duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

924 articole
Eveniment

Un film românesc premiat la Veneția

Un film românesc premiat la Veneția. Filmul "Anul nou care n-a fost", regizat, scris şi produs de Bogdan Mureşanu, a fost desemnat cel mai bun film la secţiunea Orizzonti în cadrul celei de-a 81-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, informează site-ul oficial al evenimentului. Un film românesc premiat la Veneția "Anul nou care n-a fost" a primit anterior două premii la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Este vorba despre premiul FIPRESCI - oferit de juriul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film, și premiul Bisato d'Oro 2024 pentru Cel mai bun scenariu, oferit de criticii independenţi. Cea de-a 81-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia se desfăşoară în perioada 28 august - 7 septembrie.

Un film românesc premiat la Veneția (sursa: Facebook/Anul Nou care n-a fost / The New Year That Never Came)
Drone rusești au survolat teritoriul românesc (sursa: haaretz.com)
Eveniment

Drone rusești au survolat teritoriul românesc

Drone rusești au survolat teritoriul românesc. Populaţia din judeţele Tulcea şi Constanţa a primit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un mesaj RO-ALERT, după ce structurile de apărare şi securitate naţională au identificat un posibil atacat aerian al Federaţiei Ruse asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Mesajul a fost transmis în jurul orei 2,30 şi avertiza populaţia cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, prezentând în acelaşi timp măsuri de adăpostire. Reacția MAPN În urma acestor evenimente, MAPN a transmis un comuicat de presă. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor „Forţele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineaţa zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind transmise, la ora 2.20 respectiv ora 2.38, mesaje RO-Alert. Începând cu ora 2.25, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene. În cursul acestor evenimente, a fost identificat şi urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spaţiul aerian naţional şi care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina. Situaţia evoluţiei acestei drone a fost monitorizată şi de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4.08. Din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional, într-o arie nelocuită, în proximitatea localităţii Periprava. Forţele Ministerului Apărării Naţionale execută, începând din această dimineaţă, cu mijloace aeriene şi cu echipe la sol, cercetări în zonă. MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internațional." Drone rusești au survolat teritoriul românesc Rusia a atacat azi-noapte cu 4 rachete ghidate X-59 lansate din regiunea Belgorod și 23 de drone de tip Shahed lansate din regiunea Kursk și si din capul Chauda (Crimeea), potrivit forțelor aeriene ucrainene. „Ca urmare a luptei aeriene, au fost doborâte o rachetă ghidată X-59 și 15 drone de atac Shahed. În plus, două drone inamice au fost pierdute local (probabil că au căzut sub influența războiului electronic). De asemenea, trei rachete X-59 nu și-au atins țintele vizate din cauza contramăsurilor active ale forțelor de apărare ucrainene. Apărarea aeriană a fost activă în regiunile Odesa, Harkov și Dnipro”, a transmis sursa citată. „Un grup de drone de atac a violat spațiul aerian al României”, au transmis pe Telegram, la ora 02:49, forțele aeriene ucrainene. „Un vehicul aerian fără pilot este deasupra teritoriului românesc în zona Sabangia”, se spune într-un alt mesaj venit după zece minute, făcând referire la localitatea Sabangia de pe malul lacului Razelm, aflat la circa 40 de kilometri de granița cu Ucraina. „Drona a părăsit teritoriul României, a zburat prin Vilkovo (localitate aflată peste Dunăre de Periprava” și continuă să meargă peste apele de coastă ale Golfului Odesa”, au mai spus forțele aeriene ucrainene într-un mesaj postat la ora 03:41.

Medalii pentru România la Jocurile Paralimpice (sursa: Facebook/Agenția Națională pentru Sport)
Eveniment

Medalii pentru România la Jocurile Paralimpice

Medalii pentru România la Jocurile Paralimpice. Jucătoarea română Camelia Ciripan a obţinut medalia de bronz în proba de simplu feminin la para tenis de masă (WS6), sâmbătă, la Jocurile Paralimpice de la Paris, după ce a fost învinsă în semifinale de ucraineanca Marina Litovcenko, cu scorul de 3-0 (11-5, 11-7, 11-5), a anunţat Agenţia Naţională pentru Sport (ANS) pe pagina sa de Facebook. Medalii pentru România la Jocurile Paralimpice "Deşi Camelia a luptat din greu şi a reuşit să câştige 17 puncte, adversara sa a dominat meciul, cu un avantaj maxim de 7 puncte consecutive. Sportiva noastră a avut şi momente strălucite, reuşind să câştige 10 puncte pe propriul serviciu, însă nu a reuşit să egaleze ritmul impus de ucraineancă", notează ANS. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva "Ceea ce este important cu adevărat este reuşita Cameliei de a aduce medalia mult dorită, chiar de la prima sa participare la Jocurile Paralimpice", a adăugat ANS. Camelia Ciripan, în vârstă de 45 de ani, desemnată sportiva anului 2022 în sportul paralimpic românesc, în urma medaliei de bronz obţinute la Campionatele Mondiale de para tenis de masă din Spania, a fost portdrapelul României la ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice de la Paris. Aur la judo Medalia de bronz obţinută de Camelia Ciripan vine la o zi după ce sportivul român Florin-Alexandru Bologa a cucerit medalia de aur la judo pentru nevăzători, cat. 73 kg (J1), la Jocurile Paralimpice de la Paris, după ce l-a învins în finală pe kazahul Iergali Şamei, prin ippon. România participă cu şase sportivi la această ediţie a Jocurilor Paralimpice, Alexandru Bologa şi Daniel Vargoczki la judo, Eduard Novak şi Theodor Matican la ciclism, Camelia Ciripan şi Bobi Simion la tenis de masă.

România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Economie

România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE

România înregistrează una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușire a serviciilor, arată datele publicate azi de Eurostat. În ceea ce privește creșterea PIB, cu o majorare de 0,1% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, România este pe locul opt de la coada clasamentului. Citește și: Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare din UEFA: cu echipe și stadioane controlate de stat, are venituri ridicol de mici România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE Polonia (+1,5%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent, urmată de Grecia (+1,1%) și Țările de Jos (+1,0%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Irlanda (-1,0%), Letonia (-0,9%) și Austria (-0,4%). Același buletin Eurostat arată că rata angajaților români a scăzut cu 0,5% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, această fiind cea mai abruptă cădere din UE. „În al doilea trimestru al anului 2024, Irlanda, Lituania (ambele +1,1%) și Estonia (+0,8%) au înregistrat cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă pe persoane în comparație cu trimestrul precedent. Cea mai mare scădere a ocupării forței de muncă a fost înregistrată în România (-0,5%) și Finlanda (-0,4%)”, scrie Eurostat. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Căderea serviciilor, iunie față de mai 2024 În ceea ce privește serviciile, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Malta (+20,5%), Lituania (+8,6%) și Luxemburg (+6,5%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-6,7%), România (-6,6%) și Danemarca (-4,9%). Și aceste date au fost publicate azi, la 6 septembrie, de Eurostat. Căderea serviciiilor, an/an

Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare Foto: Facebook
Economie

Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare

Fotbalul românesc are printre cele mai jalnice rezultate financiare din UEFA: cu echipe și stadioane controlate majoritar de stat, acest sport are venituri ridicol de mici, arată un raport al UEFA care acoperă anul 2023. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare Raportul UEFA arată că veniturile fotbalului românesc au fost în 2023 de doar 90 de milioane de euro, sub Cipru și cu 50% sub Israel. Veniturile din fotbalul Angliei - 6,5 miliarde de euro, Germania - 3,2 miliarde de euro, Italia - 2,4 miliare de euro și Franța - două miliarde de euro. Din aceste venituri, doar 9,4 milioane euro vin din vânzarea biletelor ( 41 de milioane în Israel și și 13 milioane de euro în Cipru) și 24 de milioane de euro din drepturi de televizare (16 milioane în Cipru și 17 milioane în Israel). În România, 81% din stadioane sunt deținute de stat și doar 32% din echipe sunt proprietate privată. Pentru comparație: în Irlanda, doar 40% din stadioane sunt de stat, iar 70% dine chipe au proprietari privați. Până și în Rusia implicarea statului în acest sport este mai redusă: doar 50% din stadioane au statul drept proprietar, dar numai 31% din echipe sunt private. Însă fotbalul rusesc a produs venituri de 1,05 miliarde de euro. În Ucraina, 93% din echipe sunt proprietate privată, iar una din echipe are acționar străin. În Anglia, 95% din echipe sunt private și doar 15% din stadioane aparțin adminstrației de stat. Îara vecină, Ungaria, are un procent uriaș de stadioane deținute de stat, peste 90%, dar peste 60% din echipe sunt private, iar una din ele are un investitor străin. Cu venituri de 158 de milioane de euro, fotbalul unguresc are rezultate financiare remarcabile. În România, nici un club nu are acționar străin (16 în Anglia).

Val de praf deșertic peste România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Val de praf deșertic peste România

Val de praf deșertic peste România. Meteorologii avertizează marți seară asupra prezenţei deasupra României, până în noaptea de joi, a unui val de praf din zona deşertului Karakum, din Asia Centrală. Val de praf deșertic peste România „În perioada 3 septembrie, ora 19.00 – 5 septembrie, ora 23.00, circulaţia aerului, predominant nord-estică, va favoriza avansul dinspre partea central-sudvestică a Asiei (zona deşertului Karakum) a unei mase de aer încărcată cu particule de praf, către estul Europei şi deasupra României”. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Anunțul a fost făcut de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) într-o postare pe Facebook. Potrivit ANM, începând din noaptea de joi spre vineri (5/6 septembrie), această masă de aer încărcată cu particule de praf se va îndepărta de ţara noastră.

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj România a cheltuit 29,8% din veniturile la buget pe salariile bugetarilor, în 2023. Media UE a fost de doar 21,8%. Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor Consiliul arată și cum a evoluat România în acest clasament. Ea a trecut în fruntea celor mai cheltuitoare administrații din 2018, când PSD era la putere. „În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate (...) în anul 2023 se constată o majorare marginală a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în clasamentul statelor UE. Dacă, până în 2009, România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27 (...) Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021”, scrie Consiliul Fiscal. În administrație publică și apărare dinamica creșterii salariilor a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%.

Sandu a vorbit despre rolul României (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Sandu a vorbit despre rolul României

Sandu a vorbit despre rolul României. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, sâmbătă, că "România joacă un rol esenţial în sprijinirea eforturilor de consolidare a independenţei energetice a Republicii Moldova". Sandu a vorbit despre rolul României Liderul de la Chişinău a precizat, într-o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, că ţara sa este "recunoscătoare României pentru sprijinul acordat în consolidarea rezilienţei Republicii Moldova". Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”"România joacă un rol esenţial în sprijinirea eforturilor noastre de consolidare a independenţei energetice a Republicii Moldova. Construcţia liniei electrice aeriene Isaccea - Vulcăneşti - Chişinău este în plină desfăşurare, iar lucrările pe linia Suceava - Bălţi vor începe în curând. Aceste linii vor conecta reţeaua electrică a Republicii Moldova la cea românească şi la piaţa europeană. Din 2021, când a fost dat în exploatare gazoductul Iaşi-Ungheni, Moldova nu mai depinde de un singur furnizor de gaze naturale şi poate asigura necesarul de consum cetăţenilor săi de pe malul drept al Nistrului cumpărând gaze pe piaţa europeană", a afirmat Maia Sandu. Infrastructură și educație De asemenea, preşedintele moldovean şi-a manifestat aprecierea faţă de contribuţia României la construirea a cinci poduri rutiere noi peste Prut: cele de la Ungheni, Costeşti - Stânca, Leova - Bumbăta, Leca - Fălciu şi Bărboieni - Răducăneni, adăugând că aceste investiţii vor conecta şi mai mult cele două state. Totodată, Maia Sandu şi-a arătat recunoştinţa faţă de sprijinul oferit de România în domeniul educaţiei. "În domeniul educaţiei, suntem recunoscători pentru bursele oferite de România tinerilor din Republica Moldova şi pentru contribuţia României la studierea limbii române în comunităţile etnice şi în diasporă. Chiar ieri, a avut loc evenimentul de repartizare a primelor 40 de autobuze şcolare din cele 69 procurate cu sprijinul României. Peste 2.000 de elevi din toate regiunile ţării vor beneficia de ele începând cu ziua de luni (...) În decursul anilor, România a investit mult în dezvoltarea locală a Republicii Moldova, reparând peste 1.000 de grădiniţe din toată ţara şi finanţând peste 30 de proiecte în cadrul programului 'Satul European'", a subliniat preşedintele ţării vecine. România, „cel mai puternic susținător” Maia Sandu a menţionat şi că "România continuă să fie cel mai puternic susţinător al Republicii Moldova pe plan internaţional, sprijinind cu fermitate parcursul nostru european". "Lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în iunie curent, nu ar fi fost posibilă fără sprijinul constant şi deplin al României. România a reuşit să intre în valul precedent al extinderii Uniunii Europene, devenind membră a UE în anul 2007. Mi-aş fi dorit să fim încă de atunci împreună în familia europeană. Acum avem o şansă istorică şi a venit rândul Moldovei să parcurgă această cale, iar experienţa României ne va fi foarte utilă în acest parcurs", a mai afirmat preşedintele Maia Sandu. Preşedintele Iohannis efectuează sâmbătă, o vizită oficială la Chişinău, la invitaţia preşedintei Maia Sandu, care are loc inclusiv în contextul în care, la această dată, România şi Republica Moldova sărbătoresc Ziua Limbii Române. Programul vizitei include semnarea de către cei doi şefi de stat a unei Declaraţii comune cu privire la cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, care "defineşte şi întăreşte cooperarea bilaterală în acest domeniu vital pentru consolidarea şi protejarea democraţiei şi a stabilităţii" ţării vecine.

Cel mai bogat pensionar din România (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Cel mai bogat pensionar din România

Cel mai bogat pensionar din România. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a dezvăluit, la Prima TV, că cea mai mare pensie în România se ridică la suma de 100.000 de lei lunar, aproximativ 20.000 de euro. Cel mai bogat pensionar din România Pensia este încasată de un fost angajat în sistemul bancar, care a contribuit la sistemul de pensii doar 18 ani. ”Are cea mai mare pensie din România fiindcă contribuţiile au fost foarte mari”, a explicat ministrul Muncii. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor””Cea mai mare pensie este din sistemul public, este pe contributivitate. Este o pensie a unui asigurat care a lucrat în domeniul financiar-bancar, care are un stagiu de cotizare de 18 ani, dar cu contribuţii foarte mari. Are cea mai mare pensie din România fiindcă contribuţiile au fost foarte mari. În urma unei contribuţii substanţiale, are cea mai mare pensie din România, care e undeva în jurul a 100.000 RON, adică aproximativ 1 miliard de lei vechi”, a spus ministrul Muncii în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV. Nu este Isărescu! Simona Bucura-Oprescu a fost întrebată dacă e vorba de guvernatorul BNR Mugur Isărescu. ”Nu. Vorbesc de domeniul financiar-bancar într-o instituţie privată. Este o instituţie bancară care nu a falimentat în anii 90, este o instituţie bancară cu reputaţie prestigioasă, cu o cotă mare de piaţă şi astăzi când vorbim”, a explicat ministrul Muncii. De asemenea, Simona Bucura Oprescu a mai fost întrebată dacă, din postura de ministru social-democrat, consideră că e corect ca un profesor să aibă 3.000 de lei pensie pe lună după 40 de ani de muncă, iar un bancher să aibă 20.000 de euro după 18 ani de muncă. „Consider că e corect faptul că profesorilor, datorită noii legi, le-au crescut veniturile din pensii. Cunosc un număr mare de profesori care mi-au mulţumit că au primit decizii de recalculare cu o pensie mult mai mare. Incorect a fost ca ani la rândul profesorii să primească salarii mici. Primind salarii mici, şi pensiile profesorilor au fost mici”, a conchis Simona Bucura-Oprescu.

Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei

Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei. Un număr de 4.743.018 de pensionari era înregistrat în august 2024 în România, cu 1.704 mai puţini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.252 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Cumulul pensiilor: 10,7 miliarde de lei Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 10,679 miliarde lei. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”Din totalul pensionarilor, 619.257 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 633 de lei. Potrivit statisticilor CNPP, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.811.040 de persoane, dintre care 2.186.852 femei, în timp ce pensia medie se situa la 2.510 de lei. Pensie anticipată au primit, în august 2024, un număr de 4.428 de persoane (3.148 de lei, pensie medie), pensie anticipată parţial 87.128 de persoane (2.285 de lei, pensia medie) şi pensie de invaliditate 391.201 de persoane (pensie medie de 948 lei), dintre care 44.945 de persoane pentru gradul I de invaliditate (817 lei, pensie medie). În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 449.111 persoane (1.179 lei, pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 110 pensionari (540 de lei, în medie).

70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot Foto: Facebook
Politică

70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot

La 70 de zile după ce CSAT a decis să transfere Ucrainei un sistem Patriot, ministerul Apărării, condus de pesedistul Angel Tîlvar, a inițiat un proiect de lege în acest scop. Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat joi partenerii străini să nu întârzie și să furnizeze Ucrainei sistemele de apărare aeriană Patriot promise. Citește și: Fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru a trecut în tabăra Elenei Lasconi: „Avem ciuma roșie cu aliații lor, trădătorii. Și avem USR” 70 de zile după ce CSAT a decis să transfere un sistem Patriot La 20 iunie 2024, CSAT a decis, potrivit comunicatului oficial: „Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”. Însă proiectul de lege - care, spre deosebire de ordonanțele de urgență, va intra în vigoare abia după aprobarea din Parlament, un posibil control de constituționalitate la CCR și promulgarea sa de către președintele României - a fost publicat pe site-ul ministerului Apărării abia la 29 august. În ziua apariției acestui proiect, secretarul Apărării din SUA, Lloyd J. Austin III, l-a sunat pe ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și au discutat, printre altele, despre „războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina”. „Cei doi lideri și-au reafirmat angajamentul neclintit de a consolida apărarea flancului estic al NATO, precum și sprijinul neîntrerupt, acordat Ucrainei, pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Ambasadei SUA. Proiectul de lege inițiat de ministerul Apărării prevede donarea unui sistem Patriot către Ucraina și preluarea costurilor transferului - circa 60 de milioane de dolari - de către acest minister.

Victoria echipei României de volei masculin (sursa: Facebook/Federatia Romana de Volei)
Eveniment

Victoria echipei României de volei masculin

Victoria echipei României de volei masculin. România s-a calificat la Campionatul Mondial de volei masculin din 2025, care va avea loc în Filipine, între 12 şi 28 septembrie, a anunţat, vineri seara, Federaţia Română de Volei pe site-ul său oficial. Victoria echipei României de volei masculin România revine după o pauză de 43 de ani la Campionatul Mondial, ultima ediţia la care a participat fiind cea din 1982, din Argentina. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Ediţia de anul viitor va fi prima cu 32 de echipe la start, Federaţia internaţională mărind numărul de la 24. Vor fi 8 grupe de câte patru echipe, primele două formaţii din fiecare grupă urmând să se califice în şaisprezecimile de finală. Filipine a anunţat că meciurile se vor juca la Araneta Colisem din Quezon City, cu o capacitate de 14.000 de locuri, şi în SM Mall of Asia Arena, din Pasay, cu o capacitate de 20.000 de locuri. Tot la Pasay se vor disputa şi fazele finale ale Mondialului. Tragerea la sorţi a grupelor Campionatului Mondial din Filipine va avea loc pe 24 septembrie 2024, la Manila. Conform regulamentului de calificare la Mondial, primele trei echipe de pe fiecare continent obţin biletele pe participare la Campionatul Mondial, plus echipa gazdă şi campioana mondială en titre. În aceste condiţii erau calificate iniţial: Filipine (ţara gazdă), Italia (campioana mondială), Polonia, Slovenia, Franţa (din Europa), Japonia, Iran, Qatar (Asia), Brazilia, Argentina, Columbia (America de Sud), SUA, Canada, Cuba (America de Nord şi Caraibe - NORCECA), Egipt, Algeria şi Libia (Africa). Ultimele 15 locuri au fost stabilite conform rankingului FIVB la 30 august 2024. România este pe locul 26 mondial şi a prins poziţia a 13-a dintre cele 15 locuri. Astfel, în ordinea clasamentului FIVB, s-au mai calificat: Germania, Serbia, Olanda, Ucraina, Belgia, Turcia, Cehia, Bulgaria, Portugalia, Finlanda, Tunisia, China, România, Chile şi Coreea de Sud. Federaţia Internaţională de Volei (FIVB) a anunţat că va face publică lista oficială a echipelor calificate pe 3 septembrie. Medaliile obținute Naţionala de volei masculin a României a urcat de patru ori pe podium la Campionatele Mondiale (locul 2 - 1956, 1966, locul 3 - 1960, 1962), iar de alte două ori s-a clasat pe locul 4. În 1980, România a cucerit singura medalie la Jocurile Olimpice. La Moscova, "tricolorii" obţineau medaliile de bronz, învingând în finala mică Polonia cu 3-1. Anul trecut, naţionala masculină a României a revenit în prim plan, terminând pe locul 7 la Campionatul European organizat în Israel, Macedonia de Nord, Bulgaria şi Italia. Campionatul European masculin se va organiza în 2026 în patru ţări, între care şi România. Confederaţia Europeană de Volei (CEV) a anunţat că România, Bulgaria, Finlanda şi Italia vor organiza turneul final. România este astfel calificată la EuroVolley 2026 şi va juca în grupa de la Cluj-Napoca. România a mai organizat o grupă de calificare la EuroVolley în 2021, la feminin, tot la Cluj-Napoca.

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Foto: Giurgiulești Free Port
Internațional

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea portului strategic de la Giurgiulești

Un pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea, de către o companie a statului român, a portului strategic de la Giurgiulești, de pe teritoriul Republicii Moldova. Citește și: Un deputat PNL, apropiat de Bolojan, atac extrem de dur la conducerea partidului: „Coaliția cu PSD a adus stabilitatea băltirii” Acesta este singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, iar importanța sa a crescut enorm în contextul războiului din Ucraina. Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află un memorandum cu tema: „Aprobarea iniţierii negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în vederea achiziţionării de către statul român, prin intermediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa (...) a acţiunilor Danube Logistics SRL deţinute de către BERD în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova”. Danube Logistics SRL este deținută de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), potrivit site-ului companiei. Un pas la fel de important pentru unificarea economică a României cu Republica Moldova a fost preluarea de la Moldovatransgaz, de către Transgaz, la finalul anului trecut, a activității de operare, exploatare, dispecerizare și transport a gazelor naturale din Republica Moldova. Portul Giurgiulești are o importanță strategică deosebită fiind singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime de până în 10.000 de tone. „Portul este atât un punct principal de intrare pentru importurile de combustibil în Moldova, cât și un furnizor de combustibil pentru rețelele de benzinării și fermierii ucraineni. În timp ce un obiectiv major este exportul de cereale din Moldova, Giurgiulești transbordează din ce în ce mai mult cereale din Ucraina, contribuind la efortul internațional de prevenire a penuriei alimentare amenințate de război", a declarat șefa Biroului BERD în Moldova, Angela Sax, potrvit unui articol publicat pe site-ul BERD în iulie 2022. Operatorul, Danube Logistics, a construit un terminal de marfă în 2011, precum și o dană pentru un terminal de cereale, un terminal feroviar cu ecartament mixt, infrastructură portuară, un depozit, zone de depozitare și clădiri de birouri. De asemenea a facilitat investițiile în Portul Giurgiulești de către alți rezidenți, inclusiv un terminal pentru ulei vegetal și o fabrică de extracție a uleiului de floarea soarelui. Portul Giurgiulești Foto: BERD Și guvernul de la Chișinău investește în dezvoltarea legăturilor cu portul În plus, portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. În vara anului trecut, guvernul de la Chișinău a alocat 60 de milioane de lei moldovenești pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești. Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău. În zonă se află și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.

Moartea prin înec: România, fruntașa UE (sursa: Facebook/Salvamar Eforie Nord)
Eveniment

Moartea prin înec: România, fruntașa UE

Moartea prin înec: România, fruntașa UE. România este de departe pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba despre decesele prin înec, în condiţiile în care, în anul 2021, aproximativ 21% dintre toate victimele acestui gen de incident din blocul comunitar au fost raportate în ţara noastră, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat. Moartea prin înec: România, fruntașa UE Conform acestor date, în 2021, în Uniunea Europeană au fost raportate 5.004 decese prin înec, cu 532 mai multe decât în 2020 (4.472). Însă, în rândul statelor membre, România este de departe pe primul loc, cu 1.033 de decese prin înec, în anul 2021, aproximativ 21% din totalul consemnat la nivelul UE. Urmează, la distanţă, Franţa, cu 653 decese prin înec, Polonia (466) şi Germania (457). Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Cel mai mic număr de decese prin înec au fost raportate în Luxemburg (1), Malta (3) şi Cipru (9). Repartiţia pe sexe arată că ponderea deceselor prin înec este de două ori mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor, în aproape toate ţările UE. Excepţiile sunt Austria, cu 33 decese prin înec în rândul bărbaţilor, şi 19 în rândul femeilor, şi Malta, un bărbat şi două femei. În România, din cele 1.033 decese prin înec raportate în anul 2021, un număr de 700 au fost bărbaţi şi 333 femei.

România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi Foto: Facebook
Economie

România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi

Italia, Grecia şi România au cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi din UE, arată datele Eurostat. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Ponderea proaspeţilor absolvenţi de liceu sau facultate din UE care erau angajaţi a ajuns în 2023 la 83,5%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu 82,4% în 2022, însă România se numără printre ţările membre cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi din UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat. România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi Proaspeţii absolvenţi sunt persoane cu vârsta între 20 şi 34 de ani, care şi-au finalizat studiile secundare sau terţiare în ultimii trei ani. Potrivit sursei citate, rata de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi este mai mare de 80% în 22 de ţări membre UE. Cel mai bine la acest capitol stă Malta, unde 95,8% din proaspeţii absolvenţi erau angajaţi în 2023, urmată de Ţările de Jos (93,2%) şi Germania (91,5%). La polul opus, cele mai scăzute rate de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi se înregistrau în Italia (67,5%), Grecia (72,3%) şi România (74,8%). Rata de ocupare este mai mare în rândul absolvenţilor de facultate decât în cazul celor care au terminat liceul. În 2023, rata de ocupare a proaspeţilor absolvenţi de facultate era mai mare de 90% în Irlanda, Austria, Belgia, Suedia, Slovacia, Polonia, Germania, Letonia, Bulgaria, Ungaria, Ţările de Jos, Malta şi Estonia. În doar două ţări membre UE acest indicator era mai mic de 80%: Grecia şi Italia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră