sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Eveniment

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie. Darius Vâlcov, condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor, se află în custodia Poliţiei Române, după ce a fost preluat luni din Italia şi adus sub escortă în ţară, urmând să fie predat Penitenciarului Rahova. Vâlcov, adus în România pentru pușcărie "Darius Vâlcov este în custodia Poliţiei acum, va ajunge în România. Este primul fugar pe care îl aduc în mandatul meu de ministru al Justiţiei. Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat, de la Poliţie la magistratul de legătură, mulţumesc autorităţilor italiene şi e bine să ştim ce urmează. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Odată ce a aterizat în România, va fi predat penitenciarului de la Rahova, 21 de zile de carantină. Îi asigurăm patru metri pătraţi de detenţie în celula în care va sta, acestea au fost garanţiile pe care Ministerul Justiţiei prin Autoritatea Naţională a Penitenciarelor le-au oferit instanţelor din Italia, pentru a putea să-l aducem înapoi, să execute aici pedeapsa. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale După ce va sta la Rahova şi va ajunge să execute în regim semi-deschis, îl vom muta în alt penitenciar. Ca atare, cred că e bine să recăpătăm încrederea voastră, a tuturor, în sistemul de justiţie. Ne aducem fugarii, celebri sau mai puţin celebri, înapoi în ţară", a precizat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, într-o postare pe Facebook. 14 august, zi cu ghinion La data de 14 august 2023, o escortă din cadrul Poliţiei Române a preluat, din Italia, un bărbat, de 46 de ani, din Slatina, judeţul Olt, care era urmărit internaţional. Darius Vâlcov, pe Otopeni, în cătușe (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Acesta a fost condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor, precizează Poliţia Română. Escorta din cadrul Poliţiei Române a ajuns în cursul acestei zile pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, bărbatul în cauză fiind predat reprezentanţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. În Italia, locuia într-o casă cu gratii la geam În Italia, Vâlcov își găsise o casă cu etaj pe o străduță îngustă unde cu greu două mașini trec una pe lângă alta, la marginea orașului Milano. O vilă atipică, cu aerul unui mărunt castel de oraș, pentru zona în care este amplasată, pe Via Monteggia Giovanni Battista, și care a fost supusă recent unui proces de reabilitare energetică. Vila unde locuia Darius Vâlcov în Italia (sursa: Newsweek România) Fără să aibă o curte generoasă, vila are o terasă șic la ultimul etaj. Imobilul are aerul unuia trecut recent printr-un proces de modernizare, în contradicție cu celelalte din zonă. Vila are gratii la toate ferestrele, ca mai toate imobilele din zonă. Probabil un semn al existenței unei infracționalități periculoase în cartier, potrivit unei relatări de la fața locului a Newsweek România.

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2022, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie - iunie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro", se menţionează în comunicat. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2023, cu 0,5%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 3.493 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 3.493 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 21,277 milioane de dolari, cu 5,1% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în primul semestru din 2022, de 20,242 milioane de dolari. În iunie 2023, au fost înmatriculate 580 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,45% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (18,97%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,38%). La finele iunie 2023, în România existau 247.708 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,432 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.270 (capital subscris de 4,047 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,663 miliarde de dolari, în 5.974 de firme.

România, campioană în UE la numărul de zile libere Foto: Facebook Marcel Boloș
Eveniment

România, campioană în UE la numărul de zile libere

România este campioană în UE la numărul de zile libere,acordate cu ocazia diferitelor sărbători. În acest moment, oficial sunt legiferate 15 zile libere. În Uniunea Europeană, doar Lituania și Slovenia mai au 15 zile libere. Alte șase state, printre care Malta, Austria sau Slovenia au 14 zile libere. Ungaria are doar 12 zile libere, Franța - 11, iar în Germania sunt între 10 și 13, depinde de landul federal. Citește și: Tânăr ofițer DGA acuză conducerea Poliției că a făcut presiuni asupra sa după o ceartă cu un judecător controversat de la ÎCCJ, cel care i-a achitat pe securiștii din dosarul Gheorghe Ursu Pe ultimele locuri, cu doar zece zile libere, se află Irlanda, Estonia și Belgia. În anul 2023 sunt 12 sărbători legale în timpul săptămânii, celelalte trei - în weekend, cum ar fi Paștele, Rusaliile sau Anul Nou. Însă, în 2023, au fost și trei zile libere „punte”, de care se bucură, de fapt, sectorul bugetar. Nu există nici un studiu de impact al acestor zile libere sau al zilelor „punte”, care le însoțesc. În SUA, sunt 11 sărbători federale recunoscute de guvernul Statelor Unite (5 U.S.C. 6103). În aceste zile, toți angajații guvernamentali neesențiali sunt liberi de la serviciu, iar majoritatea birourilor guvernamentale (inclusiv oficiile poștale) sunt închise. În Marea Britanie sunt opt zile libere. România, campioană în UE la numărul de zile libere Zile libere în 2023: - 1 - 2 ianuarie: Anul Nou (duminică, luni) - 23 - 24 ianuarie: Ziua Unirii Principatelor Române (luni, marţi) - 14 aprilie: Vinerea Mare (vineri) - 16 - 17 aprilie: Paște ortodox (duminică, luni) - 1 mai: Ziua Muncii (luni) - 1 iunie, 2 iunie: Ziua Copilului (joi, vineri) - 4 iunie: Rusalii (duminică) - 5 iunie: A doua zi de Rusalii (luni) - 14 - 15 august: Adormirea Maicii Domnului (luni, marţi) - 30 noiembrie: Sfântul Andrei (joi) - 1 decembrie: Ziua Națională a României (vineri) - 25 - 26 decembrie - Crăciunul (luni, marţi) În total, anul 2023 va avea 17 zile libere. Țările cu cele mai multe zile libere sunt Nepal - 35, Birmania - 32 și Iran, cu 26 de sărbători legale când nu se muncește.

Antena 3 îl spală pe penalul britanic Andrew Tate Foto: captură video
Eveniment

Antena 3 îl spală pe cercetatul penal Andrew Tate

Antena 3 îl spală pe penalul britanic Andrew Tate într-un lung interviu în care moderatoarea Sabina Iosub l-a deranjat rar cu întrebări timide: „Sunt sărac...Nu beau, nu joc la pariuri, nu iau droguri”, s-a disculpat Tate. Atitudindea Sabinei Iosub în fața lui Tate contrastează cu atitudinea ei agresivă față de Laura Codruța Kovesi, în perioada în care aceasta se pregătea să fie numită în fruntea parchetului european. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Emisiunea s-a desfășurat într-o vilă de lux, iar știrile de pe site-ul Antenei 3 înfățișează un Tate bogat, inclusiv în ceea ce pare a fi un avion privat. Interviul pare să fi durat circa două ore, iar atitudinea moderatoarei a fost mai degrabă prietenoasă cu controversatul britanic. Antena 3 îl spală pe penalul britanic Andrew Tate Titlurile știrilor de la Antena 3 sunt extrem de favaorabile celor doi frați, trimiși în judecată pentru trafic de persoane, grup infracțional și viol: Andrew Tate, dezvăluiri exclusive despre copilăria sa: ”Suntem de la centre pentru cei fără adăpost. Suntem de pe străzi, efectiv” Andrew Tate: "Eu și fratele meu am fost fantastici pentru imaginea României. Consiliul de Turism ar fi trebuit să ne angajeze" Andrew Tate, primul interviu acordat presei din România: "Am încredere în sistemul judiciar românesc. Am încredere în judecători" Andrew Tate, întrebat la Antena 3 CNN câţi bani are: "Sunt sărac... | Nu beau, nu joc la pariuri, nu iau droguri". Acest articol este susținut de afirmația lui Tate: „Cred că și muncesc din greu toată ziua, în fiecare zi. Nu beau, nu joc la pariuri, nu iau droguri. Tot ce fac este să muncesc și cred că dacă ești un om capabil și harnic și îți dedici întreaga viață muncii vei ajunge să ai ceva bani "Nu am nevoie să violez pe nimeni. 99% dintre oameni cred că sunt nevinovat": Interviu eveniment cu Andrew Tate Probabil că doar Liviu Dragnea beneficia de un număr atât de mare de știri, plasate pe site, după interviurile la Antena 3. Tate declară că iubește natura și istoria României Iată cum a decurs dialogul dintre Sabina Iosub și penalul britanic: „Andrew Tate: Eu chiar iubesc România. Și nu vreau să plec. Și am de gând să rămân aici. Sabina Iosub: Pentru totdeauna? Andrew Tate: Da, iubesc România. Sunt aici de șapte ani. Mi-am făcut un cămin aici. Fratele meu are copii care sunt români. Eu am un copil care este român. Eu nu plec de aici. Și este păcat că reputația internațională a României, pentru care eu și fratele meu am făcut atât de mult bine, pentru că nu a avut cea mai fantastică reputație înainte de noi. Sabina Iosub: Dar ați spus că este o țară coruptă. Ați spus că... Andrew Tate: Am spus că America este coruptă. Sabina Iosub: Ai spus că ai fi putut face orice în timpul pandemiei, de exemplu, dacă ești o persoană bogată sau importantă sau ai o anumită influență, poți face orice în România. Andrew Tate: Da. Și am spus că și America este coruptă. Am spus că o mulțime de țări sunt corupte. Și aveți dreptate. Am spus că în timpul pandemiei imaginare de aici, nu au fost atât de riguroși cum au fost în alte locuri. Este un lucru bun, pentru că oricum nu ar trebui să ia drepturile nimănui fără motiv. Așa că am spus asta într-un mod foarte elogios. Și chiar cred că România în ansamblu a avut o problemă de imagine. Iar eu și fratele meu am fost fantastici pentru imaginea României. Că pot numi 200 de persoane care au vizitat această țară doar pentru că eu și fratele meu am spus că este sigur. Este frumoasă. Natura este frumoasă. Au istorie. Este un loc atât de grozav. Am fost farurile numărul unu”. Într-un alt moment al interviului, Sabina Iosub îl întreabă cum își câștigă banii, iar Tate susține că are „o platformă educațională online” și s-a lăsat de videochat. Moderatoarea nu-l contrazice.

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare. Până pe 15 septembrie, cerealele ucrainene nu pot fi importate în cinci țări din estul Europei, printre care și România (alături de Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia). Ce se va întâmpla după 15 septembrie? Botănoiu vrea prelungirea embargoului Daniel Botănoiu, consilier al premierului Marcel Ciolacu, insistă că embargoul ar trebui prelungit măcar până la sfârșitul anului pentru ca agricultorii români să-și poată exporta marfa recoltată în acest an. Citește și: VIDEO Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România: atacul, vizibil de pe partea românească a Dunării. Au fost lovite nave cu petrol românesc Iar cifrele referitoare la cantitatea de cereale care va ajunge în portul Constanța descriu un scenariu foarte complicat. Potrivit lui Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, în toamna aceasta e posibil ca în portul Constanța să ajungă aproape 50 de milioane de tone de cereale (în jur de 27 de milioane de tone, din Ucraina, aproximativ 22 de milioane de tone, din România). Această cantitate este dublă față de capacitatea de procesare a portului Constanța, care poate încărca pe nave maximum 26 de milioane de tone de cereale anual, dacă nu există nici o sincopă logistică, a adăugat Cezar Gheorghe pentru Defapt.ro. În această situație, întârzierile la livrare de cereale vor fi foarte mari și vor pune în pericol încasările pentru înființarea culturilor de anul viitor. Mai mult, presiunea pe logistica de transport va fi enormă: nu numai că agricultorii români nu vor găsi ușor camioane și TIR-uri pentru a livra grânele în port, dar prețurile vor fi mult mai mari decât în mod normal. Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare Un alt efect al abundenței de cereale ucrainene pe piața românească (cel puțin până în momentul instituirii embargoului european în cele cinci țări menționate) este scăderea la jumătate a prețului cerealelor. Astfel, dacă un kilogram de grâu se vindea, în medie, cu 1,5 lei, în condiții normale, acum a ajuns să coste 75 de bani. Citește și: Ucraina trebuie să se teamă de îndoielile cetățenilor și ale parlamentarilor din țările occidentale, spune ministrul britanic al Apărării Așa cum a constatat și Daniel Constantin, deputat PNL, fost ministru al Agriculturii și membru, acum, în Comisia de agricultură a Camerei, beneficiari ai afluxului mare de cereale ucrainene sunt o parte din fermierii din zootehnie. Pe de altă parte, agricultorii sunt net dezavantajați. Din punctul de vedere al lui Constantin, este nevoie de un instrument european pentru ca agro-fermierii români să nu mai piardă bani. Alți experți consultați de către Defapt.ro au arătat, însă, că nu doar fermierii din zootehnie au beneficiat de cerealele ieftine din Ucraine, ci și speculatorii, marii intermediari și industria de panificație. De la nimic, la import de 200.000 de tone de cereale lunar Majoritatea actorilor din piața agrozootehnică cu care Defapt.ro a vorbit au menționat calitatea mai slabă a cerealelor ucrainene. Dar și incapacitatea autorităților românești de a verifica fito-sanitar grâul, porumbul și celelalte grâne ucrainene rămase în România. Citește și: Nici o șansă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2023, cred înalți oficiali ai NATO și UE: Putin poate pierde sute de mii de soldați „fără să clipească” Potrivit Autorității Vamale Române, peste 2,1 milioane de tone de cereale ucrainene au rămas în România după declanșarea invaziei ruse. Expertul Cezar Gheorghe, însă, spune că, de fapt, cantitatea e dublă: 4,5 milioane de tone într-un an și jumătate. Or, înainte de invazia rusă, România nu exporta deloc cereale din Ucraina. Acest excedent de marfă a destabilizat piața și este evident acum că, în lipsa unor măsuri (naționale sau europene), situația se va deteriora. Cu consecințe greu de evaluat în prezent, dar care pot duce și la sentimente negative în masă în privința Ucrainei și ucrainenilor.

România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

România înregistrează cele mai mari creșteri prețuri UE

Premierul Marcel Ciolacu se laudă cu inflația anuală sub 10%, dar, de fapt, România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE. O inflație-record are Ungaria, altă țară, sub conducerea premierului Viktor Orban, a plafonat prețurile. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României „INS confirmă oficial că inflația a coborât la o singură cifră, 9,4%! După ce pandemia, liberalizarea ticăloasă a prețurilor la energie și gaze, criza energetică și războiul au împins inflația până la 16,8% în noiembrie anul trecut, iată că măsurile noastre de luptă contra inflației au avut succes”, s-a lăudat Marcel Ciolacu. Ucraina, țară aflată în război, are o inflație de 11,3%, în scădere cu 1,5% față de iulie. România înregistrează unele din cele mai mari creșteri de prețuri din UE În Uniunea Europeană, trei țări au inflație mai mare ca România, unde INS a anunțat azi o inflație de 9,4%: Ungaria - 17,6% (față de 20,1% în iunie), Slovacia - 10,88% (ultima informație este din iunie) și Polonia - 10,8% (față de 11,5% în iunie). Bulgaria are o inflație de doar 8,7%, iar în țările baltice este între 7,4% și 6,4%, potrivit datelor de pe Trading Economics. Cea mai mică inflație in spațiul UE este în Cipru - 1,47%. În România, potrivit INS, rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) este 13,7%. La telemea, prețurile au crescut, într-un an, cu aproape 25%, la ouă, cu 27%, iar la zahăr cu circa 50%. Azi, Profit anunța: „Cea mai semnificativă scumpire a carburanților din ultimele luni. Prima majorare a prețului benzinei din august”.

Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a atacat ținte Ucraina câțiva kilometri de România

Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România, la Reni, iar atacul a fost vizibil de pe partea românească a Dunării, arată filmările video. În atac ar fi fost folosite drone Shahed, produse de Iran. Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România Reni este un port strategic la Dunăre, foarte aproape de Galați, și un hub al transporturilor de carburanți și grâne, în condițiile în care Rusia nu mai permite exporturile ucrainene de cereale prin Marea Neagră. Potrivit Marinetraffic, traficul fluvial de grâne s-a oprit după atac. ”În această noapte (de duminică spre luni), un atac de aproape patru ore, cu drone (de tip) Shahed-136, a vozat o infrastructură portuară”, anunţă într-o postare pe Facebook armata ucraineană. Night strike on the port infrastructure of Reni, Odessa region. pic.twitter.com/2H2oNT7pP4— ДражаМ (@DrazaM33) July 24, 2023 ”Un hangar de grâne a fost distrus, iar rezervoare de depozitare ale altor încărcături au fost avariate”, precizează armata. ”Trei drone au fost distruse de către Forţele Aeriene de apărare”, anunţă Comandamentul Operaţional. ”Inamicul continuă să terorizeze Odesa”, acuză el. ”Potrivit primelor informaţii, aproximativ patru muncitori din port au fost răniţi, dar informaţiile trebuie clarificate”, adaugă comandamentul. Este pentru prima oară când Rusia atacă infrastructuri ucrainene la Dunăre, după ce s-a retras, în urmă cu o săptămnă, din Acordul de la Istanbul din iulie 2022 privind exportul cerealelor ucrainene, mediat de ONU şi Turcia. Pe Dunăre există trei porturi ucrainene - Izmail, Reni şi Ust-Dunaiskii - însă comandamentul nu precizează care dintre ele au fost vizate în atac, relatează CNN. ?????Reni Commercial Sea Port is an important transport hub of Ukraine, in which the work of river, sea, road and rail transport is closely intertwinedTanks with Romanian oil were hit - this is the main source of raw materials for Ukrainian refineries. pic.twitter.com/MKsS4UDtwA— Hawkeye1812Z (@Hawkeye1745) July 24, 2023 În afară de cele trei drone distruse de către forţe ucrainene anunţate de către comandament, alte drone ”au trecut”, anunţă un purtător de cuvânt al Administraţiei Militare din Odesa, Serghii Braciuk. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport”

Rezultatul accidentelor provocate de conducătorii trotinetelor electrice Foto: Oradea.ro
Eveniment

Rezultatul accidentelor provocate trotinetelor electrice

23 de morți și 399 de persoane grav rănite: acesta este rezultatul accidentelor provocate de conducătorii trotinetelor electrice în ultimii cinci ani, potrivit unei statistici a ministerului de Interne. În plus, 2.651 de persoane au fost rănite ușor în accidente cauzate de conducătorii trotinetelor electrice. Rezultatul accidentelor provocate de conducătorii trotinetelor electrice Potrivit statisticilor poliției, din 2018 până în 2023, numărul acestor accidente au fost în creștere, vârful fiind în 2022, cu șapte morți, 162 de răniți grav și 1.233 de răniți ușor, rezultați din 1.339 de accidente. Localitatea cu cele mai multe astfel de accidente este București - 1618 accidente, un deces, 242 de răniți grav și 1.416 răniți ușor în ultimii cinci ani. În clasamentul sectoarelor, Sectorul I domină, fiind urma de Sectorul III. Cu doi morți și 222 răniți grav, Clujul vine imediat după București, iar Iași este pe locul III. Pe de altă parte, din 2018 până în 2023 auf sot 291 de accidente - soldate cu doi morți, 266 de răniți grav și 288 de accidente - în care au fost implicați conducătorii de trotinete electrice, fără a fi însă vinovați. Citește și: La câteva zile de la întâlnirea cu care Ciolacu s-a lăudat, declarație extrem de gravă a lui Viktor Orban: Noi n-am declarat că Ardealul și Ținutul Secuiesc ar fi teritorii românești În răspunsul la o interpelare a deputatului Virgil Chirilă, unde sunt prezentate aceste date, ministerul de Interne nu spune clar dacă intenționează să ia măsuri suplimentare pentru reglementarea circulației bicicletelor electrice. Numărul accidentelor rutiere, în scădere Conform unor date oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), numărul accidentelor rutiere înregistrate în acest an în România este în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, tendința încadrându-se în obiectivele Uniunii Europene (UE) de înjumătățire a victimelor înregistrate pe șosele în viitorii ani. Mai exact, anul acesta au fost înregistrate cu 51 mai puţine accidente (-2,4%), cu 64 mai puţine persoane decedate (-8,8%) şi cu 49 mai puţine persoane rănite grav (-3%), arată datele MAI. Tendința de scădere a numărului de accidente mortale din România reiese și din datele UE. Astfel, de la 96 de decese la un milion de locuitori în 2019, am ajuns la 85 de cazuri per milion în 2020 și 92 de victime per milion în 2021, an în care s-a mai reluat circulația după blocajul COVID-19. În 2022 s-au înregistrat 86 de cazuri per milion.

Bucureștiul ca domiciliu nu este interesant (sursa: Digi24)
Eveniment

Bucureștiul ca domiciliu nu este interesant

Bucureștiul ca domiciliu nu este interesant. În capitala României şi-au stabilit domiciliul anul trecut 69.353 de persoane, iar pe locul a doilea a fost Iaşiul, cu 36.902 stabiliri de domiciliu. Bucureștiul ca domiciliu nu este interesant În continuare, cele mai multe persoane s-au mutat în Ilfov, Timiş şi Vaslui (20.250). Judeţele Bacău (14.230), Suceava (13.409) şi Botoşani sunt pe locurile 10 -12 în topul judeţelor după numărul persoanelor care şi-au stabilit acolo domiciliul. Iar judeţul Neamţ, cel de-al şaselea din regiunea de Dezvoltare Nord Est, e pe locul 19 (din 42), cu 10.240 stabiliri de domiciliu. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu În comparaţie cu anul anterior, dintre toate judeţele ţării, Vaslui a înregistrat în 2022 cea mai mare creştere procentuală a stabilirilor cu domiciliul (+40%), în timp ce Municipiul Bucureşti este singurul din lista de 42 de judeţe în care stabilirile cu domiciliul au scăzut în 2022, chiar în proporţie mare (-47%). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului  Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului

Ungaria şi România au cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental, în T1, arată Eurostat. Deficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, s-a situat în primul trimestru din 2023 la 3,2% din PIB în zona euro şi la 3% din PIB în Uniunea Europeană, iar Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului În perioada ianuarie-martie 2023, s-a înregistrat în UE şi în zona euro o scădere a deficitelor, comparativ cu trimestrul patru din 2022, în urma reducerii cheltuielilor totale, precum şi a creşterii PIB-ului nominal. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în primul trimestru din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental. În primul trimestru din 2023, singurele state membre UE care înregistrau excedent guvernamental erau Irlanda (3,1%), Danemarca (3% din PIB) şi Portugalia (2,8% din PIB). În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile date, cel mai ridicat deficit guvernamental în primul trimestru din 2023 s-a înregistrat în Ungaria (11,1% din PIB) şi România (6% din PIB). România a înregistrat un deficit de 7,5% din PIB în trimestrul patru din 2022 şi un deficit de 6,6% din PIB în primele trei luni din 2022. În UE, veniturile guvernamentale totale s-au situat la 45,4% din PIB în primul trimestru din 2023, o scădere de la 46,2% din PIB în precedentele trei luni, în timp ce cheltuielile guvernamentale totale s-au situat la 48,5% din PIB, o scădere comparativ cu 50,7% din PIB în trimestrul precedent. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu

România antrenează piloți ucraineni pentru F-16 (sursa: U.S. Air Force/Matthew Lotz)
Eveniment

România antrenează piloți ucraineni pentru F-16

România antrenează piloți ucraineni pentru F-16. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că primul antrenament destinat piloților ucraineni va începe la sfârșitul verii, atunci când va fi operațional hub-ul regional din România. Tot aici se vor antrena și piloții români. O coaliție formată din 11 țări NATO, plus Ucraina, au semnat la summit-ul de la Vilnius un memorandum care va permite piloților ucraineni să se antreneze în România pe avioane F-16. Înființarea hub-ului regional a fost aprobată printr-o decizie a Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Președintele Iohannis nu a vrut să divulge locul în care va funcționa centrul de antrenament din România. Dar a fost dat de gol de compania americană Draken International, un subcontracor al Lockeed Martin, care a început recrutarea instructorilor pentru avioanele F-16. România antrenează piloți ucraineni pentru F-16 Președintele Klaus Iohannis a anunțat la sfârșitul ședinței Consiliului Suprem de Apărare al Țării din data de 6 iulie că s-a decis înființarea unui hub regional pentru antrenarea piloților militari care vor pilota avioanele americane de luptă F-16. "Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane. Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina", a declarat președintele Iohannis. Avioanele F-16 sunt produse de compania americană Lockeed Martin. Un subcontractor al acesteia, Draken International, a publicat deja anunțuri de recrutare pentru instructori de piloți pentru avioanele F-16. Conform Europa liberă, în anunțul de angajare se menționează că instructorii de F-16 vor urma să lucreze la Baza Aeriană Borcea. România visează la F-35 La summit-ul NATO de la Vilnius a fost semnată "Declarația comună privind formalizarea Coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei, în vederea operării aeronavelor F-16". Declarația a fost semnată de 11 state NATO: România, Belgia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Țărilor de Jos, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, plus Ucraina. Oleksii Reznikov, ministrul Apărării din Ucraina, a anunțat pe contul său de Twitter că acest document va permite pregătirea piloților, dar și instruirea tehnicienilor și a altor categorii de personal, dar oferă și posibilitatea includerii în program și a altor tipuri de avioane. Ministrul Apărării român, Angel Tîlvăr, a menționat că hub-ul regional va aduce beneficii importante și pentru România și va avea un rol esențial în cadrul programului F-16 al Forțelor Aeriene Române. "Interesul nostru major este de a avea cât mai repede piloți români bine instruiți pentru a opera aeronavele F-16 din dotarea Forțelor Aeriene Române. Știm cu toții cât de complexă este asigurarea securității spațiului aerian în regiunea Mării Negre, la granița NATO. Suntem în procesul de a transfera încă 32 de aeronave din Norvegia și vom avea astfel, sperăm cât mai repede, trei escadrile înzestrate cu aeronave multirol F-16 Fighting Falcon. Atingerea acestui obiectiv este esențială pentru Armata României și un pas extrem de important pentru tranziția către avioanele de generația a V-a, F-35", a declarat ministrul Angel Tîlvăr. "Un proiect care va ține foarte mult" Înaintea participării la summit-ul Uniunea Europeană – Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibe, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat când vor începe antrenamentele pe avioanele F-16 ale piloților ucraineni, în contextul în care Secretarul General al NATO și premierul britanic au spus că vor începe în această vară. Citește și: Simona Bucura, noul ministru al Muncii, colegă de doctorat la SRI cu Marcel Ciolacu. Bucura și-a cosmetizat CV-ul în mai multe rânduri: au dispărut studii la ASE și tentativa de doctorat "Este un proces care pentru noi este important și este important să se mențină. Noi nu antrenăm piloți din august până în septembrie, ci începem la sfârșitul acestei veri și va fi un proiect care va ține foarte mult. Interesul meu este să avem un proiect bine pregătit, solid, cu instructori foarte performanți și să avem aici un proiect de succes pentru armată", a declarat președintele Iohannis.

România va antrena piloți ucraineni F-16 (sursa: lockheedmartin.com)
Internațional

România va antrena piloți ucraineni F-16

România va antrena piloți ucraineni F-16. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat, joi, implicarea României într-un proiect transatlantic nou - crearea în ţara noastră a unei facilităţi de instruire a piloţilor pentru operarea avioanelor F-16. România va antrena piloți ucraineni F-16 Administraţia Prezidenţială informează într-un comunicat că, împreună cu alţi aliaţi şi cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloţilor care vor zbura pe F-16, unde vor fi pregătiţi piloţii români care operează astfel de aeronave, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior şi participării piloţilor din statele aliate şi partenere NATO, inclusiv din Ucraina. "Acest hub regional de instruire va acoperi cerinţele de pregătire din partea aliaţilor şi a partenerilor regionali, ceea ce va conferi României poziţionarea ca lider regional în domeniul instruirii piloţilor F-16, contribuind astfel la creşterea coeziunii, demonstrarea unităţii şi întărirea posturii de descurajare şi apărare euroatlantică", arată sursa citată. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat recent statele NATO să nu furnizeze Ucrainei avioane de vânătoare F-16, menţionând că Rusia va trebui să examineze modalităţile de eliminare a acestor avioane, inclusiv în situaţia în care ele ar porni în misiuni de luptă în Ucraina de la baze aeriene situate în state din vecinătatea acestei ţări. Citește și: Rusia trimite în Transnistria, prin Moldova, sub acoperire diplomatică, luptători căliți în conflicte din Siria, Libia, Donbas. Chișinăul susține că va face curățenie „Dacă (avioanele F-16) vor fi desfăşurate la baze aeriene din afara frontierelor Ucrainei, dar sunt folosite în acţiuni armate în interior, va trebui să ne gândim unde şi cum să eliminăm echipamentele folosite împotriva noastră”, a spus Putin în timpul Forumului Economic de la Sankt Petersburg.

Zece milioane de români nu au competenţe digitale Foto: Facebook Fundația Orange
Eveniment

Zece milioane de români nu au competenţe digitale

Zece milioane de români nu au competenţe digitale, nu ştiu să comunice online, nu ştiu să facă un e-mail, să-şi creeze un cont, a afirmat Ovidiu Ana, directorul executiv al Fundaţiei Orange România, la deschiderea unui centru de competenţe digitale, care va oferi training pentru 2.000 de oameni pe an. Zece milioane de români nu au competenţe digitale „Gândiţi-vă la cei 10 milioane de români care nu au competenţe digitale, care nu ştiu să comunice online, care nu ştiu să facă un e-mail, să-şi creeze un cont, care nu ştiu să selecteze o informaţie ca fiind co­rectă sau incorectă, care nu pot rezolva nişte sarcini simple, nu pot face o plată online, nu pot încărca un formular la o instituţie sau nu pot să-şi facă un simplu CV pe care să-l trimită unui angajator“, a declarat Ovidiu Ana, citat de Ziarul Financiar. Acum cinci zile, o știre Rador cita o statistică Today Istat despre „Cetățeni și competențe digitale”, care arăta că doar 27,8% dintre românii aveau cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază, un procent care ne plasează pe ultimul loc din UE. Ultimele locuri în această statistică sunt ocupate de Italia (45,7%), Polonia (42,9%), Bulgaria (31,2%) și România (27,8%). Finlandezii, cel mai bine pregătiți Competențele digitale fac parte din Planul de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale și din Planul de acțiune pentru educația digitală. Obiectivul țintă stabilit pentru anul 2030 este ca cel puțin 80% dintre cetățeni (utilizatori de internet în ultimele 3 luni și cu vârste între 16 și 74 de ani) să aibă competențe digitale de bază (pentru toate cele 5 domenii identificate prin cadrul 2.0, adică „informații și alfabetizarea datelor”, „comunicare și colaborare”, „creare de conținut digital”, „securitate” și „rezolvare a problemelor”). Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil În 2021, la nivel european această pondere era de 53,9%. Finlanda (79,2%) și Țările de Jos (78,9%) prezentau deja din 2021 valori aproape în concordanță cu obiectivul țintă din 2030. Pentru a atinge același obiectiv, Italia va trebui să înregistreze în anii următori o creștere în medie anuală de 3,8 puncte procentuale.

ChatGPT, angajat al unei firme românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

ChatGPT, angajat al unei firme românești

ChatGPT, angajat al unei firme românești. Aplicația munceşte cu normă întreagă la o firmă din Iaşi. ChatGPT, angajat al unei firme românești Administratorul companiei ieşene a rămas ca fermecat: iniţial l-a testat în departamentul de design, dar când a văzut câte poate face, l-a pus la treabă şi în cadrul altor departamente: juridic, vânzări şi tehnic. "Rezultatele nu sunt perfecte, dar sunt încurajatoare. Clar ni se pare interesantă această «jucărie»", susţine Tiberiu Stoian, fondatorul Exonia. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Acesta anunţa în urmă cu câteva zile că a inclus inteligenţa artificială (AI) în proiectarea ambalajelor biodegradabile din hârtie şi le-a crescut eficienţa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Importurile de gaze au scăzut Foto: Facebook
Economie

Importurile de gaze au scăzut

Importurile de gaze au scăzut cu 45,6%, în primele patru luni din 2023, în timp ce producţia a crescut cu 6,9%, anunță INS. La 13 iunie, România exporta 0,9 milioane de metri cubi de gaze în Ucraina, conform datelor Transgaz analizate de Economedia. Țara noastră mai exporta și în Ungaria, 6,5 milioane de metri cubi. În același timp, importurile din Bulgaria erau de 5 milioane de metri cubi. Exporturile de gaze au ajuns, la 13 iunie, de 7,4 milioane de metri cubi, importurile totale erau de 5 milioane de metri cubi, iar producția internă era, marți, de 23,2 milioane de metri cubi. Importurile de gaze au scăzut România a importat, în primele patru luni din 2023, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 436.500 tone echivalent petrol (tep), cu 45,6% (365.200 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Producţia internă de gaze naturale a fost, în primele patru luni ale acestui an, de 2,54 milioane tep, cu 6,9% (164.200 tep) peste cea din perioada ianuarie-aprilie 2022. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat pentru 2023, în ultima prognoză a echilibrului energetic publicată, o producţie de gaze de 7,61 milioane tep şi importuri de 2,185 milioane tep, în creştere cu 2,1%, respectiv în scădere cu 6,2%, de la an la an.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră