duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

925 articole
Economie

România, locul III la producția de cârnați

România face performanță în UE: suntem pe locul III la producția de cârnați, arată Agro TV citând Eurostat. Pe de altă parte, Germania era, în 2019, țara cu cel mai mare consum de mezeluri, reprezentând aproximativ 27% din volumul total, respectiv 1,5 milioane de tone. Mai mult, consumul de cârnați din Germania a depășit de trei ori cifrele înregistrate de al doilea mare consumator, Polonia (574.000 tone). Franța (495.000 tone) s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește consumul total, cu o cotă de 8,8%. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Țările cu cele mai ridicate niveluri de consum de cârnați pe cap de locuitor erau, în 2019, Republica Cehă (19 kg pe persoană), Germania (19 kg pe persoană) și Austria (16 kg pe persoană). România, locul III la producția de cârnați „Vânzările de cârnați din România au adus în anul 2022 o valoare adăugată de 0,9 miliarde de euro, plasând țara noastră pe poziția a treia între statele Uniunii Europene, potrivit celui mai recent raport Eurostat privind industria alimentară. Pe primul loc în clasament se află Polonia, a cărei industrie de profil a generat 2,4 miliarde de euro, urmată de Austria, cu un venit de 1,1 miliarde de euro, însă România a prins podiumul înaintea altor țări cu tradiții bogate în domeniu, precum Slovacia şi Ungaria”, scrie Agro TV. Piața de hot dog și cârnați din Europa a fost în valoare de 14,67 miliarde de dolari în 2022 și se anticipează că va ajunge la 15,76 miliarde de dolari până în 2027, arată site-ul Market Data Forecast. „Cârnații sunt de mult timp simboluri ale bucătăriei europene. De-a lungul anilor, au fost mai disponibili în mai multe forme, în mai multe locuri din întreaga lume, atrăgând în primul rând consumatorii de carne, dar, în ultima vreme, și veganii. Țările europene preferă cârnații față de carnea tradițională deoarece aceștia sunt conservați și au o durată de depozitare mai lungă, ceea ce poate fi un factor cheie pentru ca industria cârnaților să prevaleze și să crească pe piețele europene. Un alt factor cheie ar fi cultura de fast-food”, explică acest site.

România, locul III la producția de cârnați Foto: Profi News
Încercare pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat Foto: Facebook Bundesministerium für Inneres
Politică

Încercare pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat

Ultima încercare din 2023 pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat vineri seara, anunță RFI România. Potrivit site-ului acestui post de radio, ambasadorii UE reuniți vineri seară 22 decembrie la Bruxelles au constatat refuzul Austriei de a accepta România în spațiul Schengen. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Încercare pentru ca România să fie primită în Schengen a eșuat „România a făcut vineri o ultimă încercare anul acesta de a îndupleca Austria pentru intrarea in spațiul Schengen. Ambasadorii UE s-au reunit și au constat însă că Viena rămâne inflexibilă, după cum indică surse europene. Condițiile erau reunite (acordul politic privind Pactul UE pentru migrație care a fost urmat de Olanda care a ridicat veto-ul împotriva Bulgariei, etc), dar Austria spune mai departe că nu poate accepta România nici parțial, nici integral, nici acum și nici altădată”, relatează Mihaela Gherghișan. Vineri, parlamentarii olandezi au dat undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arăta news.ro. La 11 noiembrie, Austria anunța cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei.

Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor (sursa: Facebook/Vodafone Romania)
Economie

Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor

Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor. Situația financiară a Vodafone este tot mai precară. Compania și-a anunțat clienții că le va crește unilateral valoarea abonamentelor. Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor Vineri, 22 decembrie, clienții Vodafone persoane juridice au primit printr-un e-mail o "Notificare privind modificarea unilaterală a contractului având ca obiect furnizarea serviciilor de comunicații electronice". Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri Potrivit acestei notificări, "în contextul creșterii costurilor asociate furnizării serviciilor noastre (majorarea costurilor legate de întreținerea și mentenanța rețelelor, efectul pe termen lung al majorării costului energiei electrice, impactul pe termen mediu al creșterii ratei inflației, etc.), dorim să vă informăm că, începând cu factura lunii următoare, prețul lunar al fiecărui abonament de servicii de voce mobilă, date mobile, date fixe, voce fixă și TV va crește cu 1 EURO fără TVA.". Indexare anuală a tarifelor Scumpirea cu 1 EURO, însă, nu este suficientă pentru Vodafone, care anunță în aceeași notificare că introduce noi prevederi în contract: "având în vedere anumite fluctuații ale prețurilor bunurilor și serviciilor pe piață de natură a afecta echilibrul contractual, în vederea restabilirii acestuia, părțile convin ca tarifele pentru serviciile Vodafone să poată fi indexate, cu o frecvență anuală, prin simpla notificare transmisă de către Vodafone odată cu factura, anterior aplicării indexării. Citește și: Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese și cere retragerea unui articol care conține date de la Ministerul de Finanțe despre companie lndexarea se va face în funcție de indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), respectiv rata inflației, stabilite pentru România de către Eurostat, Oficiul de Statistică al Comunităților Europene, fără a putea depăși, însă, un procent de 15% pe an.". Denunțare unilaterală a contractului Totuși, Vodafone mai arată în notificare că nu există obligația acceptării noilor prevederi. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană "În cazul în care nu sunteți de acord cu modificările intervenite, puteți să denunțați unilateral contractul într-un termen de 30 de zile de la data primirii prezentei notificări, fără a plăti penalități sau despăgubiri, cu excepția sumelor datorate pentru echipamentele terminale care au făcut obiectul contractului denunțat, dacă decideți să le păstrați.". Notificări privitoare la indexarea anuală a prețurilor au primit și clienții persoane fizice ai Vodafone.

Șoșoacă susține că datorită ei nu atacă Putin România Foto: Facebook
Eveniment

Șoșoacă susține că datorită ei nu atacă Putin România

Senatoarea Diana Șoșoacă se crede mai tare ca NATO: susține că datorită ei nu atacă Putin România. „Dacă avea chef, ne făceau pulbere”, a spus ea, potrivit unei transcrieri de pe site-ul RTV. Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția În plus, ea și-a atribuit și faptul că România nu a intrat în conflict cu Serbia și a afirmat că, după întâlnirea cu ea, nimeni nu l-a mai primit pe Zelenski. Nu este clar când ar fi avut loc o întâlnire Zelenski-Șoșoacă, întrucât, public, nu există o astfel de informație. Șoșoacă susține că datorită ei nu atacă Putin România „Dacă s-au menținut relații cu Federația Rusă, mi s-a datorat mie în totalitate. Atenție foarte mare, nici măcar eu nu mai pot să salvez situația pentru că poporul român nu are reacție, pentru că poporul român este manipulat și comod, celelalte popoare se bat la propriu. Nu cred că vreodată, mai ales după cum a decurs războiul din Ucraina, ruşii nu ne vor ataca. Încă mai avem statut de ţară şi oameni care au menţinut relaţiile diplomatice cu Rusia. Am putea să fim atacaţi doar în condiţiile în care atacăm. De aceea Ucraina, la instigarea politicienilor de peste ocean, a încercat să instige menționând că Rusia a aruncat cu bombe în România. În decursul aşa zisului război, obuze româneşti au explodat pe teritoriul Rusiei. Dacă avea chef, ne făceau pulbere. Ucraina face parte dintr-o luptă pentru împărţirea sferelor. Zelenski îşi pregăteşte plecarea, întâlnirea cu mine i-a cauzat mult rău. De atunci nu l-a mai primit nimeni”, a susținut senatoarea. Ea a făcut și o apologie a regimului Putin și a uciderii, cu bâtele, a politicienilor. Șoșoacă, admiratoare a politicienilor uciși cu bâtele „Deja toate puterile solicită Ucrainei să încheie acorduri de pace cu Rusia. Gazul e scump, oamenii mor de frig în casă, a venit iarna. Ştiţi ce înseamnă revolte, nu e că în România. În afară ies cu milioanele, iau bâtele şi-i omoară acolo pe politicieni, nu mai discută. Ăştia oameni adevăraţi, nu ai făcut ce trebuie pentru ţara mea, te calc în picioare. Frica de popor îi face pe ăştia să se limiteze în acţiuni şi furt. Cum să nu fii sclav. America cu Rusia şi cu China deja discută despre alte planuri. Se vor extinde teatrele de război între China şi Taiwan, Coreea de Sud cu cea de Nord. Putin este primit în ţările arabe, de curând aţi văzut. Este primit ca un adevăr învingător al războiului”, a mai afirmat Șoșoacă. Citește și: În timp ce spitalele de stat au rămas fără bani de medicamente, Guvernul a scos un miliard de lei din rezerva bugetară pentru salariile magistraților. Ceruseră 3,7 miliarde de lei

Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE Foto: Facebook
Economie

Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE

Nepszava, o publicație maghiară de opoziție, a scris, acum câteva zile, folosind datele Eurostat, că „Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE, România este cu ani lumină înaintea noastră”. Citește și: Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii, după ce a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: „Halucinant” Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental, arată datele publicate la 23 octombrie de Eurostat. În plus, în septembrie aveau cea mai mare inflație, 12,2% în Ungaria și 9,2% în România. Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE „Eurostat: Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE, anul trecut doar bulgarii au trăit mai rău decât noi”, este titlul articolului din Nepszava. „România este deja la ani lumină în fața noastră și există pericolul ca bulgarii să ne depășească în acest an”, se afirmă în subtitlu. „Anul trecut, populația Ungariei a cheltuit 71% din media UE pentru bunuri și servicii, adică pentru consum. Acesta este al doilea cel mai slab nivel din UE, ceea ce înseamnă că ungurii sunt pe locul doi în topul celor mai săraci cetățeni ai UE. Cel puțin conform cifrelor din 2022, acum actualizate. Anul trecut, doar bulgarii stăteau mai rău decât ungurii, cu 69% din media UE cheltuită pentru consumul individual. Bulgarii au parcurs un drum lung din 2021, când procentul lor era de 65%. Există acum un pericol real ca bulgarii să depășească Ungaria în acest an”, scriu jurnaliștii de la Budapesta. Citește și: Mașina furată din Belgia și ajunsă la deputatul PSD Dan Șlincu a trecut prin puncte de frontieră românești de nenumărate ori în opt ani, fără probleme Procentul Ungariei a fost cu un punct mai bun decât în 2021 (deja a doua cea mai slabă), dar anul acesta consumul ungar s-a prăbușit, deoarece vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10%, din cauza inflației ungare record în UE. Anul acesta nu am văzut un șoc atât de puternic la nivelul inflației și al consumului în alte țări din UE, așa că există o șansă reală ca în 2023 Ungaria să ajungă pe ultimul loc, dar va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a afla.

Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene

Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene: "utilizarea avioanelor tactice de luptă F-16 de pe teritoriul" României, Slovaciei și Poloniei "va fi considerată de Moscova drept participare a acestor ţări la conflictul din Ucraina şi va obliga Rusia să ia măsuri adecvate". Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene Recent, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că, "ţinând cont de distrugerea unei părţi semnificative a infrastructurii aerodromurilor de pe teritoriul Ucrainei, există o mare probabilitate că avioanele tactice de luptă F-16 transferate forţelor armate ucrainene de către statele membre NATO vor efectua zboruri din bazele aeriene din Polonia, Slovacia şi România". Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În cadrul şedinţei plenare a OSCE de pe 13 decembrie, şeful delegaţiei ruse la Viena pentru securitatea militară şi controlul armelor, Konstantin Gavrilov, a declarat că Rusia avertizează cu fermitate că "utilizarea avioanelor tactice de luptă F-16 de pe teritoriul statelor menţionate mai sus va fi considerată de Moscova drept participare a acestor ţări la conflictul din Ucraina şi va obliga Rusia să ia măsuri adecvate", arată Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti. "Rusia va riposta" Site-ul MAE rus a publicat intervenţia de miercuri de la OSCE a ambasadorului Konstantin Gavrilov, în care acesta reiterează atacurile Moscovei la adresa SUA şi a Occidentului. Citește și: VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO "Statele Unite ale Americii şi sateliţii săi continuă să genereze ameninţări la adresa securităţii la frontierele noastre vestice. Natura agresivă a politicii lor nu mai este ascunsă în spatele formulării unor doctrine militare exclusiv defensive", a declarat Konstantin Gavrilov. "Am auzit deja comentarii potrivit cărora, în condiţiile unei distrugeri semnificative a structurii aerodromurilor ucrainene, avioanele de luptă tactice F-16 transferate forţelor armate ucrainene pot efectua ieşiri din bazele aeriene din Polonia, România şi Slovacia. Avertizăm cu tărie că utilizarea acestor avioane de luptă de pe teritoriul acestor state membre NATO va fi considerată de Moscova ca o participare a acestora la conflictul din Ucraina şi va forţa Rusia să riposteze", a mai spus diplomatul rus.

O comparație între numărul de ore din România și alte state europene Foto: Captură video Digi 24
Eveniment

O comparație între numărul de ore România și alte state europene

„La începutul anului școlar 2021-2022, când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat cu stupoare că are ore de la 8 dimineața până la ora 15. Patru zile din săptămână. Iar într-una din zile începe de la ora 7 dimineața. La aceste ore petrecute în școală se mai adaugă și orele prestate acasă, cu învățatul și temele”, a scris un cititor DeFapt.ro, Zsolt Bodola. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi El a transmis și un tabel Excel în care face o comparație între numărul de ore din România și alte state europene. Mesajul său vine după ce DeFapt.ro a scris că „elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA”. Citește și: GRAFIC Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA. Estonia, în topul PISA, are mai puține ore obligatorii Redăm scrisoarea primită la redacție. O comparație între numărul de ore din România și alte state europene „La începutul anului școlar 2021-2022, când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat cu stupoare că are ore de la 8 dimineața până la ora 15. Patru zile din săptămână. Iar într-una din zile începe de la ora 7 dimineața. La aceste ore petrecute în școală se mai adaugă și orele prestate acasă, cu învățatul și temele. Practic, era vorba de 20 de materii, cu câte 7 ore zilnic. Evident, fiind vorba de învățământ în limba maghiară, el are 2 materii în plus (5 ore pe săptămână mai mult) față de majoritatea elevilor din România. Dar chiar și așa, 18 materii, obligatorii toate, este un număr enorm. «Nu se poate, e o aiureală!» - mi-am zis. Și cum am mulți cunoscuți prin alte țări europene, am zis să văd la ei care e situația. Sumarizarea informațiilor o puteți vedea în tabelul atașat. La toate țările e vorba de orarul unui copil de clasa a 7-a. Excepție Irlanda, unde e vorba de clasa a 8.-a. După cum vedeți, România are cele mai multe materii. Absolut toate materii teoretice. Celelalte țări combină teoria cu practica. Cel mai practic învățământ fiind cel din Finlanda, unde la finalul ciclului primar și gimnazial copii știu să gătească, să prelucreze lemn și metal, să grădinărească la nivel elementar, etc... Ca număr de ore medii/zi petrecute în școală, situația e cam egală, mai toți copii fiind la școală între orele 7/8 - 16-17. Diferența o face în schimb modul de organizare: - în România sunt ore încontinuu, întrerupte de pauze de 10 minute - toate celelalte țări acordă o pauză de prânz, de cel puțin 30 de minute și în majoritatea cazurilor orele de după masă sunt practice (fără materie predată) sau ore de aprofundare și exercițiu pe materia învățată dimineața. Germania are cele mai multe materii de studiat, după România. Însă, materiile sunt grupate, în așa fel încât în aceeași zi copilul să aibă de pregătit doar două materii. De exemplu: două ore de matematică, urmate de două ore de germană. Prima pentru materie nouă, a doua pentru aprofundare și exercițiu. La Finlanda am mai remarcat o chestiune interesantă: singura materie care este constant în orar pe tot parcursul școlii, este ora de limbă maternă (care poate fi finlandeza sau suedeza). Matematica nu este constantă. De exemplu la clasa a 7.-a era doar jumătate de an. Evident, am comparat și situația la testele PISA. Nu mai știu ce an era, 2020 sau 2021. Aveți pozițiile obținute pe banda galbenă din tabel. Interesant că cea mai bine clasată țară (Finlanda) are cele mai puține materii. Nu am putut compara manualele. Doar în cazul Irlandei am avut ocazia să văd manualele fetei amicilor noștrii. Conținutul și calitatea manualelor irlandeze este incomparabil mai bun decât ceea ce primesc copii noștri. Da, pachetul de manuale costă 170 EUR pe an (unele manuale sunt totuși valabile pe parcursul a 3 ani). Dar, sincer aș prefera să plătesc un set de manuale făcute profesionist nu o adunătură de maculatură făcută în scârbă de edituri cu spate politic corespunzător. Concluziile? Cred că și un profan poate să le tragă rapid: învățământul de la noi merge pe cantitate teoretizată. De aceea ne trezim cu elevi cu bacalaureat dar care nu sunt în stare să înțeleagă un text simplu. Tot sistemul e gândit în așa fel încât să fie nevoie de cât mai multe cadre didactice. Practic elevul și nevoile lui sunt ignorate. Trist e, că nici profesorii nu vor să schimbe sistemul. Când arăți problemele toată lumea ridică din umeri și spune că nu se poate face nimic. Vorba unui părinte: «putem emigra»”, ne-a scris Zsolt Bodola

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian Foto: Twitter ministerul austriac de Interne
Eveniment

Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat în această dimineață la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian Ce a cerut ministrul austriac de Interne, potrivit Der Kurier: triplarea numărului de polițiști de frontieră bani pentru infrastructura de protecție a frontierelor o modernizare tehnică, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe creșterea controalelor la frontierele naționale acceptarea solicitanților de azil de către România și Bulgaria, în special afgani și sirieni Karner a justificat cererea de menținere a unor controale permanente la frontierele terestre prin „problema cu traficanții de persoane". Din cele puțin peste 50.000 de cereri de azil din Austria, doar puțin sub 150 de migranți au ajuns prin aeroporturi, a explicat ministrul austriac de interne. Foto: Twitter BMI Karner se va deplasa luni în Slovenia pentru a discuta despre viitorul Schengen în cadrul unei reuniuni cu miniștrii de interne din cadrul așa-numitului "Forum Salzburg". La 8 decembrie 2023, Austria a blocat extinderea spațiului Schengen, invocând numărul mare de solicitanți de azil. Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen. Pe lângă Austria, Bulgaria și România, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia sunt membre ale Forumului Salzburg. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt și ele reprezentate.

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii Foto: Facebook
Eveniment

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA, arată datele sintetizate de site-ul „Părinții cer schimbare”. Potrivit datelor de pe acest site, numărul orelor obligatorii în învățământul gimnazial a crescut spectaculos din anul școlar 2017-2018 în anul școlar 2020-2021. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii În anul școlar 2020-2021, numărul de ore obligatorii în învățământul gimnazial era de 3.778 de ore, față de media europeană de 2.858 de ore. La învățământul primar, media europeană, de 4.082 ore, era peste cea din România, de 3.300 de ore. Graficul de pe site-ul „Părinții vor schimbare” arată și ce spectaculos a crescut numărul de ore. Numărul total de ore Grafic: Părinții vor schimbare „Per total, pentru toți anii de învățământ obligatoriu, câte ore petrec efectiv elevii în școală”: 9.050, față de Estonia - 8.977 sau Polonia - doar 5.334 ore. La testele PISA, scorul României a fost 428 (sub Ucraina - 430). Estonia a obținut 516, iar Polonia - 492. „Matematica, ca disciplină obligatorie, ocupă a doua cea mai mare parte a timpului de instruire în învățământul primar. Ca și în cazul citirii, scrierii și literaturii, ponderea sa în curriculum-ul școlar scade, de asemenea, la nivel gimnazial în favoarea altor discipline, precum științele naturii sau limbile străine. În învățământul primar, aproximativ 17% din timpul minim de instruire este alocat în medie matematicii, variind de la 12% la 22%. În învățământul gimnazial, matematica ocupă între 10 și 16% din timpul total de instruire recomandat pentru acest nivel de învățământ în aproape toate țările”, arată site-ul Părinții vor schimbare. În medie durata anului școlar în Europa este de 190 de zile lucrătoare. In România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare.

Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Politică

Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina

Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine că există o cale ca România "să evadeze" definitiv de la "periferia Europei": în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest "vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică", iar ţara noastră nu va mai fi "frontiera de răsărit a Vestului". Geoană ascunde România după Moldova, Ucraina "Nu va fi un lucru simplu, dar pentru mine este un lucru extrem de evident. Se reîmpart cărţile şi de influenţă politică şi geopolitică şi de influenţă economică şi comercială, şi de reputaţie, şi de centralitate în Europa şi în lume. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Cred că există o cale ca România să evadeze definitiv de la periferia Europei şi să meargă în centrul Europei. Luând din punct de vedere geografic, războiul din Ucraina, care va continua pentru o perioadă de timp, are ca efect indirect, dar foarte direct pentru echilibrul Europei, faptul că (...) în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest, toţi vecinii României vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică. Va fi greu, dar sunt convins că vom avea toţi vecinii noştri pentru prima dată (în familia europeană - n. r.), iar România nu mai este frontiera de Răsărit a Vestului, România este geografic mult mai în centrul Europei", a explicat Geoană. Campania electorală a adjunctului NATO El a remarcat faptul că nivelul de ambiţie al României poate fi acela "de a nu mai fi periferici, provinciali şi nou-veniţi în Europa", ci "în centrul politic, acolo unde se iau deciziile importante". "Concluzia este că nimeni nu te invită să te aşezi la masa decidenţilor, dacă nu îţi iei fotoliul pe care îl meriţi. Trebuie să începem să ne apărăm interesele, să ne promovăm. În cartea mea vorbesc şi despre un patrulater pe care îl văd în Europa: Franţa - Germania - Polonia - România. Este un patrulater natural. Cele două mari ţări din Vestul Europei şi cele două mari ţări de aici. Până în 2030, aşa cum preşedintele Maia Sandu a propus, Republica Moldova va fi în Uniunea Europeană alături de România. În sine, este un moment extrem de important pentru istoria naţională a României", a adăugat Mircea Geoană. Geoană şi-a lansat sâmbătă, la Timişoara, cartea "Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO".

Austria acceptă România în Schengen aerian (sursa: Facebook/Daniela Lamisch)
Eveniment

Austria acceptă România în Schengen aerian

Austria acceptă România în Schengen aerian. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria "şi-a flexibilizat poziţia" în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Austria acceptă România în Schengen aerian "Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România", a scris Ciolacu pe Facebook. El a precizat că ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, are mandat să se vadă cu omologul austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit. "După ani de zile de aşteptări, vom realiza împreună şi acest vis! România merită în Schengen!", a adăugat premierul.

Vălean: Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030 Foto: Club Feroviar
Economie

Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030

Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030, aceasta fiind fiind obligaţie pan-europeană, a declarat, azi, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Trenurile din România trebuie să circule cu 160 km/h până în 2030 „Uniunea Europeană are un plan foarte clar privind infrastructura de transport. Asta poartă denumirea de reţeaua transport europeană - TEN-T network. Acest plan conţine hărţi exacte pentru toate statele membre privind infrastructura de transport rutier, feroviar, pentru toate statele membre agreate desigur cu ţările respective, cu obligaţii şi oportunităţi, în sensul în care obligaţiile înseamnă construirea acestor infrastructuri la anumite standarde, inclusiv de inovare, adică introducerea sistemelor inteligente de transport atât pentru calea ferată, cât şi pentru rutier, standarde legate de utilizarea acestei reţele. Pentru că este vorba de cale ferată, de exemplu, toată reţeaua de cale ferată europeană care este principală are standarde de viteză, de exemplu, de 160 de km/oră. Ne uităm la harta de infrastructură a României în această reţea şi vedem care sunt liniile de cale ferată care trebuie să aibă 160 km/oră. Până când? Până în 2030, o altă obligaţie pan-europeană. Reţeaua esenţială trebuie să fie definitivată până în 2030", a menţionat Adina Vălean, la evenimentul "Innovation in EU Transport Policies". România ar trebui să cheltuie 12 miliarde de euro, bani oferiți de UE Potrivit acesteia, mai este o reţea esenţială secundară sau extinsă care are termen de realizare în 2040 şi reţeaua extinsă, care acoperă restul infrastructurii cu termen de realizare în 2050. „Toate acestea au standarde, dar au şi oportunităţi, în sensul în care există finanţare pentru toate aceste oferte. Proiectele au guvernanţă comună, în sensul în care vrei să aplici pentru fondurile de coeziune regională ş.a.m.d. cu un anumit grad de cofinanţare, pentru fondurile de mecanism de interconectare european, când vrei să aplici pentru fondurile din PNRR, de asemenea, proiecte clar definite. Deci, practic, ştim ce avem de făcut, ştim până când, ştim la câte standarde - şi în cazul României ştim că sunt aproximativ 12 miliarde de euro fonduri europene co-finanţare pentru diverse proiecte din această infrastructură cu diverse termene de absorbţie în acest exerciţiu financiar", a mai spus comisarul european pentru Transporturi.

România, Bulgaria în Schengen în 2023 (sursa: Facebook/Ylva Johansson)
Eveniment

România, Bulgaria în Schengen în 2023

România, Bulgaria în Schengen în 2023. Este în continuare obiectivul Comisiei Europene să avem o decizie asupra extinderii Schengen şi să primim România şi Bulgaria în acest an, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, marţi, la sfârşitul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. România, Bulgaria în Schengen în 2023 "Cred în continuare că este posibil. Nu suntem acolo încă. Dar sunt în contact foarte strâns cu statele cele mai implicate şi, bineînţeles, cu preşedinţia spaniolă", a spus Johansson în cadrul conferinţei de presă comune cu ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Întrebat dacă poate promite că va avea loc un vot până la sfârşitul anului privind aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, ministrul spaniol de interne a promis că ţara sa va face tot posibilul. "Pot să mă angajez că noi avem dorinţa şi sprijinul Comisiei ca înainte de 31 decembrie România şi Bulgaria să fie membre depline ale spaţiului Schengen. Ce pot promite este că vom lucra neobosit pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu va fi pentru că nu am muncit pentru asta sau nu am discutat cu toate statele membre pentru a obţine o Europă mai puternică, care include România şi Bulgaria în zona Schengen", a spus Grande-Marlaska. "O senzaţie că suntem pregătiţi" "Ceea ce pot garanta este că vom face tot posibilul pentru a încerca să facem ca acest lucru să se întâmple în acest an", a dat el asigurări. Întrebată cum comentează faptul că ministrul bulgar de Interne Kalin Stoianov s-a declarat foarte încrezător marţi în privinţa unei decizii favorabile în acest an privind aderarea la Schengen a ţării sale, Ylva Johansson a spus că şi ea a simţit că statele UE sunt pregătite pentru asta. "Eu am avut în Consiliu o senzaţie că suntem pregătiţi pentru a lua decizia în acest an. Poate şi ministrul bulgar de Interne a simţit acelaşi lucru. Nu am avut promisiuni, dar am simţit acest lucru", a mai spus comisarul european pentru afaceri interne.

Puterea de cumpărare a românilor este pe locul 33 din Europa, în scădere (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Puterea de cumpărare a românilor locul 33 din Europa, în scădere

O analiză a companiei GfK, specializată în studii de piață, arată că puterea de cumpărare a românilor este pe locul 33 din Europa, în scădere cu două poziții față de clasamentul precedent. Vaslui, județul controlat până acum câteva luni de liderul PSD Dumitru Buzatu, are cea mai slabă putere de cumpărare, la jumătatea mediei naționale. Citește și: Sondaje CURS: PSD, AUR și partidul lui Șoșoacă strâng 56% din opțiunile de vot. USR, după doi ani în opoziție, rămâne aproape constant la 10% Puterea de cumpărare a românilor este pe locul 33 din Europa, în scădere „Un bucureştean are 15.300 de euro pe an de cheltuială, dublu faţă de media naţională, dar puterea de cumpărare a locuitorilor Capitalei a coborât, ajungând cu 13% sub media europeană. În ultimul an, puterea de cumpărare a locuitorilor din Bucureşti a scăzut uşor, cu circa 170 de euro, urmare a inflației”, explică Ziarul Financiar datele din studiul GfK. ZF arată că acesta este rezultatul inflației mari din România. În aceeaşi perioadă, în ca­pi­tala Poloniei, Varşovia, venitul disponi­bil a urcat de la 14.900 la aproape 18.000 de euro/an. „În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor este în acest an de 7.738 de euro. Acest lucru înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană și coboară două locuri până pe locul 33 (...) Bucureștiul se situează clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii capitalei au o putere de cumpărare cu aproape 98% mai mare decât media națională și de 3,8 ori mai mare decât locuitorii din județul Vaslui, care au cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuieli și economii. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media națională”, se arată în studiul GfK intitulat „GfK Purchasing Power Europe 2023”. În alte state din estul Europei puterea de cumpărare crește, comparativ cu media UE Care este situația în alte țări est-europene: În Republica Cehă, potențialul de cheltuieli în acest an este de 14.824 de euro. Țara continuă tendința din ultimii ani, în care se apropie de media europeană. Deși cehii sunt încă cu 16% sub medie, ei urcă două locuri, ajungând pe locul 20 în comparația europeană generală, așa cum au făcut deja în anul precedent. Polonia are o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.903 euro în 2023. Acest lucru îi plasează pe polonezi cu puțin peste 38% sub media europeană, câștigând un loc și ajungând la poziția 29 în comparație cu celelalte 41 de țări. Ungaria ocupă locul 29 și a reușit să se îmbunătățească cu un loc față de anul precedent. Cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.834 de euro, Ungaria se situează cu aproape 39% sub media europeană. Citește și: ANALIZĂ De ce vizita lui Ciolacu în SUA este un eșec: o comparație cu vizitele la Washington ale altor premieri români. Până și Dăncilă a avut acces la vicepreședintele SUA Cel mai mare câștigător al clasamentului GfK este Irlanda: anul trecut, abia a reușit să intre în top 10, dar anul acesta a reușit să urce patru locuri și se află pe locul șase. Cu 26.882 de euro pe cap de locuitor, irlandezii se situează cu exact 52% peste media europeană.

Adversarele României la EURO: Belgia, Slovacia (sursa: Facebook/UEFA EURO 2024)
Eveniment

Adversarele României la EURO: Belgia, Slovacia

Adversarele României la EURO: Belgia, Slovacia. România a fost repartizată în Grupa E la turneul final al Campionatului European de fotbal - EURO 2024, alături de Belgia, Slovacia şi câştigătoarea play-off-ului B, potrivit tragerii la sorţi efectuate sâmbătă la Elbphilharmonie din Hamburg. Adversarele României la EURO: Belgia, Slovacia Ultima componentă a grupei României la EURO 2024, care va fi găzduit de Germania între 14 iunie şi 14 iulie, va fi decisă dintre câştigătoarele semifinalelor Bosnia-Herţegovina - Ucraina şi Israel - Islanda. Citește și: ANALIZĂ De ce vizita lui Ciolacu în SUA este un eșec: o comparație cu vizitele la Washington ale altor premieri români. Până și Dăncilă a avut acces la vicepreședintele SUA România va fi pentru a şasea oară la turneul final al Campionatului European, după ediţiile din 1984, 1996, 2000, 2008 şi 2016, cea mai bună performanţă reuşind-o în 2000 (sferturi de finală). Tricolorii au câştigat Grupa I a preliminariilor, fără înfrângere. Meciul de deschidere de la EURO 2024 va fi jucat de Germania şi Scoţia, la Munchen, pe 14 iunie. Componenţa grupelor Grupa A: Germania, Scoţia, Ungaria, Elveţia;Grupa B: Spania, Croaţia, Italia, Albania;Grupa C: Slovenia, Danemarca, Serbia, Anglia;Grupa D: câştigătoarea play-off-ului A, Olanda, Austria, France;Grupa E: Belgia, Slovacia, România, câştigătoarea play-off-ului B;Grupa F: Turcia, câştigătoarea play-off-ului C, Portugalia, Cehia. Programul celor trei play-off-uri Play-off Asemifinale: Polonia (1) - Estonia (4), Ţara Galilor (2) - Finlanda (3)finala: Ţara Galilor/Finlanda - Polonia/Estonia Play-off Bsemifinale: Israel (1) - Islanda (4), Bosnia-Herţegovina (2) - Ucraina (3)finala: Bosnia-Herţegovina/Ucraina - Israel/Islanda Play-off Csemifinale: Georgia (1) - Luxemburg (4), Grecia (2) - Kazahstan (3)finala: Georgia/Luxemburg - Grecia/Kazahstan Semifinalele vor avea loc pe 21 martie 2024, iar finalele se vor disputa pe 26 martie 2024, echipele câştigătoare ale celor trei play-off-uri urmând să se califice la EURO 2024.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră