vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: refugiați

65 articole
Eveniment

Milioane de ucraineni se întorc la casele lor

În pofida războiului, a bombardamentelor lui Putin și a sărăciei, milioane de ucraineni se întorc la casele lor, arată date oficiale ale Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), citate de Bloomberg. Agenția apreciază că reunificarea familiei, sărăcia și vinovăția că nu participă la efortul de război îi motivează pe refugiați să se întoarcă. Milioane de ucraineni se întorc la casele lor Potrivit unui sondaj OIM au revenit la casele lor circa șase milioane de refugiați, majoritatea fiind însă dislocate în interiorul țării. În spațiul european sunt înregistrați 7,65 milioane de refugiați, dar doar o cincime din aceștia ar fi revenit. În regiunea Kiev s-au întors circa 1,5 milioane de persoane care își părăsiseră locuințele, iar în Odessa au revenit aproximativ jumătate din cei 200.000 care au plecat. În Mykolaiv, la doar 30 de kilometri de linia frontului și încă ținta unor atacuri nocturne cu rachete și drone, unii s-au întors pentru a-și reconstrui casele înainte de iarnă, a declarat guvernatorul regional Vitaliy Kim în septembrie. În Bucha sunt acum circa 53.000 de locuitori, din cei 75.000 de dinainte de invazie. OIM a desfășurat sondaje lunare din martie pentru a furniza date pentru organizațiile de ajutor, iar cel mai recent, publicat pe 17 octombrie, a fost conceput pentru a ajuta la înțelegerea persoanelor repatriate. Citește și: SONDAJ Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale. Peste 60% vor reducerea aparatului bugetar și tăierea sporurilor „Cel mai puternic motiv pentru care oamenii se întorc nu este pentru că este sigur, ci pentru că situația lor economică din afara Ucrainei nu era sustenabilă”, spune Karolina Krelinova, managerul de date și analize al organizației pentru Ucraina. Mulți și-au cheltuit economiile și, deși s-ar putea să nu fie bani nici acasă, cel puțin nu trebuie să plătească chirie. ‘The bastards took our tango'. Refugees are coping in some surprising ways as as they return to their homes to #Ukraine despite the missiles, drones and war. My piece from #Bucha and #Irpin for Bloomberg Businessweek @BW https://t.co/mkNaOM2tJl via @BW— Marc Champion (@MarcChampion1) October 19, 2022 „Nemernicii ne-au luat tangoul” „Oxana Slupska, o profesoară de artă care studiază tango de câțiva ani, se mișcă elegant printre cupluri și le ajută să le arate cum să se perfecționeze. Ea și partenerul ei, Valeriy, nu au părăsit niciodată Bucha. Au încercat să danseze acasă, dar cu tancurile rusești care străbat satul lor aflat chiar în afara orașului, au descoperit că nu au putut. „Valeriy”, spune Slupska, „mi-a spus: „Nemernicii ne-au luat tangoul”. Totuși, în ziua în care ocupația s-a încheiat, Slupska a dat peste unul dintre profesorii ei de dans la spitalul lui Bucha, unde se dusese să găsească medicamente pentru mama ei bolnavă. Era în uniformă și fusese în plină luptă într-o zonă supranumită Girafa, care unește Bucha și Irpin. Spre nedumerirea pacienților și soldaților dintr-o clădire ocupată de trupele rusești cu câteva ore înainte, cei doi au început să danseze tango”, își încheie Bloomberg reportajul.

Milioane de ucraineni se întorc la casele lor Foto: Twitter
Refugiații au relansat economia Poloniei Foto: Twitter
Internațional

Refugiații au relansat economia Poloniei

Refugiații ucraineni au relansat economia Poloniei, țara înregistrând o creștere a PIB de 8,5% în primul trimestru a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021. Polonia are serioase probleme cu lipsa forței de muncă și speră ca o parte din refugiați să rămână și după încetarea războiului. Cetățenii, firmele private și statul polonez au făcut eforturi puternice pentru a-i ajuta pe cei fugiți din calea războiului. Refugiații au relansat economia Poloniei O analiză Bloomberg arată că șomajul era de doar 2,7% în Polonia, în mai (doar în Cehia era mai mic) , iar țara avea mari probleme cu deficitul de forță de muncă, înainte de începerea războiului din Ucraina. Doar compania austriacă Strabag apreciază că, în Polonia, ar avea nevoie de circa 100.000 de angajați. Multe companii poloneze speră ca ucrainenii să rămână și după ce se va termina războiul. Labor-starved Poland is spending billions to encourage Ukrainians to stay. Will they? https://t.co/gWHHjHB2j7— Bloomberg (@business) August 10, 2022 Din cei peste două milioane de ucraineni care au ajuns în Polonia, circa 1,2 milioane au fost înregistrați în sistemul de asigurări sociale. Peste 385.000 dintre ei lucrează deja în Polonia. Mediul de afaceri speră că 20-40% din refugiați vor rămâne și după ce războiul încetează. Countries ranked by a Number of Ukrainian Refugees recorded, August update. Poland and Germany lead while UK surpassed France. pic.twitter.com/Yt122gSixa— Mario Berisic (@MarioBerky) August 9, 2022 Atât populația, cât și companiile, fac tot posibilul să-i ajute pe ucraineni. Un sondaj din mai, efectuat de Pew Research arată că 80% din polonezi sunt de acord ca țara lor să preia refugiați din zone afectate de război. Companiile donează spații și transformă hoteluri în centre de găzduire a refugiaților - înainte de războiul din Ucraina, Polonia avea unde ficit de circa două milioane de locuințe. Siemens, de exemplu, a transformat circa 2.700 mp de spațiu pentru birouri, din Varșovia, în cazare pentru 160 de refugiați. Însă ucrainenii sunt îndemnați să-și caute cazare în orașele mai mici, Varșovia fiind deja suprasolicitată. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km În primele trei luni de la invadarea Ucrainei, sectorul privat din Polonia a cheltuit cu refugiații circa 2,1 miliarde de dolari, iar statul polonez alte 3,4 miliarde, apreciază Institutul Economic Polonez.

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați. Autorităţile Republicii Moldova iau în calcul înregistrarea unui nou val de refugiaţi după escaladarea conflictului în Ucraina, mai ales în regiunile Odessa şi Nicolaev. Se lucrează deja la un nou plan de acțiune pentru o intervenţie promptă în cazul unui flux crescut de refugiaţi ucraineni, anunță tvr.md. La centrul din sectorul Râşcani al Chișinăului sunt cazaţi 73 de refugiati. Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați „Sunt din oraşul Odessa, am doi copii cu mine. Deocamdată stăm aici, dar vrem să plecăm mai departe. Dacă vom reuşi, desigur că vom pleca. Nu pentru că aici e rău, aici e foarte bine. Aici este ca acasă, dar oricum vreau acasă, dar şi aici îmi place”. Autorităţile nu exclud un nou val de refugiaţi și se lucrează la suplimentarea locurilor de cazare. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Irina Certan, director, Centrul pentru refugiaţi, Râşcani: „Aici avem o cameră care este în proces de reparaţie, reparaţia este practic finisată. Capacitatea centrului este de 250-300 de persoane. Iată acum vedeţi, am amenajat spaţii suplimentare pentru o eventuală mărire a numărului refugiaţilor. Am deschis şi câteva încăperi tehnice la care se lucrează, facem reparaţie”. Potrivit autorităţilor, toate centrele pentru refugiaţi închise temporar sunt pregătite pentru a-şi relua activitatea, dar se caută personal suplimentar. Boris Gâlcă, şef Direcţia Sănătate, Primăria Chişinău: „Am activat planul de contingenţă. Am dat dispoziţie ca celelalte centre pentru plasament în care a fost sistată activitatea să fie pregătite, reevaluate, din punct de vedere a capacităţilor de plasament, cazare, asigurarea cu personal medical şi serviciile necesare”. Şi la nivel naţional se pune la punct un plan de intervenţie, potrivit Agerpres. Adrian Efros, şeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei: „La nivel naţional se elaborează planul de contingenţă care are în sine toate atribuţiile, de la toate ministerele, plus organizaţiile internaţionale care sunt prezente pe teritoriul Republicii Moldova pentru a face faţă şi a facilita accesul refugiaţilor pe teritoriul Republicii Moldova”. În Republica Moldova se află acum peste 73.000 de refugiaţi ucraineni, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt copii.

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari (sursa: dw.com)
Internațional

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari. Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, și-a scos luni la licitație medalia pentru 103,5 milioane de dolari, toate încasările urmând să fie direcționate în beneficiul copiilor refugiați din Ucraina. Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari Heritage Auctions a scris pe Twitter că Muratov "a scos la licitație premiul său #NobelPeacePrize 2021 în beneficiul fondului UNICEF pentru copiii refugiați. S-a vândut pentru 103.500.000 de dolari". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise "În acest moment, premiul este o oportunitate pentru mine de a-l împărtăși cu oamenii", a declarat Muratov înainte de licitație, îndemnând oamenii din întreaga lume să se alăture cauzei și să își facă contribuțiile. Potrivit unei declarații a Heritage Auctions, directorul Institutului Nobel norvegian, Olav Njølstad, a susținut licitația, numind-o un "act generos de umanitarism", potrivit CNN. Muratov este redactorul-șef al publicației de știri independente din Rusia, Novaya Gazeta. El a criticat anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și utilizarea forței militare de către guvern, atât în Rusia, cât și în afara ei, potrivit organizației Premiului Nobel pentru Pace.

Voluntarii au primit o viață nouă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Voluntarii au primit o viață nouă

Voluntarii au primit o viață nouă. Lunea trecută, din cele sub 3.000 de persoane care au intrat în România prin Vama Sculeni, 182 erau ucraineni. Voluntarii au primit o viață nouă Tot atunci, prin Punctul de Trecere a Frontierei Iaşi-Feroviar au mai ajuns încă trei ucraineni. Trei, dintr-un total de 170 de persoane, din cinci trenuri. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Marţi, erau ocupate 466 din totalul de 2.604 locuri de cazare disponibile pentru refugiaţii din Ucraina la nivelul judeţului Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România Foto: Twitter
Eveniment

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România, pentru că a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni, arată o analiză publicată azi de Bloomberg. În primul trimestru din acest an, PIB-ul Poloniei a crescut cu 8,5%, față de primul trimestru al anului trecut. PIB-ul Ungariei a înregistrat o creștere de 8,2%, iar cel al României de 6,5% - tot trimestrul I 2022 comparat cu trimestrul I 2021. Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România „Fuga a milioane de ucraineni din fața invaziei Rusiei a crescut costurile financiare pentru țările de la granița de est a Uniunii Europene care îi preiau, dar cazul Poloniei arată că oferirea de adăpost poate aduce și beneficii economice (...) Cu majoritatea migranților ucraineni - un grup format în mare parte din femei, copii și bătrâni - având puține bunuri personale, sosirea lor a contribuit la creșterea vânzărilor de orice, de la pantofi la haine și produse alimentare. Acest lucru a ajutat la contrabalansarea altor dificultăți economice cauzate de război, inclusiv inflația rapidă”, scrie Bloomberg. Guvernatorul băncii centrale a Poloniei a arătat că refugiații ucraineni au contrinuit la aproape jumătate din cheltuielile consumatorilor, în ultima perioadă de timp. Profesorul Matesz Urban, de la Oxford Economics, a apreciat că primirea refugiaților ucraineni va aduce beneficii pe termen lung. Refugees in #Poland will lift economy’s potential, but challenges remainClick the link below to read our latest #research: https://t.co/3Ido1Iihkthttps://t.co/3Ido1Iihkt pic.twitter.com/BCmzBsMC3u— Oxford Economics (@OxfordEconomics) May 12, 2022 Ucrainenii, cumpărături de 900.000 USD în România În România, ucrainenii erau cel mai mare grup de cumpărători străini, pe baza plăților cu cardul în luna martie, potrivit companiei de tehnologie financiară Global Payments. Ei au cheltuit 4,2 milioane de lei (900.000 de dolari) în aproape 34.000 de tranzacții în cursul acelei luni, majoritatea pe produse achiziționate în supermarketuri și farmacii. Ei au plătit și pentru combustibil, ulei de motor, articole auto, haine sau cazare, arată datele Global Payments citate de Bloomberg. Reversul acestei cereri și a cheltuielilor guvernamentale de urgență este că ele se adaugă la presiunile inflaționiste, care erau deja în creștere urmare a creșterii prețurilor mărfurilor și a perturbărilor lanțului global de aprovizionare, mai explică agenția. From today, I am officially employed in Poland. I didn’t want to apply as a refugee, because for me, the war is not an excuse. I arrived to Poland one month ago, and I have job. My son is attending kindergarten. We have a new home. Thanks @BartoszMilewski for supporting us. pic.twitter.com/SxgOBepUEC— Aleksandra (@hl_aleksandra) May 10, 2022 În plus, refugiații ucraineni vor ajuta la slăbirea presiunii pentru salarii mai mari. În Polonia, circa 300.000 de ucraineni și-au găsit deja o slujbă. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

Jill Biden vine în România (sursa: Facebook/First Lady Dr. Jill Biden)
Internațional

Jill Biden vine în România

Jill Biden vine în România. Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, va întreprinde o vizită în România şi Slovacia în perioada 5-9 mai pentru a se întâlni cu membri ai personalului militar şi diplomatic american, cu refugiaţi ucraineni, lucrători umanitari şi profesori, a informat luni biroul Primei Doamne, transmite Reuters. Jill Biden vine în România Duminică, sărbătorită în Statele Unite ca Ziua Mamei, Jill Biden se va întâlni cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să-şi părăsească căminele din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a indicat sursa citată. Soţia preşedintelui Joe Biden se va întâlni la 6 mai cu militari americani de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, după care se va îndrepta spre Bucureşti, unde va avea întâlniri cu oficiali ai guvernului român, cu membri ai ambasadei Statelor Unite, cu lucrători umanitari şi cu profesori care lucrează cu copii ucraineni refugiaţi. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Călătoria Primei Doamne va mai include vizite în oraşele slovace Bratislava, Kosice şi Vysne Nemecke, unde Jill Biden se va întâlni cu oficiali guvernamentali, cu refugiaţi şi lucrători umanitari, a indicat biroul său. Vizita lui Jill Biden constituie cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Senatului SUA, Nancy Pelosi, s-a întâlnit duminică la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu prilejul unei vizite neanunţate. Jill Biden a fost la rândul său implicată îndeaproape în aceste demersuri. În martie, ea a lucrat împreună cu soţia preşedintelui polonez, Agata Kornhauser-Duda, pentru a accelera oferirea de asistenţă medicală refugiaţilor în criza declanşată de invazia rusă, menţionează Reuters. Până la 27 aprilie, mai mult de 3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în Polonia, în jur de 817.000 în România şi aproape 372.000 în Slovacia, dintr-un total de aproape 5,5 milioane de refugiaţi, conform datelor ONU.

Refugiaţii ucraineni au luat lumină de la Iaşi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Refugiaţii ucraineni au luat lumină de la Iaşi

Refugiaţii ucraineni au luat lumină de la Iaşi. Creştinii ortodocşi care au participat la slujba de Înviere la Catedrala Mitropolitană din Iaşi au putut asista la un moment de solidaritate a Bisericii cu refugiaţii din Ucraina. Refugiaţii ucraineni au luat lumină de la Iaşi După ce ucrainenii care au participat la slujbă au putut să ia lumină adusă de la Ierusalim şi împărţită de Înaltpreasfinţitul Teofan, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, pentru aceştia s-a organizat o slujbă specială în catedrala veche, în limba slavonă veche - folosită şi în bisericile din Ucraina. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Circa 50 de persoane au participat la această slujbă, care a fost săvârşită de părintele Dumitru Popescu, etnic român din Ucraina, şi părintele Vladislav Nedelcu, vorbitor de limbă slavonă şi slujitor la Biserica Talpalari din Iaşi. Aici s-au întâlnit şi au vorbit pentru scurt timp şi cu IPS Teofan. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dorul de casă se transformă în speranţă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dorul de casă se transformă în speranţă

Dorul de casă se transformă în speranţă. Săptămâna Patimilor i-a găsit pe unii ucraineni în centrul de refugiaţi din sediul Egros. În ziua 56 de război, dorul de casă se simte puternic printre aceştia, dar speranţa le rămâne în suflet. Dorul de casă se transformă în speranţă Vor să se întoarcă acasă, şi ţin legătura cu restul familiei, care a rămas în Ucraina, prin intermediul reţelelor de socializare. Veştile primite însă, parcă tot mai proaste de la o zi la alta, îi copleşesc. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală În aceste zile, la centru se adăpostesc un număr 18 de persoane, unele dintre ele fiind acolo de cel puţin două săptămâni. Nu au unde să plece mai departe, aşa că rămân aici pentru o perioadă de timp pe care nici ei nu o cunosc încă. Acum este deschis doar etajul al II-lea al centrului de tranzit şi se găsesc majoritar femei. Forfota venirilor şi a plecărilor a încetat, iar acum se regăseşte liniştea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucrainenii se întorc acasă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ucrainenii se întorc acasă

Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse. Totuși, câteva milioane au părăsit țara, fiind cea mai mare migrație de la al II-lea Război Mondial. Autoritățile de la Kiev îi avertizează sistematic pe cei care se întorc că orașele recuperate de la ruși sunt minate și distruse. Ucrainenii se întorc acasă Sâmbătă, 22 mii de persoane au intrat în Ucraina din Polonia, în timp ce 19.200 au plecat. Informația a fost comunicată de BBC care face referire la datele serviciului de frontieră polonez. Faptul că numărul celor care revin în țară este mai mare decât al celor care pleacă reprezintă o premieră, apreciază postul britanic. Peste 870.000 de refugiaţi ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul războiului, inclusiv femei, copii şi persoane vârstnice, a anunţat acum șase zile Serviciul de grăniceri din Ucraina. Unii cetățeni se întorc să se întâlnească cu familiile lor și, în mare parte, rămân aproape de graniță. Alții merg acasă și spun că vor rămâne în pofida avertismentelor oficialilor locali din cauza riscurilor de atac cu rachete asupra orașelor. De la începutul războiului, potrivit datelor ONU, circa 5-6 milioane de ucraineni au părăsit țara. De pe 24 februarie până pe 16 aprilie 2022, 730.599 de cetăţeni ucraineni au ajuns în România. Însă, dintre aceștia, doar circa 70.000 au rămas în România. Pe teritoriul României sunt amenajate 15 tabere mobile de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, având capacitate de 3.840 de locuri de cazare. Doar 76 din acestea sunt ocupate. De asemenea, autoritățile publice au operaționalizat 1,238 de centre de refugiați, având o capacitate de 50.000 de locuri. 10.000 de refugiați ocupă, în prezent, aceste centre. Europa nu s-a mai confruntat cu un astfel de flux de refugiaţi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. ONU a estimat la 7,1 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit unui raport publicat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) pe 5 aprilie, mai notează AFP, citată de Agerpres. În total, aproape 12 milioane de persoane - reprezentând mai mult de un sfert din populaţia Ucrainei - şi-au părăsit locuinţele, fie traversând frontiera pentru a ajunge în ţările limitrofe, fie găsindu-şi refugiu în alte regiuni din Ucraina. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

O nouă șansă în România (sursa: The Economist)
Internațional

O nouă șansă în România

O nouă șansă în România. Aproape 40% din totalul refugiaţilor ucraineni care, după începerea războiului, şi-au găsit de muncă în România lucrează în industria prelucrătoare, potrivit unor date centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale puse la dispoziţia Agerpres. Statisticile MMPS arată că, de pe 24 februarie şi până în prezent, s-au angajat în România 1.891 cetăţeni ucraineni, iar dintre aceştia, 754 (reprezentând 39,4%) activează în industria prelucrătoare. O nouă șansă în România Pe locul al doilea în topul angajărilor în funcţie de domeniul de activitate se află construcţiile, care au preluat 311 refugiaţi, în timp ce pe locul al treilea se află sectorul de restaurante şi hoteluri, care a angajat 177 de cetăţeni din Ucraina. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” De asemenea, 135 de persoane care au fugit din calea războiului din Ucraina desfăşoară în România activităţi de comerţ cu ridicata, iar 117 desfăşoară activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. Documentul MMPS arată că aproximativ un sfert din totalul refugiaţilor ucraineni care şi-au găsit un loc de muncă în România, adică 452 de persoane, s-au angajat la companii din municipiul Bucureşti. În provincie, cei mai mulţi ucraineni care au fugit din calea războiului şi-au găsit de muncă în judeţul Bistriţa Năsăud, acolo unde au fost încheiate 270 de contracte individuale de muncă. Judeţul Arad a oferit şi el locuri de muncă pentru 167 de cetăţeni ucraineni, în timp ce judeţul Timiş a asigurat posturi pentru 126 de persoane din Ucraina, menţionează sursa citată.

Cum poţi hrăni cu 20 de lei o mama şi un copil? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum poţi hrăni cu 20 de lei o mama şi un copil?

Cum poţi hrăni cu 20 de lei o mama şi un copil? Pentru primele 5 zile din aprilie, 62 de ieşeni au cerut ajutorul de la stat pentru că au găzduit ucraineni. ONG-urile care de o lună oferă cazare şi mâncare se descurcă cum pot, cu voluntari şi bani din donaţii. Cum poţi hrăni cu 20 de lei o mama şi un copil? Tot mai mulţi ieşeni încep să solicite plata hranei pentru refugiaţi găzduiţi. În primele cinci zile ale lunii aprilie, s-au înregistrat 62 de cereri. Reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Socială din municipiul Iaşi spun că, odată cu intrarea în vigoare a plăţii de 50 de lei pentru cazare, cu siguranţă, numărul solicitărilor va creşte. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN În acelaşi timp, la nivelul judeţului, există multe fundaţii şi ONG-uri care de peste o lună oferă adăpost, hrană şi susţinere refugiaţilor ucraineni care vor să rămână la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Papa vrea să vorbească cu Putin Foto: Vatican News
Politică

Papa a sărutat drapelul ucrainean adus de la Bucha

Papa a sărutat drapelul ucrainean și a condamnat masacrul de la Bucha, scrie Reuters. Drapelul ucrainean provenea din localitatea Bucha, unde sute de civili au fost omorâți de militarii ruși. La audiența generală de miercuri, 6 aprilie 2022, papa Francisc a denunțat cruzimea înfiorătoare a masacrului de la Bucea, în Ucraina, și a spus că sângele nevinovat strigă la Cer. Pontiful a criticat Organizația Națiunilor Unite, despre care a spus că este neputincioasă în acest război din moment ce predomină strategia statelor mai puternice pentru a-și afirma propriile interese, scrie Vatican News. Papa a sărutat drapelul ucrainean adus de la Bucha „Sângele nevinovat al victimelor de la Bucea, în Ucraina, strigă până la Cer și imploră să se pună capăt acestui război, să se reducă armele la tăcere, să se înceteze a semăna moarte și distrugere”, a spus papa, în fața a mii de pelerini. Un grup de copii ucraineni au urcat treptele până la papa Francisc și i-au adus drapelul Ucrainei. ”Ieri, chiar de la Bucea”, a spus pontiful despre steagul ucrainean, ”mi-au adus acest drapel. Acest drapel vine din război, chiar din orașul martirizat Bucea. Sunt aici și câțiva copii ucraineni care ne însoțesc. Să-i salutăm și să ne rugăm împreună cu ei”. Între timp, organizatorii au dăruit copiilor ouă de Paști. ”Acești copii”, a reluat Sfântul Părinte, ”au trebuit să fugă și să ajungă într-o țară străină. Acesta este unul din roadele războiului. Să nu-i uităm și să nu uităm de poporul ucrainean. E greu să fii dezrădăcinat din propria țară din cauza unui război...”. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Președintele Poloniei a transportat cu avionul său, la Roma, șase copii ucraineni bolnavi de cancer Foto: Facebook
Internațional

Președintele Poloniei a transportat copii ucraineni bolnavi de cancer

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a transportat cu avionul său, la Roma, șase copii ucraineni bolnavi de cancer. El a postat pe Facebook imagini în care soția sa ține în brațe un bebeluș. La începutul invaziei ruse, Duda a oferit două din reședițele președinției poloneze pentru refugiații din Ucraina. Președintele Poloniei a transportat copii ucraineni bolnavi de cancer „Împreună cu noi, la Roma, au zburat copii din Ucraina, care vor fi spitalizați. Printre cei mai mici dintre ei e bebelușa Victoria, care s-a născut cu două luni înainte de invazia Rusiei în Ucraina. La mormântul Sf. Ioan Paul al II-lea ne-am rugat astăzi ca numele acesteia să fie o prorocire pentru patria ei”, a scris președintele Poloniei. Potrivit administrației prezidențiale de la Varșovia, cinci copii bolnavi, tutorii și frații și surorile lor au ajuns la Roma. Vineri, prima doamnă a Poloniei a vizitat secția unde sunt tratați pacienții din Ucraina. La începutul agresiunii rusești, președintele polonez Andrzej Duda a permis refugiaților să doarmă în reședința sa oficială. La inițiativa soției sale, Agata Kornhauser-Duda, refugiații au fost cazați în două dintre vilele oficiale ale președintelui, a declarat șeful cancelariei lui Duda, Adam Kwiatkowski, agenției de presă PAP. În afară de palatul prezidențial și Palatul Belvedere din Varșovia, președintele polonez mai are la dispoziție alte patru vile oficiale, inclusiv în peninsula Hel de la Marea Baltică și în stațiunea de sporturi de iarnă Wisla. Citește și: Oprobriu public împotriva vedetelor din Rusia care suțin invazia din Ucraina: un site împarte celebritățile în „oameni” și „neoameni”

Ucrainenii, locuri de muncă în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ucrainenii, locuri de muncă în România

Ucrainenii, locuri de muncă în România. Ucrainenii refugiaţi care au ales să rămână în Iaşi încep să-şi caute loc de muncă. Ucrainenii, locuri de muncă în România Oferte există, dar cele mai mari şanse le au vorbitorii de limbă engleză sau română, care sunt extrem de puţini. Citește și: Undă verde pentru negaționiști de la CAB. Vasile Zărnescu, ex-ofițerul SRI care a negat Holocaustul, scapă de închisoare. Se alege doar cu avertisment La Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţelor de Muncă (AJOFM), până în prezent s-au înscris opt angajatori ce caută ucraineni, care au o ofertă destul de diversificată, în toate domeniile de activitate. Mai exact, sunt 85 locuri de muncă vacante destinate cetăţenilor ucraineni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră