vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

774 articole
Politică

Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina

Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, miercuri, că România analizează posibilitatea deschiderii unor noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina "Am discutat despre demersurile pe care ţara noastră le face astfel încât să putem ca în viitor să continuăm să asigurăm toate aceste facilităţi de trecere a frontierei. Împreună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, am analizat posibilitatea să deschidem şi alte noi puncte de trecere a frontierei, potrivit Agerpres. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Există în momentul de faţă în analiză şi foarte curând vom reveni şi vom confirma împreună cu Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina deciziile pe care le vom lua", a spus Ciucă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. El a subliniat importanţa deschiderii în 2020 a punctului de trecere a frontierei Isaccea-Orlivka şi a liberalizării transportului de mărfuri pentru operatorii ucraineni, pe 5 aprilie.

Prețul carburanților compensat cu 50 de banis ursa: Facebook/NicolaeCiuca)
România acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova (sursa: Youtube)
Internațional

România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova

România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova. Un atac militar asupra Transnistriei ar trebui să înceapă în viitorul apropiat. Apoi, România intenționează să anexeze Moldova. Aceasta este opinia politologului Serghei Markov. Expertul spune că a observat că armata română a fost deja plasată în Moldova, iar gruparea se mărește. România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova "România, susținută de NATO și cu participarea armatei ucrainene, intenționează să cucerească Transnistria și să desfășoare o represiune politică masivă împotriva tuturor susținătorilor Rusiei. Acest lucru va pune Rusia într-o poziție foarte dificilă. După operațiunea militară, România intenționează să anexeze Moldova", și-a exprimat punctul de vedere Markov. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Anterior, fostul ministru al Apărării din DNR, Igor Strelkov, a declarat, citând surse proprii, că România face pregătiri secrete pentru preluarea Moldovei. Luni, 25 aprilie, Ministerul Securității de Stat din Transnistria a fost bombardat cu lansatoare de grenade. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru marţi o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate în legătură cu recentele incidente din regiunea transnistreană, anunţă Direcţia informare şi comunicare cu mass-media a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova. Două explozii au avut loc marţi dimineaţă în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, unde două turnuri de comunicaţie de la centrul de radio şi televiziune au fost aruncate în aer. Prima explozie a avut loc la ora 6:40 şi a doua la 7:05.Potrivit Biroului Politici de Reintegrare al Republicii Moldova, obiectivul urmărit este de a crea pretexte pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană, necontrolată de autorităţile constituţionale, mai scrie Deschide.md.

România a ajutat militar Ucraina, inteligent (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent"

România a ajutat militar Ucraina, "inteligent". Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a afirmat, vineri, că ţara sa nu comentează legat de ajutorul militar primit, adăugând că, de la începerea războiului, România a avut "o politică inteligentă". România a ajutat militar Ucraina, "inteligent" "Armelor, ca şi banilor le place liniştea şi nu comentăm legat de ceea ce primim şi de unde, dacă nu există un anunţ oficial în legătură cu asta", a punctat şeful diplomaţiei de la Kiev, aflat în vizită la Bucureşti, în conferinţa de presă comună cu ministrul Bogdan Aurescu. El a menţionat că "politica adoptată de România de la 24 februarie este una inteligentă". "Restul, puteţi interpreta dumneavoastră", a transmis Kuleba. Legat de un eventual ajutor cu armament pentru Ucraina, Bogdan Aurescu a afirmat: "Lucrurile sunt într-o evoluţie permanentă şi nu cred că se cuvine să vorbim în spaţiul public despre aceste lucruri". "România şi-a arătat adevărata faţă, de prieten" "Lăsăm la latitudinea ţării să aleagă cum ne poate ajuta, este alegerea voastră suverană, este interesul vostru naţional. În unele cazuri vedem că unele ţări pot să ajute, dar nu vor, pentru că nu vor să supere Rusia. Când vedem că acesta este cazul, atunci facem presiuni. Nu este cazul României", a completat Dmitro Kuleba. El a adăugat că nu acceptă "ipocrizia". "Ni se poate spune . (...) Ce nu acceptăm este ipocrizia. Din fericire, acesta nu este cazul României. România a fost foarte onestă, cu o minte deschisă, prietenoasă şi săritoare încă de la începutul războiului", a evidenţiat ministrul ucrainean de Externe. Războiul este momentul adevărului, a declarat, vineri, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, adăugând că, în acest context, "România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten". Kuleba: "Nu vom uita niciodată" Kuleba, aflat în vizită la Bucureşti, a fost primit de premierul Nicolae Ciucă şi a avut convorbiri cu ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu. "Războiul este momentul adevărului, atunci vezi adevărata faţă a cuiva, iar România şi-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten. Nu doar a vorbit, ci a şi acţionat. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” Nu vom uita niciodată", a afirmat şeful diplomaţiei de la Kiev, în conferinţa de presă comună cu Aurescu. El a adăugat că Ucraina va învinge. "Nu vă îndoiţi, vom câştiga, dar pentru a reuşi cât mai curând trebuie să cooperăm cât mai repede, pe toate palierele", a subliniat Dmitro Kuleba. 800.000 de ucraineni au intrat în România "Ucraina trebuie să câştige acest război şi sunt convins că îl va câştiga", a declarat şi ministrul Aurescu. El a adăugat că toţi ucrainenii ucişi "sunt fraţii şi surorile noastre, părinţii şi copiii noştri". Aurescu a menţionat sprijinul acordat de România în investigaţia din Ucraina a Curţii Penale Internaţionale. Până în prezent, au intrat pe teritoriul României aproximativ 800.000 de ucraineni care fugeau de război, a informat ministrul Aurescu, care a precizat că a discutat cu omologul său de la Kiev despre deschiderea de noi puncte de frontieră între cele două ţări. Bătălia finală pentru Europa Ministrul român de Externe a afirmat că, în perspectiva aderării Ucrainei, Uniunea Europeană "trebuie să arate viziune, să arate curaj". "De fiecare dată când preşedintele Putin încearcă să oprească Ucraina din dezvoltare, din procesul de integrare europeană, nu face decât să grăbească aceste procese", a subliniat Dmitro Kuleba. El a completat că ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar "o nouă încercare a Rusiei de a-şi menţine influenţa în regiune sau de a opri Ucraina". "Este bătălia finală, bătălia finală pentru dreptul tuturor naţiunilor europene (...) de a trăi în pace, prosperitate, ca parte a unei Europe libere. Nu am îndoieli că vom câştiga. Ucraina va câştiga", a evidenţiat şeful diplomaţiei de la Kiev. Securitate comună la Marea Neagră Kuleba a mai transmis că, pentru a câştiga cât mai devreme, ţara sa are nevoie de sprijin de la parteneri. "Felicit Guvernul României, care a avut o politică inteligentă de la începutul agresiunii, pentru a fi alături de Ucraina. Toţi împărţim Marea Neagră. Acest război are legătură şi cu viitorul regiunii Mării Negre. Securitatea noastră este securitatea dumneavoastră. Ne ajutaţi pe noi, dar vă ajutaţi şi pe dumneavoastră. Daţi-ne tot ce avem nevoie pentru a lupta şi pentru a câştiga", a subliniat el. Cei din Europa care cred că acesta este doar un război între Rusia şi Ucraina nu trebuie să fie "naivi", a spus Dmitro Kuleba. "Noi, în Europa Centrală şi de Est nu suntem naivi, noi ştim istorie", a completat el. Ministrul ucrainean de Externe a mulţumit României că a primit cetăţeni din ţara sa care au fugit de război. "Aceşti oameni ar fi putut fi victime ale crimelor de război. Faptul că i-aţi primit i-a salvat", a punctat el.

Kuleba cere ajutor militar României (sursa: kavkazplus.com)
Internațional

Kuleba cere ajutor militar României

Kuleba cere ajutor militar României. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, efectuează o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu. Kuleba a fost primit la Palatul Victoria la ora 8,00 şi va avea o declaraţie de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, după ora 12,00. Kuleba cere ajutor militar României Vizita lui Kuleba la București vine după cea în Bulgaria care a refuzat să ofere ajutor militar Ucrainei. "Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri", a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei, potrivit Agerpres. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Ministrul ucrainean a sosit luni seară în Bulgaria cu maşina, trecând prin România, într-o vizită care nu a fost anunţată public în prealabil. El a încercat la Sofia să convingă politicienii bulgari să livreze arme ţării sale, dar fără succes. Bulgaria este una dintre puţinele ţări membre ale NATO, alături de Ungaria, care refuză să ofere ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia. Guvernele de la Sofia şi Budapesta consideră că printr-un astfel de ajutor militar ar putea deveni părţi în conflict. Opoziţia faţă de orice ajutor militar pentru Ucraina vine în special din partea socialiştilor bulgari care fac parte din coaliţia de guvernare şi mai puţin din partea premierului Kiril Petkov, un om de afaceri format în SUA şi care a creat anul trecut împreună cu fratele său un nou partid cu mesaj anticorupţie, ce a obţinut un rezultat surprinzător de bun la a doua serie de alegeri anticipate din noiembrie şi a ajuns astfel şef al guvernului. Kuleba s-a întâlnit şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev, considerat un simpatizant al Rusiei. În declaraţiile date după întrevederea cu ministrul ucrainean, preşedintele bulgar s-a limitat să asigure că ţara sa va continua să ofere "sprijin total Ucrainei în funcţie de posibilităţile noastre", amintind că Bulgaria a primit peste 91.000 de refugiaţi ucraineni şi a oferit Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 1,5 milioane de euro. "Încă o dată, insistăm să se pună capăt cât mai repede acestui război fără sens între două popoare slave frăţeşti'", a mai spus preşedintele Radev, vorbind în faţa presei alături de Kuleba. Acesta din urmă a răspuns că sentimentele frăţeşti între ruşi şi ucraineni vor deveni istorie după agresiunea rusă. "După ce Rusia a atacat Ucraina, foarte puţini vor mai putea numi fraţi popoarele rus şi ucrainean, doar dacă nu vă referiţi la Cain şi Abel", i-a replicat Kuleba lui Radev, făcând trimitere la personajul biblic care şi-a ucis fratele.

România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației
Politică

România a pierdut finanțări din cauza birocrației

România a pierdut finanțări de până la 1 miliard de euro din cauza birocrației, a afirmat, ieri, comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean. Ea a oferit și exemplul unei licitații ratate, în valoarea de 320 de milioane de euro. România a pierdut finanțări din cauza birocrației Potrivit lui Vălean, România a pierdut 320 de milioane de euro, finanţare europeană, pentru modernizarea magistralei de tren dintre Braşov şi Sighişoara, pentru că nu a reuşit să semneze la timp contractele de execuţie, toate cele trei contracte fiind mult întârziate din cauza contestaţiilor. „Întârzierile din cauza capacității administrative scăzute, proceduri lungi pentru contestare în justiție în cadrul licitațiilor, schimbările de priorități investiționale. Toate astea au dus la pierderi de sume importante. Acum eu estimez între 400 milioane – 1 miliard de euro pierduți din fondurile de coeziune și din Connecting Europe Facility pentru transporturi. În total sunt puse la dispoziție 12 miliarde euro pentru transporturi, dublu față de perioada de finanțare anterioară 2014-2020. Mi s-ar părea o greșeală să ne apucăm să schimbăm ceva în PNRR pe transporturi”, a declarat pentru DC News Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi. Vălean a vorbit și în septembrie 2021 despre eșecul licitației de pe magistrala Brașov-Sighișoara. „Un motiv al întârzierilor pe care le-au avut proiectele din România a fost acela al instabilităţii de guvernanţă a proiectelor. Acolo unde managementul este stabil, proiectele au mers mai bine şi acesta este o recomandare. Trebuie să existe o transparenţă foarte mare asupra paşilor intermediari. De exemplu Braşov – Sighişoara: până când România a admis că există o întârziere din cauza problemelor de contestare în justiţie au trecut patru ani. Dacă se recunoştea de la bun început faptul că sunt contestaţii care estimăm că vor dura mai mulţi ani, atunci se putea face cu ajutorul Comisiei Europene o realocare a fondurilor, puteau merge la alte proiecte care să se deruleaze mai repede”, spunea ea, la 18 septembrie 2021. Citește și: Un avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei înainte de scufundarea crucișătorului Moscova

România la coada clasamentului (sursa: Agerpres)
Eveniment

România, la coada clasamentului

România, la coada clasamentului. Producţia industrială a crescut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021, însă România este statul membru cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 2% în zona euro şi cu 3% în UE, în ritm anual. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Lituania (20,4%), Polonia (17,8%) şi Bulgaria (14,4%). În România, producţia industrială a crescut cu 0,6% în luna februarie, după un avans de 0,8% în luna ianuarie. România, la coada clasamentului Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 9,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 6,3% şi producţia de energie a crescut cu 4,6%, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Italia (4%), Croaţia (2,7%) şi Irlanda (2,4%). În România, producţia industrială a scăzut cu 1% de la o lună la alta, după ce în ianuarie a crescut cu 1,8%. Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unui avans de 2,4% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă imediată a crescut cu 1,7%. Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că, în luna februarie 2022, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 3,9%. Producţia industrială, serie ajustată, a fost mai mică cu 1%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,6%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1%.

Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei Foto: Defence Romania
Politică

Avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei

Un sofisticat avion american de spionaj, specializat în detectarea navelor, patrula deasupra Dobrogei chiar înainte de scufundarea crucișătorului Moscova, arată The Times. Avionul și-a oprit însă transponderul, care permitea detectarea mișcărilor sale pe FlightRadar24, timp de două ore și 56 de minute. Însă, înainte de a bloca detectarea sa prin mijloace publice, avionul se afla deasupra comunei Valea Nucarilor, în județul Tulcea. Un avion american de spionaj patrula deasupra Dobrogei „O aeronavă americană patrula în Marea Neagră cu câteva ore înainte ca nava Moscova să fie lovită de rachete ucrainene (...) Un Boeing P8 Poseidon se afla la 100 de mile de Moscova în ziua în care crucișătorul rus a suferit daune catastrofale. P8, care costă aproximativ 330 de milioane de lire sterline, este cel mai sofisticat avion de vânătoare de submarine și de urmărire a navelor de război din arsenalul SUA. Poate arunca geamanduri sonore în apă deschisă pentru a detecta navele inamice și este echipat cu un sofisticat radar APY-10. Deși capabilitățile sale sunt secrete, experții au estimat anterior că un P8 ar putea urmări o zonă radar în secțiune transversală de 10.000 de metri pătrați pe o rază de peste 220 de mile, ceea ce înseamnă că Moscova s-ar fi aflat în raza sa de acțiune în ziua scufundării”, scrie The Times. Publicația britanică arată că nava a decolat din Italia, de la o bază din Sicilia, la ora 13.32, ora Kievului. la 16.26, aeronava oprește transponderul, când se afla deasupra Dobrogei. La acel moment, P8 era la 100 de mile de crucișătorul rus. The Times arată că avionul american a coborât, la acel moment, de la altitudinea de 8.800 de metri la circa 3.600 de metri. P8 reapare pe FlightRadar la 19.36. Primele informații că Moscova a fost lovită apar la 20.42. Aglomerație deasupra Mării Negre „Amelia Smith, un analist independent de date aviatice din SUA, a declarat că prezența unui P8 pe 13 aprilie a fost neobișnuită, dar „nu total ieșită din comun”. Ea a spus că în acea zi a existat un număr ceva mai mare de aeronave americane care zburau deasupra coastei Mării Negre”, mai arată The Times. “According to defence experts, a P8 aircraft will typically turn off its transponder, the device that records its location, when it enters a conflict zone.“Funny that - I wonder why ?https://t.co/m7Z0TfoGTH— Nicholas Beale (@Starcourse) April 20, 2022 În acea zi, deasupra Mării Negre a zburat și o dronă de cercetare de tip RQ-4B Global Hawk din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA. Drona, cu numărul de înregistrare 10-2045 și indicativul radio FORTE10, a decolat de la Baza Aeriană Sigonella, de pe Insula Sicilia (Italia). Aceasta a ieșit deasupra Mării Negre de pe teritoriul Bulgariei, și a evoluat în partea de sud a FIR Sevastopol, scrie Defense Romania. Tot la 14 aprilie, mai arată Defense Romania, un avion militar rusesc Tu-154 (număr de înregistrare RA-85843), care a zburat pe ruta Moscova-Damasc, s-a întâlnit deasupra Mării Negre cu drona americană RQ-4B (FORTE10), trecând la mai puțin de 10 kilometri pe lângă aceasta. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii

Putin și Biden, confruntare în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Biden, confruntare în Ucraina

Putin și Biden, confruntare în Ucraina. Statele Unite văd în actuala activitate militară a Rusiei în estul Ucrainei doar preludiul unei ofensive mai largi, a declarat marţi un responsabil al Pentagonului, potrivit Reuters şi CNN. Putin și Biden, confruntare în Ucraina Conform acestuia, Rusia continuă să-şi suplimenteze forţele pentru ofensiva în Donbas, unde a adus în ultimele 24 de ore încă două grupuri tactice la nivel de batalion (BTG), numărul acestora ajungând astfel la 78. Fiecare grup de acest fel este alcătuit din circa 800 de militari. Pentru această ofensivă Rusia dispune de circa 75% din forţa de luptă disponibilă înaintea invaziei lansate pe 24 februarie, a apreciat oficialul Pentagonului. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state Potrivit declaraţiilor date de oficiali ucraineni, Rusia a lansat deja "Bătălia pentru Donbas", începută în noaptea de luni spre marţi cu baraje masive de artilerie şi rachete trase asupra poziţiilor ucrainene pe toată lungimea liniei frontului din estul Ucrainei. Se pregătesc acțiuni militare de amploare Totuşi, conform evaluării descrise de reprezentantul Pentagonului, Statele Unite au observat doar "operaţiuni ofensive limitate" desfăşurate de Rusia în sud-vestul provinciei Doneţk şi la sud de oraşul ucrainean Izium, care constau în "mişcări de trupe terestre (...) susţinute, desigur, de unele bombardamente de la distanţă, majoritatea cu artileria", acţiuni care ar putea fi mai degrabă "preludiu al unor operaţiuni ofensive mai extinse". De asemenea, adaugă acelaşi oficial american, Rusia încă desfăşoară operaţiuni de ''shaping'', adică acţiuni de pregătire a câmpului de luptă, şi pune la punct logistica şi celelalte elemente de susţinere ale ofensivei, toate acestea fiind puncte slabe care au contribuit la eşecul ofensivei anterioare asupra Kievului şi nordului Ucrainei. Mariupol încă rezistă Oficialul Pentagonului a mai spus că SUA lucrează "contracronometru" pentru a transfera arme Ucrainei, iar în următoarele 24 de ore şapte avioane încărcate cu echipamente militare americane destinate armatei ucrainene vor decola spre Europa. După eşecul încercării de cucerire a Kievului, trupele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene şi din nordul Ucrainei, concentrându-se în prezent pe o mare ofensivă în estul Ucrainei pentru ocuparea în întregime a provinciilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, în timp ce continuă luptele şi în sudul Ucrainei, zona unde trupele ruse au înaintat cel mai mult la începutul invaziei. Rusia a dat marţi un nou ultimatum trupelor ucrainene din oraşul-post asediat Mariupol să se predea şi a deschis un coridor pentru soldaţii ucraineni care încă opun rezistenţă la combinatul siderurgic Azovstal, promiţându-le că vor scăpa cu viaţă dacă depun armele. Garanții de securitate pentru Ucraina SUA, Franţa şi alţi aliaţi, printre care şi România, au discutat marţi despre cum să furnizeze garanţii de securitate Ucrainei în timpul şi după războiul cu Rusia, a declarat un oficial din cadrul preşedinţiei franceze citat de Reuters. Preşedintele american Joe Biden s-a consultat cu aliaţi între care preşedintele francez Emmanuel Macron şi britanic Boris Johnson pe tema ultimelor evoluţii din Ucraina, a anunţat Casa Albă mai devreme. Scopul videoconferinţei a fost "să discutăm sprijinul nostru continuu pentru Ucraina şi eforturile de a trage Rusia la răspundere ca parte a coordonării noastre strânse", a adăugat sursa citată. Un consilier prezidenţial francez a spus că aliaţii au discutat despre cum să furnizeze Ucrainei garanţii de securitate după război în condiţiile în care nu este membră NATO şi nu beneficiază de mecanismul de apărare automat prevăzut la articolul 5. România și Polonia, la masă cu SUA, UE, NATO "Ţara noastră este gata să furnizeze garanţii de securitate", a spus oficialul francez. "Ar fi vorba despre provizii militare pentru a putea răspunde unui nou atac sau, posibil, despre garanţii care ne-ar implica pe noi dacă Ucraina este atacată (...)", a adăugat el. Aceste garanţii ar arăta mai mult ca clauza de apărare pe care UE o are în prezent între membrii săi, a spus oficialul francez, decât ca mecanismul de apărare de la articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Aliaţii au discutat, de asemenea, despre necesitatea de a convinge state non-UE şi non-G7 să trateze războiul din Ucraina ca pe o problemă care priveşte pacea mondială şi nu numai Europa, a mai spus oficialul francez. Printre cei care au discutat cu Joe Biden se află premierul canadian Justin Trudeau, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, dar şi preşedinţii Poloniei şi României, Andrzej Duda şi Klaus Iohannis.

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Foto: consilium.europa.eu
Eveniment

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: România este pe locul 62 în lume, în clasamentul pe anul 2020 al Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT), o organizație internațională în domeniul telecomunicațiilor, aflată în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite. Clasamentul a apărut în vara anului trecut, nu a a părut un altul, mai nou, iar în România nu s-a discutat despre el aproape deloc. Azi, premierul Estoniei a atras atenția asupra sa, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Global Cybersecurity Index (GCI) măsoară angajamentele de securitate cibernetică a 193 de state membre UIT și a Palestinei. GCI își propune să identifice lacunele, să servească drept foaie de parcurs pentru a ghida strategiile naționale și a promova o cultură a securității cibernetice. Ultimul GCI publicat prinde informații din 2020. Statele din clasament au răspuns la 82 de întrebări, pentru a se putea stabili ierarhia. GCI are cinci piloni: a) cel legal, care analizează cadrul legislativ din fiecare țară, b) cel tehnic - capacitatea de apărare prin diferite agenții - c) cel organizațional, d) capacitatea de dezvoltare (care măsoară inclusiv capacitatea educațională) și e) cooperarea, atât între instituții, cât și între state. În acest clasament, România este pe locul 62, înaintea Moldovei - locul 63 sau a Cehiei - locul 68. Însă țări precum Ghana, Nigeria, Benin sau Bangladesh sunt înaintea României. România stă cel mai prost la „măsuri organizaționale” - șase puncte din 20 posibile și la capacitatea de dezvoltare - 12,88 din 20. Estonia was cyberattacked by Russia in 2007. Since then we have taken cyber security very seriously. https://t.co/NGw6UGxXw4— Kaja Kallas (@kajakallas) April 18, 2022 Pe locul I în clasament sunt Statele Unite, urmate de Marea Britanie și Arabia Saudită, însă Estonia este pe locul IV. Lituania - locul șase. În spațiul UE, Estonia este pe locul I. În 2020, India a ajuns pe locul 10, sărind nu mai puțin de 37 de poziții. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia

Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia. Chiar şi în momentele în care am fost aliaţi, nu am avut încredere în Moscova. Garanţiile de securitate le-am căutat în Vest. Despre războiul din Ucraina, conf.dr. Cristian Ploscaru spune că "toată această nenorocire este încercarea elitei politice ruse de a-şi recupera politica de superputere". Relaţia militară a României cu Rusia Cum a arătat relaţia militară a României cu Rusia de-a lungul istoriei, din momentul în care existau doar Principatele Române, de la 1859 când s-a născut statul român, şi până la momentul instaurării comunismului? Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” "Ziarul de Iaşi" a vorbit cu istoricul ieşean conf.dr. Cristian Ploscaru, de la Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, pentru a realiza o analiză detaliată a acestei relaţii. Concluziile istoricului sunt acelea că putem împărţi în trei etape relaţia politico-militară a Rusiei cu România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România sub umbrela NATO și UE (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Eveniment

România sub umbrela NATO și UE

România, sub umbrela NATO și UE. România, ca ţară membră a UE şi NATO, are în prezent garanţii de securitate cum nu a avut niciodată, a declarat, luni, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a fost întrebat, într-un interviu la Radio România Actualităţi, cât de liniştiţi ar trebui să fie românii, având în vedere situaţia din Ucraina. România, sub umbrela NATO și UE "România, în această perioadă, la fel ca celelalte ţări, trece printr-o perioadă dificilă, la care nu ne-am mai fi gândit în secolul 21.(...) Ceea ce vreau să vă spun este că România are astăzi garanţii de securitate cum nu a avut niciodată. Suntem ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, suntem ţară membră a Uniunii Europene, putem să vedem, s-au luat decizii în acest sens, sunt mai multe trupe şi dotări ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul României. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Asta putem să o constatăm că nu este doar pe termen scurt, dar şi o prezenţă consolidată, constantă. Trebuie să reamintim că România este o ţară prooccidentală, poporul român, în proporţie de 70%, sprijină această instituţie a apartenenţei noastre la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană. Sunt elemente de garanţie că aparţinem acestei civilizaţii a Vestului şi că tot ceea ce facem noi, responsabilitatea noastră este să ducem mai departe dorinţa românilor", a spus şeful Executivului, potrivit Agerpres. În context, el a evidenţiat că reacţia românilor din această perioadă este exemplară, cu referire la criza refugiaţilor ucraineni. "Reacţia României, a românilor din această perioadă este exemplară, atât la nivelul societăţii civile, oamenilor obişnuiţi, cât şi al instituţiilor. Am putut să vedem drama refugiaţilor. Emoţia produsă de drama acestor refugiaţi a produs o reacţie care ne face mândri pe toţi. Ea vine din furia împotriva acestei invazii, dar şi din dorinţa de a contribui cu ceva la limitarea acestor efecte dramatice. Avem reacţia oamenilor din judeţele de graniţă, fie că vorbim de graniţa de nord, nord-est, dar şi din sud-est. Practic, ei sunt cei mai îngrijoraţi, lor nu le vin informaţii doar de la televizor, dar şi din realitatea din jur, iar reacţia lor, încă o dată, a fost exemplară. Oamenii care lucrează în sistemul de stat, atât militarii, dar şi lucrătorii din alte structuri, la graniţă, la vămi, în administraţie, în sistemul medical. Şi aş dori să subliniez că societatea civilă, jurnaliştii şi oamenii cu credibilitate, majoritatea au făcut ceva în aceste zile şi acel ceva este deosebit de important, pentru că au luat atitudine şi asta nu pentru că le-a cerut-o cineva, ci pentru că aşa au simţit. Lucrul acesta l-am perceput de la nivelul Guvernului", a mai declarat Nicolae Ciucă.

O nouă șansă în România (sursa: The Economist)
Internațional

O nouă șansă în România

O nouă șansă în România. Aproape 40% din totalul refugiaţilor ucraineni care, după începerea războiului, şi-au găsit de muncă în România lucrează în industria prelucrătoare, potrivit unor date centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale puse la dispoziţia Agerpres. Statisticile MMPS arată că, de pe 24 februarie şi până în prezent, s-au angajat în România 1.891 cetăţeni ucraineni, iar dintre aceştia, 754 (reprezentând 39,4%) activează în industria prelucrătoare. O nouă șansă în România Pe locul al doilea în topul angajărilor în funcţie de domeniul de activitate se află construcţiile, care au preluat 311 refugiaţi, în timp ce pe locul al treilea se află sectorul de restaurante şi hoteluri, care a angajat 177 de cetăţeni din Ucraina. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” De asemenea, 135 de persoane care au fugit din calea războiului din Ucraina desfăşoară în România activităţi de comerţ cu ridicata, iar 117 desfăşoară activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. Documentul MMPS arată că aproximativ un sfert din totalul refugiaţilor ucraineni care şi-au găsit un loc de muncă în România, adică 452 de persoane, s-au angajat la companii din municipiul Bucureşti. În provincie, cei mai mulţi ucraineni care au fugit din calea războiului şi-au găsit de muncă în judeţul Bistriţa Năsăud, acolo unde au fost încheiate 270 de contracte individuale de muncă. Judeţul Arad a oferit şi el locuri de muncă pentru 167 de cetăţeni ucraineni, în timp ce judeţul Timiş a asigurat posturi pentru 126 de persoane din Ucraina, menţionează sursa citată.

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale
Politică

Standul României la New York, val de ironii

Standul României la târgul de turism de la New York, val de ironii pe rețelele sociale după ce consulatul la New York a postat o imagine cu o draperie de care sunt agățate fotografii în format A4. Standul României la New York, val de ironii O postare de pe pagina de Facebook a Consulatului General al României la New York privind participarea României la Târgul de Turism Travel and Adventure Show a provocat un val de ironii în rândul internauţilor, scrie news.ro. Aceștia au remarcat standul ce includea o draperie neagră pe care au fost prinse, cu cleme, fotografii color printate pe hârtie obişnuită, în format A4. Ulterior, postarea a fost ştearsă. Ministerul Turismului a reacţionat, explicând că decorul este „specific” acestei manifestări de peste 20 de ani şi că 90% dintre expozanţi au păstrat acest decor, iar la stand vizitatorii au primit „informaţii relevante pentru a atrage vizitatori spre România”. România a plătit pentru participare la târgul din SUA 7.990 de dolari. „În zilele de 19 şi 20 martie 2022, a avut loc la New York, Târgul Internaţional de Turism The Travel& Adventure Show în cadrul căruia România a deţinut un stand de prezentare şi promovare a produselor turistice autohtone. Manifestarea a constituit spaţiul mult aşteptat de specialiştii din domeniu pentru a disemina informaţii exclusive, oferte de călătorie şi programe turistice care nu pot fi găsite într-o astfel de prezentare nicăieri altundeva” este mesajul postat pe Facebook de Consulatul General al României la New York, în 5 aprilie, la două săptămâni de la manifestarea la care face referire. Postarea era însoţită de o fotografie care prezenta şase persoane la standul României, stand care a avut sloganul „Explore The Carpathian Garden". După ce postarea a stârnit ironia internauţilor, care au remarcat, printre altele, că „un elev din România de şcoală generală ar fi făcut un panou mult mai bun”, oficialii Consulatului României la New York au şters postarea. Foto: News.ro „Nu vă e rușine, sinecuriștilor?” Ironiile au continuat însă sub formă de comentarii la o altă imagine postată pe pagina consulatului ca fotografie de profil. Foto: Pro TV "E sigur din România poza, să nu ne mire că e din Austria, Elveţia, la ce nivel de profesionalism aţi arătat", "Nu vă e ruşine, sinecuriştilor?!", "Ruşine sa va fie e puţin spus. Sunteţi nişte sugative la banii publici", "La targul de turism din NY, Romania prezinta cateva fosile comuniste aduse special pt aceasta ocazie, pe un fundal specific, negru, cu ceva poze colorate spre a pune mai bine in valoare splendoarea exponatelor", "Echipă serioasă la consulat! Promovaţi România de nu mai puteţi! Şi ce fotogenici sunteţi! Bravo!", "Va bateţi joc pe banii noştri !! Demisionaţi !! Rusine !!", sunt câteva dintre cele peste 80 astfel de comentarii. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie Foto: bnro.ro
Politică

BNR avertizează că inflația va depăși

BNR avertizează, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 5 aprilie 2022, că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie. Va urma însă o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022. BNR avertizează că inflația va depăși 11,2% „În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, se arată în minuta BNR. În acest context, membrii Consiliului şi-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, însă este esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi de consolidarea fiscală. Consecințele războiului din Ucraina Potrivit BNR, a fost remarcată însă şi ameliorarea recentă a situaţiei epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă şi la ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecinţe favorabile asupra activităţii economice. În acelaşi sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi sprijinirea companiilor, dar şi accelerarea unor investiţii în sectorul energetic, precum şi gestionarea situaţiei refugiaţilor. Inclusiv în aceste condiţii, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, marcată de implicaţiile războiului din Ucraina şi ale sancţiunilor impuse Rusiei. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare Foto: Twitter
Internațional

Moscova ar fi putut transporta arme nucleare

Există îngrijorări că crucișătorul Moscova, care s-a scufundat joi noaptea în Marea Neagră, ar fi putut transporta arme nucleare. Mai mulți experți ucraineni apreciază că două bombe nucleare ar fi putut fi la bord. Moscova avea arme nucleare la bord în timpul Războiului Rece. Crucișătorul Moscova ar fi putut transporta arme nucleare Mikhailo Samus, directorul unui think-tank militar din Lvov, Andrei Klimenko, redactor la Black Sea News și ziarul ucrainean Defense Express au avertizat astăzi că Moscova a fost proiectată pentru a transporta focoase care ar putea fi instalate în vârful rachetelor sale supersonice P-1000 - concepute pentru a elimina portavioanele americane. "La bordul Moscovei ar putea fi focoase nucleare - două unități", a spus Samus, în timp ce Klimenko a cerut altor națiuni de la Marea Neagră - Turcia, România, Georgia și Bulgaria - să insiste asupra unor explicații: „Unde sunt aceste focoase? Unde erau când muniția a explodat?”. Defense Express a afirmat, citat de Daily Mail, că a „intervievat experți, inclusiv proiectanți și ofițeri de marină, care au dat în unanimitate și în mod independent următorul răspuns: există o posibilitate reală ca nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră să fi avut la bord muniție nucleară. The wrecked cruiser "Moskva" may have nuclear warheads, - Defense Express.According to experts, 16 P-1000 Vulkan anti-ship missiles can be equipped with a nuclear warhead with a capacity of 350 kt or a conventional 500-kg high-explosive-cumulative warhead. https://t.co/qkIl2epHr1— тошнота кота-философа Антуана (@6Kk4KgwPz3Di3QF) April 14, 2022 Defence Express s-a întrebat, potrivit Daily Mail: „Sunt munițiile nucleare întotdeauna la bord sau sunt încărcate numai prin ordin special?” Friends and experts say that there are two nuclear warheads for Russian cruise missiles "Moskva". Maybe, for many ppl this is a news, but it is true, Moskva was ship - a carrier of nuclear weapons. 1/2— Euromaidan PR (@EuromaidanPR) April 15, 2022 Speculațiile cu privire la un dezastru nuclear apar în contextul în care este necunoscută soarta echipajului de 510 de oameni de pe crucișător. Sute ar fi putut să fi murit în explozia de la bord. Soarta echipajului, necunoscută Până în prezent, soarta a doar aproximativ 50 de membri ai echipajului este cunoscută, ei fiind preluați de o navă turcească. Alți 14 ar fi fost transportați pe cale aeriană în portul Sevastopol. Soarta a circa 450 de marinari nu este cunoscută. Rusia susține că a evacuat întregul echipaj, dar un videoclip filmat la Sevastopol peste noapte arată zeci de mașini care se presupune că aparțineau marinarilor de pe navă încă parcate în port - sugerând că proprietarii lor nu s-au întors să le ridice. The cruiser Moskva sank while being towed in a storm,-Russian Defense Ministry https://t.co/NxEiHePb3b #Ukraine pic.twitter.com/1TBbOeSdj1— Liveuamap (@Liveuamap) April 14, 2022 Daily Mail arată că, în 1982, când marina britanică a scufundat crucișătorul argentinina Belgrano au murit 334 de marinari. Dar acest crucișător avea un tonaj mai mic și muniția de la bord nu a explodat. În timpul Războiului Rece, Moscova a avut arme nucleare la bord. În 1989, sub conducerea liderului sovietic Mihail Gorbaciov, oamenii de știință americani și sovietici au participat la un test comun la bordul navei, în Marea Neagră, pentru a măsura emisia de neutroni și raze gamma de la un focos nuclear pe o rachetă de croazieră, scrie Associated Press. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30%

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră