luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

773 articole
Politică

România și Moldova, trei noi poduri peste Prut

România și Republica Moldova vor construi trei noi poduri peste Prut, a anunțat, pe Facebook, Lilia Dabija, secretar general al ministerului Infrastructurii de la Chișinău. Alte șase poduri ar urma să fie reabilitate. Însă ea nu a precizat sursa de finanțare pentru aceste investiții. Noile proiecte ar urma să fie gata în 2026, a susținut Dabija. Mold Street scria, în aprilie 2022, că în 30 de ani doar un pod a fost reabilitat, cel care face legătura de la Giugiulești la Galați, iar reparațiile au costat doar 1,8 milioane de euro. Ele au fost achitate integral de România. România și Moldova, trei noi poduri peste Prut Podurile noi vor fi construite la Costești – Stânca; Leova – Bumbăta și Leca – Fălciu. Vor fi reabilitate podurile de la Ungheni (RO) – Ungheni (RM), Leușeni – Albița, Sculeni (RO) – Sculeni (RM), Cahul – Oancea. „În privința construcției Autostrăzii Unirii, am informat colegii din România despre demersul RM, prezentat Comisiei Europene referitor la modificarea hărții rețelelor Trans Europene de Transport TEN-T, prin includerea în Rețea a Autostrăzii A8 Târgul Mureș – Iași – Ungheni, acesta fiind și punctul de conexiune a Republicii Moldova la rețeaua de Autostrăzi a Uniunii Europene, pînă la Chișinău și în continuare până la Odessa (Ucraina)”, a mai scris, pe Facebook, demnitarul din Republica Moldova. Citește și: Rusia va fabrica drone iraniene pe propriul teritoriu, în urma unui acord cu Teheranul În perioada interbelică erau 27 de poduri peste Prut, care făceau legătura cu Basarabia. În 2014, mai erau nouă poduri: şase rutiere (Lipcani-Rădăuţi-Prut, Costeşti-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi) şi trei feroviare (Ungheni-Iaşi, Stoianovca-Fălciu şi Giurgiuleşti-Galaţi).

România și Moldova, trei noi poduri peste Prut Foto: Infoprut.ro/ Grifor
România iese din băncile lui Putin (sursa: presidency.ro)
Investigații

România iese din băncile lui Putin

România iese din băncile lui Putin. Bucureștiul a avut nevoie de nouă luni pentru a se retrage oficial din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții, dar și din cel al Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, controlate direct de la Kremlin. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea a două legi care denunță acordul și convenția care au stat la baza înființării celor două bănci rusești. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu consideră că România ar trebui să se retragă și din Banca pentru Comerț de Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin, Dmitri Pankin. Procedură începută în martie Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat la finalul lunii februarie, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, că Guvernul de la București „a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Câteva zile mai târziu, pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII) și din cel al Băncii Internaționale de Colaborare Economică (BICE). Documentele publice ale celor două bănci arată că Rusia deținea 43% din Banca Internațională de Investiții și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică. România deținea 7,5% din acțiunile BII, restul acțiunilor fiind deținute de Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam. România iese din băncile lui Putin De abia acum, la nouă luni după ce trupele rusești au invadat Ucraina, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea legii pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970. Totodată, a mai semnat un decret de lege prin care se denunță Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare. Legile prevăd că notificările de renunţare la calitatea de membru se vor transmite consiliilor Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii şi Băncii Internaţionale de Cooperare Economică după intrarea în vigoare a actelor normative. Adică după publicarea acestora în Monitorul Oficial. România, șase luni pentru a părăsi băncile rusești Retragerea efectivă din acţionariatul celor două bănci rusești se va face la şase luni de la transmiterea notificărilor. De asemenea, se mandatează Guvernul să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Cheltuielile ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică, se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor. MAE va face cunoscut, prin ordin publicat în Monitorul Oficial, data la care Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale şi protocolul său de modificare şi completare, precum şi data la care Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică şi protocoalelor sale de modificare şi completare îşi încetează valabilitatea în relaţie cu România. În BCDMN, condusă de finanțistul lui Putin, mai stăm Defapt.ro a dezvăluit că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu crede că România trebuie să se retragă și din acționariatul Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). „În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei”, susține oficial MAE. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă.

România continuă să coboare pe scara inovaţiei Foto: Facebook
Politică

România continuă să coboare pe scara inovaţiei

România continuă să coboare pe scara inovaţiei şi se află spre finalul clasamentului în Europa, arată cel mai recent Index Global al Inovării - GII 2022. Chiar şi Bulgaria este cu 14 locuri înaintea noastră în indicele global. România continuă să coboare pe scara inovaţiei "Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată o creştere a activităţii de cercetare-dezvoltare în România în 2022. Cheltuielile în domeniu reprezintă 0,48% din PIB, din care 0,29% s-au dus către sectorul privat şi 0,19% către cel public. Numărul angajaţilor din sectorul de cercetare-dezvoltare a crescut cu 3,8% faţă de anul 2021, ajungând la 47.011 persoane. Însă creşterea s-a datorat angajărilor făcute de sectorul privat, în timp ce personalul din sectorul public şi din învăţământul superior a scăzut", se menţionează într-un comunicat al platformei eToro. Potrivit analizei, activitatea de cercetare-dezvoltare a fost finanţată în proporţie de 51,8% de către companii şi doar 31,6% din fonduri publice, inclusiv cele destinate universităţilor. "Deşi la prima vedere creşterea activităţii de cercetare şi dezvoltare din România este o veste bună, în Indexul Global al Inovării ţara noastră a coborât, pierzând trei locuri din 2020. În cea mai recentă ediţie a indicelui, publicată în 2022, România a ajuns pe locul 49 din 132 de economii din lume. România este plasată pe locul 31 din toate cele 39 de economii europene", susţin autorii cercetării. Indicele este publicat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale. Ultimii în Europa de Est Cercetarea mai arată că acesta este un rezultat surprinzător pentru o ţară cu o comunitate IT puternică şi cu politici menite să sprijine acest sector. "Chiar şi investitorii români favorizează tehnologia în detrimentul altor industrii, după cum arată cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Mai mult de două treimi dintre investitorii chestionaţi au în portofoliu acţiuni sau alte active legate de sectorul tehnologic", se mai precizează în comunicat. Conform GII 2022, România se află în urma tuturor economiilor comparabile din regiunea noastră. Cehia se află pe locul 30, Slovenia pe 33, Ungaria pe 34, Bulgaria pe 35, Polonia pe 38 şi Slovacia pe 46. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” Punctul cel mai slab: instituțiile românești "Economii mai mici, precum Republica Moldova, se află în urma noastră, pe locul 56. Raportul scoate în evidenţă punctele slabe ale României, cele mai mari fiind instituţiile româneşti, mai ales în ceea ce priveşte politicile legate de mediul de afaceri. Alte puncte slabe sunt legate de sofisticarea pieţei, referindu-se la creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB şi valoarea investiţiilor făcute prin capital de risc. Suntem foarte slabi şi în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor din PIB pentru educaţie. Avem şi puncte tari, cele mai bune fiind legate de nivelul de cunoştinţe şi de rezultatele obţinute de sectorul tehnologiei şi infrastructura IT&C", mai arată studiul. Liderii mondiali în materie de inovare, conform indicelui, sunt, în ordine: Elveţia, Statele Unite şi Suedia. Marea Britanie se află pe locul patru, urmată de Olanda şi Coreea de Sud. Germania, cea mai mare economie europeană, se află pe locul 8, China pe locul 11, urmată de Franţa pe locul 12.

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun
Politică

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un editorial în Politico în care arată că România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură acum 80% din energia Moldovei. Ea arată că moldovenii cheltuie 65% din venituri pentru plata facturilor la energie. Maia Sandu: România, vecinul nostru bun „Moldova caută să-și finanțeze achizițiile de gaz și electricitate din noi surse și să sprijine schemele sociale pentru cei mai vulnerabili, ceea ce va ajuta la amortizarea creșterii prețurilor. În ultimele 12 luni, prețul gazelor în țara noastră a crescut de șapte ori, în timp ce prețul energiei electrice a crescut de patru ori. În această iarnă, moldovenii vor cheltui probabil până la 65% din veniturile lor pe facturile la energie. Dacă putem lumina și încălzi casele din țara noastră, ne asigurăm că școlile și spitalele pot funcționa în continuare și roțile economiei continuă să se învârtă, aceasta ar însemna că moldovenii – alături de ucraineni – nu trebuie să caute refugiu în altă parte în Europa în sezonul rece care urmează”, a scris ea. Șeful statului moldovean explică și care sunt consecințele acestor prețuri uriașe: „Apropiații Rusiei și grupurile criminale și-au unit forțele pentru a exploata criza energetică și a alimenta nemulțumirea. Ei speră să stimuleze tulburările politice. Folosind întregul spectru de amenințări hibride – inclusiv alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, dezinformare, apeluri la tulburări sociale și mită neascunsă – aceștia lucrează pentru a destabiliza guvernul, eroda democrația noastră și pune în pericol contribuția Moldovei la securitatea mai largă a Europei”. Maia Sandu a mai menționat că vulnerabilitatea Moldovei slăbește și rezistența Ucrainei, dar și stabilitatea pe întregul continent european. Moldova se vrea un hub regional pentru reconstrucția Ucrainei „Suntem cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei și asigurăm securitatea celei de-a doua frontiere, ca lungime, după cea pe care o împarte cu Rusia. De-a lungul acestor 1.222 km, Moldova este în prima linie în lupta cu traficul de arme, droguri și oameni. (…) Europa și Ucraina au nevoie de o Moldovă puternică. Suficient de puternică ca să susțină Ucraina pe durata războiului. Să mențină pace și stabilitatea în regiune, să găzduiască refugiați și să devină un hub natural pentru reconstrucția sudului Ucrainei după război”, a explicat șeful statului moldovean. Șefa statului a făcut un apel la solidaritatea europenilor, arătând că Moldova este victima unei agresiuni hibride. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează „La fel cum Rusia nu poate fi lăsată să câștige în Ucraina, tehnicile sale hibride nu trebuie lăsate să învingă în Moldova. Noi ne vom face partea de angajamente în apărarea valorilor europene în pofida privărilor la care suntem supuși. Prețul este mare și noi suntem pregătiți să ducem greutatea. Însă nu o putem face singuri”, a conchis Sandu.

Virgil Popescu acuză PSD că a alungat Exxon Foto: Facebook
Eveniment

Popescu acuză PSD că a alungat Exxon

Ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL), acuză guvernarea PSD că, prin OUG 114/2018, a alungat Exxon și a blocat investițiile în energie. El a spus, într-un interviu pentru Prima TV, că România putea avea cum gaze să exporte, dacă nu era această ordonanță. Popescu acuză PSD că a alungat Exxon „În 2019 se gândea cineva la războiul din 2022? Se gândea cineva la manipularea preţului la gaze naturale? Se gândea cineva la aşa ceva? Nu se gândea nimeni. Nu ştiu de ce a făcut-o. Sau pot să intuiesc de ce a făcut-o, pentru că reacţia imediată a fost îngheţarea investiţiilor şi cea mai gravă reacţie a fost retragerea firmei Exxon din Marea Neagră, blocarea investiţiilor Exxon OMV în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă acest lucru nu exista. Se lua decizia de investiţii în 2018 şi peste patru ani, în 2022, când avem nevoie de gaze, România era exportator net şi România avea gazele ei”, a spus Virgil Popescu, citat de news.ro. El a susținut că acea ordonanță a blocat investițiile în energie. „Dacă nu era acea ordonanţă 114, nu se blocau investiţiile atât în energie electrică şi gaze naturale. Asta a fost efectul pervers al Ordonanţei 114. Ce am făcut noi în 2019? Am abrogat OUG 114. Şi am spus ANRE-ului: ”Pne reguli în piaţă!”. La gaze naturale a pus reguli în piaţă în 2020, preţul a scăzut la gaze naturale. La energie electrică, din păcate, n-a făcut nimic. La energie electrică, din păcate, dacă ne aducem aminte la Crăciunul anului 2020 a fost un ordin al autorităţii prin care milioane de români li se spunea să se ducă la ghişee să îşi caute un furnizor”, a afirmat demnitarul PNL. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Șeful ANRE, Dumitru Chiriță - criticat acum de Virgil Popescu - este susținut de PSD, fiind numit în funcție la propunerea lui Liviu Dragnea.

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie (sursa: Facebook/Centre Européen Schengen)
Eveniment

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie

România în Spațiul Schengen - 8 decembrie. O echipă mixtă de experţi, formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de coordonatori, şi ai unor state membre, printre care şi Olanda, urmează să efectueze, până la finalul săptămânii, o vizită complementară celei din 9-11 octombrie, pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen, a comunicat Guvernul, ca urmare a unei solicitări din partea Agerpres. Vizită pentru convingerea Olandei "Vizita în România, menţionată de către comisarul european Ylva Johansson în cadrul conferinţei de presă susţinute cu ocazia prezentării Comunicării Comisiei Europene referitoare la extinderea spaţiului Schengen, are loc ca urmare a deschiderii manifestate de autorităţile române pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen. Astfel, ţinând cont de declaraţiile premierului olandez Mark Rutte şi de adoptarea moţiunii Parlamentului olandez, prin care se arăta că sunt aşteptate elemente suplimentare înainte de formularea unei decizii finale a Olandei pe acest subiect, România a exprimat întreaga disponibilitate de a primi experţi olandezi care să constate progresele în domeniile de interes pentru Olanda, din perspectiva aplicării acquis-ului Schengen", se arată în comunicarea Guvernului. Vizită cu caracter voluntar Noua vizită, precizează sursa citată, are, de asemenea, un caracter voluntar, similar celei din perioada 9-11 octombrie, având scopul de a contribui la consolidarea argumentaţiei privind nivelul foarte bun de pregătire al României în aplicarea acquis-ului Schengen, nivel confirmat, de altfel, de recenta Comunicare a Comisiei Europene şi de raportul vizitei voluntare din octombrie, devenit public miercuri, 16 noiembrie. Citește și: Pensiile vor crește doar cu 10%, cei cu pensii mici vor primi temporar diferite forme de ajutor – surse Antena 3. Păcăleala, camuflată sub formula „anvelopa pentru pensii este de 15%” Comisia Europeană a cerut, miercuri, Consiliului UE să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen. Într-o comunicare adoptată miercuri privind un Spaţiu Schengen mai puternic, Comisia a salutat reuşitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen. România în Spațiul Schengen - 8 decembrie "Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la Spațiul Schengen - n.r.). Iar UE este pregătită să le primească", a declarat tot miercuri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. "Mă aştept ca statele membre să ia aceastã decizie pozitivă importantă şi istorică. Un moment de mare mândrie pentru cetăţenii celor trei ţãri. Și, cel mai important, o decizie în interesul nostru, al tuturor", a adăugat Ylva Johansson. "Motivul pentru care am adoptat această comunicare este de a ajuta statele membre să ajungă la o concluzie, să aibã o bază mai bunã pentru decizia lor, înaintea Consiliului de la 8 decembrie (...) Credem cã toate faptele sunt pe masă deja. Dar suntem pregătiţi să sprijinim toate răspunsurile suplimentare care sunt necesare pentru statele membre", a subliniat ea.

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România. Comisia Europeană şi mai multe bănci de dezvoltare au anunţat mobilizarea unui miliard de euro pentru a facilita exportul de cereale al Ucrainei în ciuda ofensivei ruse şi a ameninţării unui blocaj al porturilor de la Marea Neagră. BEI, BERD, BM și Comisia Europeană Executivul comunitar, Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială vor investi aceşti bani în "coridoarele de solidaritate" create din mai de UE. Este vorba de rute pentru transportul din Ucraina de cereale pe care ferată sau pe cale rutieră, până la porturi din UE de unde ele pot fi expediate în lume. "Acolo unde Rusia a distrus, Europa a restaurat speranţa. Coridoarele de solidaritate au adus hrană lumii şi venituri Ucrainei. Astăzi, investim un miliard de euro pentru a da un impuls acestor coridoare", a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România Invazia rusă a perturbat semnificativ recoltele şi exporturile de cereale ale Ucrainei, mare ţară agricolă, în ciuda unui acord obţinut sub egida Turciei şi a ONU, care va ajunge la scadenţă la 19 noiembrie. Or, aceste perturbări riscă să producă o foamete în unele regiuni din Africa şi din Orientul Mijlociu. Fondurile anunţate vineri au ca scop reducerea timpului de aşteptare pentru camioanele şi trenurile care traversează Republica Moldova şi Ucraina spre Polonia şi România. Comisia Europeană prevede o subvenţie de urgenţă de 250 de milioane de euro pentru a furniza echipamente menite a fluidiza traficul la posturile de frontieră şi pe drumurile care duc spre acestea, conform unui comunicat. Finanţarea pe termen la lung de la băncile de dezvoltare ridică totalul anunţat vineri la circa un miliard de euro şi ar permite susţinerea reparaţiilor şi a dezvoltării infrastructurii rutiere şi feroviare de marfă în Ucraina. Iohannis vrea "o punte pe termen lung" Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme într-o punte pe termen lung între UE şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări, a afirmat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis. "România s-a alăturat pe deplin şi cu toată dăruirea efortului de a transforma Coridoarele Solidarităţii într-o adevărată poveste de succes. Am făcut eforturi importante, am investit resurse financiare şi umane semnificative într-o nouă infrastructură, cu puncte de trecere a frontierei noi sau modernizate cu servicii permanente, precum şi facilităţi suplimentare pentru depozitare. Citește și: VIDEO Primii soldați ucraineni au ajuns în Hersonul eliberat: scene de bucurie pe străzi. Forțele Kievului caută soldați ruși rămași în oraș și îmbrăcați în haine civile Aceste eforturi continuă. (...) Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme dintr-o soluţie temporară, de urgenţă, într-o punte pe termen lung între Uniunea Europeană şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări. De aceea, am susţinut iniţiativa extinderii Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T), precum şi finanţarea proiectelor care îmbunătăţesc conexiunile de transport. Porturile româneşti Galaţi şi Constanţa sunt pregătite să joace un rol sporit în acest sens. Mulţumim Comisiei Europene pentru eforturile semnificative depuse pentru Coridoarele Solidarităţii şi rămânem implicaţi să colaborăm strâns pentru promovarea celor mai bune soluţii pentru Ucraina, Republica Moldova, securitatea alimentară globală şi stabilitatea reţelei de aprovizionare", a transmis şeful statului, într-un mesaj video postat pe Facebook. Un nou punct vamal Ucraina - România El a amintit că joi a fost inaugurat (foto) un nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Ucraina - primul deschis de această ţară cu un stat membru al Uniunii Europene de la începutul conflictului. "Sunt mândru de măsurile pe care le-a luat România şi care au permis tranzitul a peste 6,5 milioane tone de cereale din Ucraina - o contribuţie esenţială la securitatea alimentară globală. Acesta este doar începutul unei lungi călătorii", a completat Iohannis. Comisia Europeană, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Republica Moldova, Ucraina, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială sunt cosemnatare ale unei declaraţii comune privind mobilizarea unui miliard de euro pentru Coridoarele Solidarităţii.

România se pregătește să ofere Republicii Moldova apă potabilă Foto: Vasluianul
Politică

România ofere Republicii Moldova apă potabilă

După gaze și energie electrică, România se pregătește să ofere Republicii Moldova și apă potabilă: Guvernul Republicii Moldova și cel al României au semnat Protocolul de amendare a Acordului privind reglementarea construirii apeductului care va subtraversa Prutul. Primul proiect de acest timp va fi realizat între localitățile Măcărești (România) – Măcărești (Republica Moldova), a anunțat vicepremierul moldovea Andrei Spânu pe 11 noiembrie. Proiectul va fi gata în decembrie 2022. România se pregătește să ofere Republicii Moldova apă potabilă În total, 250.000 de cetăţeni moldoveni vor primi din luna decembrie apă potabilă prin intermediul societăţii Apa Vita, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Iaşi. Investițiile pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova, până la punctele de interconectare, inclusiv traversarea frontierei, vor fi realizate de către operatorul regional de alimentare cu apă și de canalizare din România, ApăVital, iar Republica Moldova va achita costurile de racordare a localităților din zona în care va fi apeductul construit, explică newsmaker.md. Citește și: The Times: Rusia, gata să folosească o armă din filmele cu James Bond. Spețnaz ar putea utiliza un impuls electromagnetic care să paralizeze toate aparatele electrice pe rază de 10 km "Azi am semnat un acord ca apa să treacă Prutul, dar şi energia electrică a trecut Prutul, nemaivorbind de proiectele de infrastructură, precum podul de la Ungheni care se va construi începând de anul viitor. Ne dorim ca Apa Vital Iaşi să livreze apă pentru patru regiuni din Republica Moldova. Contăm pe un număr de 250.000 de beneficiari. Este important, pentru că în aceste patru raioane accesul la apă este o problemă importantă ţinând cont că resursele de apă sunt limitate. Este vorba despre raioanele Ungheni, Hânceşti, Nisporeni şi Făleşti", a declarat vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spînu.

Ciolacu e sigur: România, în Schengen (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu e sigur: România, în Schengen

Ciolacu e sigur: România, în Schengen. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că peste o lună România va fi acceptată în spaţiul Schengen. Ciolacu e sigur: România, în Schengen "Este total incorect, nu cred că îşi permite, indiferent ce stat european, în acest moment, să refuze acest drept României, şi nu neapărat statului român, cât românilor. Peste o lună România va fi acceptată în spaţiul Schengen", a spus Ciolacu la B1TV. El a adăugat că, probabil, sunt şi politicienii de vină că ţara noastră încă nu a intrat în Schengen până acum. Citește și: Secretarul general al NATO asigură Ucraina că, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, Kievul va beneficia de „sprijinul puternic bipartizan” al Washingtonului "Poate noi toţi suntem de vină, nu toţi suntem de vină la fel, dar există o vină comună. Poate această coaliţie, de stânga şi de dreapta, să aducă ţara într-o direcţie de normalitate şi de respect instituţional, fiecare să îşi vadă de atribuţiile pe care i le conferă Constituţia. Nu o să uit vreodată implicarea preşedintelui României în campaniile electorale sau implicarea către un anumit partid politic. Eu nu îmi doresc să se mai întâmple aşa ceva. Eu îmi doresc un preşedinte care să respecte Constituţia şi să înţeleagă rolul şi rostul pe care îl are", a afirmat Ciolacu.

Olanda susține România în Schengen (Negrescu) (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Olanda susține România în Schengen (Negrescu)

Olanda susține România în Schengen (Negrescu). Europarlamentarul Victor Negrescu susţine că "sunt şanse tot mai mari ca Olanda să susţină aderarea României la spaţiul Schengen". Olanda susține România în Schengen (Negrescu) "Informaţiile pe care le am provin de la parlamentari olandezi, ca urmare a discuţiilor purtate recent, la nivel informal, între formaţiunile politice parlamentare", scrie Negrescu, duminică, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, în prezent se discută despre trei scenarii. "Scenariul 1: Votul pentru aderarea României la spaţiul Schengen va avea loc în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 - 9 decembrie. În acest caz, Olanda, dacă va rămâne ultimul stat care nu are o poziţie clară, va vota în favoarea aderării, dar prin impunerea unor condiţionalităţi, susţinute poate şi de alte state europene, prin care se solicită Comisiei Europene să elaboreze un mecanism de monitorizare special, în baza căruia ar putea fi suspendate o parte din drepturile specifice spaţiului Schengen dacă anumite prevederi ar fi încălcate. Scenariul abţinerii este în continuare evaluat, dar guvernul olandez percepe abţinerea ca o înfrângere pe care nu şi-o permit în contextul actual", arată eurodeputatul. Factorul Croația El spune că scenariul 2 vizează că "votul urmează a fi reprogramat pentru o sesiune extraordinară, care poate avea loc chiar în cursul acestui an, pentru a aştepta concluziile ultimului raport MCV şi avizul Comisiei de la Veneţia pe Legile Justiţiei". "În acest caz, intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen este în continuare condiţionată de criterii cu care nu au nicio legătură dispoziţiile acquis-ului Schengen. Se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România", scrie el. Al treilea scenariu presupune că "o decizie privind intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen ar putea fi reprogramată pentru anul viitor, după finalizarea alegerilor provinciale din Regatul Ţărilor de Jos din martie 2023". "Un scenariu nesigur, care ridică multe semne de întrebare, mai ales că o decizie privind intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen urmează să fie luată până la finalul acestui an. Mai mult, cele mai recente sondaje arată o scădere a popularităţii partidelor aflate la putere în Olanda iar o eventuală înfrângere ar putea precipita căderea guvernului". Negrescu face "apel la unitate" "Evident aceste scenarii de lucru pot suferi modificări în funcţie de evoluţiile politice şi electorale din Olanda. De aceea, în ultimele săptămâni am intensificat contactele cu parlamentari şi decidenţi olandezi, cu scopul de a-i convinge să susţină România şi, eventual, să iniţieze o nouă rezoluţie în Parlamentul olandez pentru sprijinirea ţării noastre. Citește și: Putin încă mai speră să blocheze aderarea Finlandei și a Suediei la NATO cu ajutorul lui Erdoğan, care tot nu este mulțumit de concesiile făcute Turciei de cele două țări Reiterez apelul meu la unitate şi responsabilitate către toate forţele politice din România în vederea atingerii acestui obiectiv important pentru ţara noastră şi le invit să se implice mai mult în acest sens, pentru că non-combatul aduce deservicii României", subliniază Victor Negrescu.

România, principalul furnizor de energie al Moldovei Foto: Transelectrica
Eveniment

România, principalul furnizor de energie al Moldovei

Fără precedent: România este de azi principalul furnizor de energie electrică al Moldovei. România asigură Republicii Moldova cu energie electrică în proporție de aproape 90% prin contractele comerciale, de pe bursa de electricitate și în baza contractului de avarie, anunță Radio Chișinău. România, principalul furnizor de energie al Moldovei Potrivit directorului companiei de stat Energocom, Victor Bânzari, ar fi aproape de final și semnarea unei înțelegeri cu un alt producător de energie electrică din România, în afară de OMV Petrom și Nuclearelectrica. Între timp Chișinăul continuă negocierile și cu Tiraspolul în vederea semnării unui contract cu centrala de la Cuciurgan pentru luna noiembrie, transmite Radio Chișinău. Malul drept al Nistrului nu mai primește de marți energie electrică de la centrala de la Cuciurgan după ce autoritățile de la Chișinău și Tiraspol nu au reușit să ajungă la un compromis ca să semneze contractul de livrare a energiei electrice pentru luna noiembrie. „Întreaga cantitate de energie este procurată din România, chiar și pentru acoperirea deficitului. Avem în prezent semnate contractele cu OMV Petrom și Nuclearelectrica. Astăzi am mai identificat un producător și până seară sper că vom reuși să semnăm contractul și cu ei. Da, e prima dată când cumpărăm așa o cantitate mare de energie din România. Ce nu am avut acoperit din contracte am procurat de la bursa OPCOM”, a declarat Victor Bânzari. As of today, Republic of Moldova receives 90% of electricity from Romania. 'Russian world' is shrinking to several gangsters paying up protesters in the capital Chisinau. https://t.co/AjL2v1MQrE— Sebastian Huluban (@HulubanS) November 3, 2022 Victima colaterală a Moscovei Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, directorul Asociației Inițiativa pentru Pace susține că în acest șantaj energetic pus la cale de Moscova și nu de Tiraspol, Chișinăul ar fi o victimă colaterală. Principala țintă a ar fi de fapt sistemul de transport de gaze al Ucrainei. ”Ucraina refuză să accepte tranzitarea propriului teritoriul de către gazele rusești prin acea stație de măsurare aflată pe teritoriul ocupat din regiunea Luhansk. Există alte magistrale alternative care din punct de vedere tehnic ne pot da suficient gaz. E război între Moscova și Kiev. În joc este inclusiv forțarea Kievului să accepte ca și de iure că Moscova a preluat și controlează această infrastructură de transport de gaze. Lucru pe care, evident, Kievul și nimeni în depline capacități mentale, nu poate să îl accepte. Noi suntem doar o victimă colaterală dar care bine se pliază peste planul mai mare al Moscovei de utilizare a energiei ca și armă în acest război hibrid ”, a susținut Alexandru Flenchea. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO

Cum arăta România acum 155 ani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum arăta România acum 155 ani

Cum arăta România acum 155 ani. Istoricul Laurenţiu Rădvan, profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), a consultat o expoziţie de fotografii inedite descoperite în Arhivele Naţionale ale Franţei. Cum arăta România acum 155 ani Aceste fotografii prezintă participarea României la Expoziţia Universală de la Paris, din 1867, la doar câţiva ani după formarea statului român. Istoricul ieşean explică faptul că este un album foarte important pentru ţara noastră. Citește și: Propagandă anti-NATO din partea unui deputat AUR: „România va deveni un avanpost al NATO pentru o invazie asupra Ucrainei din partea NATO fără încălcarea art. 5?” Motivul: sunt surprinse imagini în premieră cu pavilionul României şi cu ce ne reprezenta la momentul respectiv. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă Foto: Twitter Divizia 101 aeropurtata
Politică

Nu o misiune de antrenament, ci de luptă

Reportaj CBS între militarii legendarei Divizii 101 aeroportată: postul american de știri a filmat un exercițiu comun româno-american și a arătat că trupele SUA sunt gata de luptă în câteva ore. „Aceasta nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă”,a spus generalul de brigadă John Lubas, comandant adjunct al diviziei. HISTORIC DEPLOYMENT: CBS News has been given exclusive access to the Army’s 101st Airborne Division as they are deployed to Europe for the first time since the last World War. They are now the closest U.S. forces to the fight in Ukraine. pic.twitter.com/61sAvrCeVf— CBS Evening News (@CBSEveningNews) October 21, 2022 Nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă „Divizia 101 Aeropurtată a Armatei SUA a fost desfășurată în Europa pentru prima dată în aproape 80 de ani, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Rusia și alianța militară NATO, condusă de americani. Unitatea de infanterie ușoară supranumită „Screaming Eagles” este pregătită să se desfășoare pe orice câmp de luptă din lume în câteva ore, gata de bătălie. CBS News s-a alăturat comandantului adjunct al diviziei, generalul de brigadă John Lubas, și colonelului Edwin Matthaidess, comandantul echipei de luptă a Brigăzii a 2-a, pe un elicopter Black Hawk pentru o călătorie de o oră până la marginea teritoriului NATO - la doar aproximativ trei mile de granița României cu Ucraina”, arată CBS. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă „Suntem gata să apărăm fiecare centimetru de sol NATO. Aducem o capacitate unică, din capacitatea noastră de asalt aerian… Suntem o forță de infanterie ușoară, dar, din nou, aducem această mobilitate cu noi”, a mai declarat Lubas pentru CBS News. Comandanții „Screaming Eagles” au spus în mod repetat pentru CBS News că sunt „gata să lupte în seara asta” și, în timp ce sunt acolo pentru a apăra teritoriul NATO, dacă luptele escaladează sau există vreun atac asupra NATO, sunt pe deplin pregătiți să traverseze frontiera cu Ucraina, mai arată CBS. N-au mai venit în Europa de pe vremea lui Hitler Divizia 101 aeropurtată a armatei americane nu a mai venit în Europa de la debarcarea din Normandia, la 6 iunie 1944. Acum, în Europa se află 4.700 de militari ai acestei divizii. „România reprezintă pentru noi un aliat puternic al NATO, un partener puternic al Statelor Unite deja de câteva decenii de-acum. Ne-au susținut mult timp în locuri ca Irak sau Afganistan. Cât despre locul în care ne aflăm acum, ne apropie cel mai mult de luptele care se duc în Ucraina”, a subliniat Joseph McGee, comandantul Diviziei 101 la 1 august, la ceremonia de prezentare a drapelului de luptă în România. „Suntem la doar 198 de mile [318 km] de luptele din Herson, Ucraina. Acest lucru înseamnă că prezența noastră în România ne face forța americană cea mai apropiată de conflict. Fiind aici, atât de aproape de acele lupte, este exact destinul Diviziei 101 Aeropurtate”, a mai spus generalul american.

România, gaz în depozite peste 90% (sursa: transgaz.ro)
Eveniment

România, gaz în depozite peste 90

România, gaz în depozite peste 90%. Țara noastră are duminică dimineaţă în depozite 2,801 miliarde metri cubi gaze, volum ce corespunde unei ponderi de 90,9% din capacitatea de înmagazinare a ţării, potrivit datelor furnizate pentru Agerpres de către Transgaz. România, gaz în depozite peste 90% Pragul minim aprobat pentru România în noul regulament al Comisiei Europene, de 80%, a fost atins pe 17 septembrie. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în luna septembrie, că la nivelul Uniunii Europene stocurile comune de gaze au ajuns la 84%. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina "Prietenii noştri din ţările baltice au depus eforturi uriaşe pentru a pune capăt dependenţei lor de Rusia. Au investit în energia din surse regenerabile, în terminale GNL şi în conducte de interconectare. Toate acestea au fost înfăptuite cu costuri ridicate, însă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia are un preţ mult mai mare. Trebuie să ne debarasăm de această dependenţă în întreaga Europă. Am convenit aşadar să constituim stocuri comune. Am ajuns deja la 84%: mai mult decât obiectivul pe care ni l-am fixat", a spus von der Leyen.

Moldova va cumpăra energie electrică din România Foto: Twitter Nicolae Ciucă
Politică

Moldova va cumpăra energie electrică din România

Republica Moldova va cumpăra, în premieră, energie electrică din România, a anunțat vicepremierul și ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, pe canalul său de Telegram. Autoritățile de la Chișinău vor cumpăra energia electrică la un preț de 450 RON/MWh, echivalentul a circa 90 EUR/MWh, mult sub prețul spot de vânzare în România. Moldova va cumpăra energie electrică din România „România ajută Republica Moldova într-un moment de grea încercare pentru noi. Vom putea cumpăra energie electrică din România la un preț de 450 RON/MWh (aproximativ 90 EUR/MWh) datorită modificărilor în legislație făcute astăzi de Guvernul României în urma discuțiilor cu Guvernul Republicii Moldova. Energia electrică va avea un preț mai mic decât prețurile de pe piață și va asigura necesarul de 30% pe care nu-l mai putem primi din Ucraina, începând cu data de 14 octombrie. Acest lucru este posibil, deoarece am reușit sincronizarea sistemului nostru cu sistemul electroenergetic european încă în martie”, a scris Andrei Spînu pe canalul său de Telegram, citat de newsmaker.md. Potrivit lui, pentru a veni în ajutorul Republicii Moldova, Guvernul României a aprobat astăzi o Ordonanță de Urgență care prevede că „producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova”. „Energia necesară poate fi cumpărată în cazul în care producătorii din România au suficiente cantități disponibile. De aceea, este important și vă rog să reducem în continuare consumul cât de mult putem. Ieri am văzut o mobilizare frumoasă din partea cetățenilor de a ne aduce fiecare contribuția la un consum mai mic. Haideți să facem acest efort. Este pentru Republica Moldova!”, a mai scris Spînu. Vânzare mult sub prețul spot din România Potrivit economica.net, prețul de 450 de lei românești/MWh este mult sub prețurile spot din România (circa 1.460 de lei azi), singura piață de energie pe care se mai fac tranzacții semnificative. Acest preț de altfel nu este întâlnit în nicio tranzacție făcută în ultimul timp pe vreo piață din România. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul Momentul tranzacțiilor energetice România - Moldova a fost devansat ca urmare a interzicerii exporturilor de energie din Ucraina, al cărei sistem a fost afectat de tirurile de rachete rusești, și care afectează și Republica Moldova. Ieri, vicepremierul Spînu a îndemnat cetățenii să economisească energia electrică, în mod special între orele 07:00 – 10:00 și 18:00 – 23:00. Viceprim-ministrul a explicat că acest lucru ne va permite să avem energie electrică „fără a fi nevoiți să intervenim în activitățile zilnice”. Andrei Spînu a menționat că toate instituțiile publice au primit instrucțiuni referitoare la reducerea consumului de energie. Totodată, de ieri, Guvernul, Parlamentul și Președinția opresc iluminatul între orele menționate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră