joi 11 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

771 articole
Eveniment

România este exportator net de gaze

România este, azi, exportator net de gaze, cea mai mare parte a volumului exportat ajungând în Republica Moldova, arată datele publice analizate de Profit. De obicei, iarna, cu temperaturile sub zero grade, România era importator net. România este exportator net de gaze „Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri. Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova”, explică Profit. Din datele publicate de Profit reise că România importă 11,4 milioane metri cubi (mc) din Bulgaria. Exporturile se duc spre Moldova - 2,1 milioane mc pe la Ungheni și 4,3 milioane mc pe la Isaccea, via Ucraina - și șase milioane mc spre Ungaria, pe la Csanadpalota. profit estimează însă că gazele care vin din România doar tranzitează Ungaria, de vreme ce această țară are contract cu Gazprom. Gazele care ajung în Moldova aprovizionează partea de vest a țării, în timp ce separatiștii din Transnistria primesc gaze de la Gazprom. Pomparea de gaze către Republica Moldova a început sâmbătă, 3 decembrie, la ora 13.00, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020. A fost primul transport de gaze prin această rută alternativă care ar putea să asigure desprinderea Moldovei de gazele rusești. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

România este exportator net de gaze Foto: BSOG
Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen Foto: Facebook Karl Nehammer
Eveniment

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul ţării lor în cazul aderării României la Schengen, potrivit unui sondaj publicat de presa din Austria și citat de news.ro. Astfel, 52 la sută dintre cei chestionaţi au spus că aprobă decizia blocării României şi Bulgariei la Schengen, iar 34 la sută au declarat că nu sunt de acord. Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen Veto-ul pentru Schengen este cel mai mult aprobat de votanţii OeVP (popularii conservatori, de dreapta) şi FPOe 9extema dreaptă). Pe de altă parte, sondajul confirmă că naţionalişii din Partidul Libertăţii (FPOe) se bucură de cea mai mare popularitate şi au depăşit partidele tradiţionale austriece. De altfel, conservatorii cancelarului Karl Nehammer se află abia pe locul al treilea în preferinţele electoratului. Cu 26 la sută, Partidul Libertăţii se află pe primul loc, devansându-i pe social-democraţii din SPOe, cotaţi cu 24 la sută, şi pe conservatorii din OeVP, care au 22 la sută. Citește și: Der Standard, Austria: OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Investițiile în Neptun Deep, estimate la 4 miliarde euro NEOS, un partid cu orientare liberală, relativ nou în peisajul politic austriac, şi Verzii, care sunt parteneri minoritari la guvernare, se află pe locul patru, la egalitate, cu 11 procente.

Primarul Vienei, solidar cu România și Bulgaria Foto: Facebook
Eveniment

Primarul Vienei, solidar cu România și Bulgaria

Primarul Vienei, social-democratul Michael Ludwig, a anunțat, pe Twitter, că este solidar cu România și Bulgaria: „Voi continua să lucrez pentru a mă asigura că acest zid va cădea, iar Bulgaria și România vor deveni parte a zonei Schengen”, a scris el. Primarul Vienei, solidar cu România și Bulgaria „Viena este un oraș cosmopolit, care se bazează pe deschidere, coeziune socială, iar locuitorii ei pun întotdeauna unitatea înainte de diviziune. În lumina ultimelor evoluții, este important pentru mine să iau o poziție ca primar”, a arătat edilul-șef al capitalei Austriei. El a precizat că la Viena trăiesc 45.000 de persoane cu „rădăcini românești” și 20.000 cu rădăcini bulgare. „Ei joacă un rol important în economia, cultura și societatea noastră. Apreciez realizările românilor și bulgarilor, care au rol important în economia și cultura Austriei“, a scris Ludwig. Oficialul amintește și că instituțiile Uniunii Europene au verificat riguros și au ajuns la concluzia că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile pentru a fi primite în spațiul de liberă circulație, prin urmare, „este important ca toate piedicile în calea călătoriilor dintre țările noastre să fie reduse”. Die @Stadt_Wien ist als Weltstadt für ihre Offenheit bekannt. Von daher ist es für mich als Bürgermeister wichtig, meine Position zu den aktuellen Entwicklungen betreffend einem zukünftigen Schengen-Beitritt von Bulgarien und Rumänien auch offen darzulegen. pic.twitter.com/46eLtaqk2o— Michael Ludwig (@BgmLudwig) December 16, 2022 Primarul Vienei afirmă în scrisoarea sa că a simțit că trebuie să ia atitudine și că zidul care separă cele două țări trebuie să cadă: „Ca metropolă, Viena reprezintă solidaritatea socială și vienezii pun pe primul loc colaborarea, nu separarea. Voi continua să lucrez pentru a mă asigura că acest zid va cădea, iar Bulgaria și România vor deveni parte a zonei Schengen în viitor. Întrucât nu este posibil ca într-o Europă unită să îndepărtezi alte țări pentru motive politice interne”, a transmis primarul Michael Ludwig. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită

Schengen în 2023, doar în februarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Schengen în 2023, doar în februarie

Schengen în 2023, doar în februarie. Consiliul European care urmează să fie convocat în prima decadă a lunii februarie la Bruxelles este considerat un "moment crucial" în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen în anul 2023, au precizat surse guvernamentale pentru Agerpres. Schengen în 2023, doar în februarie Conform surselor citate, următoarea şansă de a pune pe agenda Consiliului JAI aderarea României la Schengen este în luna februarie la Consiliul European, unde unul din subiectele de pe agendă urmează să fie cel legat de migraţia ilegală. Aceleaşi surse au subliniat că, în măsura în care preşedinţia suedeză nu va accepta discutarea subiectului extinderii spaţiului european de liberă circulaţie, o decizie în privinţa admiterii României în Schengen în anul 2023 este puţin probabilă. Citește și: Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena: Ultima oară când am procedat așa, după fraudarea alegerilor din Belarus. Plus: Organizațiile evreiești ne-au susținut în Austria "Intuitiv, dacă preşedinţia suedeză nu va accepta extinderea, şansele ca decizia să mai fie luată în anul 2023 sunt foarte mici", au transmis aceleaşi surse. Cât priveşte poziţia Austriei, sursele citate au precizat în privinţa retrimiterii ambasadorului României la Viena la post că acest lucru se va întâmpla în măsura în care Austria va da semnale pozitive pe tema aderării României la Spaţiul Schengen. Olanda nu dă șanse Bulgariei așa repede Pe de altă parte, premierul olandez. Mark Rutte, vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Acesta a declarat joi pentru Euractiv că Sofia mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. „Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ”, a declarat Rutte. Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Cum România și Bulgaria sunt evaluate la pachet în privința Schengen, pare imposibil ca vreuna din cele două țări să prindă zona de liberă circulație anul viitor.

Presa din Austria, critici dure către Nehammer  Foto: Facebook
Eveniment

Presa din Austria, critici dure către Nehammer

Presa din Austria continuă să aducă critici dure către cancelarul Karl Nehammer, după ce acesta a respins primirea României în spațiul Schengen. La cinci zile de la această controversată decizie, mass-media din Austria continuă să publice comentarii care atacă executivul de la Viena. În plus, presa austriacă arată că responsabilitatea pentru numărul mare de migranți ilegali o au Ungaria și Serbia, guvernate de amicii politici ai lui Nehammer, premierul Viktor Orban și președintele Aleksandar Vucic. Nehammer packelt und kuschelt mit Orban, der schamlos Asylsuchende nach Österreich durchwinkt - und watscht Bulgarien und Rumänien dafür. Jedes Staubflankerl ist intelligenter als ÖVPler. https://t.co/fHxcJUvso3— Sonja M. Lauterbach (@SolautSonja) December 11, 2022 Presa din Austria, critici dure către Nehammer „Cu dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la zona Schengen, guvernul austriac a făcut un pas fatal: s-a izolat în UE și a înstrăinat doi parteneri din UE (…) Din acest motiv, recenta întâlnire ciudat de prietenoasă a cancelarului Nehammer cu președintele sârb Vucic și prim-ministrul Ungariei Orbán la Belgrad acționează ca o palmă suplimentară pentru România. Majoritatea solicitanților de azil vin în prezent în Austria prin Serbia și Ungaria. Vucic a atras în primul rând indienii cu zboruri fără viză, în timp ce Orbán le-a făcut semn către Austria și Germania. Și, din moment ce Austria a fost de acord cu intrarea Croației în Schengen, argumentul că nu se dorește extinderea unui sistem (Schengen) care nu funcționează (…) pare neplauzibil”, scrie Otmar Lahodynsky, în Die Presse. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil „Bulgaria și România nu sunt de vină” „Blocada Schengen este o farsă. Aproape totul în decizia guvernului austriac de a bloca aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este greșit. Bulgaria și România pur și simplu nu sunt de vină pentru numărul mare de solicitanți de azil din Austria, așa cum arată și cifrele agenției UE de protecție a frontierelor Frontex. Această decizie este greșită și dezastruoasă mai ales în marele concert al politicii UE. Dacă ratați solidaritatea și acțiunea empatică la nivelul UE din partea austriacă, atunci ar trebui cel puțin să puteți folosi argumente raționale și faptice pentru a urma o politică care să maximizeze interesele Austriei și să nu le ruineze cu sfidarea populistă”, arată politologul Vedran Džihić, în Der Standard. „Gabriel Felbermayr, directorul Institutului de Cercetare Economică (Wifo), a împărtășit sâmbătă într-un tweet preocupările economice legate de vetoul Schengen al Austriei: «Schengen facilitează comerțul cu bunuri și servicii; efectele pozitive pentru Austria sunt măsurabile și mari (2% din PIB). 1000 de euro pe cap de locuitor pe an, câștiguri de eficiență. Aglomerația la frontierele interne este costisitoare și inutilă»”, scrie Volksblatt, care arată că veto-ul austriac va afecta economia acestei țări.

Austria a susținut România în Schengen (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Eveniment

Austria a susținut România în Schengen

Austria a susținut România în Schengen. Cel puțin până de curând. Partea austriacă nu a semnalat, înainte de 18 noiembrie, că s-ar opune aderării României la Schengen, au declarat, pentru Agerpres, surse guvernamentale. Austria a susținut România în Schengen Sursele au precizat că, dimpotrivă, între iulie 2021 şi noiembrie 2022, au existat aproape 30 de contacte în care partea austriacă fie a arătat că susţine aderarea Romaniei la Schengen, fie a apreciat colaborarea poliţienească şi la nivel de frontiere dintre cele doua state. Ultima declaraţie de susţinere a fost pe 16 noiembrie, la Forumul Salzburg, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Interne la Bucureşti. Inclusiv ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner (foto), reafirma pe 24 ianuarie 2022, cu ocazia unei întâlniri de lucru pe care a avut-o la Viena cu omologul său român, Lucian Bode, sprijinul pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie şi aprecia buna colaborare operativă pe linie de combatere a migraţiei ilegale. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Conform surselor, anterior datei de 18 noiembrie 2022, atunci când ministrul Gerhard Karner a anunţat că Austria nu susţine aderarea României la Schengen, contactele bilaterale indicau o cooperare poliţienească extrem de strânsă şi cu rezultate pozitive, inclusiv în materie de migraţie, nefiind transmis niciun semnal privind existenţa unui flux migratoriu ilegal prin ţara noastră către Austria. De asemenea, partea austriacă nu a transmis pe niciun canal, între 6 iulie 2021 şi 18 noiembrie 2022, că ar fi probleme legate de aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie.

20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Eveniment

20.000 migranți ilegali traversat România spre Vest

Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: acest post susține că ar deține un document care arată că 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest. Documentul ar fi elaborat de guvernul de la Viena, dar, la ora redactării acestei știri, el nu fusese postat pe site-ul Antenei 3 și nici nu apărea în înregistrarea știrii de pe site. 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România „Potrivit documentului în care Austria justifică refuzul de a primi România în Spațiul Schengen, această țară susține că până la finalul acestui an are peste 100.000 de cereri de azil depuse de migranții care au ajuns acolo. De asemenea, în document se mai spune că din România au venit aproximativ 20.000 de migranți, în timp ce prin Bulgaria au trecut aproximativ 35.000 de migranți. Totodată, Austria susține că nu respinge cu desăvârșire aderarea României la Spațiul Schengen, ci mai degrabă vrea o amânare, să se rediscute acest aspect în 2023 și ar avansa și o dată în acel document: vorbea despre jumătatea anului viitor”, arată Antena 3. Însă datele Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, citate de news.ro, susțineau că migranții ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România. Astfel, în primele 9 luni din 2022 s-a înregistrat o creștere a migrației de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, dar în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arătau statisticile citate de news.ro. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Antena 3 mai arată și faptul că PPE, din care face parte și PNL, îl susține pe cancelarul austriac Karl Nehammer. „Manfred Weber, liderul popularilor europeni, a declarat că Austria are nevoie de sprijin și spunea de asemenea și faptul că va beneficia cancelarul austriac de tot sprijinul popularilor europeni pentru a rezolva situația migrației din Austria”, mai arată Antena 3.

Cum a trecut Croatia pe lângă noi Foto: Twitter
Politică

Cum a trecut Croatia pe lângă noi

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro. România a ratat, din nou, primirea în zona Schengen, iar despre adoptarea monedei euro abia se mai discută. Croatia a adoptat deja primul buget în euro, în timp ce-n România bugetul pe 2023 este în stadiul de proiect. Între 1991 și 1995, Croatia a trecut prin mai multe războaie, generic denumite „războiul de independență”, în care peste 15.000 de militari și civili croați au fost uciși sau au dispărut. Numărul răniților este estimat la circa 30.000, iar cel al persoanelor strămutate la 300.000. Starting today, it’s possible to buy Croatian Euro coins.The one Euro coin will have Nikola Tesla on it.100 Kuna buys you EUR 13.Croatia will adopt the Euro as its currency in 2023. pic.twitter.com/KGSl2gAFVy— Visegrád 24 (@visegrad24) December 1, 2022 Cum a trecut Croatia pe lângă noi România a intrat în UE la 1 ianuarie 2007. Croatia a fost primită abia în iulie 2013. Cu toate acestea, țara de la Adriatica a reușit să se integreze mult mai rapid în spațiul european. Și-n ceea ce privește derularea programului de redresare și reziliență, Croatia este cu un pas înainte. Guvernul de la Zagreb a încasat deja primele două tranșe de bani - inclusiv pre-finanțarea - iar cea de a treia tranșă este pe cale de a fi aprobată. România a primit primele două tranșe de bani, inclusiv pre-finanțarea, dar nici măcar n-a depus cererea pentru tranșa a treia - ceea ce Croatia a făcut din septembrie. Ca și România, Croatia a depus cerere de primire în OECD, iar presa de la Zagreb estimează că va fi primită în această structură în 3-5 ani. În ceea ce privește atitudinea față de invazia rusă în Ucraina, Croatia a susținut constant și public Kievul. Zagrebul ar urma, de exemplu, să antreneze militari ucraineni pe teritoriul ei. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Din octombrie 2016, Croatia este condusă de un guvern de centru-dreapta, premier fiind Andrej Plenković, absolvent de drept și fost diplomat. Însă președinte al Croației este social-democratul Zoran Milanović, care, de exemplu, se opune antrenării forțelor ucrainene pe teritoriul Croației.

Mircea Marian
Opinii

Putem înjura Austria, să ne răcorim

Eu nu scriu acest comentariu pentru rinocerii nervoși de pe rețelele sociale, care ar vrea să declarăm război Austriei. Nu scriu nici pentru analfabeții auriști care cer să nu le dăm austriecilor „gazele”. Trebuie să fii complet habarnist să nu știi că OMV are licență de exploatare a gazelor în Marea Neagră și noi, România, ne rugăm de ei să dea drumul mai repede la exploatare. Romgaz nu are nici bani, nici expertiză, să exploateze o resursă aflată extrem de departe de țărm, la adâncime și pe o mare celebră pentru furtunile ei nervoase. Pe austrieci oricum îi doar în cot că niște politruci de Dâmbovița urlă acum la zisele televiziuni de știri și generează isterie doar pentru a ieși ei în față. Uitați-vă pe presa din Austria: subiectul abia apare. Deci, nu scriu cu gândul să opresc turma de rinoceri. O să uite în 2-3 zile, așa cum au uitat și să se răzbune pe uciderea ursului Arthur, altă poveste ridicolă care ne plasează în Belarus, nu în UE. Scriu pentru cei care înțeleg că, în astfel de momente, iei o mică pauză, respiri, te calmezi și, chiar dacă ești convins că Austria poartă principala vină, încerci totuși să identifici și propriile erori. De ce? Nu neapărat ca să tai capete, ci pentru ca data viitoare să nu mai repeți aceleași greșeli. Iar eu unul am o serie de întrebări: Există totuși un flux de migrație ilegală din Serbia prin România spre Ungaria și apoi Austria? Dacă da, care este răspunderea poliției de frontieră? Cine a gândit strategia de comunicare privind eforturile de aderare la Schengen? Fiindcă azi suntem în situația în care am generat frustrare în rândul cetățenilor români și am alimentat discursul AUR. Nu puteam anticipa din timp poziția Austriei? Chiar e așa cum ni s-a spus oficial, că nu aveam nici un semnal? Personal, nu cred asta. Cred că Austria a tăcut fiindcă se baza pe un veto al Olandei, dar când această țară a cedat, a intervenit public și și-a asumat blocarea extinderii spre România și Bulgaria. A existat un task-force inter-instituții care să coordoneze efortul de primire în Schengen? Cine l-a condus, dacă a existat? Eu știu că sunt naiv când aștept ca politicienii să-și pună întrebări, știind că răspunsurile s-ar putea să nu le convină. Este ieftin și sigur să înjurăm Austria, să nu regretăm nimic și să mergem mai departe cu aroganță, repetând aceleași gafe. Dar vom plăti acest eșec, dublat de isterie naționalistă. Vom plăti fiindcă alimentăm exact propaganda antri-europeană- „România e colonie” - a lui Putin și a agenților săi. Ar trebui să ne oprim înainte de a face un rău mai mare decât ratarea Schengenului.

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen Foto: Twitter
Eveniment

România și Bulgaria nu acceptate în spațiul Schengen

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen: au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. În cadrul unui vot separat, s-a decis primirea Croatiei în spațiul Schengen. Această țară, care a fost primită în UE în iulie 2013, va adopta din 2023 și moneda euro. România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen "Voi vota astăzi împotriva extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Cred că acest pas este greșit. Avem un sistem care, din multe puncte de vedere, nu funcționează și care s-ar înrăutăți și mai mult. În Austria avem peste 100 000 de treceri ilegale de frontieră în acest an, dintre care 75 000 nu sunt înregistrate. Acesta este un indiciu că sistemul nu funcționează în acest moment. În prezent, avem controale la granița cu multe țări europene - Austria spre Ungaria, Germania spre Austria, Republica Cehă spre Slovacia. Aceasta este o dovadă în plus că sistemul nu funcționează la multe capete. Cred că, din motive de securitate, ar fi greșit să extindem sistemul în acest moment", a explicat, în această dimineață, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Citește și: Argumentele „tehnice” ale Austriei, prezentate miercuri noaptea de Internele de la Viena: date lipsite de claritate, mesaje politice împotriva Bulgariei și României Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi în debutul ședinței de guvern că ”înțelegem cu toții că există o problemă cu migrația, dar trebuie să găsim împreună soluții. Avem nevoie ca și Austria să înțeleagă că e o nevoie de o soluție atât tehnică, dar mai ales politică”.

Germania și Luxembrug amenință că vor bloca Croația
Politică

Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația

UPDATE 15.30: În JAI s-a votat pentru primirea Croației în spațiul Schengen. Ar urma votul pentru România și Bulgaria. BREAKING: EU countries have now voted in favour of Croatia’s bid to join the border-free Schengen area.That vote was separated from the ones for Bulgaria and Romania.I understand those votes will return a negative result.Croatia will enter Schengen starting from 1.1.2023.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Discuțiile din Consiliul JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, iar Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația, care era sigură că va intra în spațiul Schengen, susțin surse de la Bruxelles. Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația Germania și Luxemburg presează Austria să accepte România în spațiul Schengen. Se pare că varianta ca și Croația să fie blocată până la un acord cu România a venit de la Luxemburg. NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for ??????.They’re now breaking up for separate negotiations.I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Austria a cerut la prima intervenție o amânare a votului pe extinderea Schengen pentru un alt Consiliu JAI, potrivit surselor G4Media. România vrea însă ca votul să aibă loc joi, potrivit surselor citate. Înaintea reuniunii Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a confirmat substratul politic al opoziției manifestate de Austria față de intrarea Romîniei în Schengen. "Puținele îndoieli care rămân în privința intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei și Regatului Țărilor de Jos, sunt de ordin politic", a spus Schinas. Austria is vetoing Bulgaria’s and Romania’s Schengen accession at today’s EU Summit but they don’t object to Croatia joining though.The Austrians say they are vetoing due to illegal migration to AustriaApparently, they think the Western Balkans Migration Route looks like this pic.twitter.com/ySy6DNULbb— Visegrád 24 (@visegrad24) December 8, 2022 Tot înaintea ședinței Consiliului JAI, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a reconfirmat tranșant că va vota împotriva primirii României și Bulgariei. Economia României pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu. Acesta mai transmite Austriei "să plătească pierderile economice ale României, dacă exersează pe UE egouri politice". Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

Argumentele „tehnice” ale Austriei Foto: Ministerul de Interne al Austriei
Eveniment

Argumentele „tehnice” ale Austriei

Argumentele „tehnice” ale Austriei care ar susține veto-ul la primirea României în spațiul Schengen au fost prezentate miercuri noaptea într-un comunicat al ministerului austriac de Interne, citat de Der Kurier. Însă datele sunt lipsite de claritate, ele fiind dublate de afirmații politice. Documentul nu spune nimic despre situația din Croația sau Ungaria. Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României Argumentele „tehnice” ale Austriei Iată datele, așa cum reies din comunicatul citat de Der Kurier: „Românii se află pe locul patru în topul celor 10 naționalități ale cărăușilor din Austria. În comparație cu Ungaria, România este considerată a fi o graniță destul de ușor de trecut și, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia către Ungaria”. Nu se precizează ce alte naționalități sunt pe primele trei locuri și care este exact numărul cărăușilor români prinși de autoritățile austriece. Bulgaria și România au fost, de asemenea, menționate frecvent în sondajele printre refugiați, ca rute de tranzit. Potrivit acestora, 78% dintre afgani numesc Bulgaria drept prima țară din UE pe care au tranzitat-o, la fel și două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre oamenii din Bangladesh declară că au călătorit prin România. Din nou, lipsesc cifrele brute care să arate câți din cei circa 100.000 de emigranți ilegali ajunși în Austria sunt din Bangladesh. Autoritățile din Austria spun că au verificat datele de pe 400 de telefoane mobile, dar nu oferă detalii despre informațiile acumultae, ci spun doar că ele demonstrează că Bulgaria și România sunt rute de tranzit. „Proporția migranților care intră în Austria prin Grecia din regiunea Balcanilor de Vest este de 20%. Aceștia sunt în principal oameni din Pakistan, Somalia și Bangladesh. 40% provin din Turcia prin Bulgaria, în principal oameni din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt și Somalia. Alți 40 la sută intră în regiunea balcanică cu avionul, fără viză, în special indieni, turci și cetățeni din Bangladesh. Ruta ulterioară prin România este, de asemenea, importantă pentru zborurile care sosesc prin Belgrad. Acestea sunt cu greu înregistrate, dar 61 la sută din toate accesările din baza europeană de amprente Eurodac din țările India, Turcia și Bangladesh au fost înregistrate în România”, mai arată articolul din Der Kurier. Informațiile din articol apar doar în Der Kurier, care nu postează un link către comunicatul Internelor din Austria.

România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Politică

România are încă patru soluţii pentru intra în Schengen

În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen, susține europarlamentarul PSD Victor Negrescu. El a fost ministru pentru afaceri europene între iunie 2017 și noiembrie 2018, în perioada în care PSD guverna sub conducerea lui Liviu Dragnea. România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Potrivit acestuia, "varianta 1 este ca ţara noastră să solicite menţinerea subiectului pe ordinea de zi şi să insiste ca discuţia să aibă loc în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie unde putem încerca, cum au făcut-o şi alte state în trecut, să presăm Austria să ne susţină". "Varianta 2 presupune ca România, cu suportul preşedintelui Consiliului European şi al preşedinţiei cehe la Consiliul UE, să pună tema pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 15 - 16 decembrie şi să insiste pentru un vot pozitiv. Preşedinţia cehă şi Bulgaria depun deja eforturi în acest sens", a scris Negrescu, miercuri, pe Facebook. El spune că "varianta 3 ar fi ca România să preseze pentru stabilirea unei date certe când acest subiect ar putea figura pe ordinea de zi a JAI sau pentru o intrare în spaţiul Schengen diferită de a Croaţiei, după eventuala parcurgere a unor etape suplimentare de evaluare, generate de posibila decuplare de Bulgaria". Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații De asemenea, conform eurodeputatului, "varianta 4 este ca ţara noastră să apeleze la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI. Este o variantă care ar dura mai mult timp până la finalizare".

Austria refuză accesul României în Schengen (sursa: Facebook/Gemeng Schengen)
Internațional

Austria refuză accesul României în Schengen

Austria refuză accesul României în Schengen. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat marţi, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite. Austria refuză accesul României în Schengen "Ministrul de Interne a spus clar: Austria nu este de acord cu extinderea (spaţiului Schengen) cu România şi Bulgaria. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali neînregistraţi în Austria. Asta înseamnă că au trecut graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară fără ieşire la mare, cum este Austria. Trebuie să răspundem mai întâi acestor întrebări legate de securitate", a spus Nehammer. La rândul său, premierul olandez Mark Rutte a afirmat, tot la Tirana, că este în favoarea aderării Croaţiei şi României la Schengen, însă deocamdată nu şi a Bulgariei. "Am fost reticenţi în ceea ce priveşte aderarea Croaţiei, României şi Bulgariei la Schengen. În cazul Croaţiei şi României am reuşit să ajungem la un . În ceea ce priveşte Bulgaria, la acest moment, nu este vorba de un , ci de un . Avem nevoie de mai mult timp, din două motive: o nouă evaluare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a Mecanismului de Verificare Schengen", a declarat Rutte în marja aceluiaşi summit, conform site-ului bulgar de ştiri BNR şi agenţiei italiene de presă ANSA. Resemnare în Bulgaria Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus că Sofia are şanse mari să adere la Schengen anul viitor şi că acest lucru "depinde în mare măsură" de ea. "Ştiu acest lucru din discuţiile cu cele două ţări care încă ezită (Olanda şi Austria - n.r.). Vom continua să lucrăm la toate nivelurile diplomatice, dar trebuie să ne facem treaba şi în Bulgaria. De aceea, fac apel la toate partidele politice să nu politizeze subiectul, să nu îl folosească în dispute personale între liderii de partide", a afirmat şeful statului bulgar, conform agenţiei bulgare de presă BTA. Iohannis vorbește fără să spună ceva Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea României la Spaţiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi că până la acel moment se poartă negocieri. "Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului - în format JAI - de miniştri de Interne şi de Justiţie, acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi", a spus şeful statului, marţi, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest de la Tirana. Bode insistă cu migrația Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României, a precizat marţi ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Acesta a reiterat că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. "În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar şi poate, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei", a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook. Lucian Bode a menţionat că, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii celor două ministere de Interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale prezentate, referitoare la migraţie, rute, returnări, înregistrarea migranţilor în sistemele europene, au fost confirmate de partea austriacă. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei "I-am reamintit omologului austriac Gerhard Karner faptul că: la întrevederea noastră din februarie 2022 a susţinut ferm aderarea României la spaţiul Schengen; în timpul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România; Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat încă din cadrul primelor reuniuni că una din priorităţile sale este extinderea spaţiului Schengen; rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive şi au arătat fără echivoc că ţara noastră este pe deplin pregătită să adere la spaţiul Schengen; Austria şi-a însuşit oficial declaraţia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spaţiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucureşti din 16 noiembrie 2022. Îmi menţin afirmaţia fermă că România este pregătită şi merită să adere la spaţiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spaţiul Schengen. Funcţionarea spaţiului Schengen depinde în primul rând de voinţa statelor membre de a coopera şi colabora eficient şi solidar", a subliniat ministrul Afacerilor Interne. Comisia Europeană ne susține Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc "în totalitate toate cerinţele" pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, în pofida faptului că unele ţări se opun. Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas le-a transmis, într-o conferinţă de presă, statelor membre care "se îndoiesc" de evaluarea Comisiei Europene privind eligibilitatea în special a Bulgariei şi României de a intra în Schengen că includerea lor va duce "în fapt la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine". "Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (...) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune" din punct de vedere calitativ, a insistat Schinas. Oficial, ne merge bine Vicepreşedintele executivului european a răspuns în acest mod la rezervele formulate de Austria şi Suedia la aderarea Bulgariei şi României şi la anunţul Regatului Ţărilor de Jos că va bloca prin veto aderarea Bulgariei. Schinas a subscris "în totalitate" la afirmaţia comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson, care a apreciat că cele trei ţări îndeplinesc "pe deplin" cerinţele pentru a se alătura spaţiului Schengen. "Atât Bulgaria, cât şi România şi Croaţia au fost analizate în detaliu şi rezultatul este că îndeplinesc toate criteriile pentru a face parte din Schengen", a declarat Johansson, care a adăugat că, la cererea "unor state membre" care aveau "unele îndoieli" cu privire la Bulgaria şi România, a fost trimisă o misiune de "experţi la nivel înalt" pentru a elabora un raport. "Evaluarea (misiunii - n.r.) este că Bulgaria îndeplineşte chiar mai multe (criterii - n.r.) decât o făcea cu prilejul primei evaluări. Atât Bulgaria, cât şi România au crescut nivelul de protecţie la frontierele externe", a dat asigurări comisarul european. Johansson a subliniat că, prin urmare, "pe masa Consiliului (Afaceri Interne - n.r.) de joi se vor afla toate rapoartele care arată clar că atât România, cât şi Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale (spaţiului) Schengen. Şi acesta sper să şi fie rezultatul votului de joi", a insistat ea. Unanimitate Comisia Europeană a recomandat acceptarea în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei, dar pentru aceasta este nevoie de unanimitate în rândul miniştrilor de Interne ai UE. România şi Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007, iar aderarea lor la spaţiul Schengen a fost abordată până în prezent în tandem, însă Austria şi Suedia au exprimat rezerve la intrarea ambelor ţări, invocând probleme cu corupţia şi crima organizată. Din cele 27 de state membre ale UE, Bulgaria, România, Croaţia, Cipru şi Irlanda nu fac parte actualmente din spaţiul Schengen, la care au aderat patru ţări non-UE (Liechtenstein, Islanda, Norvegia şi Elveţia).

Simion declară că România importă uraniu de la talibani Foto: Facebook George Simion
Politică

Simion declară că România importă uraniu de la talibani

Președintele AUR, George Simion, declară ferm că România importă uraniu de la talibani, după ce a fost închisă mina de la Crucea. În realitate, România importă uraniu din Kazahstan, dar și din Canada. Simion a făcut această declarație, comparabilă cu celebrele gafe ale Vioricăi Dăncilă, la postul B1 TV. Mai mult, când moderatorul emisiunii i-a atras atenția că ar fi vorba de Kazahstan, președintele AUR nu s-a lăsat și a repetat „Afganistan”. Simion declară că România importă uraniu de la talibani Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir pe B1 TV. Liderul AUR a susținut că guvernanți au „atentat la siguranța națională”, întrucât au închis mina de uraniu de la Crucea, din județul Suceava, iar acum am ajuns să depindem de importuri. Iată cum a decurs dialogul, potrivit transcrierii site-ului B1 (discuția pe acest subiect începe la minutul 1.10 din înregistrarea video de pe acest site): George Simion: Acuma cumpărăm (uraniu) din Afganistan și din Canada! Răzvan Zamfir: Stați o secundă… De unde cumpărăm??? Simion: Din Afganistan și Canada! Zamfir: Cumpărăm… de la talibani??? Simion: Da! La acest moment al discuției, a intervenit consilierul ministrului Energiei, Alexandru Macoveiciuc, care a explicat că, de fapt, importurile de uraniu provin din Kazahstan: „Cred că dl Simion vrea să spună «Kazahstan», dar știți cum e… toate «stan»-urile se confundă între ele la un moment dat”. Însă, deși în studio moderatorii erau evident amuzați, președintele AUR nu abandonează. Zamfir: Domnu Simion, Kazahstan sau Afganistan, că-i o diferență și între Coreea de Nord și Coreea de Sud... Simion: Și din Afganistan, și din Kazahstan, și din Canada. Zamfir: Din Afganistan? E importantă informația asta. Se importă uraniu de la talibani? Simion: Da, pentru că noi am închis mina de la Crucea. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră