sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

823 articole
Internațional

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret. Ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu, a spus la BBC că este politica guvernului de la București să nu comenteze amploarea sprijinului militar pe care România îl acordă Ucrainei. Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret Aurescu a declarat pentru BBC că este "mai eficient" și "mai bine pentru Ucraina" să nu divulge amploarea sprijinului său militar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Diplomat de carieră aflat la al doilea mandat de ministru de Externe al României, Aurescu i-a declarat lui Stephen Sackur că la sfârșitul războiului din Ucraina ". notează BBC. Chestionat cu privire la sprijinul public din România pentru asistența oferită Ucrainei, ministrul de Externe Aurescu a declarat că nivelul de susținere în România este "destul de mare". Citește și: Rușii se folosesc propagandistic de vizita șefului Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la Zaporojie, dar nu fac nimic să evite pericolul nuclear "Ucraina este victima agresiunii, iar acest lucru este foarte clar pentru marea majoritate a românilor, nu există niciun dubiu în această privință", a adăugat el.

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret (sursa: BBC)
Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor rusești din Moldova. Dar România nu este printre statele semnatare Foto: Facebook
Eveniment

Opt premieri est-europeni Big Tech capăt dezinformărilor

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor răspândite de Moscova pe rețelele sociale, împotriva Moldovei și Ucrainei. Însă România nu este printre semnatarii scrisorii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor Scrisoarea, publicată miercuri, le cere liderilor companiilor din Big Tech, inclusiv Meta, compania mamă a Facebook, să ia măsuri „împotriva dezinformării care subminează pacea și stabilitatea” și să stopeze încercările „de a slăbi sprijinul nostru pentru Ucraina pe fondul războiului de agresiune al Rusiei”. „Platformele tehnologice au devenit câmpuri de luptă virtuale, iar puterile străine ostile le folosesc pentru a răspândi narațiuni false care contrazic relatările bazate pe fapte. Anunțurile plătite pe platformele Meta, inclusiv Facebook, sunt adesea folosite pentru a îndemna la tulburări sociale cu scopul de a destabiliza guvernele”, se arată în scrisoare. În document se cere, printre altele: „Platformele ar trebui să aloce personal și resurse financiare pentru a răspunde în mod eficient provocărilor legate de moderarea conținutului, în special în domeniul complex al discursului instigator la ură, unde algoritmii automatizați pot fi insuficienţi, iar examinarea umană este esențială”. În plus, „proiectele algoritmice ar trebui să prioritizeze acurateţea și veridicitatea în detrimentul implicării, atunci când promovează conținut”. In an open letter by eight European leaders to #bigtech companies, we stress the urgent need to take more efficient steps against disinformation.Social media should not be used to destabilise democracies. Tech platforms also have a responsibility to make sure it doesn't happen. pic.twitter.com/2uLxKPXSkP— Kaja Kallas (@kajakallas) March 29, 2023 Scrisoare a fost semnată de prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Republicii Slovace, Eduard Heger și prim-ministrul Ucrainei, Denîs Șmîhal. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Foto: News.ro
Mediu

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035, adoptat definitiv: statele membre UE au validat prevederea care obligă automobilele noi să nu mai emită absolut deloc disoxid de carbon (CO2) începând de la jumătatea viitorului deceniu şi care interzice de facto orice vehicule pe benzină, motorină şi hibride, în favoarea maşinilor electrice. Numai Polonia a votat ”împotrivă”. Italia, România şi Bulgaria s-au abţinut la acest vot al Miniştrilor Energiei din UE, reuniţi la Bruxelles, arată news.ro. Ambasadorii Celor 27 s-au pus de acord luni să procedeze la această adoptare oficială marţi - ultima etapă a unui îndelungat proces legislativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Acest text se înscrie în obiectivul european al neutralităţii carbonului în 2050. Germania şi-a stupefiat partenerii, la începutul lui martie, când a blocat regulamentul, după ce acesta a fost aprobat la jumătatea lui februarie de către Parlamentul European (PE), în sesiune plenară, în urma unei unde verzi a statelor membre UE, inclusiv a Berlinului. Pentru a-şi justificat această răzgândire extrem de rară în acest stadiu al procedurii, Berlinul a cerut Comisiei Europene (CE) să prezinte o propunere care să deschidă calea vehicuelor care funcţionează cu carburanţi de sinteză. Această tehnologie, controversată şi încă nedezvoltată, constă în producerea de carburant pe bază de CO2 provenind din activităţi industriale. Apărată de constructori de lux din Germania şi Italia, această tehnologie permite prelungirea folosirii motoarelor termice după 2035. CE şi Germania au anunţat sâmbătă că au ajuns la un acord în vederea deblocării textului, care rămâne neschimbat. Bruxellesul s-a angajat doar să deschidă mai clar calea carburanţilor de sinteză, în cadrul unei propuneri separate, care urmează să fie validată până în toamna lui 2024. Vehiculele echipate cu un motor cu combustie vor putea să fie înmatriculate după 2035, dacă folosesc exclusiv carburanţi neutri în emiterea de CO2, şi-a exprimat satisfacţia ministrul german al Transporturilor Volker Wissing. Însă, numeroşi experţi consideră că tehnologia carburanţilor de sinteză are puţine şanse să se impună pe piaţă şi va privi în cel mai bun caz doar o minoritate de maşini de lux. Această tehnologie este contestată de ONG-uri de mediu, care o denunţă drept costisitoare, energivoră şi poluantă.

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Foto: News.ro
Mediu

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă acordul pentru obiectivele în domeniul energiei regenerabilă, scrie Reuters. Negociatorii din ţările UE şi din Parlamentul European au miercuri ultima rundă de negocieri programată, pentru a stabili obiective mai ambiţioase ale UE în vederea extinderii energiei regenerabile în acest deceniu. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Aceste obiective sunt esenţiale pentru eforturile Europei de a reduce emisiile de dioxid de carbon până în 2030 şi de a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. Negocierile s-au împotmolit însă într-o dispută legată de faptul dacă acei combustibili produşi cu ajutorul energiei nucleare ar trebui să fie luaţi în considerare pentru atingerea obiectivelor în materie de energie regenerabilă. Franţa conduce o campanie pentru ca "hidrogenul cu emisii reduse de carbon" - termen folosit pentru a descrie hidrogenul produs din energie nucleară - să fie pus pe picior de egalitate cu hidrogenul produs din energie electrică regenerabilă. Franţa este susţinută de ţări precum România, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, care doresc o mai mare recunoaştere a contribuţiei energiei nucleare fără CO2 la obiectivele climatice. Germania, Spania, Danemarca, Portugalia şi Luxemburg se numără printre ţările care se opun. Acestea spun că includerea energiei nucleare în obiectivele privind energiile regenerabile ar distrage atenţia de la necesitatea ca Europa să extindă masiv energia eoliană şi solară, scrie news.ro. La o reuniune a ambasadorilor ţărilor UE, care a avut loc vineri, ţările şi-au întărit şi mai mult poziţiile, au declarat oficialii UE, ceea ce îi face pe unii să se îndoiască că negocierile de miercuri vor reuşi să finalizeze legea. România, alături de Franța, susțin energia nucleară Ambasadorii ţărilor UE urmau să se reunească pentru a încerca să deblocheze negocierile. De asemenea, ţările sunt în dezacord şi cu privire la alte părţi ale legislaţiei, inclusiv partea care se referă la tipurile de combustibil lemnos care pot fi considerate energie regenerabilă. Franţa, una dintre ţările cu cea mai mare putere nucleară din lume, are un interes deosebit în ceea ce priveşte creditarea energiei nucleare în cadrul obiectivelor, având în vedere planurile sale de a construi noi reactoare şi de a-şi moderniza flota existentă. Ministrul francez al energiei, Agnès Pannier-Runacher, va convoca marţi o reuniune a miniştrilor din ţările pro-energie nucleară pentru a discuta despre această problemă, a declarat o sursă din ministerul francez. Parisul a fost dezamăgit de alte iniţiative recente ale UE de a acorda prioritate tehnologiilor regenerabile în detrimentul celor nucleare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că proiectele "nucleare de ultimă oră" vor avea acces doar la unele dintre stimulentele UE de sprijinire a industriilor ecologice, în timp ce tehnologiile "strategice", precum panourile solare, vor beneficia de toate avantajele.

România pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro din PNRR, spune Cristian Bușoi Foto: Facebook
Politică

România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale - Cristian Bușoi, PNL

România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale, a arătat europarlamentarul PNL Cristian Bușoi într-un interviu pentru PSNews. De mai multe zile, lideri ai coaliției majoritare sugerează că acest jaon ar putea fi abandonat, întrucât schimbarea sistemului de pensii speciale va determina pensionări masive în rândul actualilor beneficiari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro din PNRR “Decizia legată de pensiile speciale este, în mod evident, o decizie politică a coaliției de guvernare, ea nu trebuie lăsată pe umerii miniștrilor de linie. Orice ban din PNRR care intră în România pentru investiții este extrem de important, dar sigur că și ieșirea bruscă din sistemele de justiție și ordine publică, apărare, servicii secrete, în contextul geopolitic dificil, ar putea crea probleme serioase. Înțeleg, de asemenea, că flexibilitatea funcționarilor de la Comisia Europeană este aproape de zero pe tema pensiilor speciale, deși pensii de serviciu pentru magistrați și militari există în multe alte țări europene. Pentru a lua o decizie trebuie să ne fie clar cât pierdem – 700 milioane sau toată tranșa de 3,2 miliarde euro.Decizia politică în structura de conducere a coaliției de guvernare nu va fi una ușoară, dar ea trebuie asumată cât mai repede și în funcție de această decizie vom ști ce să comunicăm la Bruxelles și în țară“, a spus Bușoi. El a mai afirmat că decizia privind aceste pensii nu trebuie „lăsată pe umerii miniștrilor de linie”.

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare. Aici, lângă Dăbuleni (sursa: romaniamama.ro)
Mediu

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare. Secretarul de stat în Ministerul Mediului Sorin Banciu a declarat joi, la Craiova, că până la finalul acestui an România va avea o strategie naţională de prevenire şi combatere a deşertificării şi degradării terenurilor, suprafaţă care se ridică la o jumătate de milion de hectare. Deșertul românesc, jumătate de milion hectare Acesta a mai afirmat că pentru refacerea acestor terenuri, în afara programului de împăduriri, există un program separat de finanţare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La nivelul României, există mai multe statistici (privind terenurile supuse deşertificării şi degradate - n.r.), iar ultima statistică pe care am citit-o arată undeva la jumătate de milion de hectare de terenuri degradate. Însă aici este important să menţionăm faptul că pentru terenuri degradate există o linie, un program separat de finanţare, pentru că acolo terenul fiind degradat nu mai corespunde nici pentru agricultură, nici pentru silvicultură. Şi atunci lucrările necesare redării circuitului economic, fie că vorbim de păduri sau de pajişti, este mai complicat. Este fie nevoie de lucrări de combaterea eroziunii solului sau de degradarea care asta are mai multe forme: pot să fie sărături, pot să fie eroziune de suprafaţă, poate să fie eroziune eoliană, deşertificare etc. Sunt mai multe categorii de terenuri degradate", a spus Sorin Banciu. Nu există un inventar concret Potrivit acestuia, la nivel naţional nu există un inventar concret şi actual al suprafeţei de deşert, întrucât există mai multe ministere care se ocupă de această categorie de terenuri, însă la nivelul Ministerului Mediului există un program de urmărire a ceea ce se întâmplă cu refacerea, ameliorarea terenurilor supuse deşertificări. "Un inventar concret şi actual al acestor terenuri nu există la Ministerul Mediului pentru că aici sunt mai multe ministere care lucrează, este Ministerul Agriculturii care se ocupă de degradarea trenurilor agricole, însă avem în finalizare strategia de combaterea deşertificării şi degradării terenului, care este în responsabilitatea noastră, unde avem deja măsuri concrete care vor fi aprobate, va fi o hotărâre de Guvern care va stabili ce măsuri concrete luăm pentru fiecare categorie de teren degradat, care vor fi sursele de finanţare, de ce capacitate umană şi tehnică e nevoie să rezolvăm această problemă. Ce este important de menţinut, repararea unui teren degradat nu trebuie să fie neapărat prin împădurire. El poate să fie redat circuitului agricol, poate să fie folosit în alte scopuri, deşi pădurile sunt un panaceu universal pentru mai multe tipuri de probleme, nu trebuie să ne gândim că toate terenurile degradate vor trebui să să fie împădurite sau să devină fond forestier", a mai spus Sorin Banciu. Terenurile pot fi împădurite Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat joi, la Craiova, o întâlnire de lucru privind Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la care au participat mai mulţi primari, fermieri, potenţiali beneficiari din judeţul Dolj. În legătură cu finanţarea împăduririlor prin această campanie, Sorin Banciu a afirmat că în ghiduri există o flexibilitate foarte mare cu privire la tipurile de terenuri care se pot împăduri, denumirea acestora fiind cea de "terenuri pretabile la împăduriri". Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” "Pentru că există o oarecare reticenţă, în general din partea fermierilor, că îşi vor pierde culturile sau că vor pierde subvenţiile APIA, am venit cu aceste sume consistente (în această campanie - n.r.). Pe de o parte, pierderea de venit agricol timp de 12 ani, suplimentar, şi, în paralel, 456 euro pe an şi pe hectar ca primă de sechestrare a carbonului timp de 20 de ani. Nu există o ţintă pe fiecare judeţ, dar există o ţintă la nivel naţional de peste 56.000 de hectare de păduri până în 2026. Pare puţin dacă ne raportăm la cele 7 milioane de hectare de păduri pe care le are România, însă vor fi provocări cu privire la împădurirea lor", a mai spus secretarul de stat Sorin Banciu.

România a primit acceptul din partea Ucrainei pentru a măsura adancimea pe Bastroe, spune secretarul de stat Ionel Scriosteanu
Eveniment

România a primit acceptul din partea Ucrainei

România a primit acceptul din partea Ucrainei şi pentru măsurători ale adâncimii pe Bâstroe şi pentru restul din Braţul Chilia, care nu era încă măsurat, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Irinel Scrioşteanu. România a primit acceptul din partea Ucrainei „S-a primit acceptul şi pentru Bâstroe şi pentru restul din Braţul Chilia care nu era încă măsurat, plus încă câteva devieri din Braţul Bâstroe, gen Solomonov, un canal care poate fi navigabil. În total, încă 65 de kilometri de canal şi braţ care vor fi măsurate în perioada următoare”, a spus secretarul de stat, pentru news.ro. El a precizat că ”s-a convenit că se vor folosi de data aceasta nave şi echipamente ucrainene, iar noi punem experţi la dispoziţie”. ”Este o chestiune de reciprocitate, cum am folosit pe Chilia, acolo unde braţul este comun, având în vedere că este teritoriu exclusiv ucrainean şi nu este graniţă comună pe aceste zone, mai sigur este să folosim navele şi echipamentele ucrainene”, a explicat oficialul din Ministerul Transporturilor. Citește și: DOCUMENT Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă, de peste 8,5 metri. Datele colectate de OSCE arată o adâncime medie de 14 metri Scrioşteanu a arătat că estimează că în aproximativ 7-10 zile ar trebuie să dureze măsurarea celor 65 de kilometri din Braţul Bâstroe.

Fotovoltaicele produceau mai multă energie decât cărbunele sau gazele Foto: Facebook
Mediu

Fotovoltaicele produceau energie cărbunele gazele

Fotovoltaicele produceau, duminică, mai multă energie decât cărbunele sau gazele, arată economedia.ro, citând datele Transgaz. Însă duminică, la prânz, România era și exportator net de energie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fotovoltaicele produceau mai multă energie decât cărbunele sau gazele Astfel, fotovoltaicele produceau duminică 853 MW, respectiv 14,5% din energia consumată, în timp ce gazele produceau 853 MW, iar cărbunele 815 MW, respectiv 14,36% și 13,85% din consum. Ziua de duminică a fost una extrem de însorită, cu consum redus, specific weekend-ului. Amintim totodată că centrala Petrom în cogenerare pe gaze de la Brazi a intrat în revizie la 1 martie și va rămâne oprită până la sfârșitul lunii mai, o revizie planificată și anunțată de Petrom, potrivit datelor Transelectrica. Citește și: Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW „Cu acest aport de peste 800 MW, parcurile fotovoltaice sunt, temporar, a treia sură de generare de energie electrică a țării, după centralele hidro și după cele două unități nucleare de la Cernavodă.O situație rară, dacă nu o premieră, dar care ar putea deveni ceva obișnuit în zilele de vară, pe fondul proiectelor de mii de MW anunțați în solar”, scrie economica.ro. Tot duminică, la prânz, România era exportator net de energie.

Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia Foto: Facebook
Eveniment

Iorgulescu sfidează statul român din Italia

Condamnat la 15 ani și opt luni de pușcărie, Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia: „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el la Pro TV. Citește și: Scandal între doamnele din PSD Cluj: o consilieră locală a fost bătută și a ajuns la UPU cu coaste rupte și capul spart. Poliția, chemată la sediul partidului Iorgulescu sfidează statul român din Italia Mario Iorgulescu a fost condamnat, în primă instanţă, la 15 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor și conducere sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, dar pedeapsa i-a fost contopită cu o mai veche condamnare, definitivă, pentru complicitate la lipsire ilegală de libertate. El este în prezent în Italia. Sentinţa finală va fi dispusă de Curtea de Apel Bucureşti. Iată dialogul dintre el și reporterul Pro TV Ovidiu Oanță, conform transcrierii de pe site-ul Știrile Pro TV: „Ovidiu Oanță: N-ar fi în interesul tău să apari în fața judecătorului, poate chiar personal, să îți susții nevinovăția? În România? Mario Iorgulescu: Da. În România, niciodată. Eu nu mai vreau să aud de România cât oi trăi. Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie. Ovidiu Oanță: De ce nu o să faci o zi de pușcărie? Mario Iorgulescu: Pentru că sunt protejat de statul italian, care îmi recunoaște actele medicale și care ia în considerare că nu sunt capabil de a conștientiza problemele medicale pe care le am”. Însă, acum câteva zile, Iorgulescu și-a bătut joc de justiția română pe Instagram. El a postat o poză cu haștagurile: #chilling, #greatlife, #justice, #Mafia sau #allgood. "Relaxare", "Viaţă bună", "Crede în lege", "Lege şi ordine", "Justiţie", "Mafia" şi "Toate bune" au fost tag-urile folosite de fiul şefului LPF pentru a descrie ce simte în aceste zile.

Amazon concediază afară, angajează în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Amazon concediază afară, angajează în România

Amazon concediază afară, angajează în România. Compania înregistrează primul an cu pierderi financiare de când se află pe piaţa locală de IT, respectiv anul 2005. Amazon concediază afară, angajează în România Pentru anul 2022, Amazon Development Center, companie cu sediul în Iaşi, a declarat la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) o pierdere netă de 8,2 milioane lei (aproape 1,7 milioane euro), în condiţiile în care firma consemna de la an la an un profit net consistent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În 2021, profitul net a fost de 19,9 milioane lei (echivalentul sumei de 4 milioane euro). În ultimii cinci ani, de exemplu, subsidiara locală a gigantului american a realizat un profit net cumulat de 86,7 milioane de lei (circa 18 milioane de euro). Citește și: Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2020 (25,5 milioane lei/5,3 milioane euro). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Politică

Moldova face reformă pentru care România nu are curaj

Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună, unitate administrativ-teritorială, nu va mai exista fără să aibă măcar 3.000 de locuitori și care să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați. Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 15 martie, Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023 – 2030, scrie Europa Liberă Moldova. Moldova face o reformă pentru care România nu are curaj Pentru existența unei unități administrativ teritoriale mai este nevoie: să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi; distanța din centrul noii UAT până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni. Citește și: Asociația Pro Infrastructură: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Plus: „Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960” După consultările publice a proiectului strategiei, în varianta finală a documentului a fost inclusă o modalitate alternativă de reorganizare a raioanelor - în zece districte. România are 3.228 de primari care administrează tot atâtea „unități administrativ-teritoriale“ (UAT), respectiv comune, orașe sau municipii. Însă 375 de comune au sub 1.500 de locuitori, arată datele din 2020 ale Ministerului Dezvoltării. Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 decetățeni. În prezent, R. Moldova numără 32 de raioane și 896 sate, comune, orașe și municipii. Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenitorașe. Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile.

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore Foto: Twitter
Mediu

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore în România, iar pentru atenuarea acestora este nevoie de cooperare între actorii din piaţă, autorităţile locale şi organizaţiile internaţionale care studiază amploarea fenomenului, este concluzia unei dezbateri de specialitate, organizată recent de Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore Comisia Europeană a propus în 2021 un Regulament UE privind Metanul, care se află la ora actuală în negocieri între Parlamentul European şi Consiliul UE şi ar putea fi gata până la finalul anului. "UE este cel mai mare importator de petrol şi gaze naturale şi principala noastră prioritate este să ne asigurăm că regulamentul acoperă şi importurile, estimate la peste 90% din consumul european. Trebuie să ne asigurăm că şi în afara graniţelor UE se aplică aceleaşi reguli", a declarat europarlamentara Jutta Paulus, co-raportor al Comisiei ITRE din Parlamentul European pentru negocierile privind Regulamentul UE privind Metanul. La rândul său, Alexandra Bocşe, consilier de stat în Departamentul Climă şi Sustenabilitate al Administraţiei Prezidenţiale, a susţinut că România trebuie să-şi asume reducerea emisiilor de metan şi că "o serie de măsuri ieftine şi rapide pot fi implementate în industria energetică". Principalele surse de metan "Avem trei surse importante de metan în România: sectorul agricol, deşeurile şi industria energetică. Am avut o întâlnire la Guvern pe tema metanului şi am discutat diferite opţiuni de implicare a actorilor din zona economică în reducerea emisiilor de metan, cu costuri cât mai mici. Deocamdată nu ştim care este amploarea fenomenului şi avem nevoie de măsurători clare", a spus Bocşe. Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, România nu a semnat Angajamentul global pentru reducerea emisiilor de metan, un efort internaţional demarat de SUA şi Uniunea Europeană, la care au aderat până în prezent 150 de ţări, cu scopul de a reduce emisiile globale de metan cu 30%, până în anul 2030. Statisticile oficiale arată că România este a doua ţară producătoare de gaze naturale din UE, dar are una dintre cele mai vechi infrastructuri din Europa. "România este unul dintre cei mai mari emiţători de metan din UE şi are oportunitatea de a-şi arăta poziţia de lider prin aderarea la Angajamentul global şi prin implicarea în eforturile UNEP de reducere a emisiilor de metan din sectorul energetic", a menţionat Andreea Calcan, de la Observatorul Internaţional al Emisiilor de Metan (IMEO), un program al Naţiunilor Unite pentru Mediu. În acelaşi context, Calcan a explicat că este necesară o monitorizare atentă a emisiilor de metan, deoarece fără date clare, problema nu poate fi rezolvată. Aceasta a invitat companiile româneşti să se alăture Parteneriatului pentru reducerea metanului în operaţiunile petroliere şi gaziere 2.0 (OGMP 2.0), programul emblematic al UNEP privind raportarea şi atenuarea emisiilor de petrol şi gaze. OGMP 2.0 permite companiilor să direcţioneze acţiunile de atenuare şi să aloce capitalul în mod eficient, fiind singurul cadru internaţional de raportare cuprinzător, bazat pe măsurători, pentru sectorul petrolului şi gazelor naturale. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei Un alt instrument elaborat de IMEO este programul MARS (Methane Alert and Response System), un program-pilot lansat la COP27, cu scopul de detecta şi atribui emisiile "fugitive" de metan prin satelit, care apoi anunţă entitatea responsabilă (companie sau guvern) pentru a stimula o reacţie. Cu ajutorul IMEO, Naţiunile Unite asigură cursuri de formare gratuite pentru autorităţile publice şi reprezentanţii companiilor de petrol şi gaze în vederea înţelegerii contextului global şi al emisiilor de metan. "Operaţiunile cu petrol şi gaze sunt responsabile zilnic de emisii de metan. Trebuie să luăm urgent măsuri pentru că există multe tehnologii disponibile. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei şi a echipamentelor de captare sau etanşare mai eficiente. 80% din investiţii pot fi realizate cu costuri rezonabile. Costul total de implementare este aproximativ 100 de miliarde de dolari, pentru o industrie care are un venit de peste 4 trilioane de dolari", a explicat, în cadrul evenimentului de specialitate, Tomas Bredariol, de la International Energy Agency. Măsurătorile independente ale emisiilor de metan, de cinci ori mai mari decât ce declara oficial România Totodată, Thomas Roeckman, profesor la Universitatea Utrecht şi coordonatorul programului ROMEO (ROmanian Methane Emissions from Oil & gas), a realizat o serie de măsurători la infrastructură de gaze şi petrol din sudul României şi a arătat că la peste jumătate dintre locurile monitorizate sunt emisii de metan, iar cantitatea acestora este de până la cinci ori mai mare decât declară România. "Mentalitatea trebuie să se schimbe de la cel care generează problema la cel care o poate rezolva. Gazul pierdut prin scurgeri, aerisire sau ardere este de bună calitate, valorează bani şi compania îl poate recupera şi folosi", a afirmat Roeckman. Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, a organizat, recent, conferinţa Contribuţia României la reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic, care a reunit la Bucureşti experţi din domeniul monitorizării şi raportării emisiilor de metan, reprezentanţi de pe tot lanţul industriei energetice, autorităţi locale şi europene şi asociaţii neguvernamentale, într-un efort de a înţelege obligaţiile României la nivel european şi care sunt implicaţiile economice şi de mediu. Evenimentul a beneficiat de sprijinul Environmental Investigation Agency, ca parte a demersurilor sale de a promova reducerea rapidă a emisiilor globale de metan în acord cu recomandările ştiinţifice privind schimbările climatice şi cu tinţele asumate prin Acordul de la Paris. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile 2Celsius este o organzaţie non-guvernamentală cu profil de mediu, înfiinţată în anul 2010. În prezent, asociaţia este membră a celor mai mari reţele europene de mediu, printre care Transport&Environment, European Environmental Bureau şi CAN Europe.

Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri Foto: News.ro
Mediu

700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri

Peste 700 de companii din România au reciclat, în perioada septembrie-decembrie 2022, aproape 30.000 de tone de deşeuri, conform datelor Clean Recycle pe baza activităţilor de gestionare a responsabilităţii de mediu pentru aceste companii. Peste 29.000 de tone de emisii de dioxid de carbon (CO2) au fost astfel reduse în România. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri În această perioadă, companiile au raportat autorităţilor de mediu 46.000 de tone de deşeuri de ambalaje introduse pe piaţă, generatoare de emisii de CO2. Cel puţin 60% din această cantitate a fost reciclată, contribuind astfel semnificativ la reducerea locală a amprentei de carbon. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020. ”În perioada septembrie – decembrie 2022, peste 700 de companii din România au reciclat şi au valorificat aproape 30.000 de tone de deşeuri, reducând astfel nivelul emisiilor de dioxid de carbon (CO2) cu peste 29.000 de tone, conform unei noi platforme de calcul CO2 recent lansată de Clean Recycle pe piaţa locală. Astfel, peste 700 de mari companii au introdus în perioada menţionată peste 46 de mii de tone de deşeuri de ambalaje generatoare de emisii de CO2. Conform obligaţiilor legale, o cantitate de peste 60% dintre acestea a fost reciclată şi valorificată, reducând astfel semnificativ nivelul amprentei de carbon în România. Metoda de calcul este inovatoare în sistemul de management al deşeurilor din România: în fiecare lună, pe masură ce reciclezi mai mult, contribui la reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă”, precizează compania. Principalele categorii de deşeuri din ambalaje reciclate au fost sticla, plasticul, PET-ul, hârtia şi cartonul, oţelul, aluminiul şi lemnul. Companiile care au reciclat cele mai mari cantităţi de deşeuri de ambalaje în ultimele 3 luni ale anului trecut, conform datelor Clean Recycle, au fost cele din retail, precum Metro Cash & Carry România sau Profi. Emisiile de carbon ale României, în creștere “Activitatea de reciclare, cât şi întreaga noţiune de sustenabilitate sunt încă destul de vagi în România. De aceea, noua platformă de calcul CO2 lansată de Clean Recycle indică în mod direct şi tangibil impactul pe care îl ai asupra mediului atunci când reciclezi, calculând proporţional cantitatea de emisii de CO2 redusă. Începând de la finele anului trecut, companiile din portofoliul nostru primesc un raport lunar al acestui calcul şi astfel pot vedea date concrete ale impactului acţiunilor lor directe sau ale acţiunilor pe care le derulează împreună cu consumatorii asupra mediului”, declară Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle. Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră, care are o contribuţie negativă în procesul încălzirii globale, contribuind semnificativ în procesul schimbărilor climatice. La nivelul Uniunii Europene a fost adoptată o strategie conform căreia ţările membre UE trebuie să reducă aceste cantităţi cu 55% până în 2030. Până în 2050, strategia UE este de a ajunge la neutralitate climatică, adică de a ajunge la un echilibru între cei care generează emisii de carbon şi sistemele absorbante, informează news.ro. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020.

Ciolacu: „Ştiu că nu e uşor să fii femeie” Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Ciolacu: „Ştiu că nu e uşor să fii femeie”

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat, la gala CONAF - "Women in Economy - Day by day Heroes": „Ştiu că nu e uşor să fii femeie în România”. Acum două săptămâni, Ciolacu a refuzat să ia în considerare acuzațiile de abuz aduse ministrului Muncii, Marius Budăi. Libertatea a scris că acesta s-a autoinvitat, noaptea, în camera unei colege, iar ulterior, la o altă reuniune a PSD, a agresat o colegă. Citește și: Turcan, atac la PSD: A alocat pensiilor doar 8% din PIB. Electoratul lor, „amăgit cu promisiuni cinice” Ciolacu: „Ştiu că nu e uşor să fii femeie” „Ştiu că nu e uşor să fii femeie în România şi pe lângă rolul de mamă şi soţie să joci rolul de adevărat contabil al familiei. O răspundere grea, mai ales într-o perioadă dominată de crize sociale majore precum în ultimii 2-3 ani, cu pandemie şi război, care au apăsat tot mai puternic pe umerii femeilor. (...) Daţi-mi voie să mă înclin cu respect în faţa tuturor femeilor antreprenor din această ţară şi să le spun că noi, bărbaţii, le datorăm imens. Vin în faţa dumneavoastră nu doar ca bărbat, ci şi ca om politic, lider al unui partid pentru care egalitatea de gen, ca şi egalitatea de şanse, reprezintă o valoare fundamentală a stângii moderne", a spus Ciolacu. În 20 februarie, Ciolacu îl apăra agresiv pe Budăi, acuzat că a hărțuit mai multe colege de partid, fiind în stare de ebrietate. Chestionat în legătură cu faptele lui Budăi, Ciolacu a încercat să evite un răspuns clar, iar când reporterul a insistat, liderul PSD a devenit agresiv și, ca să închidă discuția, l-a ignorat și a ascultat alte întrebări. „Aveți dovezi în acest sens, aveți ceva detaliat sau o vendetă personală cu domnul Budăi? Nu îmi spuneți mie că femeile sunt abuzate de PSD, că nu ține. Despre ce victimă vorbim? Vorbiți cu colega, dacă se consideră victimă, să meargă la Poliție”, a declarat Ciolacu.

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise (sursa: Facebook/Lidl)
Economie

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise. Supermaketurile Lidl din România, cu cifră de afaceri raportată de peste trei miliarde de euro anual, mai fură uneori la calitate, la preț și la igienă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cel puțin conform Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care a constatat aproape 500 de nereguli. Efectul: ANPC a amendat supermarketurile Lidl cu aproape 7,3 milioane de lei. Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise La nivel național, rețeaua Lidl este alcătuită din 346 de supermarketuri. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat în urmă cu două săptămâni că a dat 481 de amenzi în valoare de aproximativ 7,3 milioane lei supermarketurilor Lidl din România. Totodată, a decis oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme în valoare de peste 125.000 lei. În plus, a decis să oprească temporar activitatea a 38 de unități din județele: Arad, Prahova, Caraș Severin, Hunedoara, Neamț, Iași, Constanța, Olt, Dolj, Brașov, Alba, Mureș, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Bistrița Năsăud, Ilfov și municipiul București. Autoritatea a cerut unui număr de 66 de magazine Lidl să înceteze practicile comerciale incorecte. Mai mult, unul dintre supermarketurile din Bacău a fost închis temporar pentru pentru o perioadă de până la șase luni. Fructe și legume mucegăite la vânzare Toate aceste amenzi au fost date după ce ANPC a constatat sute de nereguli în supermarketurile Lidl. De exemplu, s-au găsit produse de panificație neambalate depozitate în lăzi cu praf și impurități, folosirea de cuptoare neigienizate, produse fără etichetă, produse alimentare cu ambalaje depreciate, lipsa termenului de valabilitate la anumite produse. Cel mai grav însă a fost faptul că în supermarketurile Lidl se vindeau legume și fructe la preț de calitatea I, dar acestea erau mucegăite. Mai mult, consumatorii români erau înșelați cu bună știință: o parte din produsele comercializate în Lidl aveau un preț la raft și altul, mai mare, la casa de marcat. Lidl: "Nu putem da curs solicitării dumneavoastră" "Nu știu cum funcționează această rețea în celelalte țări. Speram ca măcar în România să fie un exemplu pentru toți ceilalți, dar mai ales pentru noi. De asemenea nu știu dacă, în țara de origine a acestui operator economic se mănâncă legume și fructe mucegăite sau prețurile de la raft nu se potrivesc cu cele de la casă. Mă întreb și dacă, după venirea unei autorități în control și aplicarea unor sancțiuni, lucrurile sunt tratate cu aceeași superficialitate și dezinteres", a menționat într-un comunicat de presă Horia Constantinescu, președinte ANPC. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Lidl România în legătură cu aceste sancțiuni, dar mai ales legat de calitatea produselor și neconformitățile de la prețuri. Răspunsul echipei de comunicare al Lidl România a venit sec: „Vă mulțumim pentru că ne-ați scris. Din păcate, nu putem da curs solicitării dumneavoastră.”. Lidl în România, profituri nete de 200 de milioane euro în 2021 Grupul Lidl este prezent pe piața românească cu patru societăți. Una dintre acestea, Lidl România SRL, este deținută de WE Beteiligungs Gmbh și WE International Gmbh, societăți înregistrate în Germania. Această societate fără angajați se ocupă de activitățile birourilor administrative. Lidl Discount SRL, o altă societate din grupul Lidl, este deținută de Lidl România și WE International Gmbh. Această societate are ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate. Datele financiare pe anul 2021 arată că Lidl Discount a declarat o cifră de afaceri netă de peste 14,876 miliarde lei, adică în jur de trei miliarde de euro și un profit de peste 737 milioane lei. Totul, cu un număr mediu de 9.092 de angajați. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Lidl Imobiliare Romania Management SCS este deținută de WE International Gmbh și Lidl România și are ca obiect de activitate închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Fără nici un angajat, firma a raportat o cifră de afaceri în anul fiscal 2021 de peste 56,8 milioane lei și un profit net de peste 22 milioane de lei. Lidl România SCS, deținută de Lidl România și WE International Gmbh, are ca obiect de activitate tot închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Pe această firmă se află active imobilizate de peste 5,4 miliarde lei. A raportat o cifră de afaceri de peste 401 milioane lei și un profit net de peste 135,3 milioane lei în anul fiscal 2021.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră