sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

823 articole
Eveniment

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România. Turcia continuă să furnizeze tehnică militară Ucrainei, țară invadată de trupele militare rusești în urmă cu 316 zile. Un tren care transporta în jur de 50 de blindate Kirpi 4x4 produse de compania turco - qatareză BMC a fost filmat în gara din Bacău în timp ce se îndrepta spre Ucraina. Forțele armate ucrainiene au mai primit anul trecut, la începutul lunii august, un prim lot de 50 de blindate Kirpi fabricate în Turcia. Deputatul ucrainean Yuriy Mysiahin anunța atunci că Ucraina mai așteaptă încă 150 de blindate din Turcia. Totodată, Turcia a mai livrat Ucrainei nu mai puțin de 35 de drone de atac Bayraktar, 24 de drone de recunoaștere, lansatoare de rachete multiple ghidate, echipamente de război electronic și mai multe tipuri de muniție. Majoritatea acestor livrări de armament au devenit cunoscute publicului larg după ce au fost identificate în Ucraina. Blindate turcești pentru Ucraina, prin România Un tren încărcat cu zeci de blindate BMC Kirpi 4x4 a fost filmat în timp ce trecea prin Gara Bacău spre Suceava. Imaginile video au fost publicate pe contul de Facebook al Radio Easy Bacău. Blindatele, după se vede în imagini, sunt noi, vopsite în culorile specifice trupelor ucrainiene, iar vagoanele - inscripționate cu litere chirilice. Acesta este un nou transport de blindate care va ajunge la militarii ucrainieni. În august 2022, deputatul ucrainean Yuriy Mysiahin anunța că primul lot de 50 de blindate turcești a intrat în dotarea Forțelor Navale din Ucraina. Urmând ca ulterior să mai sosească încă 150. „Două brigăzi maritime folosesc deja 50 de vehicule. Așteptăm încă o 150! Mitralieră, care poate fi controlată manual și rotită la 360 de grade, sistem de stingere a incendiilor, protecție bună la mine, nivel de blindaj B6 și 12 luptători + echipaj”, spunea atunci deputatul Yuriy Mysiahin. Legăturile BMC cu Erdogan Blindatele Kirpi 4x4 sunt produse de compania BMC Otomotiv Sanayi ve Ticaret A.Ş., unul dintre cei mai mari producători de vehicule comerciale și militare din Turcia. Compania a fost fondată în anul 1964 în urma unui parteneriat cu British Motor Corporation din Marea Britanie, apoi a trecut în portofoliul holdingului Cukurova. Începând cu anul 2013, BMC a fost preluată de Fondul de Asigurare a Depozitelor de Economii (TMSF) al guvernului turc. De acolo, un pachet de 50,1% din acțiuni a ajuns la afaceriștii Ethem Sancak și Talip Öztürk, prietenii președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan. Restul de 49,9% din societate a fost preluat de Qatar, prin QAFIC - Comitetul pentru Industria Forțelor Armate Qatar. Citește și: Rușii recunosc că au fost loviți devastator cu rachete HIMARS de ucraineni. Un blogger decorat de Putin îi acuză pe liderii militari că sunt „jenanți” și „puturoși” Cei doi prieteni ai președintelui Erdogan au cedat pachetul majoritar de acțiuni grupului Tosyali Holding, controlat de miliardarul Fuat Tosyali. În anul 2018, președintele Erdogan l-a numit pe Fuat Tosyali ca membru în consiliul Turkyie Wealth Fund, un fond strategic de investiții și furnizorul de soluții de capital al Republicii Turcia. O dată cu preluarea BMC de către Tosyali Holding, la conducerea producătorului de blindate a fost numit Murat Yalçıntaş, fiul academicianului și politicianului Nevzat Yalçıntaş, cunoscut ca "profesorul lui Erdogan". Dronele turcești, coșmarul rușilor Companiile turcești au donat și vândut armament și muniție Ucrainei, țară invadată de Rusia în februarie 2022. Mai multe surse publice susțin că Turcia a livrat Ucrainei 35 de drone de atac Bayraktar, 24 de drone de recunoaștere, lansatoare de rachete multiple ghidate, echipamente de război electronic și diferite tipuri de muniție. De exemplu, dronele turcești Bayraktar TB2 au fost folosite cu succes de armata ucraineană împotriva sistemelor de artilerie și a blindatelor rusești. Pagubele produse armatei rusești de dronele turcești l-au făcut pe președintele Vladimir Putin să menționeze de zeci de ori numele acesteia. Mai mult, la nivel internațional au fost organizate campanii de strângere de fonduri pentru achiziția de drone Bayraktar necesare Ucrainei în războiul contra rușilor. De exemplu, în Lituania s-au strâns peste 5,4 milioane de dolari pentru a cumpăra Ucrainei o dronă Bayraktar TB2. Ulterior, producătorul dronelor turcești Baykar, companie condusă de ginerele președintelui Erdogan, a anunțat pe Twitter că „Baykar refuză orice plată pentru TB2 şi va trimite gratuit trei drone pe frontul ucrainean. Invităm ca fondurile adunate să fie mai degrabă date poporului ucrainean aflat în dificultate”.

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România (sursa: Facebook/Radio Easy Bacău)
Musk neagă că-l cunoaște pe Tate sau că ar fi fost în România Foto: Twitter
Eveniment

Musk neagă că-l cunoaște pe Tate sau fost în România

Miliardarul Elon Musk neagă că-l cunoaște pe fostul kickboxer Andrew Tate sau că ar fi fost în România, de Halloween. Tate, cetățean britanic care locuia în Pipera, a fost reținut joi seară de DIICOT într-un dosar de constituire de grup infracțional și viol. Presa din România a speculat că Musk a fost la Castelul Bran, de Halloween, în acest an, dar s-a dovedit a fi o informatie complet falsă. Musk neagă că-l cunoaște pe Tate sau că ar fi fost în România Într-un mesaj publicat pe Twitter, Elon Musk a respins zvonurile că ar fi fost invitat la o petrecere de natură sexuală organizată de Andrew Tate, susținând că nu-l cunoaște pe acesta și că nici nu a fost vreodată în România. „Din câte știu eu, nu l-am întâlnit niciodată și nici nu am fost la acea petrecere de Halloween din România”, a scris Musk. El i-a răspuns astfel lui Ian Miles Cheong, un jurnalist care laudă frecvent Tesla. To the best of my knowledge, I have never met him, nor was I at that Halloween party in Romania— Elon Musk (@elonmusk) December 31, 2022 Cheong a postat pe Twitter: „«Normii» care nu au auzit niciodată de Andrew Tate cred că el este proprietarul Rumble și că Elon Musk a mers la una dintre petrecerile sale sexuale, datorită acelui tweet viral stupid pe care jurnaliştii (!!) l-au redistribuit. Și cred că o cutie de pizza l-a făcut. Dezinformarea este rea, oameni buni”. Termenul de „normies”, folosit de acest jurnalist, este din argou și ar putea fi tradus prin „conformiști”, persoane normale care au grijă să respecte regulile. Tweetul viral la care s-a referit Cheong a fost postat de un cont numit @lib_crusher, susținând – printre altele – că Musk a participat la o petrecere de Halloween într-un castel din România. Citește și: FOTO Englezul din Pipera care s-a dat macho cu țevile lui de eșapament în fața Gretei Thunberg, reținut de DIICOT pentru sechestrarea a două femei Cutia de pizza despre care scrie Cheong se referă la zvonuri conform cărora Tate a alertat autoritățile române despre locul unde se află după ce a arătat ambalajul de la un lanț de pizza din România într-un videoclip pe care l-a trimis Gretei Thunberg. this is what happens when you don’t recycle your pizza boxes— Greta Thunberg (@GretaThunberg) December 30, 2022 „Asta se întâmplă când nu reciclezi cutiile de pizza”, a scris Thunberg, cu referire la faptul că, într-un video postat pe Twitter, Tate putea fi văzut cu o cutie de Jerry’s Pizza pe masă.

Principalii donatori către bugetul Moldovei: Franta, Germania, Romania, Polonia Foto: MAE
Eveniment

Principalii donatori către bugetul Moldovei

Franța, Germania, Polonia și România sunt principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin, arată datele ministerului de Finanțe de la Chișinău. Republica Moldova a beneficiat de sume substanțiale și de la organizații internaționale, precum FMI. România a sprijinit Moldova și pe alte căi, de la furnizarea de energie, în situații de criză, la acordul bilateral de asistență tehnică și financiară semnat în luna februarie din acest an, acord în valoare de 100 de milioane de euro. Principalii donatori către bugetul Moldovei „Mijloace financiare suplimentare pentru sprijin bugetar în vederea atenuării crizelor au fost încasate, în special, din partea FMI - 55,1 mil. euro și 33,2 mil. dolari SUA, Băncii Mondiale - 101,3 mil. euro și 9,24 mil. dolari SUA, Comisiei Europene - 75,0 mil. euro, Agenției Franceze de Dezvoltare - 75,0 mil. euro, Guvernului Germaniei - 40,0 mil. euro, Guvernului României - 10,49 mil. euro și Guvernului Poloniei - 20 mil. euro”, arată ministerul de Finanțe de la Chișinău. Au mai donat: Elveția (3,2 mil. USD), Suedia (3,66 mil euro), Lituania (3,25 mil. euro), Slovacia (0,1 mil. euro) și Estonia (0,1 mil. euro). Aceste sume au ajuns în contul special pentru colectarea donațiilor financiare destinate asistenței umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. „Suplimentar, până la finele anului sunt preconizate intrări de mijloace financiare pentru suport bugetar nerambursabil în bugetul de stat de la: (i) Guvernul SUA - 30 mil. dolari SUA și (ii) Guvernul Norvegiei - 14,0 mil. dolari SUA, resurse ce vor fi canalizate prin intermediul Fondului Fiduciar instituit de către Banca Mondială”, arată acest minister. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea. De la începutul războiului în Ucraina, autorităţile române au identificat pe teritoriul României circa 4.900 de bărbaţi ucraineni care au fugit din ţara lor încălcând legea marţială ce le interzice bărbaţilor care au vârsta de mobilizare în armată să părăsească Ucraina, scrie joi agenţia de presă spaniolă EFE, care publică precizări primite din partea Poliţiei de Frontieră române. 5.000 ucraineni în România, evită înrolarea "Aceşti cetăţeni ucraineni au solicitat să li se acorde protecţie din partea Statului român, întrucât vin dintr-o zonă de conflict", a menţionat Poliţia de Frontieră română într-un răspuns scris transmis către EFE. Aceşti bărbaţi ucraineni, care "au intrat în România fără efectuarea formalităţilor de control la punctele de frontieră", au fost găzduiţi în centrele regionale pentru solicitanţii de azil, se arată în acelaşi răspuns. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Legea marţială instituită în Ucraina după lansarea invaziei ruse pe 24 februarie interzice plecarea din ţară a bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, cu excepţia celor care sunt scutiţi de mobilizare în caz de război, celor care au motive medicale şi taţilor cu cel puţin trei copii.

Primirea României în Schengen, după reformarea politicii de azil, spune Karoline Edtstadler Foto: Twitter
Eveniment

Primirea României Schengen, reformarea politicii de azil

Primirea României și Bulgariei în Schengen, doar după reformarea politicii de azil a UE, spune ministrul austriac pentru Afaceri Europene, Karoline Edtstadler. Austria s-a opus prin veto intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Primirea României în Schengen, după reformarea politicii de azil „Extinderea spațiului Schengen este un lucru pe care, desigur, dorim să îl discutăm în continuare în coordonare cu partenerii noștri, Bulgaria și România, astfel încât să îl putem repune pe agendă după ce se vor face pașii corespunzători în politica de migrație și azil”, a declarat ea la ORF, citată de sursazilei.ro. Edtstadler a amintit că, în ianuarie, Suedia va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene: „Suedia e o țară „care a fost încercată și e experimentată când vine vorba de migrație. Mă aștept ca acest subiect să fie un punct important pe ordinea de zi”. Decizia privind Schengen nu va fi amânată până când întregul pachet de azil va fi decis la nivelul UE prin numeroase acte juridice, deoarece acest lucru va dura ceva timp, a explicat demnitarul austriac. „Dar trebuie să facem acești pași și să stabilim un plan. Atunci putem foarte bine să vorbim despre extinderea Schengen pentru a include Bulgaria și România”, a spus Edtstadler. „Este nevoie de posibilitatea de a solicita azil în țări terțe sigure”, a cerut ministrul pentru Europa. „În plus, este nevoie de proiecte pilot pentru gestionarea rapidă a procedurilor de azil la frontierele externe ale UE – și, bineînțeles, de sprijin financiar pentru țările care sunt situate geografic la frontiera externă”, a mai spus ea. Citește și: VIDEO Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) consideră "regretabil" faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, "a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ". Comisia de la Veneția, absentă "De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română", arată un comunicat al MAE. În acest context, MAE solicită autorităţilor ucrainene "să consulte Comisia de la Veneţia chiar şi în acest stadiu şi să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de şase luni pentru intrarea sa în vigoare". Ministerul român aminteşte că "România susţine pe deplin parcursul european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii". MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată MAE subliniază că a solicitat în mod repetat părţii ucrainene consultarea temeinică a comunităţii române din Ucraina în procesul elaborării şi adoptării legii. Pe fond, arată reprezentanţii ministerului român, legea reprezintă "o variantă îmbunătăţită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean". Citește și: SRI a declasificat 13 volume de documente ale fostei Securități din decembrie 1989, toate pe care instituția susține că le mai avea în arhive Ministerul Afacerilor Externe anunţă că va continua coordonarea cu reprezentanţii comunităţii române şi dialogul susţinut cu autorităţile ucrainene pentru asigurarea respectării depline şi promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligaţiilor internaţionale asumate de Ucraina în materie, pe care şi legea le recunoaşte în mod expres ca fiind prioritare. "Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene", punctează MAE.

România va fabrica armament pentru Ucraina, în 2023, susține ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov
Eveniment

România va fabrica armament pentru Ucraina

România va fabrica armament pentru Ucraina, în 2023, susține ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, citat de news.ro. Însă el nu a precizat ce tipuri de armament ar putea livra Românai și ce ar primi Ucraina din alte state. România va fabrica armament pentru Ucraina, în 2023 Pentru anul viitor, au fost semnate deja multe contracte pentru furnizarea armelor şi muniţiilor necesare Ucrainei, iar ajutorul va fi primit pe tot parcursul anului, a declarat Oleksii Reznikov. Potrivit ministrului, comenzile au fost deja plasate, iar respectivii fabricanţi lucrează pentru a aproviziona Ucraina. "Complexul militar-industrial american funcţionează deja. Unul dintre subiectele-cheie ale fiecărei reuniuni în format Ramstein (reuniuni la nivelul miniştrilor apărării din ţările care sprijină Ucraina - n.r.) este obligatoriu lansarea unor comenzi de producţie către ţările care sprijină astăzi Ucraina în acest război. Până în prezent, au fost deja plasate comenzi, şi nu numai în SUA, ci şi în Germania, Franţa, Slovacia, Cehia, România şi alte ţări", a declarat Oleksii Reznikov, citat de agenţia Interfax-Ucraina. "Şi o să vă spun sincer, fără să dezvălui mari secrete, pentru anul viitor avem deja o mulţime de contracte pentru a ne fi furnizate atât armele, cât şi muniţia necesară pentru acestea. Iar contracte similare, ştiu deja cu siguranţă, sunt informat de miniştrii apărării sau secretarii apărării din diferite ţări că şi ei au semnat deja contracte", a mai declarat Reznikov. Citește și: SONDAJ Majoritatea românilor, în disonanță cu Simion: susținere pentru exporturile de gaze către Moldova. Plus: etatismul a explodat, românii au încredere în companiile de stat Ministrul a spus că Ucraina va primi armament şi asistenţă militară pe tot parcursul anului viitor. "Şi vreau să subliniez acest lucru: pe tot parcursul anului. Asta în mod sistematic, lunar, pentru a asigura stabilitatea rezistenţei noastre, stabilitatea capacităţii noastre de a învinge. Acesta este un aspect foarte important", a punctat Reznikov.

România este exportator net de gaze Foto: BSOG
Eveniment

România este exportator net de gaze

România este, azi, exportator net de gaze, cea mai mare parte a volumului exportat ajungând în Republica Moldova, arată datele publice analizate de Profit. De obicei, iarna, cu temperaturile sub zero grade, România era importator net. România este exportator net de gaze „Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri. Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova”, explică Profit. Din datele publicate de Profit reise că România importă 11,4 milioane metri cubi (mc) din Bulgaria. Exporturile se duc spre Moldova - 2,1 milioane mc pe la Ungheni și 4,3 milioane mc pe la Isaccea, via Ucraina - și șase milioane mc spre Ungaria, pe la Csanadpalota. profit estimează însă că gazele care vin din România doar tranzitează Ungaria, de vreme ce această țară are contract cu Gazprom. Gazele care ajung în Moldova aprovizionează partea de vest a țării, în timp ce separatiștii din Transnistria primesc gaze de la Gazprom. Pomparea de gaze către Republica Moldova a început sâmbătă, 3 decembrie, la ora 13.00, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020. A fost primul transport de gaze prin această rută alternativă care ar putea să asigure desprinderea Moldovei de gazele rusești. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen Foto: Facebook Karl Nehammer
Eveniment

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul ţării lor în cazul aderării României la Schengen, potrivit unui sondaj publicat de presa din Austria și citat de news.ro. Astfel, 52 la sută dintre cei chestionaţi au spus că aprobă decizia blocării României şi Bulgariei la Schengen, iar 34 la sută au declarat că nu sunt de acord. Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen Veto-ul pentru Schengen este cel mai mult aprobat de votanţii OeVP (popularii conservatori, de dreapta) şi FPOe 9extema dreaptă). Pe de altă parte, sondajul confirmă că naţionalişii din Partidul Libertăţii (FPOe) se bucură de cea mai mare popularitate şi au depăşit partidele tradiţionale austriece. De altfel, conservatorii cancelarului Karl Nehammer se află abia pe locul al treilea în preferinţele electoratului. Cu 26 la sută, Partidul Libertăţii se află pe primul loc, devansându-i pe social-democraţii din SPOe, cotaţi cu 24 la sută, şi pe conservatorii din OeVP, care au 22 la sută. Citește și: Der Standard, Austria: OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Investițiile în Neptun Deep, estimate la 4 miliarde euro NEOS, un partid cu orientare liberală, relativ nou în peisajul politic austriac, şi Verzii, care sunt parteneri minoritari la guvernare, se află pe locul patru, la egalitate, cu 11 procente.

Primarul Vienei, solidar cu România și Bulgaria Foto: Facebook
Eveniment

Primarul Vienei, solidar cu România și Bulgaria

Primarul Vienei, social-democratul Michael Ludwig, a anunțat, pe Twitter, că este solidar cu România și Bulgaria: „Voi continua să lucrez pentru a mă asigura că acest zid va cădea, iar Bulgaria și România vor deveni parte a zonei Schengen”, a scris el. Primarul Vienei, solidar cu România și Bulgaria „Viena este un oraș cosmopolit, care se bazează pe deschidere, coeziune socială, iar locuitorii ei pun întotdeauna unitatea înainte de diviziune. În lumina ultimelor evoluții, este important pentru mine să iau o poziție ca primar”, a arătat edilul-șef al capitalei Austriei. El a precizat că la Viena trăiesc 45.000 de persoane cu „rădăcini românești” și 20.000 cu rădăcini bulgare. „Ei joacă un rol important în economia, cultura și societatea noastră. Apreciez realizările românilor și bulgarilor, care au rol important în economia și cultura Austriei“, a scris Ludwig. Oficialul amintește și că instituțiile Uniunii Europene au verificat riguros și au ajuns la concluzia că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile pentru a fi primite în spațiul de liberă circulație, prin urmare, „este important ca toate piedicile în calea călătoriilor dintre țările noastre să fie reduse”. Die @Stadt_Wien ist als Weltstadt für ihre Offenheit bekannt. Von daher ist es für mich als Bürgermeister wichtig, meine Position zu den aktuellen Entwicklungen betreffend einem zukünftigen Schengen-Beitritt von Bulgarien und Rumänien auch offen darzulegen. pic.twitter.com/46eLtaqk2o— Michael Ludwig (@BgmLudwig) December 16, 2022 Primarul Vienei afirmă în scrisoarea sa că a simțit că trebuie să ia atitudine și că zidul care separă cele două țări trebuie să cadă: „Ca metropolă, Viena reprezintă solidaritatea socială și vienezii pun pe primul loc colaborarea, nu separarea. Voi continua să lucrez pentru a mă asigura că acest zid va cădea, iar Bulgaria și România vor deveni parte a zonei Schengen în viitor. Întrucât nu este posibil ca într-o Europă unită să îndepărtezi alte țări pentru motive politice interne”, a transmis primarul Michael Ludwig. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită

Schengen în 2023, doar în februarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Schengen în 2023, doar în februarie

Schengen în 2023, doar în februarie. Consiliul European care urmează să fie convocat în prima decadă a lunii februarie la Bruxelles este considerat un "moment crucial" în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen în anul 2023, au precizat surse guvernamentale pentru Agerpres. Schengen în 2023, doar în februarie Conform surselor citate, următoarea şansă de a pune pe agenda Consiliului JAI aderarea României la Schengen este în luna februarie la Consiliul European, unde unul din subiectele de pe agendă urmează să fie cel legat de migraţia ilegală. Aceleaşi surse au subliniat că, în măsura în care preşedinţia suedeză nu va accepta discutarea subiectului extinderii spaţiului european de liberă circulaţie, o decizie în privinţa admiterii României în Schengen în anul 2023 este puţin probabilă. Citește și: Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena: Ultima oară când am procedat așa, după fraudarea alegerilor din Belarus. Plus: Organizațiile evreiești ne-au susținut în Austria "Intuitiv, dacă preşedinţia suedeză nu va accepta extinderea, şansele ca decizia să mai fie luată în anul 2023 sunt foarte mici", au transmis aceleaşi surse. Cât priveşte poziţia Austriei, sursele citate au precizat în privinţa retrimiterii ambasadorului României la Viena la post că acest lucru se va întâmpla în măsura în care Austria va da semnale pozitive pe tema aderării României la Spaţiul Schengen. Olanda nu dă șanse Bulgariei așa repede Pe de altă parte, premierul olandez. Mark Rutte, vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Acesta a declarat joi pentru Euractiv că Sofia mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. „Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ”, a declarat Rutte. Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Cum România și Bulgaria sunt evaluate la pachet în privința Schengen, pare imposibil ca vreuna din cele două țări să prindă zona de liberă circulație anul viitor.

Presa din Austria, critici dure către Nehammer Foto: Facebook
Eveniment

Presa din Austria, critici dure către Nehammer

Presa din Austria continuă să aducă critici dure către cancelarul Karl Nehammer, după ce acesta a respins primirea României în spațiul Schengen. La cinci zile de la această controversată decizie, mass-media din Austria continuă să publice comentarii care atacă executivul de la Viena. În plus, presa austriacă arată că responsabilitatea pentru numărul mare de migranți ilegali o au Ungaria și Serbia, guvernate de amicii politici ai lui Nehammer, premierul Viktor Orban și președintele Aleksandar Vucic. Nehammer packelt und kuschelt mit Orban, der schamlos Asylsuchende nach Österreich durchwinkt - und watscht Bulgarien und Rumänien dafür. Jedes Staubflankerl ist intelligenter als ÖVPler. https://t.co/fHxcJUvso3— Sonja M. Lauterbach (@SolautSonja) December 11, 2022 Presa din Austria, critici dure către Nehammer „Cu dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la zona Schengen, guvernul austriac a făcut un pas fatal: s-a izolat în UE și a înstrăinat doi parteneri din UE (…) Din acest motiv, recenta întâlnire ciudat de prietenoasă a cancelarului Nehammer cu președintele sârb Vucic și prim-ministrul Ungariei Orbán la Belgrad acționează ca o palmă suplimentară pentru România. Majoritatea solicitanților de azil vin în prezent în Austria prin Serbia și Ungaria. Vucic a atras în primul rând indienii cu zboruri fără viză, în timp ce Orbán le-a făcut semn către Austria și Germania. Și, din moment ce Austria a fost de acord cu intrarea Croației în Schengen, argumentul că nu se dorește extinderea unui sistem (Schengen) care nu funcționează (…) pare neplauzibil”, scrie Otmar Lahodynsky, în Die Presse. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil „Bulgaria și România nu sunt de vină” „Blocada Schengen este o farsă. Aproape totul în decizia guvernului austriac de a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este greșit. Bulgaria și România pur și simplu nu sunt de vină pentru numărul mare de solicitanți de azil din Austria, așa cum arată și cifrele agenției UE de protecție a frontierelor Frontex. Această decizie este greșită și dezastruoasă mai ales în marele concert al politicii UE. Dacă ratați solidaritatea și acțiunea empatică la nivelul UE din partea austriacă, atunci ar trebui cel puțin să puteți folosi argumente raționale și faptice pentru a urma o politică care să maximizeze interesele Austriei și să nu le ruineze cu sfidarea populistă”, arată politologul Vedran Džihić, în Der Standard. „Gabriel Felbermayr, directorul Institutului de Cercetare Economică (Wifo), a împărtășit sâmbătă într-un tweet preocupările economice legate de vetoul Schengen al Austriei: «Schengen facilitează comerțul cu bunuri și servicii; efectele pozitive pentru Austria sunt măsurabile și mari (2% din PIB). 1000 de euro pe cap de locuitor pe an, câștiguri de eficiență. Aglomerația la frontierele interne este costisitoare și inutilă»”, scrie Volksblatt, care arată că veto-ul austriac va afecta economia acestei țări.

Austria a susținut România în Schengen (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Eveniment

Austria a susținut România în Schengen

Austria a susținut România în Schengen. Cel puțin până de curând. Partea austriacă nu a semnalat, înainte de 18 noiembrie, că s-ar opune aderării României la Schengen, au declarat, pentru Agerpres, surse guvernamentale. Austria a susținut România în Schengen Sursele au precizat că, dimpotrivă, între iulie 2021 şi noiembrie 2022, au existat aproape 30 de contacte în care partea austriacă fie a arătat că susţine aderarea Romaniei la Schengen, fie a apreciat colaborarea poliţienească şi la nivel de frontiere dintre cele doua state. Ultima declaraţie de susţinere a fost pe 16 noiembrie, la Forumul Salzburg, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Interne la Bucureşti. Inclusiv ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner (foto), reafirma pe 24 ianuarie 2022, cu ocazia unei întâlniri de lucru pe care a avut-o la Viena cu omologul său român, Lucian Bode, sprijinul pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie şi aprecia buna colaborare operativă pe linie de combatere a migraţiei ilegale. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Conform surselor, anterior datei de 18 noiembrie 2022, atunci când ministrul Gerhard Karner a anunţat că Austria nu susţine aderarea României la Schengen, contactele bilaterale indicau o cooperare poliţienească extrem de strânsă şi cu rezultate pozitive, inclusiv în materie de migraţie, nefiind transmis niciun semnal privind existenţa unui flux migratoriu ilegal prin ţara noastră către Austria. De asemenea, partea austriacă nu a transmis pe niciun canal, între 6 iulie 2021 şi 18 noiembrie 2022, că ar fi probleme legate de aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie.

20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Eveniment

20.000 migranți ilegali traversat România spre Vest

Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: acest post susține că ar deține un document care arată că 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest. Documentul ar fi elaborat de guvernul de la Viena, dar, la ora redactării acestei știri, el nu fusese postat pe site-ul Antenei 3 și nici nu apărea în înregistrarea știrii de pe site. 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România „Potrivit documentului în care Austria justifică refuzul de a primi România în Spațiul Schengen, această țară susține că până la finalul acestui an are peste 100.000 de cereri de azil depuse de migranții care au ajuns acolo. De asemenea, în document se mai spune că din România au venit aproximativ 20.000 de migranți, în timp ce prin Bulgaria au trecut aproximativ 35.000 de migranți. Totodată, Austria susține că nu respinge cu desăvârșire aderarea României la Spațiul Schengen, ci mai degrabă vrea o amânare, să se rediscute acest aspect în 2023 și ar avansa și o dată în acel document: vorbea despre jumătatea anului viitor”, arată Antena 3. Însă datele Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, citate de news.ro, susțineau că migranții ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România. Astfel, în primele 9 luni din 2022 s-a înregistrat o creștere a migrației de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, dar în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arătau statisticile citate de news.ro. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Antena 3 mai arată și faptul că PPE, din care face parte și PNL, îl susține pe cancelarul austriac Karl Nehammer. „Manfred Weber, liderul popularilor europeni, a declarat că Austria are nevoie de sprijin și spunea de asemenea și faptul că va beneficia cancelarul austriac de tot sprijinul popularilor europeni pentru a rezolva situația migrației din Austria”, mai arată Antena 3.

Cum a trecut Croatia pe lângă noi Foto: Twitter
Politică

Cum a trecut Croatia pe lângă noi

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro. România a ratat, din nou, primirea în zona Schengen, iar despre adoptarea monedei euro abia se mai discută. Croatia a adoptat deja primul buget în euro, în timp ce-n România bugetul pe 2023 este în stadiul de proiect. Între 1991 și 1995, Croatia a trecut prin mai multe războaie, generic denumite „războiul de independență”, în care peste 15.000 de militari și civili croați au fost uciși sau au dispărut. Numărul răniților este estimat la circa 30.000, iar cel al persoanelor strămutate la 300.000. Starting today, it’s possible to buy Croatian Euro coins.The one Euro coin will have Nikola Tesla on it.100 Kuna buys you EUR 13.Croatia will adopt the Euro as its currency in 2023. pic.twitter.com/KGSl2gAFVy— Visegrád 24 (@visegrad24) December 1, 2022 Cum a trecut Croatia pe lângă noi România a intrat în UE la 1 ianuarie 2007. Croatia a fost primită abia în iulie 2013. Cu toate acestea, țara de la Adriatica a reușit să se integreze mult mai rapid în spațiul european. Și-n ceea ce privește derularea programului de redresare și reziliență, Croatia este cu un pas înainte. Guvernul de la Zagreb a încasat deja primele două tranșe de bani - inclusiv pre-finanțarea - iar cea de a treia tranșă este pe cale de a fi aprobată. România a primit primele două tranșe de bani, inclusiv pre-finanțarea, dar nici măcar n-a depus cererea pentru tranșa a treia - ceea ce Croatia a făcut din septembrie. Ca și România, Croatia a depus cerere de primire în OECD, iar presa de la Zagreb estimează că va fi primită în această structură în 3-5 ani. În ceea ce privește atitudinea față de invazia rusă în Ucraina, Croatia a susținut constant și public Kievul. Zagrebul ar urma, de exemplu, să antreneze militari ucraineni pe teritoriul ei. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Din octombrie 2016, Croatia este condusă de un guvern de centru-dreapta, premier fiind Andrej Plenković, absolvent de drept și fost diplomat. Însă președinte al Croației este social-democratul Zoran Milanović, care, de exemplu, se opune antrenării forțelor ucrainene pe teritoriul Croației.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră