miercuri 17 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

773 articole
Eveniment

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale. În zona industrială a Iaşiului funcţionează mai multe fabrici care produc ţesături tehnice, pentru veste anti glonţ şi pentru paraşute sau uniforme militare şi de poliţie. Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale Cora Textiles este una dintre acestea. Produce veste anti glonţ pentru Marea Britanie, Germania, Belgia, Spania şi Franţa. Modelul, materialul şi mărimile sunt trimise de clienţi. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Administratorii Cora Textiles spun că niciodată nu au primit comenzi din România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Veste antiglonț românești pentru trupe occidentale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
România vrea Iron Dome din Israel (sursa: haaretz.com)
Internațional

România vrea Iron Dome din Israel

România vrea Iron Dome din Israel. Cel puțin așa afirmă unele surse, în urma vizitei de săptămâna trecută în Israel a ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu. Dacă acordul va fi aprobat, România, membru NATO, va deveni prima țară europeană care cumpără sistemul, relatează Haaretz. Nimic nu trece de Iron Dome De când a intrat în arsenalul defensiv israelian, în 2011, Iron Dome și-a dovedit valoarea în numeroase runde de luptă cu Fâșia Gaza. Fiecare baterie costă în jur de 150 de milioane de dolari, iar o rachetă interceptoare costă 50.000 de dolari. Însă Israelul nu și-a promovat sistemul pe piață, vânzând doar două bucăți armatei americane pentru 373 de milioane de dolari. Se apreciază că americanii nu sunt interesați să cumpere mai multe. Conform unor știri confirmate, și Azerbaidjan a cumpărat Iron Dome. Mai multe țări – Singapore, Canada, Coreea de Sud, India, Finlanda, Slovacia și Cehia – au cumpărat doar componenta radar. Deși Iron Dome a fost conceput de ministerul israelian al apărării în colaborare cu contractanți militari, el a devenit în esență un proiect comun cu SUA. Israelul a investit 800 milioane de shekeli (232 milioane de dolari) în dezvoltarea lui, pe când Congresul american a alocat pentru el o sumă de patru ori mai mare. România vrea Iron Dome din Israel Astfel, orice tranzacție cu Iron Dome necesită aprobarea SUA. Dacă Israelul a vândut sistemul regimului tiranic din Azerbaidjan în vremea administrației Trump, se poate presupune că un asemenea acord n-ar fi fost aprobat sub mandatul lui Joe Biden. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Și producția rachetelor e un proiect comun – între Rafael Advanced Defense Systems și compania americană Raytheon. Costurile totale de dezvoltare s-au ridicat la 4 miliarde de dolari. Sursele afirmă că șansele unui acord cu România sunt foarte mari. Într-un interviu pentru Haaretz, Dîncu a refuzat să discute despre Iron Dome, dar a spus că țara sa dorește să semneze cu Israelul acorduri pentru intensificarea cooperării în domeniul securității. "Dorim să ne îmbunătățim cooperarea militară și de securitate cu Israelul în multe domenii", a declarat el. Un miliard de dolari în tranzacții cu Israel "Vrem să învățăm de la Israel cum să ne îmbunătățim medicina militară, nu cea civilă, pe liniile frontului. Mulțumită experienței sale, Israelul are cele mai bune cunoștințe în domeniu. Vrem să aducem în România cunoașterea și inovația tehnologică israeliană. Industria noastră militară e de modă veche. Și am descoperit că Israelul, spre deosebire de alții, e o țară care nu vrea doar să vândă echipamente militare, ci vrea să obțină și licență pentru producția lor în România, iar acest lucru e foarte important pentru noi. Acest lucru ne va permite să exportăm sisteme de armament către NATO.", a mai spus Dîncu. Se estimează că în ultimul sfert de veac vânzările israeliene de armament în România au depășit un miliard de dolari. Dîncu, un social-democrat de 60 de ani, e ministrul Apărării de aproape un an. Este a doua sa vizită în Israel, dar prima în calitatea actuală. România și Israel, relații speciale și înainte de 1989 Chiar și înainte de căderea comunismului în România, în 1989, cu execuția dictatorului Nicolae Ceaușescu și a soției sale Elena, România a avut relații speciale cu Israelul în sfera securității și serviciilor secrete. Aceste legături s-au consolidat în ultimele decenii. "În prezent avem opt acorduri de achiziții cu companii israeliene, inclusiv Elbit și Rafael", a declarat Dîncu. Aceste acorduri au dus la construcția a patru fabrici în România, cu un total de 800 de angajați, care produc piese pentru drone, turele și echipamente electronice. Legăturile bilaterale au făcut de asemenea ca România să accepte ca forțele aeriene israeliene să se antreneze în România pentru a simula lovituri contra Iranului. Astfel de exerciții erau organizate de obicei în Turcia, până când președintele Recep Tayyip Erdogan le-a anulat brusc. Dîncu afirmă că țara sa vrea să semneze acorduri de cooperare în materie de securitate care să permită manevre comune ale armatelor israeliană și română, potrivit articolului citat de Știrile TVR.

Lukașenko pomenește România în contextul războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko pomenește România în contextul războiului

Lukașenko pomenește România în contextul războiului. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că l-a convocat la sediul ministerului pe însărcinatul cu afaceri ad interim al Belarus în România, ca urmare a declaraţiilor făcute de liderul de la Minsk, Aleksandr Lukasensko referitoare la faptul că "Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate". Lukașenko pomenește România în contextul războiului "Ca urmare a declaraţiilor făcute de liderul belarus Aleksandr Lukaşenko la un eveniment public în cursul zilei de sâmbătă, 17 septembrie, ocazie cu care acesta a menţionat, printre altele, că Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus convocarea la sediul MAE a însărcinatului cu afaceri a.i. al Belarus în România pentru a i se comunica următoarele elemente de poziţie: Astfel, partea română respinge ferm astfel de afirmaţii inadmisibile, care alimentează retorica bazată pe apel la forţă şi ameninţarea cu forţa în relaţiile internaţionale", se menţionează într-o precizare transmisă duminică de MAE român. MAE: România este membru NATO În poziţia MAE român se adaugă că "de asemenea, nu poate fi ignorat rolul şi responsabilitatea internaţională ale Belarusului în calitate de complice al Rusiei în susţinerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei". Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste Totodată, "MAE reaminteşte că România este stat membru al NATO şi beneficiază, în cel mai înalt grad, de toate garanţiile de securitate care decurg din acest statut în conformitate cu clauza de apărare colectivă din art.5 al Tratatului Atlanticului de Nord, NATO fiind cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie", se mai subliniază în informarea transmisă de ministerul român.

Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați, sporind exporturile ucrainene de grâne Foto: Observator News
Politică

Franța va ajuta România să crească eficiența

Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați, sporind exporturile ucrainene de grâne. Potrivit unui acord semnat azi, Franța și România vor coopera la dezvoltarea unui proiect care să crească eficiența portului Galați, la echiparea punctelor de frontieră din nordul României, precum și la creșterea capacităților de stocare a grânelor în portul Constanța. Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați În comunicatul de după semnarea acordului, se subliniază că România și Franța vor elabora „o strategie pe termen mediu pentru dezvoltarea coridoarelor care leagă România și Ucraina, inclusiv cele care traversează Republica Moldova”. „Acest acord va permite Ucrainei să exporte mai multe cereale în Europa și în țările în curs de dezvoltare, în special în Marea Mediterană”, a declarat după semnarea documentului, ministrul delegat francez pentru transporturi, Clément Beaune. France, Romania to agree deal to boost Ukrainian grain exports, transport minister says https://t.co/r3p2nzkk8l pic.twitter.com/CnKqOIhhSj— Reuters (@Reuters) September 11, 2022 De la 1 august până acum, din Ucraina au ieșit peste 2,3 de milioane de tone de produse agricole. 4% din acestea au ajuns în România. Linia ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi a fost redeschisă în iulie. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Avantajele redeschiderii liniei cu ecartament larg sunt: reluarea, după 22 de ani, a transportului de marfă prin punctul feroviar de frontieră cu Republica Moldova (CFM), trenurile încărcate cu cereale din Ucraina (via Republica Moldova) ajung acum direct în Portul Galaţi; vagoanele cu cereale sunt preluate din grupa Galaţi Largă Ana (A) direct de un operator de marfă, până în Siloz; silozul are capacitate de depozitare de 25.000 de tone.

Regele Charles al III-lea, suveranul cel mai apropiat de România Foto: Fundația Printului de Wales
Eveniment

Regele Charles, suveranul apropiat de România

Regele Charles al III-lea este suveranul britanic cel mai apropiat de România: din 1998, el a vizitat aproape anual țara noastră. Ultima sa vizită a avut loc în mai 2022, când a fost la un centru de refugiați ucraineni și s-a întâlnit cu președintele Iohannis. Până acum, nici un monarh britanic nu a vizitat România. Vizitele monarhilor britanici sunt extrem de atent selectate și organizate. Regina Elisabeta a II-a vizita cel mult patru state pe an, dar au fost ani în care n-a avut nici o deplasare externă. Regele Charles al III-lea, suveranul cel mai apropiat de România Deși presa a monitorizat constant vizitele fostului prinț Charles, acum regele Charles al III-lea, sunt relativ puține statistici oficiale despre prezența sa în România. În 2018, presa scria că fundația Prințului de Wales în România, înființată în 2015, a investit peste un milion de lire sterline în România - potrivit unei declarații a directorului executiv al fundației, Aura Woodward. Prințul Charles a fost și susținătorul Fundației Mihai Eminescu, dar în 2015 a fondat Fundația Prințul de Wales. Foto: Facebook „Prințul a vizitat pentru prima dată România în 1998. Într-un interviu acordat presei britanice, el a descris prima vizită și impresia pe care i-a lăsat-o: «M-am confruntat cu ceva despre care știam că este unic, însă nu eram conștient de cât de specială este această parte a lumii în ceea ce privește modelele sale vechi de viață, acestea dezvoltându-se în jurul unui cerc puternic care lucrează cu natura și produce acest peisaj uimitor, cu toată biodiversitatea, viața sălbatică, rezultatul relației incredibile a omului cu natura». De atunci, Prințul Charles de Wales s-a reîntors în România aproape în fiecare an pentru a susține moștenirea arhitecturală unică a României și peisajul natural, precum și alte proiecte ce pot contribui la dezvoltarea rurală a țării”, a relatat Woodward. Într-un film realizat de Charlie Ottley, difuzat în primul an al pandemiei, Prinţul Charles spune că a venit pentru prima dată în România în urmă cu 20 de ani şi că a descoperit o ţară „uimitoare”, menţionând că ţara noastră ocupă un loc deosebit în inima sa, iar la fiecare vizită o parte din el „se simte acasă”. „România este o ţară uimitor de diversă” Charles îi îndeamnă pe români să îşi petreacă vacanţele în România şi să-i descopere „bogăţiile de necrezut”. „România este o ţară uimitor de diversă, de la Delta Dunării, cea mai mare şi mai sălbatică zonă umedă a Europei, la pădurile, izvoarele şi mănăstirile Bucovinei, Moldovei şi Maramureşului, colinele Apusenilor sau întinderile nelocuite ale Harghitei, colecţiile nepreţuite din muzeele Bucureştiului sau frumuseţea sălbatică a defileului Porţile de Fier, castelele, munţii şi satele săseşti ale Transilvaniei sau văile retrase ale Banatului şi Crişanei. Moştenirea istorică a României se întinde în trecut până la fortăreţele dacilor şi cetăţile greceşti Histria şi Argamun. O atât de bogată diversitate naturală şi culturală reunite sub acelaşi drapel e remarcabilă şi e una dintre caracteristicile care fac din România acest colţ deosebit al Europei. Remarcabilă în aceeaşi măsură este hotărârea poporului român de a-şi conserva şi păstra patrimoniul, de a nu lăsa să se piardă meşteşugurile şi tradiţiile şi de a păstra ce-i mai bun din trecut pe măsură ce construieşte un viitor mai senin. Mă bucură nespus că numeroasele comori ale României ajung să fie cunoscute şi apreciate de tot mai mulţi oameni”, menţionează Prinţul Charles în film. Citește și: FOTO Oboseala post-Zelenski: Putin (69 de ani) a adormit în timpul unei ședințe privind dezvoltarea turismului. Liderul de la Kremlin se plânge de oboseală și respirație grea

România continuă să importe din Rusia (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România continuă să importe din Rusia

România continuă să importe din Rusia. Războiul început de Rusia în Ucraina nu a împiedicat Iaşiul să importe masiv din ţările implicate în conflict. România continuă să importe din Rusia Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea importurilor în primele patru luni ale anului 2022 a fost de aproape trei ori mai mare faţă de nivelul anului precedent. Totodată, războiul „a muşcat” doar 4% din exporturile judeţului Iaşi în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2022 către aceste ţări comparativ cu perioada similară a anului trecut. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană În consecinţă, deficitul balanţei comerciale s-a adâncit în acest timp, ajungând în numai patru luni la 35,81 milioane de euro, faţă de un deficit de 10,35 milioane de euro înregistrat în aceeaşi perioadă din anul 2021, după cum reiese din cel mai recent Buletin Statistic Lunar al Judeţului Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Estul României, acoperit de praf caucazian (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Estul României, acoperit de praf caucazian

Estul României, acoperit de praf caucazian. Norul de praf care a plutit timp de câteva zile deasupra Iașiului, săptămâna trecută, a atras atenția. Estul României, acoperit de praf caucazian Dintr-un motiv evident: era foarte vizibil, mai ales în unele perioade ale zilei. Meteo Moldova, pagina de Facebook care a explicat în detaliu fenomenul, menționează originea particulelor – zona de stepă dintre Marea Neagră și Marea Caspică, de la nord de Caucaz. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale Iar faptul că, purtate de vânt, au căzut inclusiv peste orașul nostru, este un fenomen caracteristic pentru estul României. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă (sursa: Facebook/Baykar)
Eveniment

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă. Ministerul Apărării Naționale cumpără fără licitație drone Bayratkar TB2 în valoare de 300 milioane de dolari americani de la o companie controlată de ginerele lui Recep Erdogan, președintele Turciei. Dronele turcești au devenit celebre după ce fost pomenite de forțele armate ucrainene ca fiind responsabile de distrugerea convoaielor de tancuri rusești. Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a solicitat aprobarea Parlamentului pentru a iniția o procedura de achiziție a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayrktar TB2. Fiecare sistem va avea câte șase aeronave. Acestea vor costa în total nu mai puțin de 300 milioane de dolari americani. În această sumă este inclus și pachetul suport. "Sistemele UAS ce urmează a fi achiziționate vor fi destinate Forțelor Terestre Române. Fiecare sistem include câte șase platforme aeriene cu capacități de lovire a țintelor (un total de 18 drone). Programul presupune și achiziția unui pachet de suport logistic inițial și a echipamentelor necesare de instruire și antrenament", se menționează într-un comunicat de presă al MApN. Achiziții armonizate cu nevoile NATO Biroul de presă a mai transmis că prin această achiziție se are în vedere implementarea Țintelor de Capabilități repartizate României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării. "De asemenea, acest demers contribuie la realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040 care prevede dotarea categoriilor de forțe și comandamentelor Armatei României cu echipamente militare și sisteme de armament care să asigure realizarea unor structuri de forțe flexibile cu un spectru larg de capabilități specific secolului XXI, cu mijloace care să asigure supraviețuirea structurilor militare în câmpul tactic, o cunoaștere situațională extinsă și o putere mărită de foc", justifică MApN această achiziție. Studii la MIT Contractul de 300 milioane de dolari va fi semnat direct cu compania turcească Baykar, controlată de Selçuk Bayraktar, ginerele președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan. Originar din Trabzon, Selçuk Bayraktar a urmat studiile superioare la Departamentul de Inginerie Tehnică și Comunicații de la Universitatea Tehnică din Istanbul. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale În timpul studiilor, a primit o bursă de la Universitatea din Pennsylvania, acolo unde a obținut o diploma de master în 2004. Ulterior, a primit o bursă suplimentară de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). După studii, a revenit în Turcia și a preluat funcția de director pe tehnologie la compania familiei, înființată de tatăl său, Özdemir Bayraktar, în 1984. Ginerele lui Erdogan, decorat de Aliyev În anul 2016, Selçuk Bayraktar s-a căsătorit cu Sümeyye Erdoğan, fiica președintelui Recep Tayyip Erdogan. Fiica lui Erdogan a început în anul 2010 să lucreze ca consultant pentru Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP). Totodată, a fost unul dintre principalii consilieri ai tatălui ei, atunci când Erdogan deținea funcția de prim-ministru al Turciei. Pe site-ul firmei turcești Baykar, Selçuk Bayraktar a menționat că a fost decorat cu Ordinul Karabakh de către președintele Republicii Azerbaidjan, İlham Aliyev, în anul 2021. Această decorație a fost primită pentru fabricarea pe plan local a dronelor Bayraktar TB2, folosite în timpul conflictului din Karabakhului cu Armenia. „Ordinul Karabakh a fost oferit lui Bayraktar de către președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, în timpul unei ceremonii desfășurate la Baku la 1 aprilie 2021”, se menționează pe site.

Câciu: peste 10 milioane de oameni depind de bugetul de stat Foto: Facebook
Politică

10 milioane oameni depind de bugetul de stat

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, susține că, în anul 2022, peste 10 milioane de oameni depind de bugetul de stat. „Riscăm să devenim un popor de asistaţi social. În 2008, numărul persoanelor asistate de stat, sub diferite forme, a ajuns la 11 milioane dintr-o populaţie totală de 22 de milioane. Înseamnă că nu aveam priorităţi în alocarea banilor publici, originea risipei se află într-un comportament politic de natură populistă şi în lipsa de transparenţă a modului de stabilire a priorităţilor bugetare", spunea, în iunie 2009, fostul președinte Traian Băsecu. Câciu: peste 10 milioane de oameni depind de bugetul de stat Acum, România are cam același număr de asistați social, dar având în vedere că populația a scăzut, procentul acestora este mult mai mare. „Am dat în economie în primul trimestru 25 de miliarde lei bani direct, am dat la companii 10 mld lei și am dat pachetul social, despre care unii au spus că nu e în regulă să dai că e asistență socială, dar 10,5 milioane de oameni depind de bugetul de stat, 60% din populație. Atâta timp cât ai atâta dependență, trebuie să le asiguri totuși o oarecare putere de cumpărare”, a afirmat, marți seara, ministrul de Finanțe Adrian Câciu, la Marius Tucă Show, citat de Stiri pe surse. Însă INS susține că rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,5 milioane de persoane. Citește și: Ciolacu se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat. Liderul PSD a cerut un „act normativ referitor la preţurile din energie” În anul 2020, din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială.

Rusia acuză România de provocare occidentală (sursa: mid.ru)
Eveniment

Rusia acuză România de "provocare" occidentală

Rusia acuză România de "provocare" occidentală. Moscova va răspunde "în mod adecvat" deciziei Bucureştiului de a declara persona non grata un angajat al ambasadei Rusiei, a comentat reprezentanta oficială a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, conform declaraţiilor difuzate sâmbătă şi citate de agenţia oficială de presă TASS. Rusia acuză România de "provocare" occidentală "Desigur, vom răspunde adecvat demersului românesc şi vă vom informa suplimentar despre măsurile luate", a menţionat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse. Zaharova a subliniat că România l-a declarat pe angajatul ambasadei Rusiei persona non grata "fără motiv şi sub pretexte exagerate". Potrivit unui reprezentant oficial al misiunii diplomatice ruse, acţiunile Bucureştiului sunt "o nouă provocare implementată conform unui scenariu ce a fost testat în mod repetat în marea majoritate a ţărilor membre UE şi NATO în ultimele luni". Moscova deplânge lipsa "orientării naționale" "Acţiunile stereotipe ale autorităţilor române sunt menite să demonstreze loialitatea lor maximă faţă de mediile corporative occidentale", a subliniat Zaharova. "Nu există aici nicio linie independentă a Bucureştiului cu orientare naţională, ceea ce nu face decât să agraveze situaţia", a adăugat ea, citată de agenţiile de presă TASS şi Ria Novosti. Citește și: Putin și Șoigu, încremeniți în Uniunea Sovietică: ministrul Apărării de la Moscova vede „politică nazistă” în toată Uniunea Europeană în timp ce soldații ruși mor de la conserve expirate Cu o zi mai devreme, Ministerul român de Externe a anunţat că autorităţile au decis să expulzeze un diplomat rus din ţară. Reprezentantul ambasadei, după cum precizează ministerul, "a părăsit ţara în această săptămână". Expulzări reciproce după invadarea Ucrainei La 5 aprilie, autorităţile române au declarat zece angajaţi ai ambasadei Rusiei la Bucureşti personae non gratae. După cum a subliniat la acea vreme purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, Moscova a considerat acest pas ca parte a unei campanii a Statelor Unite şi aliaţilor lor de discreditare a "operaţiunii speciale" ruse în Ucraina. Moscova, ca răspuns la acţiunile României din 13 mai, a declarat zece angajaţi ai ambasadei ţării noastre în Rusia personae non gratae, aminteşte TASS. La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii vorbitoare de limbă rusă din estul Ucrainei, aminteşte Reuters.

România a donat Ucrainei echipamente militare (sursa: presidency.ro)
Eveniment

România a donat Ucrainei echipamente militare

România a donat Ucrainei echipamente militare începând cu 27 februarie 2022, respectiv din a patra zi a războiului declanșat de Federația Rusă prin invadarea țării vecine, iar costurile donațiilor efectuate de statul român până pe 4 martie sunt rambursate parțial de către Uniunea Europeană, se arată într-un document al Ministerul Apărării Naționale (MapN), analizat de Profit.ro. România a donat Ucrainei echipamente militare Conform acestuia, doar în perioada 27 februarie – 11 martie, statele membre UE au efectuat donații militare către regimul de la Kiev în valoare totală de aproape 600 milioane euro. "La data de 28 februarie 2022, Consiliul UE a adoptat două Decizii privind asistența Forțelor armate din ucraina (UAF) cu echipamente pentru apărare, atât letale, cât și non-letale. (...) Prin aceste acte juridice, s-a convenit ca ministerele Apărării din statele membre UE (inclusiv MapN) sunt actori de implementare pentru măsurile de asistență acordate UAF, stabilind baza legală pentru rambursarea echipamentelor donate UAF de către ministerele apărării. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Drept urmare, pentru sumele rambursate agreate de Comitetul EPF pentru pilonul de asistență (în care România este reprezentată de MAE), administratorul EPF (de la Comisia Europeană) urmează să semneze contracte (acorduri de contribuție) cu ministerele Apărării care au donat echipamente către UAF", scrie în document.

Furnizarea gazelor rusești României, întreruptă brusc (sursa: profit.ro)
Eveniment

Furnizarea gazelor rusești României, întreruptă brusc

Furnizarea gazelor rusești României, întreruptă brusc. Importurile de gaze rusești destinate pieței interne au fost sistate brusc astăzi, în România intrând în prezent doar gazele de tranzit care ajung în Ungaria, relevă date analizate de Profit.ro. Furnizarea gazelor rusești României, întreruptă brusc De ce este important: În sezonul de iarnă, gazul care intră în sistem, pentru acoperirea consumului intern, provine din producția curentă, importuri și extrageri din depozite, care în prezent sunt în proporție de 67% pline. Cum producția curentă se situează în aceste zile la un nivel aproape dublu celui al consumului (260 GWh/zi vs 135 GWh/zi), probabil că România va intra în iarnă cu peste 80% depozite pline (peste 26 TWh), atingând ținta impusă de UE. Citește și: Viktor Orban își primește tainul: Putin îi furnizează cantități suplimentare de gaz. Dar nu cât ar vrea Ungaria Însă, chiar dacă ar avea depozitele pline 100%, România tot ar avea nevoie de importuri, cel puțin în perioade cu vârf de consum, pentru a păstra în parametri funcționali Sistemul Național de Transport (SNT).

România, una din cele mai mari creșteri economice din UE
Politică

România mari creșteri economice din UE

România a avut una din cele mai mari creșteri economice din UE, în trimestrul II al anului 2022, arată datele Eurostat. De exemplu, în ceea ce privește creșterea PIB în trimestrul II din 2022, comparativ cu trimestrul I din acest an, doar Olanda a înregistrat date mai bune - însă Eurostat nu publicase, în această dimineață, datele din cinci țări, printre care Estonia, Irlanda sau Grecia. România, una din cele mai mari creșteri economice din UE Astfel, Eurostat arată că România a înregistrat o creștere de 2,1% în trimestrul II comparativ cu trimestrul precedent. Olanda a avut o creștere de 2,6%. Suedia - 1,4%, iar Spania - 1,1%. Mai multe țări, precum Letonia, Litunia, Polonia sau Portugalia au înregistrat o scădere a PIB. Germania, 0,0 - trimestrul II comparat cu trimestrul I din 2022. În ceea ce privește evoluția PIB-ului în trimestrul II, raportat la același trimestru din anul 2021, România a avut o creștere de 5,3%. Slovenia: 8,3%. Și Portugalia, Cipru, Spania și Ungaria au înregistrat evoluții mai bune decât România. Citește și: ANALIZĂ Expert militar apropiat Kremlinului: armata rusă folosește tactici din primul război mondial, ucrainenii sunt războinici talentați. Echipamentele, la nivelul URSS INS arăta, azi, că în semestrul I 2022, comparativ cu semestrul I 2021, PIB-ul a crescut cu 5,8%. #Eurozone GDP Increases by 0.6% in 2nd Quarter - EurostatSeasonally adjusted Gross domestic product in the common currency area rose by 0.6% during the period, down from 0.7% in the prior quarter. Economists had forecast the reading to remain steady at 0.7%.#EUR #Europe #USD pic.twitter.com/eOrZi0nCaT— FxOverseas (@FxOverseas) August 17, 2022 Eurostat arată că în trimestrul II din 2022, comparativ cu trimestrul I; economia din zona euro a crescut cu 0,6% iar numărul persoanelor ocupate cu 0,3%. Euro area #employment +0.3% in Q2 2022, +2.4% compared with Q2 2021: flash estimate from #Eurostat https://t.co/bYt00lP3Fa pic.twitter.com/8tSSu7He2n— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) August 17, 2022

România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR Foto: Facebook MIPE
Eveniment

România cheltuie primele 11 milioane de lei PNRR

În iunie, România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR, adică 2,2 milioane de euro, arată execuția bugetară pe primele șase luni, publicată luni seara de ministerul de Finanțe. România are alocată, prin PNRR, suma de 29 de miliarde de euro. Ea ar trebui cheltuită până la finalul anului 2026. România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR La rubrica privind cheltuielile bugetare, apar 5,9 milioane de lei „proiecte cu finanțare nerambursabilă PNRR” și cinci milioane de lei „proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut PNRR”. La venituri la buget, apar 5,1 milioane de lei, sume aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR. România are în conturi, încă de la finalul anului trecut şi începutul lui 2022, 3,9 mld. de euro din PNRR. În iunie, a mai depus o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro. În total, prin PNRR, România ar urma să primească 29 de miliarde de euro. din care aproximativ jumătate sunt granturi şi jumătate sunt împrumuturi garantate de Comisia Europeană, la dobânzi mici. Banii trebuie atraşi şi cheltuiţi până la finalul lui 2026, deci mai sunt patru ani şi jumătate până când România poate atrage aceste fonduri. Citește și: Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el Există însă şi o instituţie la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care coordonează tehnic implementarea programului: Direcţia Generală Management Mecanism de Redresare şi Rezilienţă, condusă, conform datelor de pe site-ul ministerului, de Ancuța Condurache. Ea vine de la Ministerul Transporturilor, organismul intermediar pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (finanțat prin fonduri structurale și de coeziune), aici având funcția de șef serviciu „Monitorizare proiecte rutier și aerian”.

Premierul Ungariei, extrem de popular în România Foto: Facebook
Politică

Premierul Ungariei, extrem de popular în România

Premierul Ungariei, Viktor Orban, este extrem de popular în România, susține un sondaj publicat în presa maghiară și efectuat de Institutul "Nézőpont" din Budapesta. Premierul Ungariei, extrem de popular în România Potrivit sondajului, citat de hirado.hu, în România, şase din zece cetăţeni au o părere pozitivă despre premierul ungar, şi doar 30% au o părere mai degrabă negativă despre el. Sondajul a fost realizat prin intervievarea telefonică a 1000 de persoane, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani, în funcţie de sex, vârstă, regiune, tip de aşezare şi nivel de educaţie. Un articol despre rezultatele cercetării a fost publicat în ediţia de vineri a cotidianului "Magyar Nemzet" din Ungaria. Hirado.hu apreciază că în România, opinia cu privire la Viktor Orbán s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimul an, şi că în timpul războiului şi al crizei energetice, acesta a devenit un politician popular. „Anul acesta, în România, Viktor Orbán este simpatizat de peste două ori mai mulţi oameni decât în urmă cu un an, iar comparativ cu 2020, popularitatea premierului maghiar a crescut de peste trei ori”, scrie site-ul agenției de presă oficiale a Ungariei. Potrivit institutului “Nézőpont”, schimbarea pozitivă a percepţiei cu privire la Viktor Orbán în România a fost remarcată deja anul trecut: atunci, o părere pozitivă despre el aveau cu 10% mai mulţi români decât în anul 2020, când a avut o popularitate de numai 17%. Plafonarea prețurilor la benzină l-ar fi făcut popular Cu toate acestea, adevăratul punct de cotitură a apărut în ultimul an, subliniază Institutul “Nézőpont”. În această perioadă, numărul persoanelor care simpatizează şeful guvernului de la Budapesta s-a dublat: anul trecut, cei cu o opinie negativă despre el erau, încă, majoritari: 65% faţă de 27%, însă din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina şi a efectelor sale economice, acest raport s-a inversat, arată cei de la institut. Citește și: Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său „În spatele acestei cotituri pozitive – care poate fi surprinzătoare pentru opinia publică din Ungaria – se pot afla, cel mai probabil, măsurile populare ale Guvernului Ungariei, măsuri cunoscute şi în România, dar care nu au fost adoptate la Bucureşti. În noiembrie 2021, Viktor Orbán a anunţat plafonarea preţurilor carburanţilor la suma de 480 de forinţi per litru, măsură aflată în vigoare şi astăzi pentru şoferii cu permis de conducere eliberat de autorităţile din Ungaria”, mai scrie Hirado.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră