sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

823 articole
Eveniment

Geoană, atac la Ucraina

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, atac la Ucraina: derusificarea trebuie să se facă, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare, a spus el, la Prima TV. Citește și: Mircea Dinescu, zvonistică antiamericană și propagandă pro-rusă: „Se prefigurează o bază militară americană în Rezervația de Îngeri din Delta Dunării. Doamne, cu ce ți-am greșit!?” Geoană, atac la Ucraina „Dar le-am spus un lucru şi l-am spus cu foarte multă prietenie şi cu dorinţa de a fi siguri că păstrăm această relaţie bună şi această soliditate cu dânşii, că sunt câteva elemente care pot să devină iritante în chestiunea aceasta şi sper ca dialogul bilateral şi o discuţie directă şi francă, dacă este nevoie, trebuie făcută. Derusificarea Ucrainei este un lucru pe care liderii de acolo trebuie să îl facă. Pe de altă parte, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare sau către a lucra nediferenţiat pe comunităţi etnice, care nu au altceva decât că sunt cetăţeni loiali al Ucrainei, sunt pe front, se luptă şi ei, sunt şi etnici români ucraineni, care sunt şi ei pe front. E populaţie de limbă română. Problema religiei este importantă, deci cred că mai multă sensibilitate la chestiuni care pot să strice acest sprijin formidabil al românilor pentru Ucraina, cred că trebuie avut grijă şi din partea dânşilor şi cred şi partea română, nu e problema mea să dau sfaturi aliaţilor, trebuie să intre de o manieră directă într-o discuţie cu dânşii”, a explicat Mircea Geoană, citat de news.ro. El a mai spus că le-ar fi spus liderilor ucraineni că se „se întâmplă ceva în relația cu România”. „E păcat de Dumnezeu, pentru că românii au fost şi româncele am fost excepţional de solidari cu ei şi istoria României cu Ucraina nu a fost simplă istoric, nu a fost simplă niciodată. Şi e acolo o chestiune care trebuie tratată. Şi polonezii au avut cu ucrainenii probleme şi mai mari decât noi. Au avut bucăţi de sute de kilometri de ţară mutată către vest şi Prusia Orientală e astăzi Polonia, Ucraina de Vest şi Belarusul a fost Polonia. Deci au probleme alţii mai complicate”, a apreciat secretarul general adjunct al NATO.

Geoană, atac la Ucraina Foto: Facebook
Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe Foto: Facebook
Politică

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe: ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk, a anunțat că, în data de 3 martie 2023, va avea loc o ședință de „consultări tehnice”. Anunțul ambasadorului a venit după ce, la 1 martie, Guvernul României a aprobat decizia de a se înființa o comisie mixtă cu Ucraina, care să verifice situația mediului în regiunea frontierei comune, inclusiv situația din Delta Dunării. Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe „Au fost făcuți mai mulți pași din partea ambelor părți în ceea ce privește lucrurările în desfășurate de Ucraina pentru a menține navigabillitatea canalului. Între timp, este necesar să avem consultări tehnice pentru lucrările desfășurate. Astfel de consultări urmează să aibă loc mâine. Aceasta va fi o ocazie bună pentru oamenii responsabili cu această problemă să înțeleagă și să facă schimb de informații factuale cu privire la lucrările desfășurate și, de asemenea, să vadă ce pași trebuie urmați în continuare", a spus ambasadorul ucrainean Prokopchuk. Potrivit unor surse din Ambasada Ucrainei, întâlnirea va avea loc în format videoconferință cu experți din ministerele de Transporturilor din cele două tari. Inițial, ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu - cel care a lansat acest scandal, al canalului Bâstroe - nu a vrut să discute cu partea ucraineană până la finalizarea măsurătorilor pe canal. Însă aceste măsurători durează 10-15 zile, iar interpretarea lor, încă 30 de zile, deci ar fi fost o amânare de 45 de zile. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Însă Ucraina a insistat pentru o întâlnire, care se pare că va avea loc vineri, 3 martie.

Franţa se aliază în apărarea energiei nucleare Foto: News.ro
Mediu

Franţa se aliază în apărarea energiei nucleare

Franţa se aliază cu zece state membre UE, inclusiv România, în apărarea energiei nucleare. Cele 11 țări au anunţat marţi o consolidare a cooperării lor în domeniul energiei nucleare, în vederea dezvoltării unor ”noi proiecte” şi au subliniat rolul acesteia în decarbonatarea economiei, relatează AFP, citat de news.ro. Franţa se aliază în apărarea energiei nucleare ”Energia nucleară este unul dintre numeroasele instrumente care ne permit să ne atingem obictivele în lupta împotriva modificărilor climatice, să producem energie de bază şi să garantăm siguranţa aprovizionării”, subliniază aceste ţări într-o ”Declaraţie comună” semnată în marja unei reuniuni a miniştrilor Energiei din UE, la Stockholm. Cele 11 state UE - Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Franţa, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria - sunt de acord să susţină ”noi proiecte” nucleare, care să aibă la bază ”tehnologii inovatoare” şi ”exploatrea centralelor existente”. În Declaraţie se prevăd proiecte comune de formare, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică sporită” şi schimburi ale ”celor mai bine practici în (domeniul) securităţii”. ”Alte ţări” nesemnatare ale Declaraţiei - între care Italia şi ţările baltice - şi-au ”manifestat interesul să intre în cerc, în pofida faptului că nu sunt parte a unei explotări nucleare”, a anunţat după reuniune ministrul francez al Tranziţiei Ecologice Agnès Pannier-Runacher. Grupuri de lucru între semnatari urmeză să fie înfiinţate până la următorul Comsiliu al Energiei, prevăzut la sfârşitul lui martie. Parisul consideră că energia nucleară, care poate fi controlată şi fără emisii de dioxid de carbon (CO2), este ”complemntară” energiilor regenerabile în atingerea obiectivului european al neutralităţii carbonului, în 2050. Citește și: România TV, propagandă pentru partidul pro-rus ȘOR, din Moldova: Marina Tauber, intervievată de Ciutacu, care făcea glume despre Maia Sandu. Ciutacu, premiat de Sputinik, în 2021 Suedia, al cărei actual Guvern este pro-nuclear, nu a semnat ”Declaraţia” de marţi, fiind constrânsă la ”neutralitate” în calitate de preşedintă semestrială a UE.

Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Foto: Facebook
Eveniment

Orban băgat Ungaria recesiune tehnică

Premierul Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică: în trimestrul IV al anului trecut PIB-ul acestei țări a scăzut cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul III al lui 2022 s-a diminuat cu 0,7%. Potrivit unei definiții din 1967, recesiunea tehnică constă în scăderea Produsului Intern Brut (PIB) în două trimestre consecutiv. Știrea Reuters care anunță recesiunea din Ungaria menționează faptul că economia României a încheiat anul 2022 peste așteptări. Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică arată o creștere economică de 4,8% în 2022. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Economia ungară a crescut cu 0,4% pe parcursul întregului an 2022. Însă acest lucru nu a fost suficient pentru a preveni intrarea economiei Ungariei într-o recesiune tehnică. Evoluția PIB-ului Ungariei, de la un trimestru la altul Grafic: Twitter Ungaria a fost țara europeană cu cea mai mare rată a inflației în luna ianuarie a acestui an, aceasta ajungând la nivelul de 25,7%. ?? Sad to be right on my recession callSoaring #inflation, higher rates, supply snarls, and the #war pushes the eastern EU economies into contraction.#Hungary shrank by 0.4%, making it the second in the region after the Czechia to fall into #recession.https://t.co/g9sVN5VTkR— Fatih Aydemir (@fthydmr) February 14, 2023 „Pentru moment vedem o probabilitate realistă ca PIB-ul să se contracte și în primul trimestru din 2023, pentru ca apoi să poată să înceapă recuperarea către nivelurile de dinainte de criză”, a afirmat Peter Virovacz, economist la ING, citat de Reuters. Citește și: Ungurii trec granița ca să alimenteze cu carburant după ce prețurile la pompă au explodat în Ungaria În Europa, doar două țări se confruntă cu recesiunea: Ungaria și Rusia, care a fost sancționată, a anunțat Institutul de Cercetare Economică Internațională din Viena (WIIW) în previziunile sale de iarnă, citate de Daily News Hungary.

Zelenski insistă rachetă Kalibr, peste România (sursa: mil.ru)
Internațional

Zelenski insistă: rachetă Kalibr, peste România

Zelenski insistă: rachetă Kalibr, peste România. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că rachetele ruseşti care, în noul atac aerian efectuat vineri asupra Ucrainei, au trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi al statului membru NATO România - deşi Ministerul român al Apărării a dezminţit mai devreme pătrunderea vreunei rachete ruseşti în spaţiul aerian românesc - reprezintă o provocare pentru alianţa militară nord-atlantică şi securitatea colectivă a acesteia. Zelenski insistă: rachetă Kalibr, peste România "Inamicul a lansat cel puţin 70 de rachete într-un nou atac masiv (asupra Ucrainei) în această dimineaţă", a spus Zelenski într-un mesaj video postat pe Facebook. "Mai multe rachete ruseşti au trecut prin spaţiul aerian al (Republicii) Moldova şi României. Aceste rachete sunt o provocare pentru NATO şi securitatea colectivă. Este o teroare care trebuie oprită", a adăugat el. Potrivit Kievului, antiaeriana ucraineană a doborât 61 dintre cele 71 de rachete de tipul Kh-101, Kh-555 şi Kalibr lansate de Rusia vineri dimineaţă într-un nou atac care a ţintit instalaţii energetice ucrainene, autorităţile ucrainene confirmând că unele dintre acestea au fost lovite. MApN neagă: Racheta a trecut peste Moldova Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a declarat că rachete ruseşti lansate în acest raid au trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi al României. Republica Moldova a confirmat că o rachetă rusească a traversat spaţiul său aerian, dar România a dezminţit pătrunderea vreunei rachete ruseşti în spaţiul aerian românesc. Citește și: Rachetele rusești, din ce în ce mai aproape de România: un proiectil Kalibr a survolat ilegal Moldova, la doar 35 de kilometri de România Sistemul de supraveghere aeriană al Forţelor Aeriene Române a detectat, vineri, o ţintă aeriană lansată din Marea Neagră de pe o navă a Federaţiei Ruse, din apropierea Peninsulei Crimeea, cel mai probabil o rachetă de croazieră, care a evoluat în spaţiul aerian al Ucrainei, Republicii Moldova şi a reintrat în spaţiul aerian ucrainean fără să intersecteze, în niciun moment, spaţiul aerian al României, a precizat Ministerul român al Apărării. SUA: Nu există amenințare directă SUA "nu au niciun indiciu" cu privire la o ameninţare militară directă din partea Rusiei la adresa României sau Republicii Moldova în acest moment, a declarat vineri purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentul de Stat, Vedant Patel. "Suntem în contact şi în comunicare strânse cu partenerii noştri moldoveni şi cu aliaţii noştri români", a adăugat Patel.

Control unic la vama din Albița
Politică

Control unic la vama din Albița

Încă o premieră în relația România-Moldova: control unic la vama din Albița, probabil începând cu luna martie. Acesta este unul din cele mai aglomerate puncte de frontieră, mai ales după invazia rusă din Ucraina. Discuțiile despre acest control unic - de tipul „one way stop” - durează de ani întregi, dar abia acum s-a ajuns la acord, care ar urma să fie semnat pe 9 februarie de către miniștri de Interne din cele două state. Control unic la vama din Albița Executivul de la Chișinău a aprobat marți acest acord cu Guvernul României. Pentru început, acest tip de control ar urma să fie disponibil la punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni - Albița. „Obiectivul de bază al acestuia este dezvoltarea relaţiilor de cooperare între structurile cu atribuţii la frontieră ale Republicii Moldova şi României în domeniul gestionării integrate a frontierelor şi stabilirea noilor forme de interacţiuni prin efectuarea controlului coordonat în punctul de trecere al frontierei de stat „Leușeni - Albița” pe teritoriul României (în continuare – Punct de trecere), în conformitate cu cerinţele şi practica europeană”, se arată în nota informativa cabinetului Gavriliță. Acordul se încheie pentru o perioadă de șase luni. Orice prelungire a valabilității Acordului pentru noi perioade de 6 luni este decisă prin acordul Părților în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control, realizată cu cel mult 30 de zile anterior expirării perioadei de valabilitate. Prelungirea valabilității se realizează pe cale diplomatică. Oricare Parte poate denunţa Acordul On 9 Feb, Romanian and Moldovan authorities will sign an agreement to only have one stop (rather than two) at the overcrowded Leușeni-Albița border crossing point. The checks will be coordinated on Romanian territory, in order to streamline the flow of passengers and goods pic.twitter.com/7gAuRoQWMo— Paula Erizanu (@paulaerizanu) February 2, 2023 „Ne propunem în martie să avem deja controlul coordonat, cred că de acest fapt se vor bucura foarte mulți cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița, citată de Agora.md Controlul se pare că va fi asigurat de partea română. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean

România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei  Foto: Facebook
Eveniment

România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei

România a fost lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei de congresmani republicani și democrați, în cadrul ueni dezbateri organizate în Congresul SUA. Evenimentul, intitulat „Romania’s support to Ukraine in counteracting the Russian aggression”, a fost organizat de Ambasada României la Washington. România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei „Reprezentanții Congresului american au subliniat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, a cărui soliditate a fost reconfirmată de cooperarea celor două state în contextul invaziei ruse în Ucraina. Au prezentat sprijinul bipartizan pe care Congresul american îl oferă Ucrainei, continuarea eforturilor în acest sens fiind esențială pentru prezervarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Oficialii americani au recunoscut rolul proeminent asumat de România în gestionarea unei crize umanitare și de securitate cu reverberații puternice în regiune și la nivel global. Au fost prezenți membri democrați și republicani ai Congresului, parte din Comisiile de Informații, Forțe Armate, Securitate internă, Juridică și Comisia Helsinki: Bill Huizenga, Jason Crow, Sylvia Garcia, Eric Swalwell, Victoria Spartz, Linda Sanchez, Joe Wilson, Steve Cohen, Jim Costa, Robert Aderholt”, a arătat ambasada României în SUA. Partea română a prezentat o sinteză a contribuției României în gestionarea crizei refugiaților, asistența umanitară oferită încă de la debutul invaziei, rolul României în facilitarea exportului de cereale ucrainene, în consolidarea rezilienței energetice a Ucrainei și Republicii Moldova și în condamnarea acțiunilor Rusiei în forurile europene și internaționale. De asemenea, delegația Parlamentului României a argumentat importanța constituirii unui tribunal internațional pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Citește și: Mercenar Wagner recrutat din pușcărie, luat prizonier de ucraineni după doar două zile pe front: Viața noastră nu are nici un preț, putem fi uciși fără probleme

Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Primele aplicații comune accesarea fondurilor europene

Primele aplicații comune România-Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene: ele vor contribui la dezvoltarea conectivității infrastructurii de transport și vor fi finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility #CEF), anunță Moldopres. Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), finanțarea este destinată pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere Ungheni (RO) - Ungheni (MD) și Albița (RO) - Leușeni (MD). În ceea ce privește primul proiect Ungheni – Ungheni, pe partea română va fi dezvoltată legătura cu infrastructura rutieră existentă în România prin modernizarea DJ249A la un profil de drum național, care va face legătura cu noul pod peste Prut. Această infrastructură va funcționa și după conectarea podului de la Ungheni cu Autostrada A8, ca nod rutier cu drumul național din proximitate. Totodată, în Republica Moldova va fi construită infrastructura de acces între noul pod de la Ungheni și rețeaua de drumuri existentă. Valoarea totală a proiectului este de 66,3 mln de euro, dintre care contribuția Uniunii Europene este de 33,1 mln de euro. Cel de-al doilea proiect vizează punctul de trecere al frontierei Leușeni – Albița, care va fi dotat cu echipamente noi. Totodată, pe partea română va fi reorganizat fluxul de mărfuri care intră în țară, prin extinderea și relocarea Agenției de Cântărire Albița. În paralel, Ministerul Transporturilor din România realizează documentația tehnică pentru un nou pod peste Prut în locul celui existent, cu două benzi pe sens, care, de asemenea, va fi propus spre finanțare din programul CEF. Valoarea totală a proiectului este de 19,6 mln de euro. Citește și: Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”. Despre construcția acestui pod se discută din 2003 Pod strategic, la Ungheni La 13 ianuarie, podul peste Prut de la Ungheni, legătura rutieră între România și Republica Moldova în continuarea Autostrăzii Unirii, a fost avizat la Compania de Drumuri, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. Va fi primul pod între România și Republica Moldova cu patru benzi, iar licitația ar putea fi lansată în primăvară. Costul estimat al proiectului este de 40 de milioane de Euro, podul urmând să fie construit de CNAIR : ,,Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat astăzi devizul general al Podului peste Prut de la Ungheni, obiectiv de investiție ce are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale şi frățești dintre România și Moldova.

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Internațional

Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac. Migraţia este o problemă cu care Austria se confruntă, pe care România nu a cauzat-o, graniţele noastre fiind sigure, dar la soluţionarea căreia suntem dispuşi să contribuim, însă aşteptăm mai multă deschidere din partea Austriei, a declarat miercuri, la Bruxelles, pentru Agerpres, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE). Aderarea României, pe agenda UE "La dezbaterea din plenul Parlamentului European de săptămâna trecută, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, mi-a dat asigurări că Suedia este pregătită să pună aderarea României la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului UE. Eu i-am cerut public, în discursul meu din plenul Parlamentului European, ca aderarea României să rămână pe agenda UE, iar prim-ministrul mi-a răspuns spunând că înţelege dezamăgirea noastră, a românilor, şi că Suedia este pregătită să pună această chestiune pe ordinea de zi. Aşadar, avem sprijinul Preşedinţiei suedeze (a Consiliului UE)", a spus Mureşan. El a reamintit că, din punct de vede tehnic, România îndeplineşte încă din 2011 condiţiile pentru a intra în Schengen, lucru reconfirmat anul trecut de două misiuni europene independente care s-au deplasat la Bucureşti. "Din punct de vedere politic, România a realizat progrese foarte importante anul trecut, reuşind să convingă 26 din 27 de state membre să voteze pentru aderarea noastră. Vom continua să lucrăm strâns cu toate statele membre, dar şi la nivelul instituţiilor europene astfel încât să ajungem la cele mai bune soluţii pentru gestionarea problemei migraţiei şi să convingem Austria să susţină aderarea noastră. Dar aşteptăm şi din partea Guvernului Austriei, în special din partea prim-ministrului Nehammer, să renunţe la discursul electoral antieuropean. Continuând acest discurs, premierul austriac nu face decât să îngreuneze soluţionarea problemei migraţiei", a continuat europarlamentarul. Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac Acesta s-a referit şi la declaraţiile recente ale cancelarului austriac Karl Nehammer potrivit cărora în prezent spaţiul Schengen este nefuncţional întrucât imigranţii continuă să vină în Europa şi, în acest context, o extindere a Schengen nu ar fi justificată pentru moment. "Când Guvernul Austriei declară că se opune extinderii spaţiului Schengen şi aderării României pretextând că spaţiul Schengen este nefuncţional, uită să spună că fix cu cinci minute înainte votase pentru aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, deci pentru extinderea spaţiului Schengen. Argumentele aduse de prim-ministrul Nehammer în ultimele luni nu au bază concretă, nu sunt susţinute de cifre concrete, reale, au doar scop electoral. Tot cu scop electoral a efectuat şi vizita în Bulgaria. Aşa cum anticipat şi cum am şi declarat public înaintea vizitei, prim-ministrul Nehammer a mers în Bulgaria doar ca să îşi facă campanie electorală în Austria cu banii europeni. Karl Nehammer a declarat în Bulgaria că doreşte să folosim fondurile europene pentru a întări frontiera dintre Bulgaria şi Turcia. Trebuie să îi reamintim cancelarului austriac că Austria a fost unul dintre cele patru state membre ale UE ale căror guverne s-au opus cel mai tare creşterii bugetului european în trecut. Austria a avut întotdeauna drept prioritate doar reducerea bugetului UE şi nu alocarea banilor acolo unde într-adevăr este nevoie", a afirmat eurodeputatul român. Nehammer să spună de unde ia bani Siegfried Mureşan a argumentat că "a solicita ca bugetul UE să facă mai mult şi a lupta în paralel pentru reducerea bugetului este populist". "Nu poţi să ceri mai mulţi bani pe de o parte şi de cealaltă parte să te opui unui buget mai mare. În bugetul actual al UE, toţi banii sunt deja planificaţi. Dacă domnul Nehammer doreşte două miliarde de euro în plus pentru Bulgaria atunci să spună de unde îi obţine. Dacă doreşte creşterea bugetului UE, acesta ar fi un lucru bun, dar este o poziţie contrară cu poziţia pe care Austria a susţinut-o şi continuă să o susţină în toate discuţiile pe buget de la nivel european. Sper ca acest discurs să dispară după alegeri" (din landul Austria Inferioară din 29 ianuarie - n.r.), a accentuat el. Citește și: Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure În opinia sa, nu este normal ca un şef de guvern să decidă întreaga politică europeană a ţării "pornind de la interesele proprii, electorale, referitoare la o singură regiune". "În Uniunea Europeană avem 27 de state membre cu 242 de regiuni. Dacă fiecare prim-ministru ar bloca procesul decizional în Europa ţinând cont doar de interesele electorale pe care le are cu privire la anumite alegeri locale, regionale sau naţionale, nu am mai lua nicio decizie importantă la nivel european", a susţinut eurodeputatul român. Migrația și azilul, în dezbatere Întrebat dacă consideră că planul prezentat marţi de Comisie cu privire la creşterea eficienţei returnării imigranţilor va ajuta la schimbarea poziţiei ţărilor (în special a Austriei) reticente faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, vicepreşedintele grupului europarlamentar al PPE a amintit că migraţia este o prioritate atât a preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene, cât şi a Parlamentului European. "Vom avea o dezbatere săptămâna viitoarea în Parlamentul European pe tema migraţiei şi azilului, în pregătirea reuniunii Consiliului European extraordinar din 9 - 10 februarie. În plus, mâine şi poimâine este programată o reuniune informală a miniştrilor de interne din UE la Stockholm care va avea, de asemenea, pe agendă subiectul migraţiei. De asemenea, Comisia Europeană a prezentat ieri un plan privind returnarea mai eficientă a imigranţilor în afara Uniunii Europene, ca parte a noului Plan European privind Azilul şi Migraţia. Vom lucra pe baza acestui plan în negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind operaţionalizarea sistemului comun al UE pentru returnări, ca una dintre soluţiile la problema migraţiei. Este clar că avem nevoie de o strânsă coordonare la nivel european pentru rezolvarea acestei probleme. Există deschidere, după cum vedeţi, din partea instituţiilor europene să găsim împreună aceste soluţii cât mai repede. În acest sens, România şi-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lucra alături de partenerii europeni, inclusiv Austria, pentru a gestiona situaţia imigranţilor ce sosesc în Europa. Vom sprijini toate soluţiile europene la criza migraţiei. Am spus-o în trecut şi o repet: România nu este sursă a migraţiei ilegale cu care se confruntă Europa. Nu a fost niciodată. Frontierele noastre sunt bine securizate. Avem date de încredere ale instituţiilor europene care confirmă aceste lucruri. Dar, în spiritul valorilor europene ce ne unesc, suntem alături de partenerii noştri care se confruntă cu această problemă", a încheiat eurodeputatul Siegfried Mureşan.

Schengen, închis pentru România și Bulgaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Schengen, închis pentru România și Bulgaria

Schengen, închis pentru România și Bulgaria. Austria îşi menţine veto-ul faţă extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta "nu funcţionează", a afirmat cancelarul Karl Nehammer înaintea unei vizite în Bulgaria, cerând "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe" a UE. Schengen, închis pentru România și Bulgaria "Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, şi, spre exemplu, Germania desfăşoară controale la frontiere cu alte state membre Schengen precum Austria, la fel cum procedează şi multe alte state europene, nu putem extinde acest Spaţiu. Veto-ul Austriei rămâne, de aceea, în vigoare, până când situaţia se va schimba fundamental", a declarat cancelarul Karl Nehammer, potrivit unui comunicat. Acesta precizează că Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner se vor deplasa luni la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Înaintea vizitei, Nehammer a cerut "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi, în fine, măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe". "Bulgaria trebuie să fie în poziţia de a construi o protecţie a frontierei la fel de robustă ca Grecia. Pentru aceasta, trebuie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE", a afirmat cancelarul. Azilul, problema nevralgică "Trebuie să apăsăm şi mai tare pe frână în privinţa azilului, nu doar în Austria, ci în toată Europa", a mai pledat şeful guvernului de la Viena. El doreşte să discute această problemă în Bulgaria şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev cu prilejul vizitei la frontiera bulgaro-turcă. "Bulgaria are nevoie de sprijin rapid şi adecvat pentru protecţia frontierei externe cu Turcia. Gardul de frontieră al Greciei poate servi ca model", a mai spus cancelarul, potrivit comunicatului citat. Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată "că sistemul Schengen este nefuncţional", iar "atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere", consideră Nehammer. CE nu dă bani pentru ziduri și garduri Până acum, Comisia Europeană a refuzat să furnizeze fonduri pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, dorind numai să sprijine infrastructura de la frontieră. În decembrie, Comisia a declarat că revine Bulgariei să decidă ce mijloace foloseşte pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia europeană Frontex este reprezentată în Bulgaria de echipamente şi 137 de angajaţi. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Cancelarul austriac şi ministrul său de Interne reclamă faptul că Bulgaria este lăsată să apere singură graniţa sa externă a UE de aproximativ 240 km cu Turcia, şi fac referire la faptul că imagini video postate pe reţelele sociale arată cât de uşor sunt trecute barierele actuale de la graniţa bulgaro-turcă. Nehammer şi Karner vor ajunge în Bulgaria duminică seara. Luni, se vor deplasa împreună cu preşedintele Radev şi ministrul de Interne, Ivan Demergiev, la frontiera cu Turcia. Cei doi oficiali austrieci mai au programate o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră în apropiere de Elhovo şi, după revenirea la Sofia, o întâlnire cu prim-ministrul bulgar Galab Donev.

Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Foto: Poliția bulgară de frontieră
Eveniment

Numărul imigranților înregistrați de Austria scăzut brusc

Publicația austriacă Die Presse scrie că numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc, de la jumătatea lunii decembrie. Astfel, de la 15 decembrie până în primele zile din ianuarie, reducerea a fost de circa 70%. Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Guvernul de la Viena pune această evoluţie pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria. Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc "mai sigur", cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează „Die Presse”. Grecia eliberează, treptat, taberele de migranți În orice caz, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia. Cancelarul Karl Nehammer are în faţă o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani „Potrivit Ministerului de Interne, Austria a înregistrat peste 100.000 de treceri ilegale a frontierei anul trecut și și-a justificat refuzul includerii în Schengen a Bulgariei și României invocând protecția inadecvată a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost o ceartă diplomatică între Sofia și București, pe de o parte, și Viena, pe de altă parte”, mai arată publicația austriacă.

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică. Veto-ul pe care România și Bulgaria l-au primit din partea Austriei și a Țărilor de Jos este un subiect încă tratat pe larg în presa internațională. Pe de o parte, cu precauție, prin consemnarea declarațiilor, a justificărilor și a reacțiilor politice. Pe de alta, vehement, prin poziții ferme, care condamnă pe față decizia, prin analize care explică de ce s-a ajuns aici, și chiar prin reportaje, la firul ierbii, despre impactul pe care acest veto îl are asupra românilor care locuiesc în Austria. Bătrâni austrieci, asistente românce "Veto Schengen: asistenții medicali români dezamăgiți", intitulează ORF, televiziunea națională din Austria, un reportaj despre impactul pe care votul contra aderării României la spațiul Schengen îl are asupra românilor care lucrează în Austria, comentând faptul că acesta nu are doar implicații la nivel politic, ci și efecte la nivel social. "Sincer să fiu, sunt foarte dezamăgită. Nu sunt singura, mulți asistenți medicali români care lucrează în Austria sunt dezamăgiți de această discuție despre Schengen", spune Ewa Orminischan (Eva Ormenișan), asistentă full time, de cinci ani, pentru o femeie de 83 de ani din Neufeld (districtul Eisenstadt), povestind că soțul ei, care vine dintr-un sat din România, face, precum mulți alții, naveta cu autobuzul. "Timpul de așteptare la graniță este de până la șase ore. O dată cu aderarea României la spațiul Schengen, acesta s-ar reduce semnificativ.", adaugă femeia. 18.000 de români în sistem Și nu este doar un disconfort fizic, ci și o povară financiară, căci din cauza timpului de așteptare la graniță, prețurile pentru autobuze sunt adesea mai scumpe. În plus, potrivit agențiilor de plasament, deja este greu să găsești personal medical, iar situația s-ar putea înrăutăți, dacă mulți români vor decide să plece din Austria. Din cei 18.000 de români care lucrează ca asistenți medicali full time în Austria, mulți se gândesc acum să plece în altă țară. "Pe de o parte, ei știu că lucrurile nu s-au înrăutățit pentru ei acum, însă își dau seama că nici nu se vor îmbunătăți, așa cum speraseră. În plus, vorbim și despre un sentiment de mândrie rănită. Mulți se gândesc: ne implicăm aici, lucrăm în Austria, ne lăsăm familiile pentru austrieci. Înțelegerea lor față de acest veto nu este atât de mare acum", a declarat pentru ORF, Robert Hanreich de la agenția de îngrijire "Confidence". Austria și Germania, nepăsare Într-un recent articol, publicat pe site-ul cotidianului austriac Kurier, Gottfried Schellmann, consilier fiscal și expert în impozitarea corporativă internațională, apreciază decizia ministrului de Interne de a nu aproba aderarea României și Bulgariei la Acordul Schengen drept una discutabilă "din multe puncte de vedere". Potrivit lui Schellmann, se dorește o forțare a schimbării sistemului de azil în UE, "pentru că majoritatea migranților reținuți, chiar ilegali, 75.000 la număr, nu au fost înregistrați în nici o țară din UE prin care au trecut anterior. Acestea sunt și obligațiile statelor în cadrul sistemului Schengen. Cei care trebuia să asigure o frontieră externă nu prea au fost sprijiniți de țările bogate din interiorul spațiului Schengen, precum Austria sau Germania.". Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În același timp, observă Schellmann, agenția Frontex este mai mult un mecanism de observare, supus controlului special al ONG-urilor: "Respingerea forțată a persoanelor care intră în spațiul Schengen este interzisă. Cadrul legal le permite imigranților ilegali să rămână aici cu ușurință, o dată intrați în spațiul Schengen. Această obligație derivă din legislația europeană a azilului de a procesa fiecare cerere de azil și de a accepta un drept provizoriu de ședere. Chiar și după ce procedura de azil a fost finalizată cu un rezultat negativ, majoritatea oamenilor rămân în spațiul Schengen. Deportările se fac rar. (...) Numai în Germania sunt 300.000 de persoane care ar trebui să părăsească țara.". Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică În plus, afirmă Schellmann, Curtea Europeană de Justiție a "spulberat" sistemul intra-european de responsabilitate pentru procedurile de azil (Dublin II, III) prin decizia sa din 2012: "În acest context, declarațiile făcute de unii politicieni despre cum și ce ar face ei în mod diferit nu pot decât să stârnească zâmbete. (...) Rămâne o prăpastie de netrecut între progresiştii din UE şi tradiţionaliştii care încă mai cred în ceva de genul suveranităţii teritoriale controlabile. Poți părăsi UE, dacă nu-ți convine situația actuală. Orice altceva este ipocrit. (...) Românii au meritat cel mai puțin acest joc de culise. Au permis companiilor austriece să preia cele mai importante domenii, de la industrie la bănci. De la aderarea României, profituri de opt miliarde de euro, realizate din aceste investiții, au fost distribuite, în mare parte, Austriei. Acest lucru a fost posibil doar printr-o reducere radicală a personalului de acolo. Da, România este chiar un contribuitor net al Austriei din cauza sistemului fiscal strâmb al UE și nu invers, așa cum spun mereu cei neinformați.". Manevră de campanie electorală "Mulți observatori văd refuzul extinderii Schengen ca pe o manevră în campania electorală din landul Austria Inferioară", a comentat SRF, atrăgând atenția asupra faptului că, în prezent, Austria se confruntă cu o mare problemă: peste 100.000 de cereri de azil depuse de la începutul anului, iar ministrul conservator de Externe, Schallenberg, și ministrul conservator de Interne, Karner, vor să dea impresia că rezolvă această problemă spunând "nu" apartenenței României la Schengen. "Însă, marea majoritate a solicitanților de azil care ajung în Austria nu vin prin România sau prin Bulgaria, ci din vestul Balcanilor, mulți călătorind cu avionul luat din Serbia.", adaugă publicația citată. SRF mai atrage atrage atenția și asupra faptului că, potrivit experților în migrație, numărul mare de solicitanți de azil din Austria ar trebui să fie legat mai de grabă de Ungaria, care doar aduce înspre Austria acești solicitanți, însă ea însăși nu acceptă nici un solicitant de azil. De asemenea, acest veto poate fi interpretat și ca o manevră în campania electorală: "De ce miniștrii conservatori, inclusiv cancelarul Karl Nehammer, încă se opun? Un lucru este cert: la sfârșitul lunii ianuarie va vota populația landului Austriei Inferioare, iar mulți observatori văd refuzul conservatorilor extinderii Schengen ca pe o manevră în această campanie electorală.". Vacanță la Adriatica Karl Peter Schwarz, istoric și analist politic, a comentat pentru site-ul Die Presse faptul că, pentru România, Schengen nu este important neapărat din privința accesului pe piața muncii din țările bogate din UE, căci are acest drept incontestabil ca membru al UE, ci pentru că acest veto poartă o nuanță de discriminare. "România este pregătită pentru aderare de unsprezece ani, căci a îndeplinit deja cerințele tehnice în 2011. Un sistem actualizat de supraveghere a frontierei înseamnă că acum e mai dificil să intri ilegal la frontierele externe ale UE decât a fost să fugi din România sub Ceauşescu. Desigur, asta nu înseamnă că această graniță este de nepătruns. Dar nu știm câți sunt cei care acceptă ocolul prin Bulgaria prin România către Ungaria. Vorbim, probabil, de o cifră mult mai mică decât susține guvernul austriac și mult mai mult decât admit Frontex și guvernul român. Însă e de necontestat că majoritatea migranților se deplasează spre nord, prin Balcanii de Vest. În orice caz, un veto împotriva admiterii Croației ar fi fost mai potrivit. Dar mai mulți austrieci pleacă în vacanță la Marea Adriatică decât la Marea Neagră.". UE nu vrea extinderea Schengen Jurnalistul Bruno Daroux a comentat, pentru France24, eșecul aderării la spațiul Schengen al României și Bulgariei, pe diferite paliere, susținînd că, în special, Bulgaria a fost cea care a atras atenția și cele mai multe critici. "Veto-ul Austriei a fost mai ales îndreptat contra Bulgariei, care are încă probleme în ceea ce privește drepturile omului și corupția. În ceea ce privește România, putem vorbi și despre un efect al procedurilor – cele două dosare fiind examinate împreună. (...) După pandemia de Covid, Uniunea Europeană se află din nou supusă presiunii migrației, avem de-a face și cu migrarea multor afgani, de vreme ce talibanii au ajuns la putere. Din luna ianuarie, aproape 250 de mii au intrat pe teritoriul european, dintre care 140 de mii pe ruta Balcanilor, care trece prin Bulgaria și România. (...) UE ezită, așadar, această extindere a spațiului Schengen, (...) iar în prezent, nu știe să facă altceva decât să întărească restricțiile – și să nu uităm invocarea tratamentelor la care sunt supuși emigranții, mai ales în Grecia și Bulgaria, unde există încă centre neoficiale, care oferă condiții proaste emigranților, fără să menționăm tratamentele la care uneori sunt supuși, și din care mai apoi sunt expulzați, în câteva zile, sau chiar ore, înspre teritoriul european, pe principiul: «n-am văzut, nu cunosc», uneori chiar cu complicitatea agenției Frontex.". Lipsă de consecvență în UE După ce face o trecere în revistă a luărilor de poziție în ceea ce privește veto-ul primit de România și Bulgaria, un editorial din Le Point atrage atenția asupra faptului că, de prea multe ori, se trece cu vederea rolul dăunător pe care Zagrebul îl joacă în istoria Bosniei, prin sprijinirea etno-naționaliștilor croați care fac imposibil orice progres în această țară. "Privându-se de această pârghie, Consiliul a ratat o oportunitate de a promova normalizarea și pacificarea Balcanilor de Vest pe drumul către aderarea la UE. La două zile după summit-ul de la Tirana, este șocant să vedem că UE nu are consecvență în managementul strategic al vecinătății sale. Nu este ușor să menții un curs drept, atunci când mâna dreaptă nu știe ce face mâna stângă.", scrie publicația citată.

România nu intră în Schengen curând (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Eveniment

România nu intră în Schengen curând

România nu intră în Schengen curând. Suedia nu are nici cea mai mică intenție să pună în discuție aderarea României la spațiul Schengen. Mai mult, oficialitățile de la Stockholm evită subiectul cât pot de mult. România nu intră în Schengen curând Experiența avută de jurnalistul TVR Lucian Pîrvoiu vorbește de la sine. Aflat la Stockholm, acesta a fost cenzurat grosolan de echipa premierului suedez (foto). "Sunt în Suedia, unde în aceste zile președinția suedeză a Consiliului își prezintă prioritățile, printre care nu se află și extinderea spațiului Schengen. Suedezii au preluat de la cehi un cartof fierbinte pe care intenționează să îl înghețe în frigul polar de aici. Ei înșiși au o problemă cu migrația și sunt empatici cu austriecii. Asta o spun off the record, nu e foarte popular să arăți că susții atitudinea rasistă, xenofobă a Austriei față de o țară care nu a făcut nimic decât să execute cuminte tot ce i s-a dictat de la Bruxelles din 2007 încoace. Asta explică și de ce echipa de comunicare a premierului suedez, Ulf Kristersson, a refuzat să îmi acorde o întrebare legată de acest blocaj, deși îmi anunțasem intenția, că așa se face la toate aceste conferințe, să știți că toate întrebările sunt cunoscute dinainte, totul este aranjat, astfel încât să fie frumos la televizor și util organizatorului. Când am recurs la ultima resursă disponibilă jurnalistului nebăgat în seamă și am întrebat premierul dacă mai acceptă o întrebare, m-a ignorat în stilul Karner și imediat mi-a fost tăiat microfonului doamna de la presă. Am înregistrarea. E un bun exemplu de alt pumn în gura presei. A fost un moment urât și umilitor pentru mine ca român. Ca jurnalist, sunt obișnuit cu diverse situații și oameni. "Ca român, cetățean de mâna a doua" Ca român, m-am simțit din nou cetățean de mâna a doua, dispensabil. Îmi amintesc de vremurile când luam lumină de la pagina Ambasada Suediei din Bucureşti / Sveriges ambassad i Bukarest, care era haioasă și făcea glumițe despre guvernanții noștri de la vremea aceea. Întotdeauna e ușor să râzi de alții, mai greu e să înghiți greșelile alor tăi. De aceea aș spune cu adresă, vorba lui Huidu, "Rușinică, Suedia!". Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Pentru că mi-am manifestat dezaprobarea față de astfel de practici și am anunțat că voi spune cum s-au întâmplat lucrurile, după multe negocieri cu echipa de comunicare, mi s-a oferit ca premiu de consolare un minut cu ministrul justiției, Gunnar Strömmer. Link în primul comentariu. Ministrul spune cu jumătate de gură că susține extinderea spațiului Schengen, însă ni-i pune din nou in brațe pe Karner și Nehammer, infamele noastre cunoștințe din noiembrie încoace. Și pe bulgari, care nu manifestă niciun interes pentru subiect. Colegii mei jurnaliști bulgari sunt resemnați ca nu se va întâmpla nimic din cauza crizei politice prelungite de la ei.", a scris Pîrvoiu pe Facebook.

Mașinile administrației din  Kübekháza se vor aproviziona din România Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

Mașinile administrației Kübekháza aproviziona România

Primarul unei localități de graniță din Ungaria, Kübekháza, a anunțat că mașinile administrației se vor aproviziona din România, unde benzina este mai ieftină, scrie index.hu. Presa din Ungaria relatează că șoferii din această țară își fac plinul în România și Croația, unde carburanții sunt mult mai ieftini. Dacă se aprovizionează din România, un șofer maghiar câștigă circa un sfert de euro la litrul de carburant - depinde de tipul acestuia. Mașinile administrației din Kübekháza se vor aproviziona din România „Dacă cineva locuiește în imediata apropiere a graniței și are cu un rezervor gol sau aproape gol și îi face plinul, poate realiza economii de 5-6 mii de forinți”, a spus un șofer maghiar care face naveta. Primarul din Kübekháza a relatat că locuitorii de aici, pe lângă realimentarea cu carburanți, își fac adesea cumpărăturile în România datorită prețurilor mai mici. „Tot ce pot adăuga este că și municipalitatea noastră va alimenta de acolo începând de săptămâna viitoare. Vom alimenta în România”, a spus primarul, citat de index.hu. În Ungaria, după ce guvernul a retras plafoanele de preţ, benzi­na şi motorina s-au scumpit atât de munt încât ungurii se duc acum să-şi facă plinul la maşini în ţarile vecine. Croaţia, de acum ţară membră a zonei euro, este un exemplu, scrie Ziarul Financiar. Maghiarii au acum cei mai scumpi carbu­ranţi din regiune şi de aceea cei care locuiesc aproape de graniţe fug la vecini să-şi umple rezervoarele maşinilor. Se întorc acasă şi cu canistre şi alte recipiente pline cu benzină sau motorină, scrie Daily News Hungary, pre­luând postul public de televiziune din Croaţia. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Situaţia aminteşte de cea în care românii şi alţi vecini ai Ungariei fugeau să cum­pere benzină la benzină­riile ungare pentru a pro­fita de preţurile plafonate de acolo. Răspunsul gu­ver­nului maghiar a fost să interzică cetăţenilor străini să cumpere carburanţi la preţuri mici.

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc, vândute la preț mic Foto: Gosen Via Trans
Mediu

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc, vândute la preț mic: agenția Moldsilva de la Chișinău urmează să semneze contracte de vânzare-cumpărare a lemnului de foc cu Regia Națională a Pădurilor Romsilva. În total, Republica Moldova ar urma să cumpere 130 de mii de metri cubi de lemne de foc, la un preţ preferenţial. România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc Hotărârea a fost luată acum circa două săptămâni, la o reuniune a Comisiei pentru Situații Excepțională, prezidată de premierul, Natalia Gavrilița. ,,În vederea suplinirii stocurilor de masă lemnoasă, agenția „Moldsilva” va încheia direct contracte de vânzare-cumpărare a lemnului de foc cu Regia Națională a Pădurilor „Romsilva”. Ulterior, masa lemnoasă va fi repartizată către întreprinderile silvice teritoriale, în funcție de numărul solicitărilor din partea populației”, au anunțat reprezentanții CSE. Primii metri cubi de lemne de foc acordate de România urmează să ajungă în R. Moldova în săptămâna aceasta, a declarat premierul Natalia Gavrilița. În Republica Moldova, ocolurile silvice, din cauza noroiului și a drumurilor impracticabile, nu pot scoate lemnele din pădure. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro La 5 ianuarie, Moldsilva avea în stoc peste 70 de mii de metri ster de lemn pentru foc, aproape 57 de mii de metri ster - specii tari, peste 15 mii de metri ster - specii moi şi aproximativ 1.700 de metri ster - răşinoase. La 3 decembrie, România a livrat primul transport de gaze către Moldova prin gazoductul de la Ungheni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră