Economie
România poate obține lejer renegocierea PNRR
România poate obține lejer renegocierea PNRR. Creat în iulie 2020, fondul UE de redresare europeană post pandemie, în valoare de 723,8 miliarde de euro, este cel mai mare "pot" pe care Uniunea Europeană l-a creat vreodată.
Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online
Scopul a fost de a (re)construi o Europă mai puternică, de la economie, la ecologie și de a sprijini statele membre pentru realizarea unor reforme ambițioase care să consolideze Uniunea.
Sfânta treime a culiselor politice
Însă culisele acestor reforme arată altă realitate. În primul rând, a existat o mare lipsă de transparență asupra proiectelor înaintate, pentru evaluare, Comisiei Europene. În al doilea rând, mai multe state membre au recurs la "trucuri".
Fie au propus în PNRR-uri ținte care, de fapt, transpuneau directivele UE în legislația națională, directive care trebuia oricum să fie implementate, în caz contrar, existând riscul unor amenzi (Bulgaria, Croația, Cipru, Italia, Lituania, România, Slovacia și Spania), fie au menționat ținte care fuseseră deja bifate (cazul Germaniei).
În al treilea rând, Regulamentul Parlamentului European pentru accesarea Fondului pentru redresare și reziliență (emis în 21 februarie, 2021) este, în același timp, și ferm și maleabil - celebrul Articol 21 (invocat azi de politicienii români), este cheia pentru o posibilă renegociere a PNRR-urilor, astfel încât banii, chiar nefolosiți, să nu se piardă.
O uniune a tăcerilor
Potrivit unei investigații jurnalistice, statele membre ale UE și Comisia Europeană au negociat cu ușile închise cum să cheltuiască cei 723,8 miliarde de euro ai fondului de recuperare și reziliență, refuzând să dezvăluie presei sute de documente.
În iulie 2021, Hans-Martin Tillack, jurnalist de investigație al WELT, a cerut acces la toate documentele privind evaluarea planului german. După o tergiversare de câteva săptămâni, Comisia a spus că nu-i poate furniza documentele solicitate, fără "consultarea statelor membre relevante".
În același an, în luna august, jurnalistul Attila Biro a solicitat Comisiei europene documente referitoare la evaluarea planului românesc. Pe 19 noiembrie, a primit un răspuns negativ, Comisia argumentând că dezvăluirea acelor documente ar amenința "climatul de încredere reciprocă" cu autoritățile române și ar "încorda relațiile de lucru" dintre Bruxelles și București. Potrivit oficialilor UE, autoritățile române s-au opus dezvăluirii a 168 de documente. Comisia a transmis totuși câteva documente (anonimizate) care conțineau, în mare, doar mailuri care descriau procedurile birocratice.
Pentru Danemarca, Comisia a respins divulgarea a 35 de documente în baza aceluiași argument: "Ar încorda relațiile de lucru dintre Comisia Europeană și autoritățile naționale daneze".
Spania, unul dintre cei mai mari benefiari ai granturilor (aproximativ 70 de miliarde de euro), a trimis la Bruxelles peste 2.200 de dosare – întrebați fiind dacă cele 25.000 de pagini au fost citite, ca parte a evaluării planului spaniol, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a răspuns evaziv: "Putem confirma că a fost dedicată o perioadă semnificativă de timp acestui exercițiu, timp de câteva săptămâni, implicând mai mulți membri ai personalului.".
În Finlanda, guvernul a făcut publice peste 1.000 de documente, în mare parte prezentări și e-mailuri, însă abundența documentelor a ascuns de fapt ce era mai important: agenda grupului de coordonare al planului finlandez, lipsind atât procesele verbale ale întâlnirilor (pregătirea planului, calendarul, liniile directoare), cât și înregistrările videoconferințelor sau apelurilor dintre Helsinki și Bruxelles.
În Ungaria, cererea jurnaliștilor de a accesa documentele nu a primit nici măcar confirmare de primire, cu atât mai puțin accesul la documentele solicitate. Iar în Franța, unde Ministerul Economiei a publicat în mod proactiv detalii despre planul francez într-un stadiu incipient, cererea de a avea acces direct la documente s-a lovit de tăcere.
România poate obține lejer renegocierea PNRR
Țările care au dorit să acceseze fondurile Uniunii Europene au elaborat planuri naționale specifice, în care s-au angajat pe drumul unor reforme ambițioase, detaliate în calendare concrete de realizare. Însă, practica a demonstrat că nu toate au ținut pasul cu promisiunile făcute inițial. Totuși, pierderea banilor nu este atât de ușoară, căci Regulamentul Parlamentului European pentru accesarea Fondului pentru redresare și reziliență (emis în 21 februarie, 2021) vine la pachet cu un colac de salvare.
Este vorba despre Articolul 21, potrivit căruia statele membre, care din motive obiective nu și-au putut îndeplini promisiunile inițiale, pot propune un plan de redresare și reziliență modificat sau chiar unul nou.
Modificarea planului de redresare și reziliență, inclusiv etapele și obiectivele relevante, se poate face în cazul în care acesta nu mai poate fi atins "din cauza unor circumstanțe obiective".
Metodologia operandi
În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru în cauză justifică o modificare a planului relevant de redresare și reziliență, Comisia evaluează planul de redresare și reziliență, modificat sau nou, și face o propunere pentru o nouă decizie de punere în aplicare, în termen de două luni de la depunerea oficială a cererii.
Cu alte cuvinte, nu există o grilă standard pentru implementarea strictă a PNRR-urilor, ci Comisia Europeană discută, de la caz la caz, cu statele membre. Într-un raport publicat în septembrie 2022, Curtea de Conturi Europeană a criticat această situație, pledând pentru o metodologie clară de calculare a penalităților, în cazul neîndeplinirii țintelor, astfel încât fiecare stat să fie tratat în mod egal.
Italia, o mică problemă de 19 miliarde de euro
Italia este cel mai mare beneficiar al Fondului UE de redresare post-COVID, însă dificultățile de a gestiona resursele Fondului de Recuperare au devenit incontestabile pe 27 martie a.c., când Comisia Europeană a decis să amâne cu o lună plata celei de-a treia tranșe a planului, în valoare de 19 miliarde de euro, solicitând clarificări cu privire la eforturile Romei de a îndeplini "țintele și jaloanele" necesare pentru a debloca bani.
Italia și Comisia Europeană "au convenit să prelungească faza de evaluare cu o lună pentru a permite serviciilor Comisiei să își finalizeze activitățile tehnice de verificare", după cum a declarat biroul premierului italian, Giorgia Meloni. Tranșa de 19 miliarde de euro are legătură cu 55 de obiective și etape propuse în PNRR-ul Italiei.
Pentru a obține o oarecare flexibilitate, ministrul Afacerilor UE, Raffaele Fitto, a declarat că guvernul este în discuții cu Bruxelles-ul pentru a modifica unele proiecte din planul său inițial de redresare, pe care acum își dă seama că nu le poate finaliza până în 2026. Acestea ar fi înlocuite cu programe mai puțin ambițioase, dar care pot fi finalizate la timp, în timp ce proiectele propuse inițial ar putea fi finanțate din fonduri separate ale Uniunii Europene, care pot fi cheltuite până în 2029.
Germania a refuzat reforma pensiilor
Potrivit unui document european emis la începutul anului 2023, Germania va beneficia de o renegociere a PNRR-ului.
Guvernul federal a dorit, de fapt, să solicite o plată inițială de 4,1 miliarde de euro încă de la jumătatea anului 2022 - ca parte a sumei totale de 25,6 miliarde de euro, dar pentru că Germania nu a atins obiectivele convenite, Comisia UE ar fi trebui să reducă suma transferului.
Pentru a evita acest lucru, Berlinul a solicitat Bruxelles-ului, în data de 9 decembrie, o modificare oficială a planului de cheltuieli german, invocând Articolul 21 din Regulamentul UE, considerând că planul inițial nu mai e parțial realizabil din cauza unor "circumstanțe obiective".
Unul dintre obiectivele din planul inițial care nu a fost atins a fost legat de producția de vaccin împotriva Covid-19. Guvernul federal s-a angajat să plătească "cel puțin" 712,5 milioane de euro producătorilor de vaccinuri - doi dintre ei ar fi trebui să ajungă cel puțin în stadiul testului de aprobare. Dar, în timp ce Biontech (Mainz) a primit aprobarea pentru vaccinul său la sfârșitul anului 2020, al doilea candidat german, compania din Tübingen, Curevac, și-a retras cererea de aprobare în toamna anului 2021. Astfel, în loc de peste 712 milioane, Germania a plătit companiilor farmaceutice un total de doar 591 milioane euro.
Totuși, potrivit modificărilor solicitate, Germania nu va pierde bani, ci doar îi va reloca.
Berlinul s-a angajat să facă reforme deja făcute
În ceea ce privește celelalte angajamente făcute în PNRR, guvernul federal, sub egida comună a cancelarului de atunci, Angela Merkel, și a ministrului de Finanțe Olaf Scholz, a inclus obiective care fuseseră deja atinse - cum ar fi "intrarea în vigoare a liniilor directoare de finanțare pentru mașini electrice", bifată la sfârșitul anului 2020.
Mai mult de jumătate din condițiile - 23 din 37 - pentru prima tranșă de plată pentru Germania fuseseră deja îndeplinite când Consiliul de Miniștri al UE a aprobat programul de la Berlin, în iulie 2021.
Potrivit documentelor obținute de WELT negocierile preliminare asupra planului german de reconstrucţie au fost făcute "ca la piață": Bruxelles-ul a încurajat Berlinul să facă promisiuni mai ambițioase, în special în domeniul dezvoltării vaccinurilor - tocmai acele promisiuni care mai târziu nu au fost respectate. În ceea ce privește sugestia de a introduce în planul de redresare și reforma pensiilor, aceasta a fost refuzată de oficialii germani – motivând că anul 2021 era an electoral.
Ungaria, strânsă cu ușa statului de drept
După ce la finalul anului trecut Comisia Europeană a recomandat înghețarea a 13 miliarde de euro din fondurile UE pentru Ungaria, deoarece Budapesta nu își îndeplinise angajamentele de a respecta statul de drept european, în aprilie 2023, ministrul ungar al Justiţiei, Judit Varga, a anunţat că s-a ajuns la un "acord tehnic" cu Comisia Europeană, spunând că speră într-o deblocare a fondurilor europene în lunile următoare.
Potrivit Politico, acest acord tehnic s-a referit la reforma judiciară. Dacă va fi adoptată, Budapesta ar putea primi aproximativ 13,2 miliarde de euro de la Bruxelles. În discuție este independența justiției, despre care oficialii UE susțin că a fost împiedicată de guvernul prim-ministrului Viktor Orbán.
"Dacă problema independenței sistemului judiciar este soluționată, se deblochează marea majoritate a programelor de coeziune", a declarat săptămâna trecută comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn.
Trei oficiali UE au declarat pentru Politico, sub condiția anonimatului, că, de fapt, Comisia a dat undă verde preliminară reformelor propuse săptămâna trecută.
Veto, asul din mâneca lui Orbán
Însă dacă lupta dintre Budapesta și Bruxelles-ul se duce pe frontul problemelor statului, Orbán ar putea să pună presiune pe Bruxelles prin exercitarea dreptului de veto asupra unor decizii cheie, o tactică de obstrucție pe care a aplicat-o cu succes în trecut. Puterea de veto a Budapestei frânează deja candidatura Suediei de a adera la alianța NATO, care necesită un vot unanim. Alte decizii viitoare, care necesită unanimitate, includ noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Hahn a fost marți la Budapesta pentru a discuta despre revizuirea bugetului cu guvernul lui Orbán.
Dacă reforma este adoptată, aceasta ar fi considerată o victorie pentru guvernul lui Orbán.
"Acordul tehnic dintre Comisie și guvernul maghiar cu privire la reformele judiciare conține măsuri pozitive pentru a consolida o justiție independentă, dar procesul în care acestea sunt supuse la vot în parlamentul maghiar încalcă regulile legislative și reperele cheie ale UE în materie de transparență și legiferare", a declarat Márta Pardavi, copreședintele Comitetului Helsinki din Ungaria, pentru publicația citată.
România nu vrea bani, nu vrea valută, vrea pensii 100%
Recent, Victor Negrescu a declarat despre renegocierea PNRR: "Actualul regulament european, modificat ca urmare a unui demers pe care l-am făcut chiar eu, în calitate de eurodeputat, permite aceste modificări ale Planurilor de Redresare și Reziliență. Sunt mai multe state europene care fac acest lucru, adică își modifică Planurile de Redresare și Reziliență, ca urmare a schimbării contextului, vorbim aici de creșterea inflației, de impactul generat de războiul din Ucraina și în consecință evident și România intenționează să facă astfel de modificări, pentru că vorbim de noi provocări și de o nouă situație.".
Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo
Renegocierea PNRR vizează în special eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii și înlocuirea proiectului magistralei de metrou Gara de Nord - Filaret cu magistrala de metrou spre aeroportul Otopeni.
Modificările implică o tăiere de 2,1 miliarde euro față de suma alocată inițial de Bruxelles României, dintre care un miliard ar fi fost destinat reformelor din domeniul sănătății. Pierderea e însă negată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: "Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții.".
România mai bagă o fisă: REPowerEU
De fapt, tentația majoră a guvernului român este de a accesa noul proiect al Uniunii Europene, REPowerEU, un plan de măsuri menit să crească independența de combustibilii fosili din Rusia și care ar aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro, cu o prefinanțare de 20%.
"Imediat ce va fi aprobat planul, fiecare stat va primi o prefinanţare de 20%. Pentru România, vestea bună constă în faptul că în următoarele luni vom avea această prefinanţare de 20%, aproximativ 280 de milioane de euro, care va fi un sprijin important când încă ne aflăm în această situaţie dificilă, cu inflaţie crescută, cheltuieli mari pentru oameni şi pentru întreprinderi", a explicat europarlamentarul Siegfried Mureşan.
Atât pagina MIPE, cât și discursurile politicienilor despre motivele renegocierii PNRR-ului, citează în special din prezentarea acestui proiect, un instrument văzut de țările membre, mai degrabă ca un ajutor de modificare a planurile inițiale.
Franța a depus pe 21 aprilie o cerere de modificare a planului său de redresare și reziliență, motivând că dorește să adauge capitolul REPowerEU.
Astfel, Franța a inclus trei noi reforme și două noi investiții care vizează atingerea obiectivelor REPowerEU, precum și două măsuri existente, care au fost consolidate. Însă modificarea propusă în acest sens prevede, de asemenea, ștergerea a șase investiții din planul inițial și modificarea a 57 de măsuri planificate. O dată cu alocarea subvențiilor din Franța în cadrul REPowerEU (2,3 miliarde de euro), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat la peste 40 de miliarde de euro.
