luni 08 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

769 articole
Economie

Amazon concediază afară, angajează în România

Amazon concediază afară, angajează în România. Compania înregistrează primul an cu pierderi financiare de când se află pe piaţa locală de IT, respectiv anul 2005. Amazon concediază afară, angajează în România Pentru anul 2022, Amazon Development Center, companie cu sediul în Iaşi, a declarat la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) o pierdere netă de 8,2 milioane lei (aproape 1,7 milioane euro), în condiţiile în care firma consemna de la an la an un profit net consistent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În 2021, profitul net a fost de 19,9 milioane lei (echivalentul sumei de 4 milioane euro). În ultimii cinci ani, de exemplu, subsidiara locală a gigantului american a realizat un profit net cumulat de 86,7 milioane de lei (circa 18 milioane de euro). Citește și: Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2020 (25,5 milioane lei/5,3 milioane euro). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Amazon concediază afară, angajează în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Moldova face reformă pentru care România nu are curaj

Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună, unitate administrativ-teritorială, nu va mai exista fără să aibă măcar 3.000 de locuitori și care să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați. Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 15 martie, Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023 – 2030, scrie Europa Liberă Moldova. Moldova face o reformă pentru care România nu are curaj Pentru existența unei unități administrativ teritoriale mai este nevoie: să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi; distanța din centrul noii UAT până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni. Citește și: Asociația Pro Infrastructură: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Plus: „Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960” După consultările publice a proiectului strategiei, în varianta finală a documentului a fost inclusă o modalitate alternativă de reorganizare a raioanelor - în zece districte. România are 3.228 de primari care administrează tot atâtea „unități administrativ-teritoriale“ (UAT), respectiv comune, orașe sau municipii. Însă 375 de comune au sub 1.500 de locuitori, arată datele din 2020 ale Ministerului Dezvoltării. Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 decetățeni. În prezent, R. Moldova numără 32 de raioane și 896 sate, comune, orașe și municipii. Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenitorașe. Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile.

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore Foto: Twitter
Mediu

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore în România, iar pentru atenuarea acestora este nevoie de cooperare între actorii din piaţă, autorităţile locale şi organizaţiile internaţionale care studiază amploarea fenomenului, este concluzia unei dezbateri de specialitate, organizată recent de Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore Comisia Europeană a propus în 2021 un Regulament UE privind Metanul, care se află la ora actuală în negocieri între Parlamentul European şi Consiliul UE şi ar putea fi gata până la finalul anului. "UE este cel mai mare importator de petrol şi gaze naturale şi principala noastră prioritate este să ne asigurăm că regulamentul acoperă şi importurile, estimate la peste 90% din consumul european. Trebuie să ne asigurăm că şi în afara graniţelor UE se aplică aceleaşi reguli", a declarat europarlamentara Jutta Paulus, co-raportor al Comisiei ITRE din Parlamentul European pentru negocierile privind Regulamentul UE privind Metanul. La rândul său, Alexandra Bocşe, consilier de stat în Departamentul Climă şi Sustenabilitate al Administraţiei Prezidenţiale, a susţinut că România trebuie să-şi asume reducerea emisiilor de metan şi că "o serie de măsuri ieftine şi rapide pot fi implementate în industria energetică". Principalele surse de metan "Avem trei surse importante de metan în România: sectorul agricol, deşeurile şi industria energetică. Am avut o întâlnire la Guvern pe tema metanului şi am discutat diferite opţiuni de implicare a actorilor din zona economică în reducerea emisiilor de metan, cu costuri cât mai mici. Deocamdată nu ştim care este amploarea fenomenului şi avem nevoie de măsurători clare", a spus Bocşe. Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, România nu a semnat Angajamentul global pentru reducerea emisiilor de metan, un efort internaţional demarat de SUA şi Uniunea Europeană, la care au aderat până în prezent 150 de ţări, cu scopul de a reduce emisiile globale de metan cu 30%, până în anul 2030. Statisticile oficiale arată că România este a doua ţară producătoare de gaze naturale din UE, dar are una dintre cele mai vechi infrastructuri din Europa. "România este unul dintre cei mai mari emiţători de metan din UE şi are oportunitatea de a-şi arăta poziţia de lider prin aderarea la Angajamentul global şi prin implicarea în eforturile UNEP de reducere a emisiilor de metan din sectorul energetic", a menţionat Andreea Calcan, de la Observatorul Internaţional al Emisiilor de Metan (IMEO), un program al Naţiunilor Unite pentru Mediu. În acelaşi context, Calcan a explicat că este necesară o monitorizare atentă a emisiilor de metan, deoarece fără date clare, problema nu poate fi rezolvată. Aceasta a invitat companiile româneşti să se alăture Parteneriatului pentru reducerea metanului în operaţiunile petroliere şi gaziere 2.0 (OGMP 2.0), programul emblematic al UNEP privind raportarea şi atenuarea emisiilor de petrol şi gaze. OGMP 2.0 permite companiilor să direcţioneze acţiunile de atenuare şi să aloce capitalul în mod eficient, fiind singurul cadru internaţional de raportare cuprinzător, bazat pe măsurători, pentru sectorul petrolului şi gazelor naturale. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei Un alt instrument elaborat de IMEO este programul MARS (Methane Alert and Response System), un program-pilot lansat la COP27, cu scopul de detecta şi atribui emisiile "fugitive" de metan prin satelit, care apoi anunţă entitatea responsabilă (companie sau guvern) pentru a stimula o reacţie. Cu ajutorul IMEO, Naţiunile Unite asigură cursuri de formare gratuite pentru autorităţile publice şi reprezentanţii companiilor de petrol şi gaze în vederea înţelegerii contextului global şi al emisiilor de metan. "Operaţiunile cu petrol şi gaze sunt responsabile zilnic de emisii de metan. Trebuie să luăm urgent măsuri pentru că există multe tehnologii disponibile. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei şi a echipamentelor de captare sau etanşare mai eficiente. 80% din investiţii pot fi realizate cu costuri rezonabile. Costul total de implementare este aproximativ 100 de miliarde de dolari, pentru o industrie care are un venit de peste 4 trilioane de dolari", a explicat, în cadrul evenimentului de specialitate, Tomas Bredariol, de la International Energy Agency. Măsurătorile independente ale emisiilor de metan, de cinci ori mai mari decât ce declara oficial România Totodată, Thomas Roeckman, profesor la Universitatea Utrecht şi coordonatorul programului ROMEO (ROmanian Methane Emissions from Oil & gas), a realizat o serie de măsurători la infrastructură de gaze şi petrol din sudul României şi a arătat că la peste jumătate dintre locurile monitorizate sunt emisii de metan, iar cantitatea acestora este de până la cinci ori mai mare decât declară România. "Mentalitatea trebuie să se schimbe de la cel care generează problema la cel care o poate rezolva. Gazul pierdut prin scurgeri, aerisire sau ardere este de bună calitate, valorează bani şi compania îl poate recupera şi folosi", a afirmat Roeckman. Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, a organizat, recent, conferinţa Contribuţia României la reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic, care a reunit la Bucureşti experţi din domeniul monitorizării şi raportării emisiilor de metan, reprezentanţi de pe tot lanţul industriei energetice, autorităţi locale şi europene şi asociaţii neguvernamentale, într-un efort de a înţelege obligaţiile României la nivel european şi care sunt implicaţiile economice şi de mediu. Evenimentul a beneficiat de sprijinul Environmental Investigation Agency, ca parte a demersurilor sale de a promova reducerea rapidă a emisiilor globale de metan în acord cu recomandările ştiinţifice privind schimbările climatice şi cu tinţele asumate prin Acordul de la Paris. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile 2Celsius este o organzaţie non-guvernamentală cu profil de mediu, înfiinţată în anul 2010. În prezent, asociaţia este membră a celor mai mari reţele europene de mediu, printre care Transport&Environment, European Environmental Bureau şi CAN Europe.

Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri Foto: News.ro
Mediu

700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri

Peste 700 de companii din România au reciclat, în perioada septembrie-decembrie 2022, aproape 30.000 de tone de deşeuri, conform datelor Clean Recycle pe baza activităţilor de gestionare a responsabilităţii de mediu pentru aceste companii. Peste 29.000 de tone de emisii de dioxid de carbon (CO2) au fost astfel reduse în România. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Peste 700 de companii au reciclat 30.000 de tone de deşeuri În această perioadă, companiile au raportat autorităţilor de mediu 46.000 de tone de deşeuri de ambalaje introduse pe piaţă, generatoare de emisii de CO2. Cel puţin 60% din această cantitate a fost reciclată, contribuind astfel semnificativ la reducerea locală a amprentei de carbon. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020. ”În perioada septembrie – decembrie 2022, peste 700 de companii din România au reciclat şi au valorificat aproape 30.000 de tone de deşeuri, reducând astfel nivelul emisiilor de dioxid de carbon (CO2) cu peste 29.000 de tone, conform unei noi platforme de calcul CO2 recent lansată de Clean Recycle pe piaţa locală. Astfel, peste 700 de mari companii au introdus în perioada menţionată peste 46 de mii de tone de deşeuri de ambalaje generatoare de emisii de CO2. Conform obligaţiilor legale, o cantitate de peste 60% dintre acestea a fost reciclată şi valorificată, reducând astfel semnificativ nivelul amprentei de carbon în România. Metoda de calcul este inovatoare în sistemul de management al deşeurilor din România: în fiecare lună, pe masură ce reciclezi mai mult, contribui la reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă”, precizează compania. Principalele categorii de deşeuri din ambalaje reciclate au fost sticla, plasticul, PET-ul, hârtia şi cartonul, oţelul, aluminiul şi lemnul. Companiile care au reciclat cele mai mari cantităţi de deşeuri de ambalaje în ultimele 3 luni ale anului trecut, conform datelor Clean Recycle, au fost cele din retail, precum Metro Cash & Carry România sau Profi. Emisiile de carbon ale României, în creștere “Activitatea de reciclare, cât şi întreaga noţiune de sustenabilitate sunt încă destul de vagi în România. De aceea, noua platformă de calcul CO2 lansată de Clean Recycle indică în mod direct şi tangibil impactul pe care îl ai asupra mediului atunci când reciclezi, calculând proporţional cantitatea de emisii de CO2 redusă. Începând de la finele anului trecut, companiile din portofoliul nostru primesc un raport lunar al acestui calcul şi astfel pot vedea date concrete ale impactului acţiunilor lor directe sau ale acţiunilor pe care le derulează împreună cu consumatorii asupra mediului”, declară Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle. Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră, care are o contribuţie negativă în procesul încălzirii globale, contribuind semnificativ în procesul schimbărilor climatice. La nivelul Uniunii Europene a fost adoptată o strategie conform căreia ţările membre UE trebuie să reducă aceste cantităţi cu 55% până în 2030. Până în 2050, strategia UE este de a ajunge la neutralitate climatică, adică de a ajunge la un echilibru între cei care generează emisii de carbon şi sistemele absorbante, informează news.ro. România a înregistrat în 2021 o cantitate de 79 de milioane de tone de emisii de carbon din toate industriile, în creştere cu 5 milioane de tone faţă de 2020.

Ciolacu: „Ştiu că nu e uşor să fii femeie” Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Ciolacu: „Ştiu că nu e uşor să fii femeie”

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat, la gala CONAF - "Women in Economy - Day by day Heroes": „Ştiu că nu e uşor să fii femeie în România”. Acum două săptămâni, Ciolacu a refuzat să ia în considerare acuzațiile de abuz aduse ministrului Muncii, Marius Budăi. Libertatea a scris că acesta s-a autoinvitat, noaptea, în camera unei colege, iar ulterior, la o altă reuniune a PSD, a agresat o colegă. Citește și: Turcan, atac la PSD: A alocat pensiilor doar 8% din PIB. Electoratul lor, „amăgit cu promisiuni cinice” Ciolacu: „Ştiu că nu e uşor să fii femeie” „Ştiu că nu e uşor să fii femeie în România şi pe lângă rolul de mamă şi soţie să joci rolul de adevărat contabil al familiei. O răspundere grea, mai ales într-o perioadă dominată de crize sociale majore precum în ultimii 2-3 ani, cu pandemie şi război, care au apăsat tot mai puternic pe umerii femeilor. (...) Daţi-mi voie să mă înclin cu respect în faţa tuturor femeilor antreprenor din această ţară şi să le spun că noi, bărbaţii, le datorăm imens. Vin în faţa dumneavoastră nu doar ca bărbat, ci şi ca om politic, lider al unui partid pentru care egalitatea de gen, ca şi egalitatea de şanse, reprezintă o valoare fundamentală a stângii moderne", a spus Ciolacu. În 20 februarie, Ciolacu îl apăra agresiv pe Budăi, acuzat că a hărțuit mai multe colege de partid, fiind în stare de ebrietate. Chestionat în legătură cu faptele lui Budăi, Ciolacu a încercat să evite un răspuns clar, iar când reporterul a insistat, liderul PSD a devenit agresiv și, ca să închidă discuția, l-a ignorat și a ascultat alte întrebări. „Aveți dovezi în acest sens, aveți ceva detaliat sau o vendetă personală cu domnul Budăi? Nu îmi spuneți mie că femeile sunt abuzate de PSD, că nu ține. Despre ce victimă vorbim? Vorbiți cu colega, dacă se consideră victimă, să meargă la Poliție”, a declarat Ciolacu.

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise (sursa: Facebook/Lidl)
Economie

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise

Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise. Supermaketurile Lidl din România, cu cifră de afaceri raportată de peste trei miliarde de euro anual, mai fură uneori la calitate, la preț și la igienă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cel puțin conform Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care a constatat aproape 500 de nereguli. Efectul: ANPC a amendat supermarketurile Lidl cu aproape 7,3 milioane de lei. Lidl România - amenzi uriașe, magazine închise La nivel național, rețeaua Lidl este alcătuită din 346 de supermarketuri. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat în urmă cu două săptămâni că a dat 481 de amenzi în valoare de aproximativ 7,3 milioane lei supermarketurilor Lidl din România. Totodată, a decis oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme în valoare de peste 125.000 lei. În plus, a decis să oprească temporar activitatea a 38 de unități din județele: Arad, Prahova, Caraș Severin, Hunedoara, Neamț, Iași, Constanța, Olt, Dolj, Brașov, Alba, Mureș, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Bistrița Năsăud, Ilfov și municipiul București. Autoritatea a cerut unui număr de 66 de magazine Lidl să înceteze practicile comerciale incorecte. Mai mult, unul dintre supermarketurile din Bacău a fost închis temporar pentru pentru o perioadă de până la șase luni. Fructe și legume mucegăite la vânzare Toate aceste amenzi au fost date după ce ANPC a constatat sute de nereguli în supermarketurile Lidl. De exemplu, s-au găsit produse de panificație neambalate depozitate în lăzi cu praf și impurități, folosirea de cuptoare neigienizate, produse fără etichetă, produse alimentare cu ambalaje depreciate, lipsa termenului de valabilitate la anumite produse. Cel mai grav însă a fost faptul că în supermarketurile Lidl se vindeau legume și fructe la preț de calitatea I, dar acestea erau mucegăite. Mai mult, consumatorii români erau înșelați cu bună știință: o parte din produsele comercializate în Lidl aveau un preț la raft și altul, mai mare, la casa de marcat. Lidl: "Nu putem da curs solicitării dumneavoastră" "Nu știu cum funcționează această rețea în celelalte țări. Speram ca măcar în România să fie un exemplu pentru toți ceilalți, dar mai ales pentru noi. De asemenea nu știu dacă, în țara de origine a acestui operator economic se mănâncă legume și fructe mucegăite sau prețurile de la raft nu se potrivesc cu cele de la casă. Mă întreb și dacă, după venirea unei autorități în control și aplicarea unor sancțiuni, lucrurile sunt tratate cu aceeași superficialitate și dezinteres", a menționat într-un comunicat de presă Horia Constantinescu, președinte ANPC. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Lidl România în legătură cu aceste sancțiuni, dar mai ales legat de calitatea produselor și neconformitățile de la prețuri. Răspunsul echipei de comunicare al Lidl România a venit sec: „Vă mulțumim pentru că ne-ați scris. Din păcate, nu putem da curs solicitării dumneavoastră.”. Lidl în România, profituri nete de 200 de milioane euro în 2021 Grupul Lidl este prezent pe piața românească cu patru societăți. Una dintre acestea, Lidl România SRL, este deținută de WE Beteiligungs Gmbh și WE International Gmbh, societăți înregistrate în Germania. Această societate fără angajați se ocupă de activitățile birourilor administrative. Lidl Discount SRL, o altă societate din grupul Lidl, este deținută de Lidl România și WE International Gmbh. Această societate are ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate. Datele financiare pe anul 2021 arată că Lidl Discount a declarat o cifră de afaceri netă de peste 14,876 miliarde lei, adică în jur de trei miliarde de euro și un profit de peste 737 milioane lei. Totul, cu un număr mediu de 9.092 de angajați. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Lidl Imobiliare Romania Management SCS este deținută de WE International Gmbh și Lidl România și are ca obiect de activitate închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Fără nici un angajat, firma a raportat o cifră de afaceri în anul fiscal 2021 de peste 56,8 milioane lei și un profit net de peste 22 milioane de lei. Lidl România SCS, deținută de Lidl România și WE International Gmbh, are ca obiect de activitate tot închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Pe această firmă se află active imobilizate de peste 5,4 miliarde lei. A raportat o cifră de afaceri de peste 401 milioane lei și un profit net de peste 135,3 milioane lei în anul fiscal 2021.

Geoană, atac la Ucraina Foto: Facebook
Eveniment

Geoană, atac la Ucraina

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, atac la Ucraina: derusificarea trebuie să se facă, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare, a spus el, la Prima TV. Citește și: Mircea Dinescu, zvonistică antiamericană și propagandă pro-rusă: „Se prefigurează o bază militară americană în Rezervația de Îngeri din Delta Dunării. Doamne, cu ce ți-am greșit!?” Geoană, atac la Ucraina „Dar le-am spus un lucru şi l-am spus cu foarte multă prietenie şi cu dorinţa de a fi siguri că păstrăm această relaţie bună şi această soliditate cu dânşii, că sunt câteva elemente care pot să devină iritante în chestiunea aceasta şi sper ca dialogul bilateral şi o discuţie directă şi francă, dacă este nevoie, trebuie făcută. Derusificarea Ucrainei este un lucru pe care liderii de acolo trebuie să îl facă. Pe de altă parte, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare sau către a lucra nediferenţiat pe comunităţi etnice, care nu au altceva decât că sunt cetăţeni loiali al Ucrainei, sunt pe front, se luptă şi ei, sunt şi etnici români ucraineni, care sunt şi ei pe front. E populaţie de limbă română. Problema religiei este importantă, deci cred că mai multă sensibilitate la chestiuni care pot să strice acest sprijin formidabil al românilor pentru Ucraina, cred că trebuie avut grijă şi din partea dânşilor şi cred şi partea română, nu e problema mea să dau sfaturi aliaţilor, trebuie să intre de o manieră directă într-o discuţie cu dânşii”, a explicat Mircea Geoană, citat de news.ro. El a mai spus că le-ar fi spus liderilor ucraineni că se „se întâmplă ceva în relația cu România”. „E păcat de Dumnezeu, pentru că românii au fost şi româncele am fost excepţional de solidari cu ei şi istoria României cu Ucraina nu a fost simplă istoric, nu a fost simplă niciodată. Şi e acolo o chestiune care trebuie tratată. Şi polonezii au avut cu ucrainenii probleme şi mai mari decât noi. Au avut bucăţi de sute de kilometri de ţară mutată către vest şi Prusia Orientală e astăzi Polonia, Ucraina de Vest şi Belarusul a fost Polonia. Deci au probleme alţii mai complicate”, a apreciat secretarul general adjunct al NATO.

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe Foto: Facebook
Politică

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe

Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe: ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk, a anunțat că, în data de 3 martie 2023, va avea loc o ședință de „consultări tehnice”. Anunțul ambasadorului a venit după ce, la 1 martie, Guvernul României a aprobat decizia de a se înființa o comisie mixtă cu Ucraina, care să verifice situația mediului în regiunea frontierei comune, inclusiv situația din Delta Dunării. Discuții România-Ucraina pe tema Bâstroe „Au fost făcuți mai mulți pași din partea ambelor părți în ceea ce privește lucrurările în desfășurate de Ucraina pentru a menține navigabillitatea canalului. Între timp, este necesar să avem consultări tehnice pentru lucrările desfășurate. Astfel de consultări urmează să aibă loc mâine. Aceasta va fi o ocazie bună pentru oamenii responsabili cu această problemă să înțeleagă și să facă schimb de informații factuale cu privire la lucrările desfășurate și, de asemenea, să vadă ce pași trebuie urmați în continuare", a spus ambasadorul ucrainean Prokopchuk. Potrivit unor surse din Ambasada Ucrainei, întâlnirea va avea loc în format videoconferință cu experți din ministerele de Transporturilor din cele două tari. Inițial, ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu - cel care a lansat acest scandal, al canalului Bâstroe - nu a vrut să discute cu partea ucraineană până la finalizarea măsurătorilor pe canal. Însă aceste măsurători durează 10-15 zile, iar interpretarea lor, încă 30 de zile, deci ar fi fost o amânare de 45 de zile. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Însă Ucraina a insistat pentru o întâlnire, care se pare că va avea loc vineri, 3 martie.

Franţa se aliază în apărarea energiei nucleare Foto: News.ro
Mediu

Franţa se aliază în apărarea energiei nucleare

Franţa se aliază cu zece state membre UE, inclusiv România, în apărarea energiei nucleare. Cele 11 țări au anunţat marţi o consolidare a cooperării lor în domeniul energiei nucleare, în vederea dezvoltării unor ”noi proiecte” şi au subliniat rolul acesteia în decarbonatarea economiei, relatează AFP, citat de news.ro. Franţa se aliază în apărarea energiei nucleare ”Energia nucleară este unul dintre numeroasele instrumente care ne permit să ne atingem obictivele în lupta împotriva modificărilor climatice, să producem energie de bază şi să garantăm siguranţa aprovizionării”, subliniază aceste ţări într-o ”Declaraţie comună” semnată în marja unei reuniuni a miniştrilor Energiei din UE, la Stockholm. Cele 11 state UE - Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Franţa, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria - sunt de acord să susţină ”noi proiecte” nucleare, care să aibă la bază ”tehnologii inovatoare” şi ”exploatrea centralelor existente”. În Declaraţie se prevăd proiecte comune de formare, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică sporită” şi schimburi ale ”celor mai bine practici în (domeniul) securităţii”. ”Alte ţări” nesemnatare ale Declaraţiei - între care Italia şi ţările baltice - şi-au ”manifestat interesul să intre în cerc, în pofida faptului că nu sunt parte a unei explotări nucleare”, a anunţat după reuniune ministrul francez al Tranziţiei Ecologice Agnès Pannier-Runacher. Grupuri de lucru între semnatari urmeză să fie înfiinţate până la următorul Comsiliu al Energiei, prevăzut la sfârşitul lui martie. Parisul consideră că energia nucleară, care poate fi controlată şi fără emisii de dioxid de carbon (CO2), este ”complemntară” energiilor regenerabile în atingerea obiectivului european al neutralităţii carbonului, în 2050. Citește și: România TV, propagandă pentru partidul pro-rus ȘOR, din Moldova: Marina Tauber, intervievată de Ciutacu, care făcea glume despre Maia Sandu. Ciutacu, premiat de Sputinik, în 2021 Suedia, al cărei actual Guvern este pro-nuclear, nu a semnat ”Declaraţia” de marţi, fiind constrânsă la ”neutralitate” în calitate de preşedintă semestrială a UE.

Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Foto: Facebook
Eveniment

Orban băgat Ungaria recesiune tehnică

Premierul Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică: în trimestrul IV al anului trecut PIB-ul acestei țări a scăzut cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul III al lui 2022 s-a diminuat cu 0,7%. Potrivit unei definiții din 1967, recesiunea tehnică constă în scăderea Produsului Intern Brut (PIB) în două trimestre consecutiv. Știrea Reuters care anunță recesiunea din Ungaria menționează faptul că economia României a încheiat anul 2022 peste așteptări. Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică arată o creștere economică de 4,8% în 2022. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Economia ungară a crescut cu 0,4% pe parcursul întregului an 2022. Însă acest lucru nu a fost suficient pentru a preveni intrarea economiei Ungariei într-o recesiune tehnică. Evoluția PIB-ului Ungariei, de la un trimestru la altul Grafic: Twitter Ungaria a fost țara europeană cu cea mai mare rată a inflației în luna ianuarie a acestui an, aceasta ajungând la nivelul de 25,7%. ?? Sad to be right on my recession callSoaring #inflation, higher rates, supply snarls, and the #war pushes the eastern EU economies into contraction.#Hungary shrank by 0.4%, making it the second in the region after the Czechia to fall into #recession.https://t.co/g9sVN5VTkR— Fatih Aydemir (@fthydmr) February 14, 2023 „Pentru moment vedem o probabilitate realistă ca PIB-ul să se contracte și în primul trimestru din 2023, pentru ca apoi să poată să înceapă recuperarea către nivelurile de dinainte de criză”, a afirmat Peter Virovacz, economist la ING, citat de Reuters. Citește și: Ungurii trec granița ca să alimenteze cu carburant după ce prețurile la pompă au explodat în Ungaria În Europa, doar două țări se confruntă cu recesiunea: Ungaria și Rusia, care a fost sancționată, a anunțat Institutul de Cercetare Economică Internațională din Viena (WIIW) în previziunile sale de iarnă, citate de Daily News Hungary.

Zelenski insistă rachetă Kalibr, peste România (sursa: mil.ru)
Internațional

Zelenski insistă: rachetă Kalibr, peste România

Zelenski insistă: rachetă Kalibr, peste România. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că rachetele ruseşti care, în noul atac aerian efectuat vineri asupra Ucrainei, au trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi al statului membru NATO România - deşi Ministerul român al Apărării a dezminţit mai devreme pătrunderea vreunei rachete ruseşti în spaţiul aerian românesc - reprezintă o provocare pentru alianţa militară nord-atlantică şi securitatea colectivă a acesteia. Zelenski insistă: rachetă Kalibr, peste România "Inamicul a lansat cel puţin 70 de rachete într-un nou atac masiv (asupra Ucrainei) în această dimineaţă", a spus Zelenski într-un mesaj video postat pe Facebook. "Mai multe rachete ruseşti au trecut prin spaţiul aerian al (Republicii) Moldova şi României. Aceste rachete sunt o provocare pentru NATO şi securitatea colectivă. Este o teroare care trebuie oprită", a adăugat el. Potrivit Kievului, antiaeriana ucraineană a doborât 61 dintre cele 71 de rachete de tipul Kh-101, Kh-555 şi Kalibr lansate de Rusia vineri dimineaţă într-un nou atac care a ţintit instalaţii energetice ucrainene, autorităţile ucrainene confirmând că unele dintre acestea au fost lovite. MApN neagă: Racheta a trecut peste Moldova Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a declarat că rachete ruseşti lansate în acest raid au trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi al României. Republica Moldova a confirmat că o rachetă rusească a traversat spaţiul său aerian, dar România a dezminţit pătrunderea vreunei rachete ruseşti în spaţiul aerian românesc. Citește și: Rachetele rusești, din ce în ce mai aproape de România: un proiectil Kalibr a survolat ilegal Moldova, la doar 35 de kilometri de România Sistemul de supraveghere aeriană al Forţelor Aeriene Române a detectat, vineri, o ţintă aeriană lansată din Marea Neagră de pe o navă a Federaţiei Ruse, din apropierea Peninsulei Crimeea, cel mai probabil o rachetă de croazieră, care a evoluat în spaţiul aerian al Ucrainei, Republicii Moldova şi a reintrat în spaţiul aerian ucrainean fără să intersecteze, în niciun moment, spaţiul aerian al României, a precizat Ministerul român al Apărării. SUA: Nu există amenințare directă SUA "nu au niciun indiciu" cu privire la o ameninţare militară directă din partea Rusiei la adresa României sau Republicii Moldova în acest moment, a declarat vineri purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentul de Stat, Vedant Patel. "Suntem în contact şi în comunicare strânse cu partenerii noştri moldoveni şi cu aliaţii noştri români", a adăugat Patel.

Control unic la vama din Albița
Politică

Control unic la vama din Albița

Încă o premieră în relația România-Moldova: control unic la vama din Albița, probabil începând cu luna martie. Acesta este unul din cele mai aglomerate puncte de frontieră, mai ales după invazia rusă din Ucraina. Discuțiile despre acest control unic - de tipul „one way stop” - durează de ani întregi, dar abia acum s-a ajuns la acord, care ar urma să fie semnat pe 9 februarie de către miniștri de Interne din cele două state. Control unic la vama din Albița Executivul de la Chișinău a aprobat marți acest acord cu Guvernul României. Pentru început, acest tip de control ar urma să fie disponibil la punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni - Albița. „Obiectivul de bază al acestuia este dezvoltarea relaţiilor de cooperare între structurile cu atribuţii la frontieră ale Republicii Moldova şi României în domeniul gestionării integrate a frontierelor şi stabilirea noilor forme de interacţiuni prin efectuarea controlului coordonat în punctul de trecere al frontierei de stat „Leușeni - Albița” pe teritoriul României (în continuare – Punct de trecere), în conformitate cu cerinţele şi practica europeană”, se arată în nota informativa cabinetului Gavriliță. Acordul se încheie pentru o perioadă de șase luni. Orice prelungire a valabilității Acordului pentru noi perioade de 6 luni este decisă prin acordul Părților în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control, realizată cu cel mult 30 de zile anterior expirării perioadei de valabilitate. Prelungirea valabilității se realizează pe cale diplomatică. Oricare Parte poate denunţa Acordul On 9 Feb, Romanian and Moldovan authorities will sign an agreement to only have one stop (rather than two) at the overcrowded Leușeni-Albița border crossing point. The checks will be coordinated on Romanian territory, in order to streamline the flow of passengers and goods pic.twitter.com/7gAuRoQWMo— Paula Erizanu (@paulaerizanu) February 2, 2023 „Ne propunem în martie să avem deja controlul coordonat, cred că de acest fapt se vor bucura foarte mulți cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița, citată de Agora.md Controlul se pare că va fi asigurat de partea română. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean

România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei  Foto: Facebook
Eveniment

România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei

România a fost lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei de congresmani republicani și democrați, în cadrul ueni dezbateri organizate în Congresul SUA. Evenimentul, intitulat „Romania’s support to Ukraine in counteracting the Russian aggression”, a fost organizat de Ambasada României la Washington. România, lăudată pentru sprijinul acordat Ucrainei „Reprezentanții Congresului american au subliniat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, a cărui soliditate a fost reconfirmată de cooperarea celor două state în contextul invaziei ruse în Ucraina. Au prezentat sprijinul bipartizan pe care Congresul american îl oferă Ucrainei, continuarea eforturilor în acest sens fiind esențială pentru prezervarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Oficialii americani au recunoscut rolul proeminent asumat de România în gestionarea unei crize umanitare și de securitate cu reverberații puternice în regiune și la nivel global. Au fost prezenți membri democrați și republicani ai Congresului, parte din Comisiile de Informații, Forțe Armate, Securitate internă, Juridică și Comisia Helsinki: Bill Huizenga, Jason Crow, Sylvia Garcia, Eric Swalwell, Victoria Spartz, Linda Sanchez, Joe Wilson, Steve Cohen, Jim Costa, Robert Aderholt”, a arătat ambasada României în SUA. Partea română a prezentat o sinteză a contribuției României în gestionarea crizei refugiaților, asistența umanitară oferită încă de la debutul invaziei, rolul României în facilitarea exportului de cereale ucrainene, în consolidarea rezilienței energetice a Ucrainei și Republicii Moldova și în condamnarea acțiunilor Rusiei în forurile europene și internaționale. De asemenea, delegația Parlamentului României a argumentat importanța constituirii unui tribunal internațional pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Citește și: Mercenar Wagner recrutat din pușcărie, luat prizonier de ucraineni după doar două zile pe front: Viața noastră nu are nici un preț, putem fi uciși fără probleme

Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Primele aplicații comune accesarea fondurilor europene

Primele aplicații comune România-Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene: ele vor contribui la dezvoltarea conectivității infrastructurii de transport și vor fi finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility #CEF), anunță Moldopres. Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), finanțarea este destinată pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere Ungheni (RO) - Ungheni (MD) și Albița (RO) - Leușeni (MD). În ceea ce privește primul proiect Ungheni – Ungheni, pe partea română va fi dezvoltată legătura cu infrastructura rutieră existentă în România prin modernizarea DJ249A la un profil de drum național, care va face legătura cu noul pod peste Prut. Această infrastructură va funcționa și după conectarea podului de la Ungheni cu Autostrada A8, ca nod rutier cu drumul național din proximitate. Totodată, în Republica Moldova va fi construită infrastructura de acces între noul pod de la Ungheni și rețeaua de drumuri existentă. Valoarea totală a proiectului este de 66,3 mln de euro, dintre care contribuția Uniunii Europene este de 33,1 mln de euro. Cel de-al doilea proiect vizează punctul de trecere al frontierei Leușeni – Albița, care va fi dotat cu echipamente noi. Totodată, pe partea română va fi reorganizat fluxul de mărfuri care intră în țară, prin extinderea și relocarea Agenției de Cântărire Albița. În paralel, Ministerul Transporturilor din România realizează documentația tehnică pentru un nou pod peste Prut în locul celui existent, cu două benzi pe sens, care, de asemenea, va fi propus spre finanțare din programul CEF. Valoarea totală a proiectului este de 19,6 mln de euro. Citește și: Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”. Despre construcția acestui pod se discută din 2003 Pod strategic, la Ungheni La 13 ianuarie, podul peste Prut de la Ungheni, legătura rutieră între România și Republica Moldova în continuarea Autostrăzii Unirii, a fost avizat la Compania de Drumuri, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. Va fi primul pod între România și Republica Moldova cu patru benzi, iar licitația ar putea fi lansată în primăvară. Costul estimat al proiectului este de 40 de milioane de Euro, podul urmând să fie construit de CNAIR : ,,Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat astăzi devizul general al Podului peste Prut de la Ungheni, obiectiv de investiție ce are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale şi frățești dintre România și Moldova.

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Internațional

Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac. Migraţia este o problemă cu care Austria se confruntă, pe care România nu a cauzat-o, graniţele noastre fiind sigure, dar la soluţionarea căreia suntem dispuşi să contribuim, însă aşteptăm mai multă deschidere din partea Austriei, a declarat miercuri, la Bruxelles, pentru Agerpres, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE). Aderarea României, pe agenda UE "La dezbaterea din plenul Parlamentului European de săptămâna trecută, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, mi-a dat asigurări că Suedia este pregătită să pună aderarea României la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului UE. Eu i-am cerut public, în discursul meu din plenul Parlamentului European, ca aderarea României să rămână pe agenda UE, iar prim-ministrul mi-a răspuns spunând că înţelege dezamăgirea noastră, a românilor, şi că Suedia este pregătită să pună această chestiune pe ordinea de zi. Aşadar, avem sprijinul Preşedinţiei suedeze (a Consiliului UE)", a spus Mureşan. El a reamintit că, din punct de vede tehnic, România îndeplineşte încă din 2011 condiţiile pentru a intra în Schengen, lucru reconfirmat anul trecut de două misiuni europene independente care s-au deplasat la Bucureşti. "Din punct de vedere politic, România a realizat progrese foarte importante anul trecut, reuşind să convingă 26 din 27 de state membre să voteze pentru aderarea noastră. Vom continua să lucrăm strâns cu toate statele membre, dar şi la nivelul instituţiilor europene astfel încât să ajungem la cele mai bune soluţii pentru gestionarea problemei migraţiei şi să convingem Austria să susţină aderarea noastră. Dar aşteptăm şi din partea Guvernului Austriei, în special din partea prim-ministrului Nehammer, să renunţe la discursul electoral antieuropean. Continuând acest discurs, premierul austriac nu face decât să îngreuneze soluţionarea problemei migraţiei", a continuat europarlamentarul. Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac Acesta s-a referit şi la declaraţiile recente ale cancelarului austriac Karl Nehammer potrivit cărora în prezent spaţiul Schengen este nefuncţional întrucât imigranţii continuă să vină în Europa şi, în acest context, o extindere a Schengen nu ar fi justificată pentru moment. "Când Guvernul Austriei declară că se opune extinderii spaţiului Schengen şi aderării României pretextând că spaţiul Schengen este nefuncţional, uită să spună că fix cu cinci minute înainte votase pentru aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, deci pentru extinderea spaţiului Schengen. Argumentele aduse de prim-ministrul Nehammer în ultimele luni nu au bază concretă, nu sunt susţinute de cifre concrete, reale, au doar scop electoral. Tot cu scop electoral a efectuat şi vizita în Bulgaria. Aşa cum anticipat şi cum am şi declarat public înaintea vizitei, prim-ministrul Nehammer a mers în Bulgaria doar ca să îşi facă campanie electorală în Austria cu banii europeni. Karl Nehammer a declarat în Bulgaria că doreşte să folosim fondurile europene pentru a întări frontiera dintre Bulgaria şi Turcia. Trebuie să îi reamintim cancelarului austriac că Austria a fost unul dintre cele patru state membre ale UE ale căror guverne s-au opus cel mai tare creşterii bugetului european în trecut. Austria a avut întotdeauna drept prioritate doar reducerea bugetului UE şi nu alocarea banilor acolo unde într-adevăr este nevoie", a afirmat eurodeputatul român. Nehammer să spună de unde ia bani Siegfried Mureşan a argumentat că "a solicita ca bugetul UE să facă mai mult şi a lupta în paralel pentru reducerea bugetului este populist". "Nu poţi să ceri mai mulţi bani pe de o parte şi de cealaltă parte să te opui unui buget mai mare. În bugetul actual al UE, toţi banii sunt deja planificaţi. Dacă domnul Nehammer doreşte două miliarde de euro în plus pentru Bulgaria atunci să spună de unde îi obţine. Dacă doreşte creşterea bugetului UE, acesta ar fi un lucru bun, dar este o poziţie contrară cu poziţia pe care Austria a susţinut-o şi continuă să o susţină în toate discuţiile pe buget de la nivel european. Sper ca acest discurs să dispară după alegeri" (din landul Austria Inferioară din 29 ianuarie - n.r.), a accentuat el. Citește și: Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure În opinia sa, nu este normal ca un şef de guvern să decidă întreaga politică europeană a ţării "pornind de la interesele proprii, electorale, referitoare la o singură regiune". "În Uniunea Europeană avem 27 de state membre cu 242 de regiuni. Dacă fiecare prim-ministru ar bloca procesul decizional în Europa ţinând cont doar de interesele electorale pe care le are cu privire la anumite alegeri locale, regionale sau naţionale, nu am mai lua nicio decizie importantă la nivel european", a susţinut eurodeputatul român. Migrația și azilul, în dezbatere Întrebat dacă consideră că planul prezentat marţi de Comisie cu privire la creşterea eficienţei returnării imigranţilor va ajuta la schimbarea poziţiei ţărilor (în special a Austriei) reticente faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, vicepreşedintele grupului europarlamentar al PPE a amintit că migraţia este o prioritate atât a preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene, cât şi a Parlamentului European. "Vom avea o dezbatere săptămâna viitoarea în Parlamentul European pe tema migraţiei şi azilului, în pregătirea reuniunii Consiliului European extraordinar din 9 - 10 februarie. În plus, mâine şi poimâine este programată o reuniune informală a miniştrilor de interne din UE la Stockholm care va avea, de asemenea, pe agendă subiectul migraţiei. De asemenea, Comisia Europeană a prezentat ieri un plan privind returnarea mai eficientă a imigranţilor în afara Uniunii Europene, ca parte a noului Plan European privind Azilul şi Migraţia. Vom lucra pe baza acestui plan în negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind operaţionalizarea sistemului comun al UE pentru returnări, ca una dintre soluţiile la problema migraţiei. Este clar că avem nevoie de o strânsă coordonare la nivel european pentru rezolvarea acestei probleme. Există deschidere, după cum vedeţi, din partea instituţiilor europene să găsim împreună aceste soluţii cât mai repede. În acest sens, România şi-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lucra alături de partenerii europeni, inclusiv Austria, pentru a gestiona situaţia imigranţilor ce sosesc în Europa. Vom sprijini toate soluţiile europene la criza migraţiei. Am spus-o în trecut şi o repet: România nu este sursă a migraţiei ilegale cu care se confruntă Europa. Nu a fost niciodată. Frontierele noastre sunt bine securizate. Avem date de încredere ale instituţiilor europene care confirmă aceste lucruri. Dar, în spiritul valorilor europene ce ne unesc, suntem alături de partenerii noştri care se confruntă cu această problemă", a încheiat eurodeputatul Siegfried Mureşan.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră