marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: refugiați

68 articole
Eveniment

Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului

Senatoarea PNL Alina Gorghiu a propus să se acorde cinci zile libere, plătite, pe lună pentru angajaţii Senatului care doresc să ajute refugiații ucraineni. Propunerea a fost făcută de senatorul PNL Alina Gorghiu. Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului "Contextul pandemic din ultimii doi ani, dar mai ales agresiunea militară demarată împotriva Ucrainei de către Rusia, joi, 24 februarie 2022, au subliniat importanţa coordonării capacităţilor de intervenţie şi asistenţă ale statului român, societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale, în vederea asigurării asistenţei umanitare, cât mai rapid şi mai eficient cu putinţă. În contextul explicit al tensiunilor curente din Ucraina, eforturile şi resursele Guvernului României au fost îndreptate preponderent către măsuri de sprijin ale refugiaţilor ucraineni, Ministerul Apărării susţinând că România este pregătită să primească peste 500.000 de refugiaţi din Ucraina", a evidenţiat Alina Gorghiu, în documentul transmis Biroului permanent. Ea a subliniat că, din cauza fluxului continuu de refugiaţi şi al numărului ridicat al acestora, serviciile de asistenţă în centrele de primire a refugiaţilor trebuie acordate fără întrerupere, în acest moment existând o criză a resurselor umane la nivelul autorităţilor, iar acestea au venit cu apeluri către cetăţenii care doresc să se implice prin donaţii, dar şi ca voluntari. "Senatul României să vină în sprijinul autorităţilor, în această perioadă de criză umanitară, prin oferirea de zile libere angajaţilor care doresc să se implice în activităţile de voluntariat dedicate asistenţei şi preluării refugiaţilor. Angajaţii Senatului care vor desfăşura activităţi de voluntariat vor putea beneficia de maxim cinci zile libere plătite pe lună, pe perioada crizei umanitare generate de atacurile militare din Ucraina. Zilele libere vor fi acordate în baza unui document doveditor al activităţii de voluntariat desfăşurate care va fi decis în urma consultărilor cu autorităţile locale", se mai arată în documentul aprobat. Gorghiu crede că ajută la imaginea Senatului Secretariatul General al Senatului va lua legătura cu autorităţile competente, Prefectura, primăriile de sector, pentru a obţine informaţii legate despre centrele de primire a refugiaţilor de pe teritoriul Capitalei şi a primi datele de contact ale coordonatorilor. Informaţiile despre centrele din Capitală pentru primirea refugiaţilor vor fi furnizate tuturor angajaţilor Senatului printr-o campanie internă de informare, prin intermediul căreia se va face un apel la solidaritate şi implicare în vederea colaborării în această acţiune umanitară. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian "Prezenta propunere va contribui semnificativ la creşterea imaginii instituţiei Senatul României, demersul reprezentând dovada solidarităţii, unităţii şi implicării la toate nivelurile. Implementarea acestei măsuri va marca o premieră în activitatea instituţiei şi va contribui, la nivel extern, la poziţionarea instituţiei ca o instituţie deschisă, ce este mereu aproape de oameni şi care răspunde rapid în situaţii de criză. De asemenea, la nivel intern măsura va transmite şi sublinia în cultura organizaţională valori precum implicare civică, solidaritate, generozitate şi unitate", se menţionează în documentul aprobat.

Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului care vor ajuta refugiații, a propus Alina Gorghiu Foto: Facebook Gorghiu
BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească. Biserica Ortodoxă Română continuă să ia poziție față de conflictul din Ucraina. Un comunicat al Patriarhiei insistă că refugiații din țara vecină au nevoie de ajutor și de acum înainte. BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească "Să ajutăm în continuare pe refugiaţi, să ne rugăm pentru pace şi să fim făcători de pace! Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanşat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” De asemenea, Patriarhia Română a făcut apel la rugăciune şi solidaritate pentru sprijinirea şi ajutorarea cetăţenilor ucraineni refugiaţi în România din cauza războiului. Astfel, în toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acţiuni de ajutorare a refugiaţilor din Ucraina. În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în ţara noastră, fugind din calea războiului. Aceştia au fost întâmpinaţi încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie şi solidaritate de reprezentaţi ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul. Mulțumiri pentru eparhiile care au ajutat Drept urmare, Patriarhia Română mulţumeşte tuturor eparhiilor care au răspuns la apelul ei de cooperare frăţească şi contribuie în continuare la ajutorarea refugiaţilor ucraineni. În mod deosebit, mulţumim eparhiilor aflate la graniţa cu Ucraina: Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, şi Episcopia Tulcii. În contextul actual, marcat de violenţă şi multă suferinţă în Ucraina, este necesară în continuare ajutorarea refugiaţilor ucraineni care tranzitează România sau rămân aici pentru o vreme. Totodată, suntem chemaţi să înmulţim rugăciunea către Dumnezeu ca să înceteze războiul şi să fie pace, pentru ca refugiaţii să poată reveni în patria lor. Rugăciuni în timpul Postului Sfintelor Paşti Mai ales acum, în timpul Postului Sfintelor Paşti, când rugăciunea stăruitoare susţine pocăinţa sinceră pentru păcate şi face postul roditor de smerenie, pace şi bunătate, este necesar să cultivăm pacea inimii noastre şi să ne rugăm pentru pacea între popoare. Violenţa militară din război nu trebuie imitată prin violenţă verbală, prin atac la persoană sau denigrare. Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea , este necesar ca această pace să o facem prezentă şi roditoare în Biserică, în familie, în societate şi în relaţiile dintre popoare, spre slava Preasfintei Treimi şi binele omenirii! DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române"

O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși  Foto: Twitter
Eveniment

O mamă și doi copii, uciși

O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși când se refugiau din Kiev: această imagine este publicată de New York Times la deschiderea site-ului, în această seară. Publicația precizează că fotograful a fost prezent în momentul atacului și a asitat la eforturile soldaților ucraineni de a-i salva pe cei loviți de tirul armatei ruse. O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși Potrivit Reuters, și tatăl copiilor a fost lovit în acel moment. De altfel, fotografia arată patru corpuri ale unor civili, întinse pe asfalt. Ucrainenii care fugeau din orașul Irpin, de lângă Kiev, au fost surprinși duminică de bombardamentele forțelor ruse și forțați să se adăpostească, au declarat martorii citați de Reuters. Irpin, la aproximativ 25 km nord-vest de capitala Ucrainei, a cunoscut lupte intense în ultimele zile. Armata Rusiei se apropie de Kiev, oraș care găzduia aproximativ 3,4 milioane de oameni înainte ca invazia rusă să declanșeze un exod de civili. Locuitorii din Irpin au fugit ținând în brațe copii, bagaje și animale de companie, îndreptându-se spre autobuzele și mașinile care îi așteptau și care îi vor duce mai departe de ciocniri. Soldații au ajutat bărbații și femeile în vârstă care rămâneau în urmă. Unii oameni s-au ghemuit când exploziile au izbucnit în apropiere. Citește și: Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale Reporterii Reuters nu au văzut victime, dar mai multe publicații au anunțat că cel puțin trei persoane au fost ucise - o femeie și doi copii.

Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale Foto: News.ro
Internațional

Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat că pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale. Iniţiativa îi aparţine soţiei liderului polonez, Agata Kornhauser-Duda, care a insistat să se pună la dispoziţia refugiaţilor refugiaţilor timp de mai multe zile cele două vile oficiale ale preşedintelui, a declarat şeful de cabinet al lui Duda pentru agenţia PAP, conform Belga, citată de news.ro. Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele Pe lângă palatul prezidenţial şi palatul Belvedere din Varşovia, şeful de stat polonez mai are la dispoziţie patru reşedinţe, dintre care una la Hel, la nord de Gdansk, şi una la Wisla. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră De la startul invadării Ucrainei de către Rusia, aproape un milion de ucraineni au fugit în Polonia. Polonia a primit 106.000 de refugiaţi de război din Ucraina în ultimele 24 de ore, cea mai mare cifră de la începerea invaziei Rusiei împotriva Ucrainei, au anunţat sâmbătă autorităţile poloneze. Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi estima în urmă cu câteva zile că invazia rusă în Ucraina ar putea provoca patru milioane de refugiaţi, cifră pe care vineri a ajustat-o la 10 milioane, ceea ce ar reprezenta aproape 25% din populaţia Ucrainei. Peste 1,2 milioane de oameni au fugit din Ucraina în țările vecine de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă pe 24 februarie, potrivit cifrelor Națiunilor Unite - o estimare făcută sâmbătă. Aproximativ jumătate de milion dintre cei care au fugit sunt copii, mai estimează agenția ONU UNICEF.

Frig ca afară în corturile refugiaților la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Frig ca afară în corturile refugiaților

Frig ca afară în corturile refugiaților. Tot mai mulţi refugiaţi din Ucraina ajung la Iaşi. Acum sunt două trenuri speciale care vin zilnic de la Chişinău la Iaşi, iar de la gară, pasagerii pot veni cu autobuzul la aeroport. Frig ca afară în corturile refugiaților Vineri, cele două curse au adus la Iaşi 670 de pasageri, mulţi mergând mai departe să ia avionul sau alt trenuri de regulă spre graniţa de vest. Citește și: Abominabil – ex-fotbalistul Daniel Pancu, laude pentru sângerosul cecen Ramzan Kadîrov, prietenul lui Putin: „A făcut multe lucruri bune pentru popor. Acolo poți să omori femeile”. Și Florentin Petre îl laudă pe Kadîrov Pe lângă acestea mai sunt încă patru curse zilnice între Ungheni şi Iaşi, dar şi câte un tren special, precum cel de joi, cu 1.000 de azeri la bord, şi cel de vineri, care a venit cu aproape 400 de oameni de diferite naţionalităţi la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Charter pentru pisici ucrainene la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Charter pentru pisici ucrainene la Iași

Charter pentru pisici ucrainene la Iași. "La Aeroport nu avem capacitatea să procesăm un număr foarte mare de pasageri. Charter pentru pisici ucrainene la Iași Cea mai bună variantă ar fi ca aceştia să meargă la Bucureşti, de unde au mai multe posibilităţi de a fi repatriaţi", declara vineri dimineaţă directorul general al Aeroportului, Romeo Vatră, înaintea sosirii din Republica Moldova a unui tren cu zece vagoane pline cu refugiaţi. Citește și: Abominabil – ex-fotbalistul Daniel Pancu, laude pentru sângerosul cecen Ramzan Kadîrov, prietenul lui Putin: „A făcut multe lucruri bune pentru popor. Acolo poți să omori femeile”. Și Florentin Petre îl laudă pe Kadîrov Cu două zile în urmă, un avion charter a sosit special ca să preia câţiva pasageri mai speciali: pisici. Felinele au trebuit să parcurgă procedura obişnuită, adică să treacă prin poarta de securitate. Evident, n-au putut fi convinse să meargă singure şi au trebuit să fie luate în braţe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Azeri din Ucraina, refugiați în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Azeri din Ucraina, refugiați în România

Azeri din Ucraina, refugiați în România. Gara Cristeşti Jijia este la 15 minute de Iaşi şi arată ca după război, deși luptele nu se dau aici. Azeri din Ucraina, refugiați în România O clădire cenuşie, scorojită, cu două - trei birouri la parter. În rest, la geamurile prăfuite de la etajele superioare, zăceau cearşafuri atârnate la uscat şi priviri curioase ale localnicilor. "Cândva, pe când era şi Vama aici, treceau trenuri, nu glumă", a spus impegatul de mişcare. Panoul de Sosiri-Plecări nu are decât şase rânduri. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată În mijloc, înroşită, ruta Chişinău - Iaşi. Cursa de joi, Kiev – Cristeşti, nu apare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un profesor francez a condus 2.000 de kilometri pentru a ajuta refugiații Foto: Daily Expert News
Internațional

Un profesor francez a condus 2.000 de kilometri

Un profesor francez a condus 2.000 de kilometri pentru a-i ajuta pe refugiații din Ucraina. Atunci când Rusia a invadat Ucraina săptămâna trecută, profesorul francez Yves Gineste, în vârstă de 70 de ani, nu a stat pe gânduri şi a pornit într-o călătorie de patru zile până la graniţa estică a Slovaciei pentru a-şi pune la dispoziţia refugiaţilor ucraineni locuinţa pe care o deţine în oraşul Perpignan, informează Reuters. Un profesor francez a condus 2.000 de kilometri pentru a ajuta Purtând o pancartă pe care era scris mesajul "O familie pentru o casă în Franţa, călătoria şi cazarea sunt gratuite", profesorul francez şi-a trecut numele în registrul unei fundaţii de caritate ai cărei membri erau prezenţi la Vysne Nemecke, un punct de trecere a frontierei între Slovacia şi Ucraina. După câteva ore, Yves Gineste a ajutat-o pe manichiurista de 26 de ani Nastia Kiseliova, alături de o prietenă care călătorea cu fiica şi nepoata ei, să îşi încarce bagajele în rulota lui şi să călătorească înapoi în Franţa, parcurgând o distanţă de aproape 2.000 de kilometri până în Perpignan. "Atunci când am auzit despre invadarea Ucrainei, nu mi-a venit să cred", a declarat profesorul septuagenar francez, specializat în cercetări medicale şi care lucrează timp de şase luni pe an la Universitatea Kyoto din Japonia, fapt care îi permite să îşi închirieze locuinţa din acest oraş situat în sud-estul Franţei. "Am decis să plec imediat... este o urgenţă. Şi în timpul unei urgenţe, trebuie să acţionăm, trebuie să ne respectăm valorile. Iar valorile mele constau în credinţa că suntem cu toţii fraţi", a declarat profesorul francez. Peste 1 milion de persoane au fugit din Ucraina după ce Rusia a invadat această ţară pe 24 februarie şi a început să bombardeze Kievul şi alte oraşe ucrainene, a anunţat joi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Și-a lăsat tatăl în Ucraina Obosită şi stăpânindu-şi cu greu valul de emoţii, Nastia Kiseliova a spus că ea şi grupul de persoane în care se afla au aşteptat în gara din Kiev mai mult de opt ore miercuri înainte de a putea să urce la bordul unui tren extrem de aglomerat care circula până la Ujhorod, la graniţa cu Slovacia. "Am auzit bombardamente după ce am plecat din Kiev, ni s-a spus să tragem perdelele în compartiment, pentru ca lumina din tren să nu poată fi văzută", a declarat ea. Nastia a mai spus că şi-a lăsat părinţii în Ucraina, întrucât tatăl ei are o vârstă care se încadrează în intervalul precizat de ordinul privind încorporarea obligatorie a bărbaţilor din Ucraina (18-60 de ani, n.r.), iar mama ei lucrează ca asistentă într-un spital militar. De asemenea, ea şi prietenii ei cunosc o persoană în Spania, unde ar putea să călătorească după ce vor ajunge în Franţa. Întrucât nu vorbeşte limba engleză, tânăra ucraineană s-a declarat îngrijorată din cauza perspectivelor sale legate de găsirea unui loc de muncă şi a început să plângă atunci când a vorbit despre şansele întoarcerii sale în ţara ei natală. Citește și: BREAKING Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este primul gigant rus care iese din front "Ei (trupele ruse, n.r.) bombardează totul, inclusiv locuri de joacă, şcoli. Nu obiective strategice, ci case şi automobile", a adăugat ea.

Copiii ucraineni refugiați merg în vacanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copiii ucraineni refugiați merg "în vacanță"

Copiii ucraineni refugiați merg "în vacanță". "Putin, eşti nebun!", acesta e mesajul pe care i-l transmite preşedintelui rus Zoe, o fetiţă de opt ani din Kiev, aflată în tranzit la Iaşi, în drumul spre pace. Copiii ucraineni refugiați merg "în vacanță" Nu ştie unde e acea pace nici ea, nici mama ei, Olga, nici ceilalţi cinci copii şi cinci adulţi împreună cu care a călătorit patru zile până să ajungă la locuinţa din Bucium unde au primit găzduire. Cel mai mic copil din grup, David, are doi ani. Cea mai mare este Anastasia. Are 11 ani, iar mesajul ei către Putin ar fi mai lung şi ireverenţios. Citește și: EXCLUSIV Câciu a „uitat” să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski Îşi ascunde faţa, ruşinată, în palme şi chicoteşte stânjenită, pentru că e copil şi nu are voie să vorbească urât. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mărturia unei voluntare la Vama Siret. Didona Goanță vorbește despre haosul primelor zile la vamă. Sursă: Inquam Photos - Alex Nicodim
Eveniment

Mărturia unei voluntare la Vama Siret

Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina. Didona Goanță a fost la Vama Siret de sâmbătă dimineață până luni la prânz. La Vama Siret se înregistrează cel mai mare număr de refugiați ucraineni care intră zilnic în România. Ea a povestit, pentru defapt.ro, că a găsit „un haos generalizat” la vamă, că autoritățile nu s-au coordonat și că inițial au refuzat ajutorul voluntarilor și al ONG-urilor prezente la fața locului. Duminică, lucrurile „au început să se miște”, după ce voluntarii au reușit să aducă traducători care vorbeau ucraineană, pentru a se putea înțelege cu refugiații. Didona Goanță a tras un semnal de alarmă asupra problemelor găsite la autoritățile române, împreună cu alți voluntari și activiști. Luni după-amiază, Poliția de Frontieră a anunțat că a pus la dispoziția refugiaților un număr de telefon unde răspund vorbitori de ucraineană. Anterior, timp de patru zile, organizația LOGS, din Timișoara, a avut două linii deschise la care refugiații din Ucraina, o linie telefonică de informare și una de consiliere psihologică. Ambele linii sunt active și în prezent. Linia de asistență telefonică pusă la dispoziție de Poliția de Frontieră este: (+4) 021.9590. Liniile de asistență ale LOGS sunt: +4.0765.861.888 (informații în ucraineană, rusă, engleză) și +40 745 139 747 (consiliere psihologică). Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina: Sâmbătă, erau doi oameni de suport, care nu vorbeau ucraineană Didona Goanță lucrează în comunicare. A ajuns la Vama Siret în 26 februarie, sâmbătă dimineață, împreună cu o prietenă. „Este frustrant și un pic umilitor ce am trăit. Am găsit un haos generalizat, o lipsă de coordonare între autorități și ONG-uri față de civilii care veneau din Ucraina. Veneau sute de oameni și aduceau alimente, asta se întâmpla sâmbătă”, a povestit Didona Goanță pentru defapt.ro, luni seară. Duminică, „lucrurile au început să se mai miște, autoritățile nu făceau nimic, dar ONG-urile au mers pe un fir logic și au început să se organizeze mai bine”. Astfel, împreună cu alți voluntari, Didona a reușit să aducă la frontieră mai mulți traducători de limbă ucraineană. „Lucrurile au început să se miște. Înainte, ucrainenii nu vorbeau engleză și treceau pe lângă tine, erai complet neputincios”, a povestit voluntara. Didona Goanță a povestit că a reușit să ajungă la „celula de criză ISU, amplasată în vamă, și tot ce se întâmpla acolo la acea celulă de criză: era o sală în care era un singur calculator fără acces la internet și doi oameni de suport, care nu erau vorbitori de limbă ucraineană și își notau pe un caiet de matematică cu un pix”. Au fost „sincope ireale. Au dat fluturași la refugiați cu două numere de telefon, ei trebuiau să sune dacă aveau probleme legate de cazare, transport, documente. La cele două numere de telefon răspundea o persoană care nu vorbea ucraineana și nici engleza”. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani Inițial, autoritățile le-au spus voluntarilor că n-au nevoie de ajutor Didona Goanță a mai spus că voluntarii ar fi avut nevoie de coordonare din partea autorităților, dar că lor li se spunea că nu este nevoie de ajutorul lor. „Autoritățile îmi ziceau că e totul în regulă, că n-avem de ce să ne oferim ajutorul”, a povestit ea. După ce voluntarii au adus traducători în vamă, refugiații, odată ajunși în țară, erau preluați/abordați de translator și un voluntar. „Refugiatul era întrebat dacă are nevoie de masă, cazare, transport, dacă tranzitează România sau vrea să rămână pe o perioadă mai lungă, în funcție de acele nevoi refugiatul mergea cu voluntarul. Dacă voia să ajungă la Cluj, voluntarul trebuia să îi obțină un transport pentru a-l duce la Cluj, să ceară ajutor pe Facebook. Dar lucrurile astea se întâmplau pentru că intrase pe un fir logic societatea civilă”, a arătat voluntara. Citește și: VIDEO Dezertări în masă din forțele ruse din Ucraina: unii – în prizonierat, alții – spre Rusia, pe jos (Express UK) Corturile pentru refugiați, folosite după 14 ore „Când a anunțat Raed Arafat că s-au pus corturi pe stadion și că oamenii pot merge acolo să doarmă, pe stadion era a doua zi un container de la ISU, cum erau cele amplasate în curțile spitalelor, am întrebat și noi primarul – și mi-a zis „nu știu, domnișoară, că de la centru nu-mi spun nimic””, a rememorat voluntara episodul. „Erau doi oameni care păzeau acel vagon. Ulterior, au mutat corturi acolo, dar corturile au fost folosite după 14 ore, pentru că voluntarii n-au știut de la început de existența corturilor. Ca în Kafka”, a adăugat Goanță. Foarte mulți oameni „așteptau la cinci kilometri de graniță. Voiau să ajute și ei și nu-i mai lăsau autoritățile să înainteze. Acolo erau sute de mașini cu oameni care ziceau că vor să vină să ajute. Stăteau acolo cu orele și apoi plecau, veneau alții în locul lor”. La numerele 112 și 119 se va răspunde și în ucraineană Mădălina Turza, consilier la Cancelaria Primului-Ministru, a anunțat luni că Executivul a început colaborarea cu organizațiile neguvernamentale pentru a ajuta coordonat refugiații, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a făcut modificări pentru liniile de urgență 112 și 119, pentru ca la aceste numere să răspundă și interpreți ucraineni. Detalii aici. Apel la donații pentru ucrainenii care așteaptă în frig de partea cealaltă a graniței cu România Didona Goanță a plecat luni la prânz din Vama Siret. Ea vrea să se întoarcă la graniță în weekend și a făcut, pe Facebook, un apel pentru a strânge fonduri. Vrea să cumpere baterii externe pentru telefoane, cartele de telefon, pentru că cele distribuite până acum nu sunt suficiente, mâncare pentru bebeluși, încălzitoare pentru mâini și picioare și saci de dormit. Ea și prietena ei vor să le transporte peste graniță și să le dea ucrainenilor care așteaptă în frig pentru a intra în România chiar și 20 de ore. Apelul Didonei Goanță pe Facebook: Resurse utile pentru voluntari și refugiați Pentru a oferi ajutor împreună cu Guvernul României - Ucraina – Împreună ajutăm mai multGrupul de Facebook UNIȚI PENTRU UCRAINA - Об'εднанi за Украiну - United for Ukraine. Aici, puteți oferi cazări, ajutor cu transportul, donații.Hartă interactivă cu cazările oferite refugiaților, pe refugees.roSite-ul https://dopomoha.ro/, cu informații agregate pentru refugiați (inclusiv întrebări despre legislație și documente)Comunitatea Refugees Welcome to Romania, cu informații agregate pentru refugiați. Până în 1 martie, la miezul nopții, în România au intrat 113.100 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 68.100 cetăţeni ucraineni, conform Poliției de Frontieră.

Două platforme pentru ajutorarea refugiaților ucraineni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Două platforme pentru ajutorarea refugiaților ucraineni

Două platforme pentru ajutorarea refugiaților ucraineni. IT-iştii români s-au alăturat din primele zile de după atacul Federaţiei Ruse lansat asupra Ucrainei în efortul de ajutorare a refugiaţilor din această ţară. Două platforme pentru ajutorarea refugiaților ucraineni Ei sunt cei care, prin soluţiile informatice pe care le-au creat extrem de repede, au grijă să adune la un loc, într-un mod vizibil şi uşor de accesat, miile de oferte venite de la români. Citește și: Lukașenko prezintă o hartă a direcțiilor de atac rusești: Transnistria este inclusă Adică de la cei care îşi pun casele la dispoziţie, adună mâncare pentru cei plecaţi din calea războiului sau găsesc soluţii pentru îngrijirea copiilor sau animalelor de companie ale acestor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucrainenii dorm pe jos pentru Europa (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ucrainenii dorm pe jos pentru Europa

Ucrainenii dorm pe jos pentru Europa. De când au ajuns la Iaşi, majoritatea refugiaţilor ucraineni au stat în aerogară până la 20 de ore, de frică să nu îşi piardă zborul spre ţara de destinaţie, una din Europa. Ucrainenii dorm pe jos pentru Europa Încă de acum două zile, Terminalul 1 a fost transformat în dormitor. Până acum, doar pe ruta feroviară Chişinău – Iaşi au sosit aproximativ 500 de refugiaţi din Ucraina. 90% dintre ei au rămas în Aeroport. Citește și: Lukașenko prezintă o hartă a direcțiilor de atac rusești: Transnistria este inclusă La Iaşi, zeci, poate sute, de oameni aşteaptă următoarea cursă către o destinaţie din Europa: Paris, Varşovia, Berlin. Oricum, una cât mai departe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Refugiații, șpagă să intre în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Refugiații, șpagă să intre în România

Refugiații, șpagă să intre în România. Camionagii ieşeni care au tranzitat zilele acestea Ucraina sunt oripilaţi de poliţiştii de frontieră ucraineni: aceştia cer şpagă tuturor celor care vor să iasă din ţara lovită de război. Refugiații, șpagă să intre în România Transportatorii ieşeni au povestit că cei de la frontiera ucraineană cer mamelor cu copii chiar şi 350 de euro, altfel nu ies din ţară. Pentru cei care au copii de 18 ani, şpaga este şi de 2.000 de euro numai pentru tânăr. Citește și: VIDEO Harkov, atacat sălbatic de forțele ruse. Foarte multe victime civile: zeci de morți și sute de răniți. Imagini înfiorătoare De asemenea, transportatorii spun că numeroşi cetăţeni din Republica Moldova părăsesc ţara de teamă că ruşii vor ocupa ţara în scurt timp. Ce spun şoferii ieşeni îţi face părul măciucă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, să fie membru deplin Schengen, cere Ylva Johansson (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România, să fie membru deplin Schengen

România, să fie membru deplin Schengen. Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat luni că este momentul ca România să fie membru deplin al spaţiului Schengen. Aceasta se află în vizită oficială în România. România, să fie membru deplin Schengen "Sper că se va întâmpla curând, Comisia a făcut, după cum ştiţi, în aceşti zece ani, evaluarea că România este pregătită pentru Schengen. Iar aceasta este poziţia noastră în continuare. Încercăm să convingem Consiliul să avanseze, deoarece este momentul ca România să fie membru deplin în Schengen", a arătat oficialul de la Bruxelles în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul de Interne, Lucian Bode. Citește și: VIDEO Harkov, atacat sălbatic de forțele ruse. Foarte multe victime civile: zeci de morți și sute de răniți. Imagini înfiorătoare Comisarul european Ylva Johansson, responsabil pentru afaceri interne, le-a mulţumit autorităţilor române şi cetăţenilor pentru modul în care au venit în sprijinul refugiaţilor din Ucraina. "Vremea este foarte rece, dar primirea este călduroasă" "Cel mai important mesaj al meu este: mulţumesc, România. (...) Vremea este foarte rece, dar primirea este călduroasă. În aceste vremuri foarte dificile, când vedem din nou război în Europa, când vedem agresiunea lui Putin asupra unei ţări vecine suverane, să vezi cum cetăţenii din judeţul Suceava, români din toată ţara, societatea civilă, autorităţile îi întâmpină cu căldură pe refugiaţi este emoţionant. Arătând solidaritate, arătăm că ne bazăm pe alte valori decât Putin şi punem în practică aceste valori. Cu toţii am văzut, în ultimele zile, unitatea, o acţiune fermă (...) din partea Uniunii Europene, cum nu am mai văzut niciodată până acum, pentru că este necesar", a spus Ylva Johansson luni, la finalul unei vizite în tabăra de refugiaţi de la Siret. Platformă de solidaritate pentru ajutorarea Ucrainei Ea s-a declarat impresionată de modul în care autorităţile române şi cetăţenii au acţionat, dar a subliniat că este nevoie şi de implicare din partea Uniunii Europene să acorde susţinere financiară, materială şi în resursă umană. Ylva Johansson a anunţat, totodată, că va fi pregătită, la nivelul Comisiei Europene, o platformă de solidaritate pentru ajutorarea poporului ucrainean şi pentru sprijinirea acţiunilor umanitare ale ţărilor din imediata vecinătate. Comisarul european Ylva Johansson, responsabil pentru afaceri interne, a vizitat, luni dimineaţă, tabăra mobilă de asistenţă umanitară din zona Punctului de Trecere a Frontierei Siret.

Rusia comite un genocid în Donbas . Sursă: Twitter Save Ukraine
Politică

Zelenski președintele Ucrainei mulțumește României

Zelenski, președintele Ucrainei, mulțumește României pentru ajutorul dat Ucrainei, într-un mesaj postat pe Twitter. Zelenski, președintele Ucrainei, mulțumește României pentru „contribuția sa semnificativă” „Sunt recunoscător României pentru contribuția sa semnificativă la capacitățile de apărare ale țării noastre. îi sunt recunoscător @KlausIohannis pentru sprijinirea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Simțim sprijinul politic și de apărare al partenerilor noștri”, a scris Volodimir Zelenski. I am grateful to Romania for its significant contribution to the defense capabilities of our country. I am grateful to @KlausIohannis for supporting Ukraine's membership in the European Union. We feel the political and defense support of our partners.?????— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 28, 2022 Citește și: Au început negocierile Rusia-Ucraina. Moscova nu oprește, însă, bombardamentele. Zelenski vrea o aderare imediată la UE România a trimis către Ucraina combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, dar și alimente, apă şi medicamente, în valoare totală de 3 milioane de euro. Peste 33.000 de refugiați ucraineni se află în România, iar aproape 400 au cerut azil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră