vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: refugiați

65 articole
Internațional

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul său Volodimir Zelenski, căruia i-a dat asigurări că țara noastră va avea grijă de toți refugiații ucraineni care vin România, scrie Agerpres. România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni "Am discutat cu preşedintele Zelenski despre situaţia critică din Ucraina. România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al Ucrainei care ajunge în România", a scris şeful statului, pe Twitter. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în Ucraina prin hub-ul umanitar din Suceava. Preşedintele Klaus Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe 13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Macron și Putin vor discuta din nou la telefon Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30, în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elyse. Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus "pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol", precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune "în următoarele zile" şi reproşându-i Rusiei "nerespectarea dreptului umanitar internaţional". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Unii refugiați ucraineni, turiști la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Unii refugiați ucraineni, turiști la Iași

Unii refugiați ucraineni, turiști la Iași. În fuga din calea războiului declanşat în ţara lor, câteva zeci de ucraineni şi-au făcut timp să viziteze Iaşiul, oraşul în care au poposit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Unii refugiați ucraineni, turiști la Iași Ajunşi la Centrul de Informare Turistică, situat în clădirea Cinematografului Victoria, ucrainenii au vrut să ştie ce muzee pot vizita la Iaşi şi au solicitat hărţi ale oraşului. "Au fost în jur de 50 de ucraineni până acum şi s-au purtat ca nişte turişti obişnuiţi. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Ne-au întrebat ce pot să viziteze în oraş, au cerut hărţi, au vrut informaţii despre muzee, o parte au mai vrut informaţii despre cum se ajunge la aeroport", a explicat şefa Centrului de Informare Turistică Iaşi, Anca Zota. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni (sursa: interpol.int)
Internațional

Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni

Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni. Interpolul a anunţat vineri că a desfăşurat o echipă de sprijin operaţional în Republica Moldova, la cererea acestei ţări care se confruntă cu un aflux de refugiaţi de la ofensiva rusă în Ucraina, relatează AFP. Desfăşurată în capitala Chişinău şi în diverse tabere de refugiaţi, această misiune formată din experţi vizează "să ofere un sprijin pe teren forţelor de ordine şi agenţiilor umanitare care gestionează afluxul mare de refugiaţi din Ucraina", precizează organizaţia internaţională de cooperare poliţienească într-un comunicat. Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni Echipa trimisă "la solicitarea Biroului Central Naţional (BCN) al Moldovei" trebuie în special "să ajute la evaluarea situaţiei pe teren, identificând nevoile de a oferi instruire, analiză şi suport operaţional pertinente", potrivit aceleiaşi surse. Interpolul indică faptul că a primit deja "informaţii despre traficanţii de fiinţe umane şi cei care aşteaptă la diferite puncte de trecere a frontierei pentru a exploata persoane vulnerabile care sosesc din Ucraina". Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate "Copiii şi minorii neînsoţiţi sunt deosebit de vulnerabili" la acest trafic, avertizează organizaţia. "Infractorii profită de orice ocazie pentru a-şi creşte profiturile ilicite şi nu toţi cei care au ajuns la graniţa cu Ucraina în această lună au intenţii bune", avertizează secretarul general al Interpol, Jürgen Stock, potrivit comunicatului care nu a furnizat detalii cu privire la dimensiunea şi componenţa misiunii desfăşurate de Interpol în Republica Moldova.

Studenții din Ucraina nu sunt ucraineni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Studenții din Ucraina nu sunt ucraineni

Studenții din Ucraina nu sunt ucraineni. Există o deschidere aparentă a Ministerului Educaţiei Naţionale de a primi studenţii ucraineni la studii în universităţile din România. Studenții din Ucraina nu sunt ucraineni Procesul, însă, este unul complicat şi favorizează mai degrabă studenţi din ţări non-UE care frecventau cursurile instituţiilor de învăţământ superior din ţara aflată sub asediul Rusiei. Sorin Cîmpeanu a emis un ordin de ministru la începutul lunii martie. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Acesta explică și detaliază felul în care studenţii din Ucraina pot să fie primiţi la studiu de universităţile din România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Refugiații ucraineni cu bani caută lux (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Refugiații ucraineni cu bani caută lux

Refugiații ucraineni cu bani caută lux. Serviciile căutate de ucrainenii refugiaţi la Iaşi se împart, aparent, ca după un titlu de film: "Om bogat, om sărac". Refugiații ucraineni cu bani caută lux În prima categorie, cerinţele pornesc de la taxiuri rezervate pentru deplasarea în alte colţuri ale Europei, până la închirieri de apartamente la tarife exorbitante sau înscrierea copiilor direct în învăţământul privat. Pentru ceilalţi, un acoperiş sigur, curat, o mâncare caldă şi un eventual un job, oricare, în pofida supercalificării, este suficient. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Anna, refugiat ucrainean din Odesa şi psiholog voluntar în Vama Sculeni, spune că, până acum, au intrat în România, prin Iaşi, trei categorii de conaţionali. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri (sursa: Facebook/Міністерство оборони України)
Internațional

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri. Aceștia şi-au părăsit locuinţele în Ucraina din cauza războiului "devastator" purtat de Rusia, a declarat duminică Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, transmite AFP. Zece milioane de ucraineni, pe drumuri "Războiul din Ucraina este atât de devastator, încât zece milioane de persoane au fugit, fie strămutate în interiorul ţării, fie refugiate în străinătate", a scris Grandi pe Twitter. Sâmbătă, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a precizat că 3,3 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul războiului, iar alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd "Oamenii continuă să fugă întrucât se tem de bombe, de lovituri aeriene şi de distrugeri", a declarat sâmbătă Filippo Grandi. Aproximativ 90% din refugiaţii ucraineni sunt femei şi copii. Bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani pot fi chemaţi să lupte şi au interdicţie de a ieşi din ţară. ONU a numărat 902 civili uciși, dar are acces limitat în teren Cel puţin 902 civili şi-au pierdut viaţa în războiul din Ucranina, de la începutul invaziei ruse în 24 februarie până sâmbătă la miezul nopţii, a informat duminică biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi (OHCHR). Datele preluate de Reuters sunt însă probabil mult sub bilanţul real al conflictului, deoarece OHCHR precizează că nu a fost în măsură să preia sau să verifice rapoartele privind numărul victimelor în unele oraşe lovite, cum ar fi Mariupol. Conform structurii pentru refugiaţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele mai multe morţi în rândul populaţiei civile ucrainene au fost provocate de arme explozive, cum ar fi obuzele de artilerie grea, sistemele de rachete cu lansări multiple sau bombele şi rachetele de aviaţie.

Bilanțul masacrelor ruse, miercuri 16 martie: un teatru plin de refugiați, bombardat Foto: Twitter Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe
Eveniment

Bilanțul masacrelor ruse

Bilanțul masacrelor ruse, miercuri 16 martie, în timp ce ofensiva militară pare paralizată: trupele lui Putin au distrus un teatru care adăpostea refugiați. La Cernigău, zece oameni au fost uciși în timp ce stăteau la coadă la pâine. Bilanțul masacrelor ruse, miercuri 16 martie Tirurile ruseşti asupra civililor care fugeau din Mariupol, oraş-port asediat de peste două săptămâni în sud-estul Ucrainei, s-au soldat miercuri cu morţi şi răniţi, a anunţat armata ucraineană, în timp ce primăria a transmis ulterior că un teatru care găzduia "sute de civili" a fost distrus de un atac aerian rus, relatează AFP. În acelaşi timp, în regiunea Herson există riscul unui dezastru umanitar, a avertizat ombudsmanul ucrainean Liudmila Denisova, citată de DPA. Un convoi de civili care pleca din Mariupol spre Zaporojie a fost vizat de tiruri cu lansatoare de rachete multiple Grad în jurul orei locale 15:30 (13:30 GMT), a indicat armata ucraineană pe Telegram, publicând fotografia unui copil rănit şi însângerat. "Conform unui prim bilanţ, sunt persoane decedate", adaugă forţele armate ucrainene, care nu au încă un bilanţ exact al victimelor în cazul acestui incident. După o serie de eşecuri, în lipsa unei încetări a focului, evacuările s-au accelerat în Mariupol, în condiţiile în care locuitorii prinşi ca într-o capcană în acest port strategic duc lipsă acută de apă şi hrană şi nu au nici electricitate. Un bombardament rusesc săptămâna trecută asupra unei maternităţi din acest oraş a stârnit un val de indignare pe plan internaţional. Moscova, care susţine că nu loveşte obiective civile, a declarat prin vocea unor înalţi responsabili precum ministrul rus de externe Serghei Lavrov că totul nu este decât o înscenare. Coridorul umanitar folosit de convoaiele de vehicule leagă Mariupol de Zaporojie, mai la nord, prin Berdiansk, situat la o distanţă de 270 km. Un teatru bombardat Tot la Mariupol, trupele ruse au bombardat miercuri un teatru care servea drept refugiu pentru sute de locuitori ai oraşului sub asediu, provocând mai multe victime, dar al căror număr încă nu a fost stabilit, potrivit unor surse ucrainene, citate de EFE. Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral) a comunicat că în incinta teatrului, redus la o grămadă de moloz, se ascundeau mulţi localnici şi nu se ştie deocamdată dacă sunt supravieţuitori. În zona teatrului se duce o luptă intensă, de aceea este greu să se ajungă acolo. Serghei Orlov, viceprimarul din Mariupol, a spus că în clădirea teatrului îşi găsiseră adăpost între 1.000 şi 1.200 de persoane, dar deocamdată nu există cifre exacte despre posibilele victime. Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat că aceasta este o "altă crimă de război oribilă" comisă de Rusia la Mariupol şi că această clădire a fost "complet distrusă". "A fost un atac masiv rusesc asupra Teatrului Dramatic, unde se ascundeau sute de civili nevinovaţi", a scris Kuleba pe Twitter, remarcând ironic că "ruşii nu puteau şti că este un refugiu civil". Catastrofa umanitară la Herson În acelaşi timp, guvernul ucrainean a avertizat miercuri cu privire la riscul unei catastrofe umanitare în regiunea Herson, ocupată de trupele ruse, potrivit DPA. "În zonele ocupate temporar, oamenii din unele localităţi, îndeosebi în cele mai mici, duc lipsă de medicamente, iar în unele cazuri şi de produse alimentare", a tras un semnal de alarmă ombudsmanul ucrainean Liudmila Denisova pe contul său Telegram. "Din cauza abordării agresive şi a bombardamentelor ocupanţilor ruşi, aici nu pot fi livrate produse din alte regiuni ale Ucrainei", spune ea, adăugând că, în regiunea respectivă, sunt probleme cu alimentarea cu energie electrică, gaze şi apă potabilă. Rusia a anunţat ocuparea oraşului Herson, precum şi a regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei. De la acest anunţ au existat informaţii numeroase potrivit cărora trupele ruse au răpit oameni politici locali pro-ucraineni. Miercuri, au fost ridicaţi Olexander Iakovlev, primarul oraşului Skadovsk, în apropiere de Peninsula Crimeea anexată, şi consilierul său Iuri Paliuh. Un număr mare de localnici au manifestat în faţa primăriei pentru eliberarea lor. Iakovlev a postat mai târziu o înregistrare video pe o reţea de social media, în care a spus că a fost eliberat şi că ruşii îl luaseră doar pentru o discuţie, fără alte detalii. Citește și: Polițistul pus de PSD la Agricultură lovește din nou! Întrebat cât va costa mielul de Paște, a declarat: „În momentul de faţă mieii sunt vii”

Iohannis: România va primi atâţia refugiaţi câţi vin. Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

România va primi atâţia refugiaţi câţi vin

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la Chișinău, că România va primi atâția refugiați câți vin. ”Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean”, a declarat preşedintele, precizând că nu încurajează pe nimeni să-şi părăsească ţara, dar cei care se simt ameninţaţi de război vot primi ajutor în România. România va primi atâţia refugiaţi câţi vin ”România va primi atâţia refugiaţi câţi vin. Nu am de gând să refuz nicio ucraineancă şi niciun ucrainean. Nu intenţionăm să aducem în discuţie un număr sau o cotă, este vorba despre valori în care credem. Refugiaţii trebuie ajutaţi. Câţi vin, atâţia vor fi primiţi. Este minim minimorum cât putem să facem pentru ucraineni în această perioadă extrem de dificilă şi în această situaţie catastrofală în care au ajuns ei prin agresiunea Rusiei”, a declarat, miercuri, la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis, citat de news.ro. Acesta a precizat că Româna a deschis HUB-ul de la Suceava, iar dacă va fi nevoie vor fi deschise şi altele. ”Nu încurajez pe nimeni din Ucraina să-şi părăsească casa şi să vină încoace, dar toţi cei care se simt ameninţaţi de război şi vor să vină la noi vor fi primiţi”, a adăugat preşedintele. Președinta Maia Sandu a anunțat la rândul său că în țara sa au rămas circa 100.000 de refugiați ucraineni și a mulțumit României pentru sprijinul acordat. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul. Sursă imagine: Facebook CFR Călători
Eveniment

refugiatii gratuitate la transportul cu trenul

Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România. Guvernul urmează să adopte, sâmbătă, în ședință, o hotărâre prin care refugiații ucraineni pot circula gratuit cu trenurile CFR în România. Deși ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat din 1 martie că refugiații beneficiază de gratuitate, până în prezent nu a fost adoptat un act normativ în acest sens. CFR Călători a anunțat în 3 martie, într-un comunicat de presă, că „are convingerea” că toate persoanele din Ucraina au putut călători cu trenul gratuit în România, deși mai mulți voluntari au semnalat pe Facebook că s-au mai confruntat cu probleme la urcarea refugiaților în trenuri. Citește și: Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina Refugiații, gratuitate la transportul cu trenul în România, oficial Sâmbătă, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, se află proiectul de Hotărâre privind acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Consultați proiectul AICI. Proiectul prevede că cetățenii străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina beneficiază de gratuitate la toate călătoriile efectuate cu operatorii de transport feroviar, la tren de rang Regio sau Interregio, clasa a II-a, loc pe scaun, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actelor de identitate, a documentelor temporare de identitate, rezidență sau a permiselor eliberate de autoritățile române. Decontarea contravalorii legitimațiilor de călătorie gratuită se face din bugetul Autorității pentru Reformă Feroviară. Gratuitate și pentru refugiații care trec cu bacul în România, dar și pentru cei care folosesc mașini De gratuitate beneficiază și refugiații care trec cu bacul prin punctul internațional de trecere a frontierei de stat româno-ucraineană dintre localitățile Isaccea și Orlivka. Și transportul rutier pentru refugiați este gratuit în România, conform proiectului de hotărâre. Comitetul județean pentru situații de urgență stabilește „capacitățile de transport disponibile”, pe baza informațiilor transmise de primării sau consiliile județene. „Stabilirea operatorului de transport rutier de persoane se face în mod transparent, în funcție de ordinea de înregistrare a disponibilității, timpul de disponibilizare al autovehiculelor și capacitatea de transport care poate asigura nevoile de transport”, precizează hotărârea citată. Transportul rutier este decontat de Ministerul Transporturilor, în urma unei solicitări depuse de transportator, cu sumele: 0,2 lei/persoană/km, pentru transport național, respectiv 0,4 lei/persoană/km, pentru transport internațional. Grindeanu a promis gratuitate din 1 martie. O hârtie oficială nu a fost emisă În 1 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a declarat că refugiații vor avea gratuitate la transportul cu trenul în România. În 3 martie, CFR Călători a precizat, într-un comunicat, că „nu poate dispune modalitatea de tarifare”, dar că „are convingerea că nu există nici o persoană refugiată care să nu fi avut acces în trenurile CFR Călători sau a cărui călătorie să fie întreruptă/ condiționată de documentele de transport prezentate”. Precizările CFR veneau în contextul în care unii voluntari semnalau pe Facebook probleme la îmbarcarea refugiaților în trenuri. Ulterior, în Gara de Nord, CFR Călători a deschis o casă de bilete prioritară pentru refugiați, care este deschisă șapte zile din șapte.

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Sursă imagine: Twitter @EmilioMorenatti
Eveniment

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Daria și Kirill au fugit de pro-rușii din Donbass la 13 ani. Acum, au fost nevoiți să fugă din Kiev, din cauza războiului din Ucraina, declanșat de Rusia în 24 februarie. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspărimântător”, spune Daria, cu o voce aproape șoptită. Cei doi tineri, de 21 de ani, au plecat din Kiev în 26 februarie, spre Republica Moldova. În România au ajuns în 1 martie. I-am întâlnit la București săptămâna trecută, când s-au cazat într-un centru al Direcției de Asistență Socială din Capitală. Astăzi, tinerii au plecat din România, spre o altă țară europeană. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Ukraine today. Evacuating from Russian assault. Kyiv. pic.twitter.com/BghVDzm8ZG— Richard Engel (@RichardEngel) March 8, 2022 Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Tineri ucraineni: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță” Daria și Kirill au 21 de ani și vin din Kiev. Daria e firavă, micuță. Până la izbucnirea războiului, lucra într-o companie de audit. Kirill e înalt și slab. Deși are 21 de ani, a putut pleca din Ucraina pentru că este foarte bolnav. Într-o engleză presărată cu dialoguri în ucraineană, cei doi tineri mi-au povestit despre plecarea lor din Kievul bombardat, frica pentru familiile lăsate acolo, telefoanele date cu sufletul strâns pentru a vedea dacă toată lumea e în viață. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspăimântător, a fost periculos. Familiile noastre au rămas acolo. Stau în adăpost”, spune Daria. „Am văzut avioane rusești doborâte de armata ucraineană. Un avion rusesc s-a prăbușit peste câteva case din cartier. A fost foarte înspăimântător”, continuă Kirill. Daria îl completează: „Am fost în adăpost. Coboram de fiecare dată când se auzeau sirenele. Coboram la metrou, unde suntem în siguranță”. „În adăpost e greu să dormi, e frig, răcești cu ușurință. Eu m-am îmbolnăvit”, spune Kirill. „Este greu și trebuie să rămânem curajoși ca să facem asta”, spune Daria, oftând, apoi adaugă: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță”. Citește și: FOTO+VIDEO Spital distrus de trupele rusești, în Izium, regiunea Harkov. Pacienții au încercat să iasă printre dărâmături Ukrainians crowd under a destroyed bridge as they try to flee crossing the Irpin river in the outskirts of Kyiv, Ukraine, Saturday, March 5, 2022. pic.twitter.com/4OUFbemLXJ— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 5, 2022 Rețeta cocktailului Molotov, cea mai distribuită informație. „Cel mai curajos lucru: când o persoană ia cocktailul și îi apără pe ceilalți de armata rusească” Tinerii sunt foarte mândri de compatrioții lor. „Sunt oameni foarte curajoși. Mulți prepară acum cocktailuri Molotov, e arma principală pentru cei care n-au puști. Când văd tancuri, aruncă cu sticlele. Este cel mai curajos lucru pe care l-am văzut, când o persoană ia cocktailul Molotov și îi apără pe alții de armata rusească”, spune Kirill. „Rețeta cocktailului Molotov a devenit cea mai distribuită informație acum”, continuă tânărul. Și Daria îi laudă pe ucraineni pentru curajul lor și spune că mulți dintre prietenii lor s-au înscris ca voluntari și ajută armata ucraineană cu haine, medicamente, bani. „Și noi trimitem bani armatei ucrainene”, adaugă tânăra, serioasă. „Unii dintre prietenii noștri au puști. S-au înscris în patrulele de apărare ale orașului, încearcă să-i prindă pe diversioniști, pe cei care distrug case sau clădiri guvernamentale”, spune Kirill. #Kyiv, Central Station. pic.twitter.com/97K45Rkvmp— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Daria și-a văzut școala bombardată când avea 13 ani. Părinții prietenilor au rămas mutilați Vorbim deja de o oră despre război și orașele ucrainene bombardate, când Kirill îmi spune: „Noi avem război de opt ani deja”. Daria completează: „Noi suntem din Donbass și am plecat în Kiev cu familiile”. Kirill a plecat din Donețk imediat după începerea conflictului. „Eu n-am văzut bombele căzând în Donbass, dar le-am văzut în Kiev”, adaugă tânărul. Daria, în schimb, a rămas cu familia în Donețk câteva luni după începerea conflictului. Avea 13 ani. „Am văzut cu ochii mei case distruse și școala mea distrusă de rachete, cartierul meu distrus de rachete... Am văzut această mizerie. Am plecat cu familia în Kiev și nu m-am mai întors niciodată după 2013”, spune Daria. „În acest caz, sperăm să ne putem întoarce acasă, la Kiev”, adaugă Daria, oftând. „Familia mea este în siguranță, dar am cunoștințe care și-au pierdut familiile sau mințile în Donbass, din cauza traumei, din cauza războiului”, adaugă tânăra. Daria spune că poate trăi cu trauma: „Sperăm doar să fie totul bine într-o zi”. Kirill însă spune că îi este frică de oameni în uniforme militare și de arme. Citește și: FOTO Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a călătorit singur 1.200 kilometri până în Slovacia. A fost trimis de mama sa din Zaporojie, oraș bombardat de ruși Aleksander, 41, says goodbye to his daughter Anna, 5, on a train to Lviv at the Kyiv station, Ukraine, March 4. 2022. Aleksander has to stay behind to fight in the war while his family leaves the country to seek refuge in a neighbouring country. pic.twitter.com/inG01ArGDS— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 4, 2022 „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor” Kirill spune că „numai democrația poate salva planeta” , adăugând că „nu cred că un singur om ar trebui să aibă atâtea arme, atâta putere să fie într-o mână nebună”. „Avem nevoie de ajutor să-l oprim pe Putin. Nu înțelegem motivele lui. De ce ...”, adaugă tânărul. Îi întreb dacă au cunoștințe sau prieteni în Rusia și cum se raportează ei la război. „Mulți oameni din Rusia vor să protesteze, dar se tem că vor fi arestați și doar urmăresc că oamenii mor în Ucraina, unii știu, alții nu cred sau cred că Vladimir Putin face ceea ce este corect”, spune Daria. Kirill completează: „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor … au pierdut atâția oameni și nu fac nimic . Poate că e de înțeles că rușii nu merg să protesteze pentru Ucraina, nu e țara lor, nu e poporul lor. Dar și ei au mulți morți – frații și tații cuiva – dacă nici pentru asta nu faci nimic,... - trebuie să faci ceva dacă nu faci nimic acum, în viitor ar putea fi mai rău. Deja se confruntă și ei cu foarte multe restricții. Ar trebui să facă ceva”. Daria spune: „Trebuiau să facă ceva mai demult”, iar Kirill adaugă: „Poate că acum e ultima lor șansă să facă ceva”. Circa 70.000 de refugiați ucraineni au rămas în România, de la începerea războiului în Ucraina, în 24 februarie, conform datelor Poliției de Frontieră. Până în prezent, peste două milioane de ucraineni și-au părăsit țara, din estimările Organizației Națiunilor Unite.

Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina Foto: Guvernul României
Eveniment

Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare

Guvernul a aprobat facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare "Există o serie de facilităţi gândite pentru societatea civilă, pentru toţi cei care au înţeles în această perioadă să se implice alături de autorităţi pentru a sprijini zecile de mii de refugiaţi ucraineni care au ales să rămână, până acum, pe teritoriul României. Ca atare, printre măsurile aprobate astăzi de Guvern se numără şi cele care vor putea încuraja donaţiile umanitare în beneficiul semenilor noştri care sunt afectaţi de agresiunea militară. Astfel, va fi creată posibilitatea de a oferi donaţii, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice. Aceste donaţii în bani se vor deduce integral din rezultatul fiscal, în cazul plătitorilor de impozit pe profit, iar în cazul plătitorilor de impozit pe venit, microîntreprinderi, se va scădea integral din baza impozabilă", a explicat Dan Cărbunaru. El a adăugat că a fost instituit un regim fiscal special şi pentru bunurile şi serviciile acordate UNICEF şi altor organizaţii internaţionale. "Vor avea un regim special fiscal. Astfel, se prevede o deductibilitate în limitele aplicabile în prezent cheltuielilor de sponsorizare, fără a exista obligaţia înscrierii entităţilor beneficiare în Registrul entităţilor sau unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale", a mai declarat Cărbunaru. Măsurile anunţate se regăsesc într-o ordonanţă de urgenţă aprobată luni de Guvern. Donațiile se scad din baza impozabilă Astfel, la capitolul donaţii, sponsorizări al OUG adoptată, se precizează: "O altă modificare se aduce Legii 273/2006 privind finanţele locale şi prevede posibilitatea realizării de donaţii pentru ajutorarea persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina. Sumele donate vor fi gestionate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care va deschide un cont distinct, disponibil în lei. Contul nu este purtător de dobândă şi nu este supus executării silite. Aceste sume reprezentând donaţii în bani se deduc integral din rezultatul fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv se scad integral din baza impozabilă pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor. Campania de donare se desfăşoară de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, până la data de 31 decembrie 2022. În situaţia în care sumele colectate au fost depuse în valută la instituţiile de credit, acestea se transferă în echivalent lei calculat la cursul de schimb valutar al instituţiei de credit din ziua transferului. Toate cheltuielile necesare pentru colectarea fondurilor şi pentru gestionarea conturilor deschise în lei şi în valută la instituţii de credit vor fi suportate prin sume puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Interne în bugetul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă". De asemenea, şi în domeniul TVA se reglementează, tot prin OUG aprobată de Guvern, ca bunurile şi serviciile acordate gratuit în scop umanitar, de către persoane impozabile, persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina să fie considerate bunuri şi servicii acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau de mecenat, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului. Facilitățile, până la finalul lui 2022 "Bunurile acordate şi/sau serviciile respective sunt acordate sau prestate în baza solicitării Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind distribuite direct sau prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale care şi-au exprimat intenţia, pe baza documentelor de predare-primire a bunurilor/prestarea serviciilor. Şi această măsura este valabilă până la 31 decembrie 2022, inclusiv, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Pentru bunurile/serviciile, inclusiv mijloace financiare, acordate UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale, potrivit regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, se prevede instituirea unui regim fiscal special, de exemplu se prevede deductibilitate în limitele aplicabile în prezent cheltuielilor de sponsorizare, fără a exista obligaţia înscrierii entităţilor beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale", se arată într-un comunicat de presă privind ordonanţa adoptată de Guvern. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Alte modificări, de ordin tehnic, se referă la condiţionalităţi privind obligaţia de a depune declaraţia informativă privind beneficiarii acestora şi pentru bunurile şi serviciile acordate UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale.

Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții Foto: Poliția de frontieră
Eveniment

Cetățenii ucraineni se pot angaja

Cetățenii ucraineni care intră în România se pot angaja fără restricții, a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi. Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții El a scris luni, pe Facebook, că Guvernul a modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără niciun aviz sau restricţie. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, a mai arătat ministrul. ”Trăim vremuri dificile, dar ne adaptăm din mers pentru a ajuta atât refugiaţii ucraineni, cât şi cetăţenii şi firmele româneşti. Astfel, am modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără nici un fel de aviz sau restricţie, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, mai ales că şi patronatele româneşti reclamă o lipsă a forţei de muncă”, a scris ministrul pe Facebook. Marius Budăi arată că ”persoanele cu dizabilităţi care sosesc din Ucraina vor putea beneficia de protecţie şi tratament în centrele din ţara noastră, prin modificările făcute prin această OUG!”. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, precizează Marius Budăi, citat de news.ro. Până luni dimineața, în România au intrat în total 261.445 de refugiați ucraineni şi au ieşit 192.312, potrivit anunțului făcut de Poliția de Frontieră. Practic, în România au rămas 69.133 de ucraineni. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Toate punctele de frontieră din țara noastră lucrează la capacitate maximă, fiind suplimentat personalul care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie.

Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului care vor ajuta refugiații, a propus Alina Gorghiu Foto: Facebook Gorghiu
Eveniment

Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului

Senatoarea PNL Alina Gorghiu a propus să se acorde cinci zile libere, plătite, pe lună pentru angajaţii Senatului care doresc să ajute refugiații ucraineni. Propunerea a fost făcută de senatorul PNL Alina Gorghiu. Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului "Contextul pandemic din ultimii doi ani, dar mai ales agresiunea militară demarată împotriva Ucrainei de către Rusia, joi, 24 februarie 2022, au subliniat importanţa coordonării capacităţilor de intervenţie şi asistenţă ale statului român, societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale, în vederea asigurării asistenţei umanitare, cât mai rapid şi mai eficient cu putinţă. În contextul explicit al tensiunilor curente din Ucraina, eforturile şi resursele Guvernului României au fost îndreptate preponderent către măsuri de sprijin ale refugiaţilor ucraineni, Ministerul Apărării susţinând că România este pregătită să primească peste 500.000 de refugiaţi din Ucraina", a evidenţiat Alina Gorghiu, în documentul transmis Biroului permanent. Ea a subliniat că, din cauza fluxului continuu de refugiaţi şi al numărului ridicat al acestora, serviciile de asistenţă în centrele de primire a refugiaţilor trebuie acordate fără întrerupere, în acest moment existând o criză a resurselor umane la nivelul autorităţilor, iar acestea au venit cu apeluri către cetăţenii care doresc să se implice prin donaţii, dar şi ca voluntari. "Senatul României să vină în sprijinul autorităţilor, în această perioadă de criză umanitară, prin oferirea de zile libere angajaţilor care doresc să se implice în activităţile de voluntariat dedicate asistenţei şi preluării refugiaţilor. Angajaţii Senatului care vor desfăşura activităţi de voluntariat vor putea beneficia de maxim cinci zile libere plătite pe lună, pe perioada crizei umanitare generate de atacurile militare din Ucraina. Zilele libere vor fi acordate în baza unui document doveditor al activităţii de voluntariat desfăşurate care va fi decis în urma consultărilor cu autorităţile locale", se mai arată în documentul aprobat. Gorghiu crede că ajută la imaginea Senatului Secretariatul General al Senatului va lua legătura cu autorităţile competente, Prefectura, primăriile de sector, pentru a obţine informaţii legate despre centrele de primire a refugiaţilor de pe teritoriul Capitalei şi a primi datele de contact ale coordonatorilor. Informaţiile despre centrele din Capitală pentru primirea refugiaţilor vor fi furnizate tuturor angajaţilor Senatului printr-o campanie internă de informare, prin intermediul căreia se va face un apel la solidaritate şi implicare în vederea colaborării în această acţiune umanitară. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian "Prezenta propunere va contribui semnificativ la creşterea imaginii instituţiei Senatul României, demersul reprezentând dovada solidarităţii, unităţii şi implicării la toate nivelurile. Implementarea acestei măsuri va marca o premieră în activitatea instituţiei şi va contribui, la nivel extern, la poziţionarea instituţiei ca o instituţie deschisă, ce este mereu aproape de oameni şi care răspunde rapid în situaţii de criză. De asemenea, la nivel intern măsura va transmite şi sublinia în cultura organizaţională valori precum implicare civică, solidaritate, generozitate şi unitate", se menţionează în documentul aprobat.

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească. Biserica Ortodoxă Română continuă să ia poziție față de conflictul din Ucraina. Un comunicat al Patriarhiei insistă că refugiații din țara vecină au nevoie de ajutor și de acum înainte. BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească "Să ajutăm în continuare pe refugiaţi, să ne rugăm pentru pace şi să fim făcători de pace! Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanşat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” De asemenea, Patriarhia Română a făcut apel la rugăciune şi solidaritate pentru sprijinirea şi ajutorarea cetăţenilor ucraineni refugiaţi în România din cauza războiului. Astfel, în toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acţiuni de ajutorare a refugiaţilor din Ucraina. În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în ţara noastră, fugind din calea războiului. Aceştia au fost întâmpinaţi încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie şi solidaritate de reprezentaţi ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul. Mulțumiri pentru eparhiile care au ajutat Drept urmare, Patriarhia Română mulţumeşte tuturor eparhiilor care au răspuns la apelul ei de cooperare frăţească şi contribuie în continuare la ajutorarea refugiaţilor ucraineni. În mod deosebit, mulţumim eparhiilor aflate la graniţa cu Ucraina: Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, şi Episcopia Tulcii. În contextul actual, marcat de violenţă şi multă suferinţă în Ucraina, este necesară în continuare ajutorarea refugiaţilor ucraineni care tranzitează România sau rămân aici pentru o vreme. Totodată, suntem chemaţi să înmulţim rugăciunea către Dumnezeu ca să înceteze războiul şi să fie pace, pentru ca refugiaţii să poată reveni în patria lor. Rugăciuni în timpul Postului Sfintelor Paşti Mai ales acum, în timpul Postului Sfintelor Paşti, când rugăciunea stăruitoare susţine pocăinţa sinceră pentru păcate şi face postul roditor de smerenie, pace şi bunătate, este necesar să cultivăm pacea inimii noastre şi să ne rugăm pentru pacea între popoare. Violenţa militară din război nu trebuie imitată prin violenţă verbală, prin atac la persoană sau denigrare. Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea , este necesar ca această pace să o facem prezentă şi roditoare în Biserică, în familie, în societate şi în relaţiile dintre popoare, spre slava Preasfintei Treimi şi binele omenirii! DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române"

O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși Foto: Twitter
Eveniment

O mamă și doi copii, uciși

O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși când se refugiau din Kiev: această imagine este publicată de New York Times la deschiderea site-ului, în această seară. Publicația precizează că fotograful a fost prezent în momentul atacului și a asitat la eforturile soldaților ucraineni de a-i salva pe cei loviți de tirul armatei ruse. O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși Potrivit Reuters, și tatăl copiilor a fost lovit în acel moment. De altfel, fotografia arată patru corpuri ale unor civili, întinse pe asfalt. Ucrainenii care fugeau din orașul Irpin, de lângă Kiev, au fost surprinși duminică de bombardamentele forțelor ruse și forțați să se adăpostească, au declarat martorii citați de Reuters. Irpin, la aproximativ 25 km nord-vest de capitala Ucrainei, a cunoscut lupte intense în ultimele zile. Armata Rusiei se apropie de Kiev, oraș care găzduia aproximativ 3,4 milioane de oameni înainte ca invazia rusă să declanșeze un exod de civili. Locuitorii din Irpin au fugit ținând în brațe copii, bagaje și animale de companie, îndreptându-se spre autobuzele și mașinile care îi așteptau și care îi vor duce mai departe de ciocniri. Soldații au ajutat bărbații și femeile în vârstă care rămâneau în urmă. Unii oameni s-au ghemuit când exploziile au izbucnit în apropiere. Citește și: Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale Reporterii Reuters nu au văzut victime, dar mai multe publicații au anunțat că cel puțin trei persoane au fost ucise - o femeie și doi copii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră