sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

768 articole
Eveniment

România a furnizat Ucrainei echipament militar

România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, arată un document clasificat „secret” al Pentagonului, distribuit recent pe diferite rețele sociale și publicat azi de Newsweek SUA. Interesant este că documentul marchează și ziua de 1 aprilie, momentul în care în Europa se termină sezonul de încălzire a locuințelor, deci presiunea asupra aprovizonării cu gaze scade. Acum două săptămâni, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a fost puternic presat, într-un interviu la BBC, să precizeze dacă România ajută sau nu, militar, Ucraina. România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar Datele par să aparțină Direcției de Informații Militare (DIA) a SUA și este marcat ca fiind „RELIDO”, adică „Eliberabil de către funcționarul responsabil cu divulgarea informațiilor. Informații care pot fi divulgate străinilor la discreția comandanților la nivel înalt”. Autenticitatea acestor documente n-a putut fi verificată, dar, vineri, FBI a reținut un tehnician, Jack Teixeira, din cadrul Gărzii Naționale Aeriene, și l-a acuzat de preluarea și transmiterea de informații clasificate. Documentul prezentat de Newsweek SUA este din martie 2023 și prezintă o sinteză a eforturilor unor state europene/ din NATO de a sprijini Ucraina. În ceea ce privește România se arată că „a furnizat sau s-a angajat să furnizeze” „ajutor letal” și antrenament pentru trupele ucrainene. În cazul României nu se oferă detalii. Foto: print screen Newsweek USA Însă documentul marchează ca fiind în scădere capacitatea României de a oferi ajutor militar - deci se poate presupune că un astfel de ajutor a fost oferit. Și în cazul Poloniei, Pentagonul marchează ajutorul militar ca fiind în scădere. Estonia pare să-și fi epuizat complet capacitatea de a sprijini militar Ucraina. King Charles visits #Ukrainian troops being trained by British forcesThe monarch watched a short defensive training exercise and met some of the recruits training with #British and international partner forces. pic.twitter.com/uOGDML69Vt— NEXTA (@nexta_tv) February 20, 2023 Documentul marchează, printre altele, faptul că Bulgaria vrea să-și doneze avioanele Mig către Ucraina, dar asta ar însemna să rămână timp de un an - până al sosirea avioanelor F-16 - fără capacitatea de a exerciat misiuni de poliție aeriană. ?️ Soldiers of Ukrainian 118th Mechanized Brigade marching through a field, somewhere on the training ground in the rear.#UkraineRussiaWar #118ОМБр pic.twitter.com/17BbkbxzJD— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) April 16, 2023 BBC: „De ce nu spune România dimensiunea propriului ajutor militar?” La 29 martie, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a fost puternic presat, la BBC, să precizeze ce ajutor militar este oferit de România către Ucraina. „Sackur: De ce nu spune România în mod public dimensiunea propriului ajutor militar, financiar? Națiunile europene partenere sunt foarte clare în ce privește dimensiunea asistenței pe care o acordă, dar voi o țineți secretă. De ce? Aurescu: Deoarece aceasta este politica guvernului nostru. Considerăm că este mai eficient în acest fel. Ceea ce este cu adevărat important este ca NATO și aliații să poată ajuta într-un mod eficient Ucraina. Și credem că este mai bine pentru Ucraina”, arată traducerea discuției de la BBC.

România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar Foto: Facebook Forțele Terestre
Control unic la punctul de frontieră Leușeni-Albița Foto: Realitatea Moldova
Eveniment

Control unic la punctul de frontieră Leușeni-Albița

Începând de sâmbătă dimineață, la ora 8.00, are loc un control unic la punctul de frontieră Leușeni-Albița, la trecerea din Republica Moldova spre România. Cele patru autorități de frontieră și vamale din Republica Moldova și România au început aplicarea în comun a controlului coordonat în punctul de trecere a frontierei. În 2018, timpul mediu de traversare a acestei vămi era de 1.033 minute, scria presa din Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Control unic la punctul de frontieră Leușeni-Albița Acest fapt presupune „oprire unică” pe partea română pentru toate procedurile de control ale traversării frontierei de stat. De azi, timpul de așteptare la frontiera moldo-română, la PTF Leușeni-Albița, se reduce.Ministerul pe care am onoarea sa îl conduc va continua să depuna eforturi pentru sporirea calității vieții pentru cetățeni, pentru siguranță, pentru un mediu social mai prietenos. pic.twitter.com/KEivoNWjAo— Ana Revenco (@RevencoAna) April 15, 2023 „Instituirea controlului coordonat al traficului va accelera și facilita traversarea frontierei comune, iar acest fapt va reduce timpul de așteptare la trecerea graniței pentru călători, inclusiv pentru transportul de mărfuri”, se arată în comunicatul Poliției de Frontieră a R.Moldova. Citește și: Fitch a îmbunătăţit perspectiva ratingului Capitalei. Agenția apreciază „performanţa operaţională solidă şi planul ambiţios de investiţii”. Oradea, același rating „Diferenţa faţă de modalitatea anterioară de realizare a controlului constă în faptul că pe sensul de ieșire din Republica Moldova, în Punctul de Trecere a Frontierei Leușeni, trecerea se va face fără control, iar oprirea pentru verificări se va face pe sensul de intrare în România, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița-rutier, în funcție de tipul autovehiculului/priorității la control”, explică Ziarul de Gardă. Joi, 13 aprilie, în prezența șefilor de poliție de frontieră și autoritate vamală din Republica Moldova și România a fost semnat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Punctului de Trecere a Frontierei Albiţa, document ce conține principiile și regulile cooperării pentru efectuarea, pe teritoriul României – sensul de intrare, a controlului coordonat al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor.

România a ajuns la 27.590 vehicule electrice Foto: Dacia.ro
Mediu

România a ajuns la 27.590 vehicule electrice

România a ajuns la 27.590 vehicule electrice şi 3.300 încărcătoare publice, după ce anul trecut au fost înmatriculate la fel de multe maşini electrice ca în ultimii 10 ani cumulat, în timp ce numărul încărcătoarelor publice de pe teritoriul ţării abia a depăşit borna de 3.300, conform unei analize realizate de unul dintre cei mai importanţi jucători în domeniul mobilităţii electrice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România a ajuns la 27.590 vehicule electrice Analiza semnalează că, în primele două luni ale anului 2023, au fost înmatriculate cumulat 2.247 vehicule electrice, dintre care 35 LCV. Luna ianuarie, cu 1.132 EV, a înregistrat o creştere de 80% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar luna februarie a bifat o evoluţie de 108%, faţă de anul trecut, cu 1.115 unităţi înmatriculate. Pe podium a rămas în continuare modelul Dacia Spring, cu 1.057 de unităţi înregistrate (497 în ianuarie şi 560 în februarie). Pe segmentul high-end, unde sunt contabilizate modele ale mărcilor Audi, BMW, Mercedes-Benz şi Porche, s-au înregistrat cumulat 190 de unităţi în cele două luni. Totodată, în ceea ce ţine de infrastructura de încărcare, pe teritoriul României se regăseau, la finele lunii februarie, 3.389 încărcătoare publice, fără restricţii (dintre care 857 CCS/CHAdeMO şi 2.492 Type 2), distribuite în 1.503 locaţii (conform portalului PlugShare). "Rezultatele extraordinare de anul trecut ne demonstrează că românii sunt din ce în ce mai deschişi către e-mobility şi, mizând pe tendinţele ascendente, ne aşteptăm ca 2023 să fie o perioadă cel puţin la fel de productivă pentru piaţa vehicule electrice. Momentan ne bucurăm de un început de an promiţător şi, prin intermediul domeniului nostru de activitate, ne concentrăm toate eforturile în a aduce plus valoare acestui segment pe plan local", a declarat Claudiu Suma, CEO Lektri.co. Dacia Spring, lider de piață Conform rezultatelor de anul trecut, piaţa de vehicule electrice din România a depăşit pragul de 25.000 de unităţi înmatriculate, numărul de EV înmatriculate în 2022 egalând numărul total realizat în precedenţii 10 ani. Dacia Spring a avut o cotă de piaţă de 55%, volumul de unităţi înregistrate de acest model egalând numărul total de vehicule electrice înmatriculate în 2021. Mai mult, în luna decembrie a fost cea mai înmatriculată maşină nouă, indiferent de motorizare (EV sau ICE). Pe locul al doilea în clasamentul înmatriculărilor EV din 2022 se află Tesla. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice Lektri.co a fost înfiinţată în 2018 la Timişoara şi numără în prezent 20 de angajaţi. Lektri.co este un brand al grupului SafeFleet, cu activităţi în industria mobilităţii şi oferă soluţii de încărcare a maşinilor electrice pentru utilizatorii casnici, companii care doresc să implementeze staţii de încărcare pentru angajaţi şi domeniile HoReCa şi retail. Staţiile de încărcare ale companiei sunt utilizate în România, Serbia, Polonia, Germania, Franţa şi Italia.

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Foto: Facebook
Economie

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui

În anul 2022, România a fost pe locul I în UE la producția de floarea soarelui, locul II la porumb și locul IV la grâu, arată datele Institutului Național de Statistică publicate azi. La producția de cartofi, România a fost pe locul IX. România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producţiei obţinute, cât şi al suprafeţei cultivate, cu o recoltă totală de 2,079 milioane de tone de pe un 1,082 milioane hectare. Producția a fost mai mică în 2022 cu aproape 27% faţă de 2021, respectiv cu 765.000 de tone, suprafaţa cultivată înregistrând o diminuare cu 42.000 de hectare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Cum arată situația din agricultură, prin comparație cu alte state, potrivit INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; La grâu, România s-a situat pe locul cinci la suprafața cultivată după Franța, Germania, Polonia și Spania și pe locul patru la producția realizată după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia și pe locul nouă la producția realizată după Germania, Olanda, Franța, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania și Italia. În general, în anul 2022 s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor la principalele culturi, arată INS. Citește și: Suspectați de „blat” la stabilirea prețurilor la ulei de floarea soarelui, primii patru producători din România au o cifră de afaceri de șase miliarde de lei și profituri de 250 de milioane de lei În noiembrie 2020, George Simion, liderul AUR, distribuia pe Facebook o filmare intitulată „Agricultura românească pe moarte!”, în care ssuținea că „din grânarul Europei am ajuns groapa de gunoi a Europei”. Fimarea a avut peste 810.000 de vizualizări.

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Foto: News.ro
Mediu

România riscă sancţiuni din cauza gropilor de gunoi

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă. Raportul, publicat vineri și citat de news.ro, mai relevă că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Curtea de Conturi anunţă că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Autoritățile locale au ignorat resursele UE Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”. ”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi. Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ). Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. ”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează. Autoritatea centrală nu a adoptat cadrul legal În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport. Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. ”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret (sursa: BBC)
Internațional

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret. Ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu, a spus la BBC că este politica guvernului de la București să nu comenteze amploarea sprijinului militar pe care România îl acordă Ucrainei. Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret Aurescu a declarat pentru BBC că este "mai eficient" și "mai bine pentru Ucraina" să nu divulge amploarea sprijinului său militar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Diplomat de carieră aflat la al doilea mandat de ministru de Externe al României, Aurescu i-a declarat lui Stephen Sackur că la sfârșitul războiului din Ucraina ". notează BBC. Chestionat cu privire la sprijinul public din România pentru asistența oferită Ucrainei, ministrul de Externe Aurescu a declarat că nivelul de susținere în România este "destul de mare". Citește și: Rușii se folosesc propagandistic de vizita șefului Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la Zaporojie, dar nu fac nimic să evite pericolul nuclear "Ucraina este victima agresiunii, iar acest lucru este foarte clar pentru marea majoritate a românilor, nu există niciun dubiu în această privință", a adăugat el.

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor rusești din Moldova. Dar România nu este printre statele semnatare Foto: Facebook
Eveniment

Opt premieri est-europeni Big Tech capăt dezinformărilor

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor răspândite de Moscova pe rețelele sociale, împotriva Moldovei și Ucrainei. Însă România nu este printre semnatarii scrisorii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor Scrisoarea, publicată miercuri, le cere liderilor companiilor din Big Tech, inclusiv Meta, compania mamă a Facebook, să ia măsuri „împotriva dezinformării care subminează pacea și stabilitatea” și să stopeze încercările „de a slăbi sprijinul nostru pentru Ucraina pe fondul războiului de agresiune al Rusiei”. „Platformele tehnologice au devenit câmpuri de luptă virtuale, iar puterile străine ostile le folosesc pentru a răspândi narațiuni false care contrazic relatările bazate pe fapte. Anunțurile plătite pe platformele Meta, inclusiv Facebook, sunt adesea folosite pentru a îndemna la tulburări sociale cu scopul de a destabiliza guvernele”, se arată în scrisoare. În document se cere, printre altele: „Platformele ar trebui să aloce personal și resurse financiare pentru a răspunde în mod eficient provocărilor legate de moderarea conținutului, în special în domeniul complex al discursului instigator la ură, unde algoritmii automatizați pot fi insuficienţi, iar examinarea umană este esențială”. În plus, „proiectele algoritmice ar trebui să prioritizeze acurateţea și veridicitatea în detrimentul implicării, atunci când promovează conținut”. In an open letter by eight European leaders to #bigtech companies, we stress the urgent need to take more efficient steps against disinformation.Social media should not be used to destabilise democracies. Tech platforms also have a responsibility to make sure it doesn't happen. pic.twitter.com/2uLxKPXSkP— Kaja Kallas (@kajakallas) March 29, 2023 Scrisoare a fost semnată de prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Republicii Slovace, Eduard Heger și prim-ministrul Ucrainei, Denîs Șmîhal. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Foto: News.ro
Mediu

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035, adoptat definitiv: statele membre UE au validat prevederea care obligă automobilele noi să nu mai emită absolut deloc disoxid de carbon (CO2) începând de la jumătatea viitorului deceniu şi care interzice de facto orice vehicule pe benzină, motorină şi hibride, în favoarea maşinilor electrice. Numai Polonia a votat ”împotrivă”. Italia, România şi Bulgaria s-au abţinut la acest vot al Miniştrilor Energiei din UE, reuniţi la Bruxelles, arată news.ro. Ambasadorii Celor 27 s-au pus de acord luni să procedeze la această adoptare oficială marţi - ultima etapă a unui îndelungat proces legislativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Acest text se înscrie în obiectivul european al neutralităţii carbonului în 2050. Germania şi-a stupefiat partenerii, la începutul lui martie, când a blocat regulamentul, după ce acesta a fost aprobat la jumătatea lui februarie de către Parlamentul European (PE), în sesiune plenară, în urma unei unde verzi a statelor membre UE, inclusiv a Berlinului. Pentru a-şi justificat această răzgândire extrem de rară în acest stadiu al procedurii, Berlinul a cerut Comisiei Europene (CE) să prezinte o propunere care să deschidă calea vehicuelor care funcţionează cu carburanţi de sinteză. Această tehnologie, controversată şi încă nedezvoltată, constă în producerea de carburant pe bază de CO2 provenind din activităţi industriale. Apărată de constructori de lux din Germania şi Italia, această tehnologie permite prelungirea folosirii motoarelor termice după 2035. CE şi Germania au anunţat sâmbătă că au ajuns la un acord în vederea deblocării textului, care rămâne neschimbat. Bruxellesul s-a angajat doar să deschidă mai clar calea carburanţilor de sinteză, în cadrul unei propuneri separate, care urmează să fie validată până în toamna lui 2024. Vehiculele echipate cu un motor cu combustie vor putea să fie înmatriculate după 2035, dacă folosesc exclusiv carburanţi neutri în emiterea de CO2, şi-a exprimat satisfacţia ministrul german al Transporturilor Volker Wissing. Însă, numeroşi experţi consideră că tehnologia carburanţilor de sinteză are puţine şanse să se impună pe piaţă şi va privi în cel mai bun caz doar o minoritate de maşini de lux. Această tehnologie este contestată de ONG-uri de mediu, care o denunţă drept costisitoare, energivoră şi poluantă.

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Foto: News.ro
Mediu

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă acordul pentru obiectivele în domeniul energiei regenerabilă, scrie Reuters. Negociatorii din ţările UE şi din Parlamentul European au miercuri ultima rundă de negocieri programată, pentru a stabili obiective mai ambiţioase ale UE în vederea extinderii energiei regenerabile în acest deceniu. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Aceste obiective sunt esenţiale pentru eforturile Europei de a reduce emisiile de dioxid de carbon până în 2030 şi de a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. Negocierile s-au împotmolit însă într-o dispută legată de faptul dacă acei combustibili produşi cu ajutorul energiei nucleare ar trebui să fie luaţi în considerare pentru atingerea obiectivelor în materie de energie regenerabilă. Franţa conduce o campanie pentru ca "hidrogenul cu emisii reduse de carbon" - termen folosit pentru a descrie hidrogenul produs din energie nucleară - să fie pus pe picior de egalitate cu hidrogenul produs din energie electrică regenerabilă. Franţa este susţinută de ţări precum România, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, care doresc o mai mare recunoaştere a contribuţiei energiei nucleare fără CO2 la obiectivele climatice. Germania, Spania, Danemarca, Portugalia şi Luxemburg se numără printre ţările care se opun. Acestea spun că includerea energiei nucleare în obiectivele privind energiile regenerabile ar distrage atenţia de la necesitatea ca Europa să extindă masiv energia eoliană şi solară, scrie news.ro. La o reuniune a ambasadorilor ţărilor UE, care a avut loc vineri, ţările şi-au întărit şi mai mult poziţiile, au declarat oficialii UE, ceea ce îi face pe unii să se îndoiască că negocierile de miercuri vor reuşi să finalizeze legea. România, alături de Franța, susțin energia nucleară Ambasadorii ţărilor UE urmau să se reunească pentru a încerca să deblocheze negocierile. De asemenea, ţările sunt în dezacord şi cu privire la alte părţi ale legislaţiei, inclusiv partea care se referă la tipurile de combustibil lemnos care pot fi considerate energie regenerabilă. Franţa, una dintre ţările cu cea mai mare putere nucleară din lume, are un interes deosebit în ceea ce priveşte creditarea energiei nucleare în cadrul obiectivelor, având în vedere planurile sale de a construi noi reactoare şi de a-şi moderniza flota existentă. Ministrul francez al energiei, Agnès Pannier-Runacher, va convoca marţi o reuniune a miniştrilor din ţările pro-energie nucleară pentru a discuta despre această problemă, a declarat o sursă din ministerul francez. Parisul a fost dezamăgit de alte iniţiative recente ale UE de a acorda prioritate tehnologiilor regenerabile în detrimentul celor nucleare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că proiectele "nucleare de ultimă oră" vor avea acces doar la unele dintre stimulentele UE de sprijinire a industriilor ecologice, în timp ce tehnologiile "strategice", precum panourile solare, vor beneficia de toate avantajele.

România pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro din PNRR, spune Cristian Bușoi Foto: Facebook
Politică

România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale - Cristian Bușoi, PNL

România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale, a arătat europarlamentarul PNL Cristian Bușoi într-un interviu pentru PSNews. De mai multe zile, lideri ai coaliției majoritare sugerează că acest jaon ar putea fi abandonat, întrucât schimbarea sistemului de pensii speciale va determina pensionări masive în rândul actualilor beneficiari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro din PNRR “Decizia legată de pensiile speciale este, în mod evident, o decizie politică a coaliției de guvernare, ea nu trebuie lăsată pe umerii miniștrilor de linie. Orice ban din PNRR care intră în România pentru investiții este extrem de important, dar sigur că și ieșirea bruscă din sistemele de justiție și ordine publică, apărare, servicii secrete, în contextul geopolitic dificil, ar putea crea probleme serioase. Înțeleg, de asemenea, că flexibilitatea funcționarilor de la Comisia Europeană este aproape de zero pe tema pensiilor speciale, deși pensii de serviciu pentru magistrați și militari există în multe alte țări europene. Pentru a lua o decizie trebuie să ne fie clar cât pierdem – 700 milioane sau toată tranșa de 3,2 miliarde euro.Decizia politică în structura de conducere a coaliției de guvernare nu va fi una ușoară, dar ea trebuie asumată cât mai repede și în funcție de această decizie vom ști ce să comunicăm la Bruxelles și în țară“, a spus Bușoi. El a mai afirmat că decizia privind aceste pensii nu trebuie „lăsată pe umerii miniștrilor de linie”.

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare. Aici, lângă Dăbuleni (sursa: romaniamama.ro)
Mediu

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare

Deșertul românesc, jumătate de milion hectare. Secretarul de stat în Ministerul Mediului Sorin Banciu a declarat joi, la Craiova, că până la finalul acestui an România va avea o strategie naţională de prevenire şi combatere a deşertificării şi degradării terenurilor, suprafaţă care se ridică la o jumătate de milion de hectare. Deșertul românesc, jumătate de milion hectare Acesta a mai afirmat că pentru refacerea acestor terenuri, în afara programului de împăduriri, există un program separat de finanţare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La nivelul României, există mai multe statistici (privind terenurile supuse deşertificării şi degradate - n.r.), iar ultima statistică pe care am citit-o arată undeva la jumătate de milion de hectare de terenuri degradate. Însă aici este important să menţionăm faptul că pentru terenuri degradate există o linie, un program separat de finanţare, pentru că acolo terenul fiind degradat nu mai corespunde nici pentru agricultură, nici pentru silvicultură. Şi atunci lucrările necesare redării circuitului economic, fie că vorbim de păduri sau de pajişti, este mai complicat. Este fie nevoie de lucrări de combaterea eroziunii solului sau de degradarea care asta are mai multe forme: pot să fie sărături, pot să fie eroziune de suprafaţă, poate să fie eroziune eoliană, deşertificare etc. Sunt mai multe categorii de terenuri degradate", a spus Sorin Banciu. Nu există un inventar concret Potrivit acestuia, la nivel naţional nu există un inventar concret şi actual al suprafeţei de deşert, întrucât există mai multe ministere care se ocupă de această categorie de terenuri, însă la nivelul Ministerului Mediului există un program de urmărire a ceea ce se întâmplă cu refacerea, ameliorarea terenurilor supuse deşertificări. "Un inventar concret şi actual al acestor terenuri nu există la Ministerul Mediului pentru că aici sunt mai multe ministere care lucrează, este Ministerul Agriculturii care se ocupă de degradarea trenurilor agricole, însă avem în finalizare strategia de combaterea deşertificării şi degradării terenului, care este în responsabilitatea noastră, unde avem deja măsuri concrete care vor fi aprobate, va fi o hotărâre de Guvern care va stabili ce măsuri concrete luăm pentru fiecare categorie de teren degradat, care vor fi sursele de finanţare, de ce capacitate umană şi tehnică e nevoie să rezolvăm această problemă. Ce este important de menţinut, repararea unui teren degradat nu trebuie să fie neapărat prin împădurire. El poate să fie redat circuitului agricol, poate să fie folosit în alte scopuri, deşi pădurile sunt un panaceu universal pentru mai multe tipuri de probleme, nu trebuie să ne gândim că toate terenurile degradate vor trebui să să fie împădurite sau să devină fond forestier", a mai spus Sorin Banciu. Terenurile pot fi împădurite Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat joi, la Craiova, o întâlnire de lucru privind Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la care au participat mai mulţi primari, fermieri, potenţiali beneficiari din judeţul Dolj. În legătură cu finanţarea împăduririlor prin această campanie, Sorin Banciu a afirmat că în ghiduri există o flexibilitate foarte mare cu privire la tipurile de terenuri care se pot împăduri, denumirea acestora fiind cea de "terenuri pretabile la împăduriri". Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” "Pentru că există o oarecare reticenţă, în general din partea fermierilor, că îşi vor pierde culturile sau că vor pierde subvenţiile APIA, am venit cu aceste sume consistente (în această campanie - n.r.). Pe de o parte, pierderea de venit agricol timp de 12 ani, suplimentar, şi, în paralel, 456 euro pe an şi pe hectar ca primă de sechestrare a carbonului timp de 20 de ani. Nu există o ţintă pe fiecare judeţ, dar există o ţintă la nivel naţional de peste 56.000 de hectare de păduri până în 2026. Pare puţin dacă ne raportăm la cele 7 milioane de hectare de păduri pe care le are România, însă vor fi provocări cu privire la împădurirea lor", a mai spus secretarul de stat Sorin Banciu.

România a primit acceptul din partea Ucrainei pentru a măsura adancimea pe Bastroe, spune secretarul de stat Ionel Scriosteanu
Eveniment

România a primit acceptul din partea Ucrainei

România a primit acceptul din partea Ucrainei şi pentru măsurători ale adâncimii pe Bâstroe şi pentru restul din Braţul Chilia, care nu era încă măsurat, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Irinel Scrioşteanu. România a primit acceptul din partea Ucrainei „S-a primit acceptul şi pentru Bâstroe şi pentru restul din Braţul Chilia care nu era încă măsurat, plus încă câteva devieri din Braţul Bâstroe, gen Solomonov, un canal care poate fi navigabil. În total, încă 65 de kilometri de canal şi braţ care vor fi măsurate în perioada următoare”, a spus secretarul de stat, pentru news.ro. El a precizat că ”s-a convenit că se vor folosi de data aceasta nave şi echipamente ucrainene, iar noi punem experţi la dispoziţie”. ”Este o chestiune de reciprocitate, cum am folosit pe Chilia, acolo unde braţul este comun, având în vedere că este teritoriu exclusiv ucrainean şi nu este graniţă comună pe aceste zone, mai sigur este să folosim navele şi echipamentele ucrainene”, a explicat oficialul din Ministerul Transporturilor. Citește și: DOCUMENT Canalul Bâstroe are, de ani întregi, adâncime navigabilă, de peste 8,5 metri. Datele colectate de OSCE arată o adâncime medie de 14 metri Scrioşteanu a arătat că estimează că în aproximativ 7-10 zile ar trebuie să dureze măsurarea celor 65 de kilometri din Braţul Bâstroe.

Fotovoltaicele produceau mai multă energie decât cărbunele sau gazele Foto: Facebook
Mediu

Fotovoltaicele produceau energie cărbunele gazele

Fotovoltaicele produceau, duminică, mai multă energie decât cărbunele sau gazele, arată economedia.ro, citând datele Transgaz. Însă duminică, la prânz, România era și exportator net de energie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fotovoltaicele produceau mai multă energie decât cărbunele sau gazele Astfel, fotovoltaicele produceau duminică 853 MW, respectiv 14,5% din energia consumată, în timp ce gazele produceau 853 MW, iar cărbunele 815 MW, respectiv 14,36% și 13,85% din consum. Ziua de duminică a fost una extrem de însorită, cu consum redus, specific weekend-ului. Amintim totodată că centrala Petrom în cogenerare pe gaze de la Brazi a intrat în revizie la 1 martie și va rămâne oprită până la sfârșitul lunii mai, o revizie planificată și anunțată de Petrom, potrivit datelor Transelectrica. Citește și: Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW „Cu acest aport de peste 800 MW, parcurile fotovoltaice sunt, temporar, a treia sură de generare de energie electrică a țării, după centralele hidro și după cele două unități nucleare de la Cernavodă.O situație rară, dacă nu o premieră, dar care ar putea deveni ceva obișnuit în zilele de vară, pe fondul proiectelor de mii de MW anunțați în solar”, scrie economica.ro. Tot duminică, la prânz, România era exportator net de energie.

Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia Foto: Facebook
Eveniment

Iorgulescu sfidează statul român din Italia

Condamnat la 15 ani și opt luni de pușcărie, Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia: „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el la Pro TV. Citește și: Scandal între doamnele din PSD Cluj: o consilieră locală a fost bătută și a ajuns la UPU cu coaste rupte și capul spart. Poliția, chemată la sediul partidului Iorgulescu sfidează statul român din Italia Mario Iorgulescu a fost condamnat, în primă instanţă, la 15 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor și conducere sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, dar pedeapsa i-a fost contopită cu o mai veche condamnare, definitivă, pentru complicitate la lipsire ilegală de libertate. El este în prezent în Italia. Sentinţa finală va fi dispusă de Curtea de Apel Bucureşti. Iată dialogul dintre el și reporterul Pro TV Ovidiu Oanță, conform transcrierii de pe site-ul Știrile Pro TV: „Ovidiu Oanță: N-ar fi în interesul tău să apari în fața judecătorului, poate chiar personal, să îți susții nevinovăția? În România? Mario Iorgulescu: Da. În România, niciodată. Eu nu mai vreau să aud de România cât oi trăi. Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie. Ovidiu Oanță: De ce nu o să faci o zi de pușcărie? Mario Iorgulescu: Pentru că sunt protejat de statul italian, care îmi recunoaște actele medicale și care ia în considerare că nu sunt capabil de a conștientiza problemele medicale pe care le am”. Însă, acum câteva zile, Iorgulescu și-a bătut joc de justiția română pe Instagram. El a postat o poză cu haștagurile: #chilling, #greatlife, #justice, #Mafia sau #allgood. "Relaxare", "Viaţă bună", "Crede în lege", "Lege şi ordine", "Justiţie", "Mafia" şi "Toate bune" au fost tag-urile folosite de fiul şefului LPF pentru a descrie ce simte în aceste zile.

Amazon concediază afară, angajează în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Amazon concediază afară, angajează în România

Amazon concediază afară, angajează în România. Compania înregistrează primul an cu pierderi financiare de când se află pe piaţa locală de IT, respectiv anul 2005. Amazon concediază afară, angajează în România Pentru anul 2022, Amazon Development Center, companie cu sediul în Iaşi, a declarat la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) o pierdere netă de 8,2 milioane lei (aproape 1,7 milioane euro), în condiţiile în care firma consemna de la an la an un profit net consistent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În 2021, profitul net a fost de 19,9 milioane lei (echivalentul sumei de 4 milioane euro). În ultimii cinci ani, de exemplu, subsidiara locală a gigantului american a realizat un profit net cumulat de 86,7 milioane de lei (circa 18 milioane de euro). Citește și: Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2020 (25,5 milioane lei/5,3 milioane euro). Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră