miercuri 10 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

771 articole
Eveniment

Primele aplicații comune accesarea fondurilor europene

Primele aplicații comune România-Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene: ele vor contribui la dezvoltarea conectivității infrastructurii de transport și vor fi finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility #CEF), anunță Moldopres. Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), finanțarea este destinată pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere Ungheni (RO) - Ungheni (MD) și Albița (RO) - Leușeni (MD). În ceea ce privește primul proiect Ungheni – Ungheni, pe partea română va fi dezvoltată legătura cu infrastructura rutieră existentă în România prin modernizarea DJ249A la un profil de drum național, care va face legătura cu noul pod peste Prut. Această infrastructură va funcționa și după conectarea podului de la Ungheni cu Autostrada A8, ca nod rutier cu drumul național din proximitate. Totodată, în Republica Moldova va fi construită infrastructura de acces între noul pod de la Ungheni și rețeaua de drumuri existentă. Valoarea totală a proiectului este de 66,3 mln de euro, dintre care contribuția Uniunii Europene este de 33,1 mln de euro. Cel de-al doilea proiect vizează punctul de trecere al frontierei Leușeni – Albița, care va fi dotat cu echipamente noi. Totodată, pe partea română va fi reorganizat fluxul de mărfuri care intră în țară, prin extinderea și relocarea Agenției de Cântărire Albița. În paralel, Ministerul Transporturilor din România realizează documentația tehnică pentru un nou pod peste Prut în locul celui existent, cu două benzi pe sens, care, de asemenea, va fi propus spre finanțare din programul CEF. Valoarea totală a proiectului este de 19,6 mln de euro. Citește și: Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”. Despre construcția acestui pod se discută din 2003 Pod strategic, la Ungheni La 13 ianuarie, podul peste Prut de la Ungheni, legătura rutieră între România și Republica Moldova în continuarea Autostrăzii Unirii, a fost avizat la Compania de Drumuri, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. Va fi primul pod între România și Republica Moldova cu patru benzi, iar licitația ar putea fi lansată în primăvară. Costul estimat al proiectului este de 40 de milioane de Euro, podul urmând să fie construit de CNAIR : ,,Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat astăzi devizul general al Podului peste Prut de la Ungheni, obiectiv de investiție ce are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale şi frățești dintre România și Moldova.

Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Foto: Facebook Maia Sandu
Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Internațional

Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac. Migraţia este o problemă cu care Austria se confruntă, pe care România nu a cauzat-o, graniţele noastre fiind sigure, dar la soluţionarea căreia suntem dispuşi să contribuim, însă aşteptăm mai multă deschidere din partea Austriei, a declarat miercuri, la Bruxelles, pentru Agerpres, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE). Aderarea României, pe agenda UE "La dezbaterea din plenul Parlamentului European de săptămâna trecută, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, mi-a dat asigurări că Suedia este pregătită să pună aderarea României la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului UE. Eu i-am cerut public, în discursul meu din plenul Parlamentului European, ca aderarea României să rămână pe agenda UE, iar prim-ministrul mi-a răspuns spunând că înţelege dezamăgirea noastră, a românilor, şi că Suedia este pregătită să pună această chestiune pe ordinea de zi. Aşadar, avem sprijinul Preşedinţiei suedeze (a Consiliului UE)", a spus Mureşan. El a reamintit că, din punct de vede tehnic, România îndeplineşte încă din 2011 condiţiile pentru a intra în Schengen, lucru reconfirmat anul trecut de două misiuni europene independente care s-au deplasat la Bucureşti. "Din punct de vedere politic, România a realizat progrese foarte importante anul trecut, reuşind să convingă 26 din 27 de state membre să voteze pentru aderarea noastră. Vom continua să lucrăm strâns cu toate statele membre, dar şi la nivelul instituţiilor europene astfel încât să ajungem la cele mai bune soluţii pentru gestionarea problemei migraţiei şi să convingem Austria să susţină aderarea noastră. Dar aşteptăm şi din partea Guvernului Austriei, în special din partea prim-ministrului Nehammer, să renunţe la discursul electoral antieuropean. Continuând acest discurs, premierul austriac nu face decât să îngreuneze soluţionarea problemei migraţiei", a continuat europarlamentarul. Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac Acesta s-a referit şi la declaraţiile recente ale cancelarului austriac Karl Nehammer potrivit cărora în prezent spaţiul Schengen este nefuncţional întrucât imigranţii continuă să vină în Europa şi, în acest context, o extindere a Schengen nu ar fi justificată pentru moment. "Când Guvernul Austriei declară că se opune extinderii spaţiului Schengen şi aderării României pretextând că spaţiul Schengen este nefuncţional, uită să spună că fix cu cinci minute înainte votase pentru aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, deci pentru extinderea spaţiului Schengen. Argumentele aduse de prim-ministrul Nehammer în ultimele luni nu au bază concretă, nu sunt susţinute de cifre concrete, reale, au doar scop electoral. Tot cu scop electoral a efectuat şi vizita în Bulgaria. Aşa cum anticipat şi cum am şi declarat public înaintea vizitei, prim-ministrul Nehammer a mers în Bulgaria doar ca să îşi facă campanie electorală în Austria cu banii europeni. Karl Nehammer a declarat în Bulgaria că doreşte să folosim fondurile europene pentru a întări frontiera dintre Bulgaria şi Turcia. Trebuie să îi reamintim cancelarului austriac că Austria a fost unul dintre cele patru state membre ale UE ale căror guverne s-au opus cel mai tare creşterii bugetului european în trecut. Austria a avut întotdeauna drept prioritate doar reducerea bugetului UE şi nu alocarea banilor acolo unde într-adevăr este nevoie", a afirmat eurodeputatul român. Nehammer să spună de unde ia bani Siegfried Mureşan a argumentat că "a solicita ca bugetul UE să facă mai mult şi a lupta în paralel pentru reducerea bugetului este populist". "Nu poţi să ceri mai mulţi bani pe de o parte şi de cealaltă parte să te opui unui buget mai mare. În bugetul actual al UE, toţi banii sunt deja planificaţi. Dacă domnul Nehammer doreşte două miliarde de euro în plus pentru Bulgaria atunci să spună de unde îi obţine. Dacă doreşte creşterea bugetului UE, acesta ar fi un lucru bun, dar este o poziţie contrară cu poziţia pe care Austria a susţinut-o şi continuă să o susţină în toate discuţiile pe buget de la nivel european. Sper ca acest discurs să dispară după alegeri" (din landul Austria Inferioară din 29 ianuarie - n.r.), a accentuat el. Citește și: Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure În opinia sa, nu este normal ca un şef de guvern să decidă întreaga politică europeană a ţării "pornind de la interesele proprii, electorale, referitoare la o singură regiune". "În Uniunea Europeană avem 27 de state membre cu 242 de regiuni. Dacă fiecare prim-ministru ar bloca procesul decizional în Europa ţinând cont doar de interesele electorale pe care le are cu privire la anumite alegeri locale, regionale sau naţionale, nu am mai lua nicio decizie importantă la nivel european", a susţinut eurodeputatul român. Migrația și azilul, în dezbatere Întrebat dacă consideră că planul prezentat marţi de Comisie cu privire la creşterea eficienţei returnării imigranţilor va ajuta la schimbarea poziţiei ţărilor (în special a Austriei) reticente faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, vicepreşedintele grupului europarlamentar al PPE a amintit că migraţia este o prioritate atât a preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene, cât şi a Parlamentului European. "Vom avea o dezbatere săptămâna viitoarea în Parlamentul European pe tema migraţiei şi azilului, în pregătirea reuniunii Consiliului European extraordinar din 9 - 10 februarie. În plus, mâine şi poimâine este programată o reuniune informală a miniştrilor de interne din UE la Stockholm care va avea, de asemenea, pe agendă subiectul migraţiei. De asemenea, Comisia Europeană a prezentat ieri un plan privind returnarea mai eficientă a imigranţilor în afara Uniunii Europene, ca parte a noului Plan European privind Azilul şi Migraţia. Vom lucra pe baza acestui plan în negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind operaţionalizarea sistemului comun al UE pentru returnări, ca una dintre soluţiile la problema migraţiei. Este clar că avem nevoie de o strânsă coordonare la nivel european pentru rezolvarea acestei probleme. Există deschidere, după cum vedeţi, din partea instituţiilor europene să găsim împreună aceste soluţii cât mai repede. În acest sens, România şi-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lucra alături de partenerii europeni, inclusiv Austria, pentru a gestiona situaţia imigranţilor ce sosesc în Europa. Vom sprijini toate soluţiile europene la criza migraţiei. Am spus-o în trecut şi o repet: România nu este sursă a migraţiei ilegale cu care se confruntă Europa. Nu a fost niciodată. Frontierele noastre sunt bine securizate. Avem date de încredere ale instituţiilor europene care confirmă aceste lucruri. Dar, în spiritul valorilor europene ce ne unesc, suntem alături de partenerii noştri care se confruntă cu această problemă", a încheiat eurodeputatul Siegfried Mureşan.

Schengen, închis pentru România și Bulgaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Schengen, închis pentru România și Bulgaria

Schengen, închis pentru România și Bulgaria. Austria îşi menţine veto-ul faţă extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta "nu funcţionează", a afirmat cancelarul Karl Nehammer înaintea unei vizite în Bulgaria, cerând "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe" a UE. Schengen, închis pentru România și Bulgaria "Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, şi, spre exemplu, Germania desfăşoară controale la frontiere cu alte state membre Schengen precum Austria, la fel cum procedează şi multe alte state europene, nu putem extinde acest Spaţiu. Veto-ul Austriei rămâne, de aceea, în vigoare, până când situaţia se va schimba fundamental", a declarat cancelarul Karl Nehammer, potrivit unui comunicat. Acesta precizează că Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner se vor deplasa luni la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Înaintea vizitei, Nehammer a cerut "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi, în fine, măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe". "Bulgaria trebuie să fie în poziţia de a construi o protecţie a frontierei la fel de robustă ca Grecia. Pentru aceasta, trebuie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE", a afirmat cancelarul. Azilul, problema nevralgică "Trebuie să apăsăm şi mai tare pe frână în privinţa azilului, nu doar în Austria, ci în toată Europa", a mai pledat şeful guvernului de la Viena. El doreşte să discute această problemă în Bulgaria şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev cu prilejul vizitei la frontiera bulgaro-turcă. "Bulgaria are nevoie de sprijin rapid şi adecvat pentru protecţia frontierei externe cu Turcia. Gardul de frontieră al Greciei poate servi ca model", a mai spus cancelarul, potrivit comunicatului citat. Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată "că sistemul Schengen este nefuncţional", iar "atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere", consideră Nehammer. CE nu dă bani pentru ziduri și garduri Până acum, Comisia Europeană a refuzat să furnizeze fonduri pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, dorind numai să sprijine infrastructura de la frontieră. În decembrie, Comisia a declarat că revine Bulgariei să decidă ce mijloace foloseşte pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia europeană Frontex este reprezentată în Bulgaria de echipamente şi 137 de angajaţi. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Cancelarul austriac şi ministrul său de Interne reclamă faptul că Bulgaria este lăsată să apere singură graniţa sa externă a UE de aproximativ 240 km cu Turcia, şi fac referire la faptul că imagini video postate pe reţelele sociale arată cât de uşor sunt trecute barierele actuale de la graniţa bulgaro-turcă. Nehammer şi Karner vor ajunge în Bulgaria duminică seara. Luni, se vor deplasa împreună cu preşedintele Radev şi ministrul de Interne, Ivan Demergiev, la frontiera cu Turcia. Cei doi oficiali austrieci mai au programate o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră în apropiere de Elhovo şi, după revenirea la Sofia, o întâlnire cu prim-ministrul bulgar Galab Donev.

Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Foto: Poliția bulgară de frontieră
Eveniment

Numărul imigranților înregistrați de Austria scăzut brusc

Publicația austriacă Die Presse scrie că numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc, de la jumătatea lunii decembrie. Astfel, de la 15 decembrie până în primele zile din ianuarie, reducerea a fost de circa 70%. Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Guvernul de la Viena pune această evoluţie pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria. Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc "mai sigur", cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează „Die Presse”. Grecia eliberează, treptat, taberele de migranți În orice caz, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia. Cancelarul Karl Nehammer are în faţă o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani „Potrivit Ministerului de Interne, Austria a înregistrat peste 100.000 de treceri ilegale a frontierei anul trecut și și-a justificat refuzul includerii în Schengen a Bulgariei și României invocând protecția inadecvată a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost o ceartă diplomatică între Sofia și București, pe de o parte, și Viena, pe de altă parte”, mai arată publicația austriacă.

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică. Veto-ul pe care România și Bulgaria l-au primit din partea Austriei și a Țărilor de Jos este un subiect încă tratat pe larg în presa internațională. Pe de o parte, cu precauție, prin consemnarea declarațiilor, a justificărilor și a reacțiilor politice. Pe de alta, vehement, prin poziții ferme, care condamnă pe față decizia, prin analize care explică de ce s-a ajuns aici, și chiar prin reportaje, la firul ierbii, despre impactul pe care acest veto îl are asupra românilor care locuiesc în Austria. Bătrâni austrieci, asistente românce "Veto Schengen: asistenții medicali români dezamăgiți", intitulează ORF, televiziunea națională din Austria, un reportaj despre impactul pe care votul contra aderării României la spațiul Schengen îl are asupra românilor care lucrează în Austria, comentând faptul că acesta nu are doar implicații la nivel politic, ci și efecte la nivel social. "Sincer să fiu, sunt foarte dezamăgită. Nu sunt singura, mulți asistenți medicali români care lucrează în Austria sunt dezamăgiți de această discuție despre Schengen", spune Ewa Orminischan (Eva Ormenișan), asistentă full time, de cinci ani, pentru o femeie de 83 de ani din Neufeld (districtul Eisenstadt), povestind că soțul ei, care vine dintr-un sat din România, face, precum mulți alții, naveta cu autobuzul. "Timpul de așteptare la graniță este de până la șase ore. O dată cu aderarea României la spațiul Schengen, acesta s-ar reduce semnificativ.", adaugă femeia. 18.000 de români în sistem Și nu este doar un disconfort fizic, ci și o povară financiară, căci din cauza timpului de așteptare la graniță, prețurile pentru autobuze sunt adesea mai scumpe. În plus, potrivit agențiilor de plasament, deja este greu să găsești personal medical, iar situația s-ar putea înrăutăți, dacă mulți români vor decide să plece din Austria. Din cei 18.000 de români care lucrează ca asistenți medicali full time în Austria, mulți se gândesc acum să plece în altă țară. "Pe de o parte, ei știu că lucrurile nu s-au înrăutățit pentru ei acum, însă își dau seama că nici nu se vor îmbunătăți, așa cum speraseră. În plus, vorbim și despre un sentiment de mândrie rănită. Mulți se gândesc: ne implicăm aici, lucrăm în Austria, ne lăsăm familiile pentru austrieci. Înțelegerea lor față de acest veto nu este atât de mare acum", a declarat pentru ORF, Robert Hanreich de la agenția de îngrijire "Confidence". Austria și Germania, nepăsare Într-un recent articol, publicat pe site-ul cotidianului austriac Kurier, Gottfried Schellmann, consilier fiscal și expert în impozitarea corporativă internațională, apreciază decizia ministrului de Interne de a nu aproba aderarea României și Bulgariei la Acordul Schengen drept una discutabilă "din multe puncte de vedere". Potrivit lui Schellmann, se dorește o forțare a schimbării sistemului de azil în UE, "pentru că majoritatea migranților reținuți, chiar ilegali, 75.000 la număr, nu au fost înregistrați în nici o țară din UE prin care au trecut anterior. Acestea sunt și obligațiile statelor în cadrul sistemului Schengen. Cei care trebuia să asigure o frontieră externă nu prea au fost sprijiniți de țările bogate din interiorul spațiului Schengen, precum Austria sau Germania.". Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În același timp, observă Schellmann, agenția Frontex este mai mult un mecanism de observare, supus controlului special al ONG-urilor: "Respingerea forțată a persoanelor care intră în spațiul Schengen este interzisă. Cadrul legal le permite imigranților ilegali să rămână aici cu ușurință, o dată intrați în spațiul Schengen. Această obligație derivă din legislația europeană a azilului de a procesa fiecare cerere de azil și de a accepta un drept provizoriu de ședere. Chiar și după ce procedura de azil a fost finalizată cu un rezultat negativ, majoritatea oamenilor rămân în spațiul Schengen. Deportările se fac rar. (...) Numai în Germania sunt 300.000 de persoane care ar trebui să părăsească țara.". Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică În plus, afirmă Schellmann, Curtea Europeană de Justiție a "spulberat" sistemul intra-european de responsabilitate pentru procedurile de azil (Dublin II, III) prin decizia sa din 2012: "În acest context, declarațiile făcute de unii politicieni despre cum și ce ar face ei în mod diferit nu pot decât să stârnească zâmbete. (...) Rămâne o prăpastie de netrecut între progresiştii din UE şi tradiţionaliştii care încă mai cred în ceva de genul suveranităţii teritoriale controlabile. Poți părăsi UE, dacă nu-ți convine situația actuală. Orice altceva este ipocrit. (...) Românii au meritat cel mai puțin acest joc de culise. Au permis companiilor austriece să preia cele mai importante domenii, de la industrie la bănci. De la aderarea României, profituri de opt miliarde de euro, realizate din aceste investiții, au fost distribuite, în mare parte, Austriei. Acest lucru a fost posibil doar printr-o reducere radicală a personalului de acolo. Da, România este chiar un contribuitor net al Austriei din cauza sistemului fiscal strâmb al UE și nu invers, așa cum spun mereu cei neinformați.". Manevră de campanie electorală "Mulți observatori văd refuzul extinderii Schengen ca pe o manevră în campania electorală din landul Austria Inferioară", a comentat SRF, atrăgând atenția asupra faptului că, în prezent, Austria se confruntă cu o mare problemă: peste 100.000 de cereri de azil depuse de la începutul anului, iar ministrul conservator de Externe, Schallenberg, și ministrul conservator de Interne, Karner, vor să dea impresia că rezolvă această problemă spunând "nu" apartenenței României la Schengen. "Însă, marea majoritate a solicitanților de azil care ajung în Austria nu vin prin România sau prin Bulgaria, ci din vestul Balcanilor, mulți călătorind cu avionul luat din Serbia.", adaugă publicația citată. SRF mai atrage atrage atenția și asupra faptului că, potrivit experților în migrație, numărul mare de solicitanți de azil din Austria ar trebui să fie legat mai de grabă de Ungaria, care doar aduce înspre Austria acești solicitanți, însă ea însăși nu acceptă nici un solicitant de azil. De asemenea, acest veto poate fi interpretat și ca o manevră în campania electorală: "De ce miniștrii conservatori, inclusiv cancelarul Karl Nehammer, încă se opun? Un lucru este cert: la sfârșitul lunii ianuarie va vota populația landului Austriei Inferioare, iar mulți observatori văd refuzul conservatorilor extinderii Schengen ca pe o manevră în această campanie electorală.". Vacanță la Adriatica Karl Peter Schwarz, istoric și analist politic, a comentat pentru site-ul Die Presse faptul că, pentru România, Schengen nu este important neapărat din privința accesului pe piața muncii din țările bogate din UE, căci are acest drept incontestabil ca membru al UE, ci pentru că acest veto poartă o nuanță de discriminare. "România este pregătită pentru aderare de unsprezece ani, căci a îndeplinit deja cerințele tehnice în 2011. Un sistem actualizat de supraveghere a frontierei înseamnă că acum e mai dificil să intri ilegal la frontierele externe ale UE decât a fost să fugi din România sub Ceauşescu. Desigur, asta nu înseamnă că această graniță este de nepătruns. Dar nu știm câți sunt cei care acceptă ocolul prin Bulgaria prin România către Ungaria. Vorbim, probabil, de o cifră mult mai mică decât susține guvernul austriac și mult mai mult decât admit Frontex și guvernul român. Însă e de necontestat că majoritatea migranților se deplasează spre nord, prin Balcanii de Vest. În orice caz, un veto împotriva admiterii Croației ar fi fost mai potrivit. Dar mai mulți austrieci pleacă în vacanță la Marea Adriatică decât la Marea Neagră.". UE nu vrea extinderea Schengen Jurnalistul Bruno Daroux a comentat, pentru France24, eșecul aderării la spațiul Schengen al României și Bulgariei, pe diferite paliere, susținînd că, în special, Bulgaria a fost cea care a atras atenția și cele mai multe critici. "Veto-ul Austriei a fost mai ales îndreptat contra Bulgariei, care are încă probleme în ceea ce privește drepturile omului și corupția. În ceea ce privește România, putem vorbi și despre un efect al procedurilor – cele două dosare fiind examinate împreună. (...) După pandemia de Covid, Uniunea Europeană se află din nou supusă presiunii migrației, avem de-a face și cu migrarea multor afgani, de vreme ce talibanii au ajuns la putere. Din luna ianuarie, aproape 250 de mii au intrat pe teritoriul european, dintre care 140 de mii pe ruta Balcanilor, care trece prin Bulgaria și România. (...) UE ezită, așadar, această extindere a spațiului Schengen, (...) iar în prezent, nu știe să facă altceva decât să întărească restricțiile – și să nu uităm invocarea tratamentelor la care sunt supuși emigranții, mai ales în Grecia și Bulgaria, unde există încă centre neoficiale, care oferă condiții proaste emigranților, fără să menționăm tratamentele la care uneori sunt supuși, și din care mai apoi sunt expulzați, în câteva zile, sau chiar ore, înspre teritoriul european, pe principiul: «n-am văzut, nu cunosc», uneori chiar cu complicitatea agenției Frontex.". Lipsă de consecvență în UE După ce face o trecere în revistă a luărilor de poziție în ceea ce privește veto-ul primit de România și Bulgaria, un editorial din Le Point atrage atenția asupra faptului că, de prea multe ori, se trece cu vederea rolul dăunător pe care Zagrebul îl joacă în istoria Bosniei, prin sprijinirea etno-naționaliștilor croați care fac imposibil orice progres în această țară. "Privându-se de această pârghie, Consiliul a ratat o oportunitate de a promova normalizarea și pacificarea Balcanilor de Vest pe drumul către aderarea la UE. La două zile după summit-ul de la Tirana, este șocant să vedem că UE nu are consecvență în managementul strategic al vecinătății sale. Nu este ușor să menții un curs drept, atunci când mâna dreaptă nu știe ce face mâna stângă.", scrie publicația citată.

România nu intră în Schengen curând (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Eveniment

România nu intră în Schengen curând

România nu intră în Schengen curând. Suedia nu are nici cea mai mică intenție să pună în discuție aderarea României la spațiul Schengen. Mai mult, oficialitățile de la Stockholm evită subiectul cât pot de mult. România nu intră în Schengen curând Experiența avută de jurnalistul TVR Lucian Pîrvoiu vorbește de la sine. Aflat la Stockholm, acesta a fost cenzurat grosolan de echipa premierului suedez (foto). "Sunt în Suedia, unde în aceste zile președinția suedeză a Consiliului își prezintă prioritățile, printre care nu se află și extinderea spațiului Schengen. Suedezii au preluat de la cehi un cartof fierbinte pe care intenționează să îl înghețe în frigul polar de aici. Ei înșiși au o problemă cu migrația și sunt empatici cu austriecii. Asta o spun off the record, nu e foarte popular să arăți că susții atitudinea rasistă, xenofobă a Austriei față de o țară care nu a făcut nimic decât să execute cuminte tot ce i s-a dictat de la Bruxelles din 2007 încoace. Asta explică și de ce echipa de comunicare a premierului suedez, Ulf Kristersson, a refuzat să îmi acorde o întrebare legată de acest blocaj, deși îmi anunțasem intenția, că așa se face la toate aceste conferințe, să știți că toate întrebările sunt cunoscute dinainte, totul este aranjat, astfel încât să fie frumos la televizor și util organizatorului. Când am recurs la ultima resursă disponibilă jurnalistului nebăgat în seamă și am întrebat premierul dacă mai acceptă o întrebare, m-a ignorat în stilul Karner și imediat mi-a fost tăiat microfonului doamna de la presă. Am înregistrarea. E un bun exemplu de alt pumn în gura presei. A fost un moment urât și umilitor pentru mine ca român. Ca jurnalist, sunt obișnuit cu diverse situații și oameni. "Ca român, cetățean de mâna a doua" Ca român, m-am simțit din nou cetățean de mâna a doua, dispensabil. Îmi amintesc de vremurile când luam lumină de la pagina Ambasada Suediei din Bucureşti / Sveriges ambassad i Bukarest, care era haioasă și făcea glumițe despre guvernanții noștri de la vremea aceea. Întotdeauna e ușor să râzi de alții, mai greu e să înghiți greșelile alor tăi. De aceea aș spune cu adresă, vorba lui Huidu, "Rușinică, Suedia!". Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Pentru că mi-am manifestat dezaprobarea față de astfel de practici și am anunțat că voi spune cum s-au întâmplat lucrurile, după multe negocieri cu echipa de comunicare, mi s-a oferit ca premiu de consolare un minut cu ministrul justiției, Gunnar Strömmer. Link în primul comentariu. Ministrul spune cu jumătate de gură că susține extinderea spațiului Schengen, însă ni-i pune din nou in brațe pe Karner și Nehammer, infamele noastre cunoștințe din noiembrie încoace. Și pe bulgari, care nu manifestă niciun interes pentru subiect. Colegii mei jurnaliști bulgari sunt resemnați ca nu se va întâmpla nimic din cauza crizei politice prelungite de la ei.", a scris Pîrvoiu pe Facebook.

Mașinile administrației din Kübekháza se vor aproviziona din România Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

Mașinile administrației Kübekháza aproviziona România

Primarul unei localități de graniță din Ungaria, Kübekháza, a anunțat că mașinile administrației se vor aproviziona din România, unde benzina este mai ieftină, scrie index.hu. Presa din Ungaria relatează că șoferii din această țară își fac plinul în România și Croația, unde carburanții sunt mult mai ieftini. Dacă se aprovizionează din România, un șofer maghiar câștigă circa un sfert de euro la litrul de carburant - depinde de tipul acestuia. Mașinile administrației din Kübekháza se vor aproviziona din România „Dacă cineva locuiește în imediata apropiere a graniței și are cu un rezervor gol sau aproape gol și îi face plinul, poate realiza economii de 5-6 mii de forinți”, a spus un șofer maghiar care face naveta. Primarul din Kübekháza a relatat că locuitorii de aici, pe lângă realimentarea cu carburanți, își fac adesea cumpărăturile în România datorită prețurilor mai mici. „Tot ce pot adăuga este că și municipalitatea noastră va alimenta de acolo începând de săptămâna viitoare. Vom alimenta în România”, a spus primarul, citat de index.hu. În Ungaria, după ce guvernul a retras plafoanele de preţ, benzi­na şi motorina s-au scumpit atât de munt încât ungurii se duc acum să-şi facă plinul la maşini în ţarile vecine. Croaţia, de acum ţară membră a zonei euro, este un exemplu, scrie Ziarul Financiar. Maghiarii au acum cei mai scumpi carbu­ranţi din regiune şi de aceea cei care locuiesc aproape de graniţe fug la vecini să-şi umple rezervoarele maşinilor. Se întorc acasă şi cu canistre şi alte recipiente pline cu benzină sau motorină, scrie Daily News Hungary, pre­luând postul public de televiziune din Croaţia. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Situaţia aminteşte de cea în care românii şi alţi vecini ai Ungariei fugeau să cum­pere benzină la benzină­riile ungare pentru a pro­fita de preţurile plafonate de acolo. Răspunsul gu­ver­nului maghiar a fost să interzică cetăţenilor străini să cumpere carburanţi la preţuri mici.

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc, vândute la preț mic Foto: Gosen Via Trans
Mediu

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc, vândute la preț mic: agenția Moldsilva de la Chișinău urmează să semneze contracte de vânzare-cumpărare a lemnului de foc cu Regia Națională a Pădurilor Romsilva. În total, Republica Moldova ar urma să cumpere 130 de mii de metri cubi de lemne de foc, la un preţ preferenţial. România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc Hotărârea a fost luată acum circa două săptămâni, la o reuniune a Comisiei pentru Situații Excepțională, prezidată de premierul, Natalia Gavrilița. ,,În vederea suplinirii stocurilor de masă lemnoasă, agenția „Moldsilva” va încheia direct contracte de vânzare-cumpărare a lemnului de foc cu Regia Națională a Pădurilor „Romsilva”. Ulterior, masa lemnoasă va fi repartizată către întreprinderile silvice teritoriale, în funcție de numărul solicitărilor din partea populației”, au anunțat reprezentanții CSE. Primii metri cubi de lemne de foc acordate de România urmează să ajungă în R. Moldova în săptămâna aceasta, a declarat premierul Natalia Gavrilița. În Republica Moldova, ocolurile silvice, din cauza noroiului și a drumurilor impracticabile, nu pot scoate lemnele din pădure. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro La 5 ianuarie, Moldsilva avea în stoc peste 70 de mii de metri ster de lemn pentru foc, aproape 57 de mii de metri ster - specii tari, peste 15 mii de metri ster - specii moi şi aproximativ 1.700 de metri ster - răşinoase. La 3 decembrie, România a livrat primul transport de gaze către Moldova prin gazoductul de la Ungheni.

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România (sursa: Facebook/Radio Easy Bacău)
Eveniment

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România. Turcia continuă să furnizeze tehnică militară Ucrainei, țară invadată de trupele militare rusești în urmă cu 316 zile. Un tren care transporta în jur de 50 de blindate Kirpi 4x4 produse de compania turco - qatareză BMC a fost filmat în gara din Bacău în timp ce se îndrepta spre Ucraina. Forțele armate ucrainiene au mai primit anul trecut, la începutul lunii august, un prim lot de 50 de blindate Kirpi fabricate în Turcia. Deputatul ucrainean Yuriy Mysiahin anunța atunci că Ucraina mai așteaptă încă 150 de blindate din Turcia. Totodată, Turcia a mai livrat Ucrainei nu mai puțin de 35 de drone de atac Bayraktar, 24 de drone de recunoaștere, lansatoare de rachete multiple ghidate, echipamente de război electronic și mai multe tipuri de muniție. Majoritatea acestor livrări de armament au devenit cunoscute publicului larg după ce au fost identificate în Ucraina. Blindate turcești pentru Ucraina, prin România Un tren încărcat cu zeci de blindate BMC Kirpi 4x4 a fost filmat în timp ce trecea prin Gara Bacău spre Suceava. Imaginile video au fost publicate pe contul de Facebook al Radio Easy Bacău. Blindatele, după se vede în imagini, sunt noi, vopsite în culorile specifice trupelor ucrainiene, iar vagoanele - inscripționate cu litere chirilice. Acesta este un nou transport de blindate care va ajunge la militarii ucrainieni. În august 2022, deputatul ucrainean Yuriy Mysiahin anunța că primul lot de 50 de blindate turcești a intrat în dotarea Forțelor Navale din Ucraina. Urmând ca ulterior să mai sosească încă 150. „Două brigăzi maritime folosesc deja 50 de vehicule. Așteptăm încă o 150! Mitralieră, care poate fi controlată manual și rotită la 360 de grade, sistem de stingere a incendiilor, protecție bună la mine, nivel de blindaj B6 și 12 luptători + echipaj”, spunea atunci deputatul Yuriy Mysiahin. Legăturile BMC cu Erdogan Blindatele Kirpi 4x4 sunt produse de compania BMC Otomotiv Sanayi ve Ticaret A.Ş., unul dintre cei mai mari producători de vehicule comerciale și militare din Turcia. Compania a fost fondată în anul 1964 în urma unui parteneriat cu British Motor Corporation din Marea Britanie, apoi a trecut în portofoliul holdingului Cukurova. Începând cu anul 2013, BMC a fost preluată de Fondul de Asigurare a Depozitelor de Economii (TMSF) al guvernului turc. De acolo, un pachet de 50,1% din acțiuni a ajuns la afaceriștii Ethem Sancak și Talip Öztürk, prietenii președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan. Restul de 49,9% din societate a fost preluat de Qatar, prin QAFIC - Comitetul pentru Industria Forțelor Armate Qatar. Citește și: Rușii recunosc că au fost loviți devastator cu rachete HIMARS de ucraineni. Un blogger decorat de Putin îi acuză pe liderii militari că sunt „jenanți” și „puturoși” Cei doi prieteni ai președintelui Erdogan au cedat pachetul majoritar de acțiuni grupului Tosyali Holding, controlat de miliardarul Fuat Tosyali. În anul 2018, președintele Erdogan l-a numit pe Fuat Tosyali ca membru în consiliul Turkyie Wealth Fund, un fond strategic de investiții și furnizorul de soluții de capital al Republicii Turcia. O dată cu preluarea BMC de către Tosyali Holding, la conducerea producătorului de blindate a fost numit Murat Yalçıntaş, fiul academicianului și politicianului Nevzat Yalçıntaş, cunoscut ca "profesorul lui Erdogan". Dronele turcești, coșmarul rușilor Companiile turcești au donat și vândut armament și muniție Ucrainei, țară invadată de Rusia în februarie 2022. Mai multe surse publice susțin că Turcia a livrat Ucrainei 35 de drone de atac Bayraktar, 24 de drone de recunoaștere, lansatoare de rachete multiple ghidate, echipamente de război electronic și diferite tipuri de muniție. De exemplu, dronele turcești Bayraktar TB2 au fost folosite cu succes de armata ucraineană împotriva sistemelor de artilerie și a blindatelor rusești. Pagubele produse armatei rusești de dronele turcești l-au făcut pe președintele Vladimir Putin să menționeze de zeci de ori numele acesteia. Mai mult, la nivel internațional au fost organizate campanii de strângere de fonduri pentru achiziția de drone Bayraktar necesare Ucrainei în războiul contra rușilor. De exemplu, în Lituania s-au strâns peste 5,4 milioane de dolari pentru a cumpăra Ucrainei o dronă Bayraktar TB2. Ulterior, producătorul dronelor turcești Baykar, companie condusă de ginerele președintelui Erdogan, a anunțat pe Twitter că „Baykar refuză orice plată pentru TB2 şi va trimite gratuit trei drone pe frontul ucrainean. Invităm ca fondurile adunate să fie mai degrabă date poporului ucrainean aflat în dificultate”.

Musk neagă că-l cunoaște pe Tate sau că ar fi fost în România Foto: Twitter
Eveniment

Musk neagă că-l cunoaște pe Tate sau fost în România

Miliardarul Elon Musk neagă că-l cunoaște pe fostul kickboxer Andrew Tate sau că ar fi fost în România, de Halloween. Tate, cetățean britanic care locuia în Pipera, a fost reținut joi seară de DIICOT într-un dosar de constituire de grup infracțional și viol. Presa din România a speculat că Musk a fost la Castelul Bran, de Halloween, în acest an, dar s-a dovedit a fi o informatie complet falsă. Musk neagă că-l cunoaște pe Tate sau că ar fi fost în România Într-un mesaj publicat pe Twitter, Elon Musk a respins zvonurile că ar fi fost invitat la o petrecere de natură sexuală organizată de Andrew Tate, susținând că nu-l cunoaște pe acesta și că nici nu a fost vreodată în România. „Din câte știu eu, nu l-am întâlnit niciodată și nici nu am fost la acea petrecere de Halloween din România”, a scris Musk. El i-a răspuns astfel lui Ian Miles Cheong, un jurnalist care laudă frecvent Tesla. To the best of my knowledge, I have never met him, nor was I at that Halloween party in Romania— Elon Musk (@elonmusk) December 31, 2022 Cheong a postat pe Twitter: „«Normii» care nu au auzit niciodată de Andrew Tate cred că el este proprietarul Rumble și că Elon Musk a mers la una dintre petrecerile sale sexuale, datorită acelui tweet viral stupid pe care jurnaliştii (!!) l-au redistribuit. Și cred că o cutie de pizza l-a făcut. Dezinformarea este rea, oameni buni”. Termenul de „normies”, folosit de acest jurnalist, este din argou și ar putea fi tradus prin „conformiști”, persoane normale care au grijă să respecte regulile. Tweetul viral la care s-a referit Cheong a fost postat de un cont numit @lib_crusher, susținând – printre altele – că Musk a participat la o petrecere de Halloween într-un castel din România. Citește și: FOTO Englezul din Pipera care s-a dat macho cu țevile lui de eșapament în fața Gretei Thunberg, reținut de DIICOT pentru sechestrarea a două femei Cutia de pizza despre care scrie Cheong se referă la zvonuri conform cărora Tate a alertat autoritățile române despre locul unde se află după ce a arătat ambalajul de la un lanț de pizza din România într-un videoclip pe care l-a trimis Gretei Thunberg. this is what happens when you don’t recycle your pizza boxes— Greta Thunberg (@GretaThunberg) December 30, 2022 „Asta se întâmplă când nu reciclezi cutiile de pizza”, a scris Thunberg, cu referire la faptul că, într-un video postat pe Twitter, Tate putea fi văzut cu o cutie de Jerry’s Pizza pe masă.

Principalii donatori către bugetul Moldovei: Franta, Germania, Romania, Polonia Foto: MAE
Eveniment

Principalii donatori către bugetul Moldovei

Franța, Germania, Polonia și România sunt principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin, arată datele ministerului de Finanțe de la Chișinău. Republica Moldova a beneficiat de sume substanțiale și de la organizații internaționale, precum FMI. România a sprijinit Moldova și pe alte căi, de la furnizarea de energie, în situații de criză, la acordul bilateral de asistență tehnică și financiară semnat în luna februarie din acest an, acord în valoare de 100 de milioane de euro. Principalii donatori către bugetul Moldovei „Mijloace financiare suplimentare pentru sprijin bugetar în vederea atenuării crizelor au fost încasate, în special, din partea FMI - 55,1 mil. euro și 33,2 mil. dolari SUA, Băncii Mondiale - 101,3 mil. euro și 9,24 mil. dolari SUA, Comisiei Europene - 75,0 mil. euro, Agenției Franceze de Dezvoltare - 75,0 mil. euro, Guvernului Germaniei - 40,0 mil. euro, Guvernului României - 10,49 mil. euro și Guvernului Poloniei - 20 mil. euro”, arată ministerul de Finanțe de la Chișinău. Au mai donat: Elveția (3,2 mil. USD), Suedia (3,66 mil euro), Lituania (3,25 mil. euro), Slovacia (0,1 mil. euro) și Estonia (0,1 mil. euro). Aceste sume au ajuns în contul special pentru colectarea donațiilor financiare destinate asistenței umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. „Suplimentar, până la finele anului sunt preconizate intrări de mijloace financiare pentru suport bugetar nerambursabil în bugetul de stat de la: (i) Guvernul SUA - 30 mil. dolari SUA și (ii) Guvernul Norvegiei - 14,0 mil. dolari SUA, resurse ce vor fi canalizate prin intermediul Fondului Fiduciar instituit de către Banca Mondială”, arată acest minister. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea. De la începutul războiului în Ucraina, autorităţile române au identificat pe teritoriul României circa 4.900 de bărbaţi ucraineni care au fugit din ţara lor încălcând legea marţială ce le interzice bărbaţilor care au vârsta de mobilizare în armată să părăsească Ucraina, scrie joi agenţia de presă spaniolă EFE, care publică precizări primite din partea Poliţiei de Frontieră române. 5.000 ucraineni în România, evită înrolarea "Aceşti cetăţeni ucraineni au solicitat să li se acorde protecţie din partea Statului român, întrucât vin dintr-o zonă de conflict", a menţionat Poliţia de Frontieră română într-un răspuns scris transmis către EFE. Aceşti bărbaţi ucraineni, care "au intrat în România fără efectuarea formalităţilor de control la punctele de frontieră", au fost găzduiţi în centrele regionale pentru solicitanţii de azil, se arată în acelaşi răspuns. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Legea marţială instituită în Ucraina după lansarea invaziei ruse pe 24 februarie interzice plecarea din ţară a bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, cu excepţia celor care sunt scutiţi de mobilizare în caz de război, celor care au motive medicale şi taţilor cu cel puţin trei copii.

Primirea României în Schengen, după reformarea politicii de azil, spune Karoline Edtstadler Foto: Twitter
Eveniment

Primirea României Schengen, reformarea politicii de azil

Primirea României și Bulgariei în Schengen, doar după reformarea politicii de azil a UE, spune ministrul austriac pentru Afaceri Europene, Karoline Edtstadler. Austria s-a opus prin veto intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Primirea României în Schengen, după reformarea politicii de azil „Extinderea spațiului Schengen este un lucru pe care, desigur, dorim să îl discutăm în continuare în coordonare cu partenerii noștri, Bulgaria și România, astfel încât să îl putem repune pe agendă după ce se vor face pașii corespunzători în politica de migrație și azil”, a declarat ea la ORF, citată de sursazilei.ro. Edtstadler a amintit că, în ianuarie, Suedia va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene: „Suedia e o țară „care a fost încercată și e experimentată când vine vorba de migrație. Mă aștept ca acest subiect să fie un punct important pe ordinea de zi”. Decizia privind Schengen nu va fi amânată până când întregul pachet de azil va fi decis la nivelul UE prin numeroase acte juridice, deoarece acest lucru va dura ceva timp, a explicat demnitarul austriac. „Dar trebuie să facem acești pași și să stabilim un plan. Atunci putem foarte bine să vorbim despre extinderea Schengen pentru a include Bulgaria și România”, a spus Edtstadler. „Este nevoie de posibilitatea de a solicita azil în țări terțe sigure”, a cerut ministrul pentru Europa. „În plus, este nevoie de proiecte pilot pentru gestionarea rapidă a procedurilor de azil la frontierele externe ale UE – și, bineînțeles, de sprijin financiar pentru țările care sunt situate geografic la frontiera externă”, a mai spus ea. Citește și: VIDEO Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată

MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) consideră "regretabil" faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, "a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ". Comisia de la Veneția, absentă "De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română", arată un comunicat al MAE. În acest context, MAE solicită autorităţilor ucrainene "să consulte Comisia de la Veneţia chiar şi în acest stadiu şi să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de şase luni pentru intrarea sa în vigoare". Ministerul român aminteşte că "România susţine pe deplin parcursul european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii". MAE, reproș Ucrainei: comunitatea românească, ignorată MAE subliniază că a solicitat în mod repetat părţii ucrainene consultarea temeinică a comunităţii române din Ucraina în procesul elaborării şi adoptării legii. Pe fond, arată reprezentanţii ministerului român, legea reprezintă "o variantă îmbunătăţită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean". Citește și: SRI a declasificat 13 volume de documente ale fostei Securități din decembrie 1989, toate pe care instituția susține că le mai avea în arhive Ministerul Afacerilor Externe anunţă că va continua coordonarea cu reprezentanţii comunităţii române şi dialogul susţinut cu autorităţile ucrainene pentru asigurarea respectării depline şi promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligaţiilor internaţionale asumate de Ucraina în materie, pe care şi legea le recunoaşte în mod expres ca fiind prioritare. "Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene", punctează MAE.

România va fabrica armament pentru Ucraina, în 2023, susține ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov
Eveniment

România va fabrica armament pentru Ucraina

România va fabrica armament pentru Ucraina, în 2023, susține ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, citat de news.ro. Însă el nu a precizat ce tipuri de armament ar putea livra Românai și ce ar primi Ucraina din alte state. România va fabrica armament pentru Ucraina, în 2023 Pentru anul viitor, au fost semnate deja multe contracte pentru furnizarea armelor şi muniţiilor necesare Ucrainei, iar ajutorul va fi primit pe tot parcursul anului, a declarat Oleksii Reznikov. Potrivit ministrului, comenzile au fost deja plasate, iar respectivii fabricanţi lucrează pentru a aproviziona Ucraina. "Complexul militar-industrial american funcţionează deja. Unul dintre subiectele-cheie ale fiecărei reuniuni în format Ramstein (reuniuni la nivelul miniştrilor apărării din ţările care sprijină Ucraina - n.r.) este obligatoriu lansarea unor comenzi de producţie către ţările care sprijină astăzi Ucraina în acest război. Până în prezent, au fost deja plasate comenzi, şi nu numai în SUA, ci şi în Germania, Franţa, Slovacia, Cehia, România şi alte ţări", a declarat Oleksii Reznikov, citat de agenţia Interfax-Ucraina. "Şi o să vă spun sincer, fără să dezvălui mari secrete, pentru anul viitor avem deja o mulţime de contracte pentru a ne fi furnizate atât armele, cât şi muniţia necesară pentru acestea. Iar contracte similare, ştiu deja cu siguranţă, sunt informat de miniştrii apărării sau secretarii apărării din diferite ţări că şi ei au semnat deja contracte", a mai declarat Reznikov. Citește și: SONDAJ Majoritatea românilor, în disonanță cu Simion: susținere pentru exporturile de gaze către Moldova. Plus: etatismul a explodat, românii au încredere în companiile de stat Ministrul a spus că Ucraina va primi armament şi asistenţă militară pe tot parcursul anului viitor. "Şi vreau să subliniez acest lucru: pe tot parcursul anului. Asta în mod sistematic, lunar, pentru a asigura stabilitatea rezistenţei noastre, stabilitatea capacităţii noastre de a învinge. Acesta este un aspect foarte important", a punctat Reznikov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră