590 vehicule electrice Foto: Dacia.ro
Mediu

România a ajuns la 27.590 vehicule electrice

România a ajuns la 27.590 vehicule electrice şi 3.300 încărcătoare publice, după ce anul trecut au fost înmatriculate la fel de multe maşini electrice ca în ultimii 10 ani cumulat, în timp ce numărul încărcătoarelor publice de pe teritoriul ţării abia a depăşit borna de 3.300, conform unei analize realizate de unul dintre cei mai importanţi jucători în domeniul mobilităţii electrice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România a ajuns la 27.590 vehicule electrice Analiza semnalează că, în primele două luni ale anului 2023, au fost înmatriculate cumulat 2.247 vehicule electrice, dintre care 35 LCV. Luna ianuarie, cu 1.132 EV, a înregistrat o creştere de 80% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar luna februarie a bifat o evoluţie de 108%, faţă de anul trecut, cu 1.115 unităţi înmatriculate. Pe podium a rămas în continuare modelul Dacia Spring, cu 1.057 de unităţi înregistrate (497 în ianuarie şi 560 în februarie). Pe segmentul high-end, unde sunt contabilizate modele ale mărcilor Audi, BMW, Mercedes-Benz şi Porche, s-au înregistrat cumulat 190 de unităţi în cele două luni. Totodată, în ceea ce ţine de infrastructura de încărcare, pe teritoriul României se regăseau, la finele lunii februarie, 3.389 încărcătoare publice, fără restricţii (dintre care 857 CCS/CHAdeMO şi 2.492 Type 2), distribuite în 1.503 locaţii (conform portalului PlugShare). "Rezultatele extraordinare de anul trecut ne demonstrează că românii sunt din ce în ce mai deschişi către e-mobility şi, mizând pe tendinţele ascendente, ne aşteptăm ca 2023 să fie o perioadă cel puţin la fel de productivă pentru piaţa vehicule electrice. Momentan ne bucurăm de un început de an promiţător şi, prin intermediul domeniului nostru de activitate, ne concentrăm toate eforturile în a aduce plus valoare acestui segment pe plan local", a declarat Claudiu Suma, CEO Lektri.co. Dacia Spring, lider de piață Conform rezultatelor de anul trecut, piaţa de vehicule electrice din România a depăşit pragul de 25.000 de unităţi înmatriculate, numărul de EV înmatriculate în 2022 egalând numărul total realizat în precedenţii 10 ani. Dacia Spring a avut o cotă de piaţă de 55%, volumul de unităţi înregistrate de acest model egalând numărul total de vehicule electrice înmatriculate în 2021. Mai mult, în luna decembrie a fost cea mai înmatriculată maşină nouă, indiferent de motorizare (EV sau ICE). Pe locul al doilea în clasamentul înmatriculărilor EV din 2022 se află Tesla. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice Lektri.co a fost înfiinţată în 2018 la Timişoara şi numără în prezent 20 de angajaţi. Lektri.co este un brand al grupului SafeFleet, cu activităţi în industria mobilităţii şi oferă soluţii de încărcare a maşinilor electrice pentru utilizatorii casnici, companii care doresc să implementeze staţii de încărcare pentru angajaţi şi domeniile HoReCa şi retail. Staţiile de încărcare ale companiei sunt utilizate în România, Serbia, Polonia, Germania, Franţa şi Italia.

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Foto: Facebook
Economie

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui

În anul 2022, România a fost pe locul I în UE la producția de floarea soarelui, locul II la porumb și locul IV la grâu, arată datele Institutului Național de Statistică publicate azi. La producția de cartofi, România a fost pe locul IX. România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producţiei obţinute, cât şi al suprafeţei cultivate, cu o recoltă totală de 2,079 milioane de tone de pe un 1,082 milioane hectare. Producția a fost mai mică în 2022 cu aproape 27% faţă de 2021, respectiv cu 765.000 de tone, suprafaţa cultivată înregistrând o diminuare cu 42.000 de hectare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Cum arată situația din agricultură, prin comparație cu alte state, potrivit INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; La grâu, România s-a situat pe locul cinci la suprafața cultivată după Franța, Germania, Polonia și Spania și pe locul patru la producția realizată după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia și pe locul nouă la producția realizată după Germania, Olanda, Franța, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania și Italia. În general, în anul 2022 s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor la principalele culturi, arată INS. Citește și: Suspectați de „blat” la stabilirea prețurilor la ulei de floarea soarelui, primii patru producători din România au o cifră de afaceri de șase miliarde de lei și profituri de 250 de milioane de lei În noiembrie 2020, George Simion, liderul AUR, distribuia pe Facebook o filmare intitulată „Agricultura românească pe moarte!”, în care ssuținea că „din grânarul Europei am ajuns groapa de gunoi a Europei”. Fimarea a avut peste 810.000 de vizualizări.

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Foto: News.ro
Mediu

România riscă sancţiuni din cauza gropilor de gunoi

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă. Raportul, publicat vineri și citat de news.ro, mai relevă că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Curtea de Conturi anunţă că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Autoritățile locale au ignorat resursele UE Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”. ”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi. Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ). Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. ”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează. Autoritatea centrală nu a adoptat cadrul legal În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport. Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. ”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret (sursa: BBC)
Internațional

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret. Ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu, a spus la BBC că este politica guvernului de la București să nu comenteze amploarea sprijinului militar pe care România îl acordă Ucrainei. Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret Aurescu a declarat pentru BBC că este "mai eficient" și "mai bine pentru Ucraina" să nu divulge amploarea sprijinului său militar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Diplomat de carieră aflat la al doilea mandat de ministru de Externe al României, Aurescu i-a declarat lui Stephen Sackur că la sfârșitul războiului din Ucraina ". notează BBC. Chestionat cu privire la sprijinul public din România pentru asistența oferită Ucrainei, ministrul de Externe Aurescu a declarat că nivelul de susținere în România este "destul de mare". Citește și: Rușii se folosesc propagandistic de vizita șefului Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la Zaporojie, dar nu fac nimic să evite pericolul nuclear "Ucraina este victima agresiunii, iar acest lucru este foarte clar pentru marea majoritate a românilor, nu există niciun dubiu în această privință", a adăugat el.

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor rusești din Moldova. Dar România nu este printre statele semnatare Foto: Facebook
Eveniment

Opt premieri est-europeni Big Tech capăt dezinformărilor

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor răspândite de Moscova pe rețelele sociale, împotriva Moldovei și Ucrainei. Însă România nu este printre semnatarii scrisorii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor Scrisoarea, publicată miercuri, le cere liderilor companiilor din Big Tech, inclusiv Meta, compania mamă a Facebook, să ia măsuri „împotriva dezinformării care subminează pacea și stabilitatea” și să stopeze încercările „de a slăbi sprijinul nostru pentru Ucraina pe fondul războiului de agresiune al Rusiei”. „Platformele tehnologice au devenit câmpuri de luptă virtuale, iar puterile străine ostile le folosesc pentru a răspândi narațiuni false care contrazic relatările bazate pe fapte. Anunțurile plătite pe platformele Meta, inclusiv Facebook, sunt adesea folosite pentru a îndemna la tulburări sociale cu scopul de a destabiliza guvernele”, se arată în scrisoare. În document se cere, printre altele: „Platformele ar trebui să aloce personal și resurse financiare pentru a răspunde în mod eficient provocărilor legate de moderarea conținutului, în special în domeniul complex al discursului instigator la ură, unde algoritmii automatizați pot fi insuficienţi, iar examinarea umană este esențială”. În plus, „proiectele algoritmice ar trebui să prioritizeze acurateţea și veridicitatea în detrimentul implicării, atunci când promovează conținut”. In an open letter by eight European leaders to #bigtech companies, we stress the urgent need to take more efficient steps against disinformation.Social media should not be used to destabilise democracies. Tech platforms also have a responsibility to make sure it doesn't happen. pic.twitter.com/2uLxKPXSkP— Kaja Kallas (@kajakallas) March 29, 2023 Scrisoare a fost semnată de prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Republicii Slovace, Eduard Heger și prim-ministrul Ucrainei, Denîs Șmîhal. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Foto: News.ro
Mediu

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035, adoptat definitiv: statele membre UE au validat prevederea care obligă automobilele noi să nu mai emită absolut deloc disoxid de carbon (CO2) începând de la jumătatea viitorului deceniu şi care interzice de facto orice vehicule pe benzină, motorină şi hibride, în favoarea maşinilor electrice. Numai Polonia a votat ”împotrivă”. Italia, România şi Bulgaria s-au abţinut la acest vot al Miniştrilor Energiei din UE, reuniţi la Bruxelles, arată news.ro. Ambasadorii Celor 27 s-au pus de acord luni să procedeze la această adoptare oficială marţi - ultima etapă a unui îndelungat proces legislativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Acest text se înscrie în obiectivul european al neutralităţii carbonului în 2050. Germania şi-a stupefiat partenerii, la începutul lui martie, când a blocat regulamentul, după ce acesta a fost aprobat la jumătatea lui februarie de către Parlamentul European (PE), în sesiune plenară, în urma unei unde verzi a statelor membre UE, inclusiv a Berlinului. Pentru a-şi justificat această răzgândire extrem de rară în acest stadiu al procedurii, Berlinul a cerut Comisiei Europene (CE) să prezinte o propunere care să deschidă calea vehicuelor care funcţionează cu carburanţi de sinteză. Această tehnologie, controversată şi încă nedezvoltată, constă în producerea de carburant pe bază de CO2 provenind din activităţi industriale. Apărată de constructori de lux din Germania şi Italia, această tehnologie permite prelungirea folosirii motoarelor termice după 2035. CE şi Germania au anunţat sâmbătă că au ajuns la un acord în vederea deblocării textului, care rămâne neschimbat. Bruxellesul s-a angajat doar să deschidă mai clar calea carburanţilor de sinteză, în cadrul unei propuneri separate, care urmează să fie validată până în toamna lui 2024. Vehiculele echipate cu un motor cu combustie vor putea să fie înmatriculate după 2035, dacă folosesc exclusiv carburanţi neutri în emiterea de CO2, şi-a exprimat satisfacţia ministrul german al Transporturilor Volker Wissing. Însă, numeroşi experţi consideră că tehnologia carburanţilor de sinteză are puţine şanse să se impună pe piaţă şi va privi în cel mai bun caz doar o minoritate de maşini de lux. Această tehnologie este contestată de ONG-uri de mediu, care o denunţă drept costisitoare, energivoră şi poluantă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră