duminică 20 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1422 articole
Economie

România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an

România, cele mai mici pensii (UE). În Uniunea Europeană nu există un sistem uniform de calculare a pensiilor. Pensiile variază foarte mult de la o țară la alta. La fel, cheltuielile legate de costul vieții și nivelul de trai al pensionarilor. România, cele mai mici pensii (UE) În unele țări, precum Austria, nici nu există concepul de pensie minimă. În altele, precum Bulgaria, 45% din populație primește o pensie minimă. În unele țări se acordă a 13-a și chiar a 14-a pensie. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” În 2024, pensia minimă în România este de aproape 260 de euro iar cea medie, sub 430 de euro. Pensia minimă este pe penultimul loc în UE. Cea medie, pe ultimul loc. Luxemburg, cei mai bogați pensionari Cei mai bogați pensionari din Uniunea Europeană se află în Luxemburg. Pensia legală netă este echivalentă cu 86,7% din salariu pentru persoanele care se pensionează la 62 de ani. Pensia medie este între 3.000 și 4.000 de euro pe lună. Pensia maximă nu poate depăși 10.000 de euro, iar cea minimă, pentru cineva care a muncit 40 de ani și a plătit toate contribuțiile, este de 2.165 de euro. Pensia minimă pentru cineva care a contribuit timp de 26 de ani este de 1.407 de euro. Minimul olandez: 1.244 de euro În Olanda, o persoană primește, în medie, 89,2% din salariul brut când ajunge la pensie. Sistemul de pensii se bazează pe doi piloni. Pentru o persoană de 67 de ani există un venit de bază (AOW) de 1.244 de euro net pe lună, plătit de stat, indiferent de vechimea în muncă. Singura condiție: persoana trebuie să fi plătit cotizațiile de securitate socială. La această sumă se adaugă veniturile suplimentare: cota din salariu și vechimea în muncă. Cele mai mici pensii în Olanda sunt de 2.665 de euro și revin persoanelor care au lucrat în industria Horeca. Cei care au lucrat în industria comerțului primesc, în medie, o pensie de 3.170 de euro. În domeniul educației, pensiile încep de la aproximativ 3.800 de euro. Pensiile peste 4.000 de euro se înregistrează în domeniile informatică, servicii specializate, precum medicină, energie, finanțe sau minerit. Suedia, pensie cu coroane Pensionarii suedezi sunt și ei printre cei mai înstăriți din UE. În 2022, doar 1% dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau peste trăiau în sărăcie. În timp ce pensia minimă este de aproximativ 1.000 de euro (11.849 de coroane suedeze), pensia medie este de aproximativ 2.100 de euro (24.200 de coroane). În 2024, plafonul anual pentru cea mai mare pensie este de 54.479 de euro (614.500 de coroane). Finlanda, diferențe pe regiuni În 2021, pensiile medii ale finlandezilor erau de aproximativ 1.784 de euro pe lună. În 2022, acestea au crescut, ajungând la 1.845 de euro pe lună. 10% dintre pensionarii finlandezi primesc mai mult de 3.000 de euro pe lună. Pensiile în Finlanda diferă în funcție de regiune. Cele mai mari s-au înregistrat în Kauniainen - 3.311 de euro, Espoo - 2.466 euro și Helsinki - 2.288 euro. Cele mai mici pensii din Finlanda le primesc rezidenții din Soini: 1.366 de euro. Austria vs Germania În Austria nu există conceptul de pensie minimă. Dacă o pensie este mai mică de 1.217 euro lunar, este considerată caz social. Se alocă, așadar, indemnizații compensatorii, astfel încât pensia să ajungă la cel puțin 1.325 de euro pe lună. În Austria se plătesc anual 14 pensii. Pensia medie, în Austria, este de aproximativ 2.000 de euro pe lună. Spre deosebire de Germania, unde pensia medie este de 1.543 de euro pe lună. Diferențele între cele două țări continuă să se adâncească și provoacă dezbateri în Germania. Unul dintre motivele diferențelor: salariile sunt semnificativ mai mari în Austria decât în Germania. Pensionarii primesc, în Austria, o pensie medie egală cu cel puțin 80% din salariul de bază. În Germania, pensia depășește cu puțin 50% din acesta. Apoi, în Austria, toți angajații sunt, în general, incluși în sistemul de pensie obligatorie pentru limită de vârstă și plătesc asigurări de pensie obligatorii, inclusiv cele de stat. Astfel, o vânzătoare în Austria ajunge să aibă o pensie lunară netă de 2.745 de euro. În Germania, cu excepția majorității persoanelor care desfășoară activități independente, toți angajații sunt, în general, incluși în sisteme de securitate obligatorii specifice angajatorului. Acestea sunt concepute foarte diferit în ceea ce privește contribuția/condiții de beneficii. În 2024, pensiile austriece vor crește cu 9,7%, dar cele din Germania vor crește doar cu 3,5%. Belgia premiază pensionarii Până în 2022, pensia medie a 70% dintre pensionarii belgieni era între 1.200 și 1.500 de euro pe lună. În prezent, cifrele guvernamentale arată că pensia medie, pentru o "carieră completă", adică 45 de ani de muncă și cotizații sociale, ajunge la 2.172 de euro pe lună. Începând cu 1 iulie 2024, va fi introdus și un bonus de pensie. Acesta va fi acordat celor care aleg să se pensioneze mai târziu. Se va ajunge, de la 3.775 de euro pentru primul an suplimentar lucrat după data pensionării anticipate, la 7.550 de euro pentru al doilea an suplimentar și la 11.325 de euro pentru al treilea. Suma totală a bonusului pentru cei care aleg să muncească trei ani după vârsta de pensionare: 22.650 de euro. În Franța, pensii bune pentru profesori În Franța, o persoană primește în medie 60% din salariul brut când ajunge la pensie. Potrivit celor mai recente date, pensia medie este de aproximativ 1.500 de euro pe lună. Pensiile celor care au lucrat în sectorul public de stat ajung la 1.924 de euro pe lună. Funcționarii publici teritoriali au, în general, o pensie de 1.182 de euro, funcționarii din spitale, 1.373 de euro. În medie, pensia lunară a unui chirurg este de 3.035 de euro. Profesorii din învățământul primar public au o pensie care pornește de la 2.542 de euro. Danemarca, 830 de euro minimum În Danemarca, pensia de stat cuprinde o sumă de bază și o sumă suplimentară. Suma de bază, medie, este de aproximativ 830 de euro (6.237 de coroane) pe lună. Suma suplimentară medie începe de la 900 de euro (6.728 de coroane). Pensia medie depășește, astfel, 1.700 de euro. Cea mai mică pensie din Danemarca este echivalentă cu suma de bază. Minerii spanioli, pensii mari În Spania, pensia medie națională este de 1.375 de euro. Sunt însă diferențe în funcție de regiuni. Nordul țării se află în fruntea listei comunităților cu cea mai mare pensie medie. Comunitatea autonomă cu cea mai mare pensie este Țara Bascilor, cu o medie de aproximativ 1.685 de euro. Urmează Asturias și Madrid, cu 1.640 și, respectiv, 1.590 de euro. Pe locul patru, Navarra, cu o medie de 1.548 de euro. Cele mai mici pensii s-au înregistrat în Extremadura, comunitate autonomă din Spania: 1.166 de euro. Cele mai mari pensii se înregistrează în industria mineritului (2.600 de euro pe lună), în domenii care implică risc crescut de toxicitate (1.800 de euro), marină (1.500 de euro) și în meserii cu risc de periculozitate (1.400 de euro). Cei care au avut meserii independente au pensii mult mai mici: 900 de euro pe lună. Fermierii italieni, sub 900 de euro În Italia, în medie, cuantumul lunar al pensiei pentru limită de vârstă este de 1.359 euro. Cele mai ridicate pensii se înregistrează în nord: 1.456 de euro. Cele mai mici pensii, în Tirolul de Sud: în medie 1.100 de euro pe lună. În Italia, în medie, un profesor în ciclul primar primește o pensie în jur de 1.600 de euro. Un fermier italian are o pensie de 890 de euro pe lună. Pensii mari în Malta, dar și viață scumpă În Malta, pensia medie este de aproximativ 1.200 de euro pe lună. Cu toate acestea, din cauza costului ridicat al vieții, una din trei persoane de peste 65 de ani este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aproape 11% nu pot participa în mod regulat la o activitate de agrement, 7,6% nu își pot menține casa suficient de cald iarna și 6,6% nu își pot permite două perechi de pantofi. 33% nu își pot permite o vacanță anuală de o săptămână departe de casă și 15,4% nu își pot permite cheltuieli financiare neașteptate care ar putea apărea. O treime din pensionarii irlandezi trebuie ajutați În Irlanda, pensia plătită de stat trece puțin peste nivelul de o mie de euro. Trei din zece persoane de peste 66 de ani depind de ajutorul de protecție socială. Mulți nu pot acoperi noile costuri de vieții, în ceea ce privește sănătatea, transportul și locuință. 20% dintre cuplurile mai în vârstă și 40% dintre persoanele în vârstă care trăiesc singure nu ar face față unor cheltuieli lunare care să depășească 1.200 de euro pe lună. Pensia minimă în Cipru, cât cea medie în România Pensia minimă în Cipru este de 362 de euro, iar cea medie, de aproximativ 805 euro. La acestea se adaugă indemnizații pentru vechimea în muncă și vârsta de pensionare. Valoarea maximă a unei pensii de stat este de aproximativ 2.660 de euro. Există diferențe majore între pensionarii din sectorul public și cei din sectorul privat. Pe când un angajat la stat primește în medie o pensie de 1.000 de euro, cei din sectorul privat au o pensie de doar 685 de euro. La sfârșitul anului trecut, Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale a anunțat că pensia de bază va crește, astfel încât pensia minimă garantată de stat să ajungă la 411 euro. Cehia, pensie medie dublă față de România Majoritatea pensionarilor cehi primesc în prezent o pensie cuprinsă între 700 și o mie de euro (18 - 26 de mii de coroane), ceea ce corespunde cu aproximativ 70% din venitul lor anterior din muncă. Potrivit datelor Administrației Cehe a Securității Sociale, în 2023, valoarea medie a pensiilor a ajuns la aproximativ 800 de euro (20.216 de coroane). Din ianuarie 2024, pensia medie va crește cu 19 euro (20.693 de coroane). În Grecia, pensia minimă - triplă față de România În Grecia, pensia medie garantată de stat, în octombrie 2023, era de 792 de euro. În total, venitul mediu cumulat din pensii principale, auxiliare și bonusuri, se ridică la 950 de euro. Această pensie este primită de 52,16% dintre pensionari. O categorie de pensionari considerați în risc de sărăcie, 33,54%, primesc o pensie minimă de până în 700 de euro și sunt potențiali beneficiari ai prestației speciale de urgență de până la 150 de euro. Estonia a crescut pensia medie Pensiile în Estonia au crescut în 2023, ducând pensia medie la 700 de euro. Pensia minimă națională este de 336 de euro. În 2024, pensia medie a crescut la 776 de euro pe lună. Letonia, pensie minimă sub România Potrivit datelor Agenției de Stat de Asigurări Sociale, anul trecut, pensia medie pentru limită de vârstă în Letonia a fost de 530 de euro. Aproape 43% dintre pensionari primesc această pensie. Doar 6.000 de pensionari au o pensie de 1.500 de euro pe lună. Pensia minimă, în 2023, era de 136 de euro. Două treimi din populația letonă are pensii inadecvate. Lituania, nivel de pensii peste România În 2023, pensia medie în Lituania era de aproximativ 43% din salariul mediu național. În 2024, pensia medie pentru cei pensionați înainte de vreme va ajunge la 605 euro, adică 45,9% din salariul mediu. Pentru pensionarii cu vechimea necesară, aceasta va ajunge la 644 de euro, 48,8% din salariul mediu. Polonia plătește 13 pensii Din 2016 până în 2023, pensiile au fost majorate de mai multe ori și au fost plătite contribuții suplimentare, precum și a 13-a pensie. Partidul Lege și Justiție a promis, la sfârșitul anului trecut, că, dacă va fi reales, pensionarii vor beneficia în 2024 și de a 14-a pensie. În prezent, pensia medie în Polonia este de aproximativ 770 de euro (3.364 zloți). Cea mai mică pensie din 2024 (de la 1 martie 2023 până la sfârșitul lunii februarie 2024) este de 366 de euro (1.588 de zolți). Pensia minimă în Portugalia, dublă față de România La sfârșitul anului trecut, în Portugalia s-au anunțat majorările pensiilor. 6% pentru pensiile medii, de până la 1.018 euro, 5,65% pentru pensiile între 1.018 și 3.055 de euro și 5% pentru pensiile între 3.055 și 6.111 de euro. Pensiile minime, care acoperă în jur de două milioane de portughezi, vor crește și ele, între 5% și 6%, ajungând de la 480, la 509 euro. A existat și o controversă: liderul PSD, Luís Montenegro, a promis că va ridica venitul minim la 820 de euro, până în 2028. Declarația a generat așteptarea unei creșteri mai substanțiale a pensiilor minime. Însă Montenegro a rectificat, declarând că propunerea era destinată doar beneficiarilor Suplimentului de Solidaritate pentru Persoane Vârstnice (CSI). Aceștia sunt mai puțin de 200 de mii. Și Slovenia dă o pensie minimă mai mare decât România Pensia minimă în Slovenia este de 310 euro, cea mai mare este de aproape 4 mii de euro. Peste 40% dintre pensionarii din Slovenia primesc mai puțin de 700 de euro. În Slovenia, mai puțin de 50.000 de pensionari au o pensie între 800 și 900 de euro. O pensie de 900 de euro o primește, de exemplu, un lector la universitate. Majoritatea pensionarilor, peste 88.000, primesc între 600 și 700 de euro. Pentru aproape 80.000 de persoane, ale căror venituri sunt mult mai mici, statul trebuie să plătească diferența de până la 687,75 de euro, care este cuantumul pensiei garantate pentru viața profesională deplină și vârsta prescrisă. Bulgarii ne bat cu câteva zeci de euro Potrivit datelor guvernamentale, pensia medie în Bulgaria va crește în 2024, atingând suma 450 de euro (883 leva). De la 1 iulie, toate pensiile acordate până la sfârșitul anului 2023 vor fi mărite cu 11%. Pensia minimă va crește și ea, ajungând la aproximativ 296 de euro (580 leva). În Bulgaria, 45% din populație primește pensia minimă. Plafonul pentru pensia maximă este de 3.400 de leva (aproximativ 1.700 de euro), însă doar 2.211 de pensionari bulgari primesc o asemenea pensie. Croația, un pic sub Bulgaria, dar peste România Pensia medie în Croația este de 491 de euro. Cea mai mică pensie, pentru croații care au lucrat mai puțin de 19 ani, e de 266 euro. Cei care au o vechime între 20 și 24 de ani primesc în medie o pensie de 333 euro. Pensia medie pentru cei care au lucrat între 25 și 29 de ani este de 430 de euro. Persoanele cu 30 de ani de vechime au o pensie medie de 535 de euro. Peste 46 de ani de vechime în muncă, pensia medie este de 913 euro. În prezent, 13.622 de persoane primesc această pensie. Pensiile de invaliditate sunt de 374 euro, iar cele de urmaș, 431 euro. Slovacia, bonus de Crăciun În Slovacia, din 2020, pensionarii primesc un bonus de Crăciun, denumit și a 13-a pensie. Bonusul nu este o pensie întreagă, ci este calculat în funcție de cuantumul pensiei primite. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât bonusul scade. Inițial, acest bonus a pornit de la 50 de euro (pentru cei cu pensii de peste 900 de euro), cel mai mare fiind de 300 de euro. În prezent, s-a luat în calcul o sumă fixă pentru a 13-a pensie: 606 euro, cuantumul unei pensii medii. Ungaria, a 13-a pensie: 530 de euro Potrivit Legii pensiilor, pensiile trebuie majorate în luna ianuarie a fiecărui an cu o sumă egală cu inflația estimată pentru anul dat. În Ungaria, pensia medie, la finalul anului trecut, era de aproximativ 530 de euro (218.000 forinți). Pentru cei care au împlinit 65 de ani și au muncit cel puțin 20 de ani, pensia este de aproape 600 de euro (230.700 de forinți). Vechimea în muncă poate aduce o pensie de aproape 870 de euro (338.900 forinți) Pensiile pentru persoanele cu handicap sunt de 319 euro (123.700 forinți), iar pensiile de urmași în jur de 280 de euro (108.200 forinți). Și în Ungaria se plătește a 13-a pensie. Plata se face în luna februarie. A 13-a pensie va fi echivalentă, de anul acesta, cu pensia medie, majorată: 560 de euro (între 220-230 de mii de forinți).

România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an
În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 - analiză ZF. În acest timp, PIB-ul s-a dublat
Economie

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 - analiză ZF. În acest timp, PIB-ul s-a dublat

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 arată o analiză a Ziarului Financiar. Datele ministerului de Finanțe arată că, în 2023, aceste cheltuieli au însemnat 1,9% din PIB, respectiv 30 de miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari În 2014, cheltuielile cu dobânzile au fost de doar 10,2 miliarde de lei. Date executie bugetara 2014 Executia bugetara 2023 În schimb, PIB-ul României era de circa 700 miliarde de lei în 2014, iar în 2023 PIB-ul estimat a fost de circa 1.500 miliarde de lei. „Explicaţia principală vine de la faptul că a crescut datoria publică, acum fiind cam la 50% din PIB. Am avut după criza din 2009-2010 o perioadă în care am avut acord cu FMI şi am fost obligaţi să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte datoria. În ultimii ani, datoria a crescut de câteva ori“, a spus, pentru Ziarul Financiar, Aurelian Dochia, analist financiar. Grafic: Ziarul Financiar Datoria publică a României a ajuns la 770 miliarde de lei (154 mld. euro) în noiembrie 2023, cele mai recente date disponibile. Faţă de 2014, datoria s-a triplat. „Executivul va plăti aproape 200 de miliarde de lei, adică 37,5 miliarde de euro, în următorii 4 ani doar pe dobânzi. Dacă adăugăm și promisiunile de majorare a salariilor pentru bugetari și creșterea pensiilor, anul viitor, potrivit unor surse, datoria publică anuală o să depășească 50% din PIB”, arăta Digi 24 în noiembrie 2023.

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Fluxul tuturor sumelor primite de la UE în 2023, cu 2,5 miliarde de euro sub așteptări
Economie

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Fluxul tuturor sumelor primite de la UE în 2023, cu 2,5 miliarde de euro sub așteptări

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Potrivit unui document denumit „Evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.12.2024”, Guvernul estimase că, în 2023, va primi 3,65 de miliarde de euro de la UE, strict în cadrul proiectelor PNRR. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” Însă, la final de an absorbise doar 1,86 miliarde de euro. Din 2007 până la finalul anului 2023, România a primit de la UE 92,1 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu sub 22,6 miliarde de euro. Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Dar execuția bugetară la final de an arată că, din banii din PNRR, s-au cheltuit efectiv doar 700 de milioane de euro (3,49 miliarde de lei) în 2023. Anul trecut, România a trimis doar cererea de plată numărul 3 - deși avea dreptul să trimitădouă cereri de plată pe an - în valoare de 2,7 miliarde de euro, iar aceasta este încă la stadiul de analiză la Comisia Europeană. Cererea de plată numărul 4 ar urma să fie trimisă abia în trimestrul III din 2024. În ceea ce privește toate fluxurile de finanțări de la UE, estimarea era de 13,2 miliarde de euro, dar s-au atras numai 10,8 miliarde de euro. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Totuși, din 2007 până acum România a beneficiat de un flux net de bani de la UE (sume primite din care s-a scăzut contribuția țării noastre la bugetul Uniunii) de 62,5 miliarde de euro.

Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro
Economie

Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro

Smiley, cel mai bogat artist român. Acesta a pus pe picioare o adevărată industrie muzicală din care ies milioane de euro. Cu profit pe măsură. Smiley, cel mai bogat artist român Numele real al lui Smiley este Andrei-Tiberiu Maria, sub care artistul a înființat firma Ha Ha Ha Production SRL în 2006. Citește și: Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei În prezent, în firmă mai sunt acționari părinții lui Smiley, dar și fratele acestuia, Filip. Fiecare din cei trei deține câte 10% din firmă. Restul de 70% din părțile sociale sunt ale lui Smiley. Firma a crescut de la an la an. Astfel, în 2022, încasările au fost de aproape 1,2 milioane de lei lunar. La finalul anului, veniturile totale au ajuns la 14,2 milioane de lei. Profitul net al anului 2022 a fost de 917.600 de lei. Din care Smiley are 70%, adică peste 642.000 de lei, aproximativ 130.000 de euro. În medie lunară, peste 10.000 de euro. Bilanț impecabil Cel mai probabil, însă, Smiley este și angajat al firmei, așadar încasează și salariu în fiecare lună. La sfârșitul anului 2022, Ha Ha Ha Production SRL avea 12 angajați, peste 2,6 milioane de lei în casă și la bănci și datorii de puțin peste un milion de lei. Bilanțul Ha Ha Ha Production SRL pe 2022 (sursa: mfinante.ro)

Cum îți poți calcula singur pensia pe care o vei avea de la 1 septembrie, când intră în vigoare noile reguli de recalculare. Avantajați, pensionarii care au muncit peste 25 de ani
Economie

Cum îți poți calcula singur pensia pe care o vei avea de la 1 septembrie, când intră în vigoare noile reguli de recalculare. Avantajați, pensionarii care au muncit peste 25 de ani

Cum îți afli singur pensia recalculată. Recalcularea pensiilor de anul acesta le dă speranțe multora dintre pensionari, care speră la creșteri. Există o formulă prin care orice pensionar își poate calcula singur pensia pe care o va încasa după recalculare. Creștere aproximativă de 40% Pentru ca formula să fie ușor de înțeles, luăm drept exemplu un pensionar care a avut o perioadă de cotizare între 25 și 45 de ani și a avut un salariu mediu lunar de 2.000 de lei. Din peste cinci milioane de pensionari, cât are România în prezent, trei milioane vor avea pensiile majorate după recalcularea programată pentru 1 septembrie 2024. Creșterea medie a pensiilor va fi în jur de 40%. Citește și: Un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Dar nu toate pensiile vor crește uniform. Motivul: punctele de stabilitate din noua metodă de calcul al pensiilor. Astfel, cuantumul pensiilor va depinde în mare măsură de numărul anilor lucrați. De exemplu, persoanele care au lucrat mai mult de 25 de ani vor avea o pensie evident mai mare, aproape dublă. Cum îți afli singur pensia recalculată Pentru a înțelege diferența de bani la recalculare în funcție de perioada de cotizare, alegem trei exemple. Să spunem că este vorba de trei pensionari care au avut același salariu net mediu, și anume 2.000 de lei lunar. Dar unul a muncit 25 de ani, al doilea - 35 de ani, al treilea - 45 de ani. Conform legii, "punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv". Venitul brut lunar care se ia în calcul este de 6.789 de lei. Așadar, punctajul lunar se obține împărțind salariul lunar brut obținut la 6.789. La acesta se adaugă punctele aferente fiecăreia din cele 12 luni și se va împarți la 12. Cea mai mică creștere, sub 25 de ani de cotizare Potrivit exemplelor alese mai sus, este vorba de trei pensionari care au avut un salariu de 2.000 de lei net lunar. Un salariu net de 2.000 de lei se obține dacă salariul brut a fost 3.550 de lei. Prin împărțirea salariului brut de 3.550 de lei la 6.789, se obține punctajul de 0,52. În prezent, valoarea punctului de pensie este de 81 de lei. Așadar, în cazul pensionarului care a muncit 25 de ani cu un salariu net de 2.000 de lei, pensia se calculează astfel: 25 de ani X 0,52 X 81 lei. Rezultatul: o pensie de 1.053 de lei pe lună. 500 de lei în plus pentru zece ani În cazul pensionarului care a muncit 35 de ani pe un salariu net de 2.000 de lei, calculul punctelor este următorul: 35 de ani x 0,52 = 18,2 puncte. Însă, conform noii legi, la aceasta se adaugă așa numitele "puncte de stabilitate" (vezi la finalul articolului cum se acordă punctelde stabilitate): 5×0,5 + 5×0,75 = 6,25. Punctele de stabilitate se adaugă la cele 18,2 puncte rezultate după calculul celor 35 de ani de muncă și astfel, se obține un punctaj de 24,45. Înmulțit cu 81 de lei (valoarea unui punct), se ajunge la o pensie de 1.980,45 de lei. Stagiu dublu de cotizare, pensie triplă Pensionarului de 45 de ani cu un salariu net de 2.000 de lei i se calculează punctajul astfel: 45 ani X 0,52 = 23,4. La acest punctaj se adaugă puncte de stabilitate: 5X0,5 + 5X0,75 + 5X1 = 11,25. În total, deci, punctajul ajunge 34,65. Care se înmulțesc cu 81 lei, valoarea punctului de pensie, și rezultă o pensie de 2.806,65 de lei. Număr total de puncte al pensionarului = punctele de contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate și necontributive. Cum se calculează punctele de stabilitate Punctele de stabilitate se acordă celor care au muncit mai mult de o perioadă de 25 de ani. Astfel, se acordă 0,50 puncte pentru fiecare an pentru intervalul 26 – 30 de rămânere în muncă, inclusiv; 0,75 puncte/an, pentru fiecare an din intervalul 31 – 35, inclusiv; 1 punct/an, pentru fiecare an din intervalul 36 – 40 ş.a.m.d. La acestea se adaugă și: 0,25 de puncte pentru fiecare an la grupa a a II-a de muncă (20 lei în plus pe an) și 0,5 puncte pentru fiecare an la grupa I de muncă (40 lei în plus la pensie), arată tvrinfo.ro.

Au apărut în România service-urile în care îţi poţi repara singur maşina. O oră costă doar 60 de lei
Economie

Au apărut în România service-urile în care îţi poţi repara singur maşina. O oră costă doar 60 de lei

Service unde îți repari singur mașina. În Iaşi există un singur astfel de service auto și costă numai 60 de lei/oră. Service unde îți repari singur mașina Dar, pentru asta, îţi trebuie puţină îndemânare şi câteva cunoştinţe în domeniu. Poate şi puţin noroc ca lucrarea să-ţi iasă ca la carte, fără să ai nevoie de ajutor. Citește și: EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații grave de apă pluvială care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției Proprietarii LasCars self-service sunt doi tineri, Andrei, de profesie avocat, şi Lucian, mecanic, care au observat o lipsă în domeniu şi au decis să intre anul trecut pe această nişă. Una care pare să capete amploare. Au investit peste 50.000 de euro, iar în septembrie 2023 au deschis punctul de lucru de pe Calea Chişinăului, fiind primul self-service din judeţul Iaşi şi al treilea din ţară la vremea respectivă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV
Economie

Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV

Andreea Esca, afectată financiar de Ciolacu. Ani la rând, o faimoasă întrebare a bântuit România: care este salariul Andreei Esca? Există un răspuns cel puțin pentru persoana juridică cu același nume: Andreea Esca SRL. Instituția Andreea Esca Andreea Esca SRL a fost înființată în 1998. Andreea Esca deține firma și Alexandre Eram, soțul prezentatoarei, administrează sereleul. Citește și: Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei În anul fiscal 2022, firma a avut venituri de 1,46 milioane de lei și un profit de peste 754.000 de lei. Andreea Esca SRL are doi angajați. Datele financiare ale Andreea Esca SRL (sursa: mfinante.ro) Soții Eram - Esca dețin și împreună o firmă, Atelierul de Vise SRL, înființată în 2015. În anul fiscal 2022, aceasta a avut venituri de peste 583.000 de lei și un profit de peste 267.000 de lei. Atelierul de Vise SRL are tot doi angajați. Datele financiare ale Atelierului de Vise SRL (sursa: mfinante.ro) Andreea Esca, afectată financiar de Ciolacu Potrivit noilor reglementări fiscale intrate în vigoare în 2024, o persoană fizică nu poate deține decât o singură microîntreprindere la care să se aplice impozitul de microîntreprindere. Dacă acea persoană deține mai multe microîntreprinderi, trebuie să aleagă care trec(e) pe impozitul pe profit. Cel mai probabil, în această situație, este că Andreea Esca va alege ca Andreea Esca SRL va rămâne microîntreprindere și Atelierul de Vise SRL va trece pe impozit pe profit, întrucât cea din urmă firmă are profit de aproape trei ori mai mic decât prima.

Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei
Economie

Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei

Alex Velea, taxat aspru de Ciolacu. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV Artistul Alex Velea este una din victimele noii fiscalități promovate de premierul Marcel Ciolacu. Velea va fi taxat de anul acesta cu 3% pe încasările firmei, adică de trei ori mai mult decât până acum. Alex Velea, taxat aspru de Ciolacu Potrivit noilor reguli fiscale, microîntreprinderile vor fi taxate din 2024 cu 3% pe încasări dacă veniturile sunt mai mari de 60.000 de euro pe an. Citește și: VIDEO Jaf ca-n „Fast & Furious” pe o autostrada din Sardinia: bandiții cu Kalashnikov au atacat o coloană de mașini care transportau bani În cazul lui Alexa Velea, care are două firme, aceste prevederi i se aplică într-un singur caz. Este cazul firmei Goldenboy Concept SRL. În 2022, aceasta a avut încasări de 1,3 milioane de lei, echivalentul a peste 260.000 de euro. Dacă 2023 a fost un an cel puțin pe sfert la fel de bun, adică firma a depășit 60.000 de euro venituri, Goldenboy Concept SRL va plăti în 2024 un impozit pe încasări de 3% în loc de 1%, ca până acum. Dacă, în 2024, cifra de afaceri va fi asemănătoare cu cea din 2022, Velea va plăti un impozit pe încasări de 3% din 1,3 milioane de lei, adică 39.000 de lei. Datorii de peste 2,3 milioane de lei Artistul mai deține o firmă, Fratziwear SRL, care a avut venituri de puțin peste 260.000 de lei în 2022, adică vreo 52.000 de euro. Sub pragul de 60.000 de euro, deci. Dacă nivelul de venit s-a păstrat similar în 2023, Velea ar fi plătit pe această firmă în 2024 un impozit de numai 1% din încasări, adică vreo 2.600 de lei în vcehile condiții fiscale. Numai că, din 2024, o persoană fizică nu mai poate deține decât o singură microîntreprindere, orice altă firmă trebuind să fie impozitată pe profit (mai multe despre noile prevederi fiscale, aici). Dar o problemă mai mare pare să fie, tot la Goldenboy Concept SRL, nivelul datoriilor. Astfel, în 2022, această firma datora peste 2,3 milioane de lei, aproape jumătate de milion de euro. Datele financiare ale Goldenboy Concept SRL (sursa: Ministerul de Finanțe)

Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal
Economie

Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal

Românii muncesc afară, România aduce asiatici. Uniunea Europeană a înăsprit legile privind imigrația. Și din această cauză, majoritatea statelor membre suferă de un deficit al forței de muncă. Mari angajatori din Germania și Franța caută, în prezent, muncitori din țările membre, România fiind printre preferate. Pe de altă parte, România și-a deschis larg porțile muncitorilor din țările asiatice, în special din Sri Lanka și Nepal. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Deși, în sondaje, majoritatea acestora se declară mulțumiți de condițiile din țara noastră, la firul ierbii există semnale de alarmă: salarii mai mici decât cele promise, condiții de cazare inumane și exploatare a muncii. Cauzele: firmele care intermediază angajarea lor în România. Aceleași cauze au provocat, în anii trecuți, scandaluri în Franța și Germania. Drept urmare, legi au fost modificate, iar angajatorii, falimentați. Românii salvează viile franțuzești Angajatorii francezi îi laudă pe muncitorii români veniți în Franța. Pentru Jean-Luc Métayer, viticultor în Charente, aceștia sînt oameni fideli și de încredere. Métayer a angajat în jur de cincizeci de români, plătiți între 1.800 și 2.000 de euro net, pentru a asigura tăierea, ridicarea și recoltarea viței de vie. "Nu mai găsim nici un francez dispus să facă această meserie", susține Métayer. În Bretania, Ronan Le Nezet, consilier local la primăria din Pontivy, spune că muncitorii români sunt "un panaceu" pentru regiune. În prezent, în triunghiul Loudéac - Ploërmel - Pontivy există o comunitate de aproape 1.600 de români. Mulți lucrează în industria agroalimentară. De asemenea, îngrijitorii și medicii români au umplut golul în "deșertul medical" care devenise Bretania Centrală. Deși azi au devenit indispensabili, în anumite sectoare și regiuni, muncitorii români nu au fost din totdeauna bine primiți. În 2012, în Bray, o comună din Nordul Franței, prezența muncitorilor români pe șantierul Serqueux-Gisors a revoltat localnicii. Primarul din Forges-les-Eaux, Michel Lejeune, i-a chestionat la vremea respectivă pe angajatori: aveau contracte legale? Ce salarii primeau românii? În fața revoltei, angajatorii au evidențiat impactul șantierului asupra comerțului local: mulți muncitori sunt cazați în regiune, mănâncă în restaurantele din zonă și fac cumpărături în magazinele locale. Apoi au conchis: au angajat muncitori români, pentru că în zonă nu au fost găsite "abilitățile necesare". Unul dintre scandalurile majore, privind muncitorii români în Franța, a izbucnit însă în 2013. Abatoarele Gad din Bretania au fost acuzate de exploatarea acestora. Gad îi angajase, semnând un contract cu o firmă subcontractoare din București. Deși serviciile muncitorilor erau facturate cu 1.425 euro brut, pentru 151,67 ore lucrate, plata se făcea către firmă. Iar firma oprea din salarii cheltuielile de deplasare, cazarea și masa. În realitate, muncitorii primeau 557,82 euro net lunar. După o săptămână de la dezvăluiri, abatorul, care avea oricum probleme financiare, a fost închis. Germania preferă români și polonezi Muncitorii români sunt printre cei mai căutați de angajatorii germani. Totuși, la sfârșitul anului 2023, un anunț al companiei DHL a provocat câteva polemici în societatea germană. DHL voia să angajeze livratori, în special din România și Polonia. Salariul oferit pornea de la 16 euro pe oră, plus "beneficii". Au apărut întrebări: de ce compania preferă să angajeze din România și Polonia, când există germani care "ar visa la un asemenea salariu"? În plus, de ce nu au vizat și muncitorii veniți din țările asiatice? Nikola Hagleitner, director Poștei (preluată de DHL), a tranșat problema: "Recrutăm, bineînțeles, și cetățeni din Germania, dar din străinătate, preferăm România și Polonia". Hagleitner a adăugat că scopul DHL este ca aceștia să rămână angajați permanenți ai companiei. Germania a început să înlocuiască forța de muncă existentă cu muncitori din România, Polonia și Bulgaria, după extinderea UE spre est. În 2019, marea parte a lucrătorilor migranți proveneau din România și erau angajați în special la abatoare. În 2020, a izbucnit scandalul de la Tönnies, cel mai mare abator din Germania. Condițiile de muncă ale românilor au devenit subiect de prima pagină. Aproape o mie de angajați români s-au îmbolnăvit de Covid, în unitățile de cazare colective. S-a descoperit că erau cazați în grupuri de opt sau zece, în apartamente deținute de companie. Chiria, de 200 de euro de persoană, era de două-trei ori mai mare decât chiria medie plătită în regiune. Au ieși la iveală și alte nereguli. Angajările se făceau prin firme subcontractoare din România, prin contracte care eliberau angajatorul de plata taxelor pentru angajați. Astfel, deși muncitorii primeau salariu de la angajator, nu beneficiau de asigurările din Germania. Taxele erau plătite în România. Sistemul era folosit de multe abatoare din Germania. Economiile angajatorilor erau semnificative. Afacerea a declanșat o competiție acerbă între firmele subcontractoare. Pentru a atrage cât mai mulți muncitori, acestea promiteau condiții inexistente. Oamenii erau supuși unui stres fizic și mental. Ajungeau să lucreze cel puțin 60 de ore pe săptămână. Lucrau atât ziua, cât și noaptea, la temperaturi extrem de scăzute. Mulți se îmbolnăveau, însă, nefiind asigurați de statul german, nu își permiteau să meargă la doctor. În urma scandalului, legile privind angajare muncitorilor străini au fost schimbate. De la 1 ianuarie, 2021, angajările prin firmele subcontractoare, în industria cărnii, au fost interzise prin lege. În prezent, aproximativ o jumătate de milion de români muncesc în Germania. Toți au aceleași drepturi și beneficii sociale precum angajații germani. Românii muncesc afară, România aduce asiatici Guvernul României încurajează muncitorii din țările asiatice să vină în țara noastră. Numărul permiselor de muncă acordate de România cetățenilor din afara Uniunii Europene a crescut constant în ultimii ani. Astfel, țara noastră a devenit o destinație din ce în ce mai populară pentru lucrătorii migranți, în special pentru cei veniți din Sri Lanka și Nepal. Potrivit unui raport publicat la sfârșitul anului trecut, numărul anual de permise de muncă eliberate cetățenilor din afara UE s-a triplat între 2013 și 2022. În 2022, România a acordat 31.000 de permise de muncă. Cele mai multe au fost eliberate pentru cetățenii din Sri Lanka. În 2022, acestea au depășit 50% din totalul permiselor UE. Permisele eliberate cetățenilor din Nepal au reprezentat 22% din totalul permiselor de muncă din UE. Potrivit economica.net, în 2023, aproape 75.000 de cetăţeni străini aveau permis de muncă în ţara noastră. Peste 45% dintre aceștia sunt din Nepal şi din Sri Lanka. Pentru 2024, Guvernul României a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. În mod similar, în ianuarie, 2024, Guvernul din Sri Lanka a anunțat că intenționează să creeze 100.000 de oportunități suplimentare de locuri de muncă în străinătate. Guvernul din Sri Lanka își încurajează oamenii să muncească în străinătate. Sunt organizate târguri, ateliere și seminarii pentru a-i convinge să plece. Emigrarea este promovată ca un act aproape patriotic. Familiile muncitorilor plecați în străinătate sînt "onorate" în festivități publice. Copiii lor primesc materiale școlare sau burse. Potrivit Băncii Centrale din Sri Lanka, în 2023, remitențele muncitorilor care lucrează în străinătate au fost de 5,4 miliarde de dolari. Asiaticii, adesea abuzați în România Potrivit unor sondaje, 53% dintre angajații care provin din țări asiatice sunt mulțumiți de condițiile de angajare din România. Dar, potrivit unor reportaje, mulți se se plâng de condițiile pe care le au în țara noastră, acuzând exploatarea. În decembrie 2023, un reportaj difuzat pe Al Jazeera avertiza: locurile de muncă și condițiile care îi așteaptă pe srilankezii ajunși în România abia seamănă cu oportunitățile pe care le oferă agențiile de angajare din Sri Lanka. Pentru a-și asigura job-ul și permisul de muncă, muncitori din Sri Lanka sunt nevoiți să plătească taxe agențiilor de recrutare. Acestea variază între 3.000 și 3.500 de euro. Cum salariul mediu lunar în Sri Lanka este de aproximativ 89.800 rupii (în jur de 260 de euro), muncitorii sunt nevoiți să se împrumute. Unul dintre muncitorii intervievați a declarat că i se promisese un salariu de 800 de euro, pentru o slujbă de menaj. În România a fost angajat la un fast food, pentru un salariu de 500 de euro. Pentru a putea plăti împrumutul, muncitorul a fost nevoit să-și ia un al doilea job. Astfel, după ce pregătește zilnic peste 200 de hamburgeri, livrează mâncare la pachet cu motocicleta. Face în jur de 14 livrări zilnic. Este cazat într-un apartament, împreună cu alți paisprezece bărbați. Ca să econimisească bani, mănâncă orez și linte. Povestea sa este confirmată și de ceilalți intervievați. Un tânăr de 27 de ani, mecanic de meserie, a fost nevoit să-și părăsească țara, pentru că nu găsea de lucru. A apelat la o agenție de intermediere. Aceasta i-a făcut rost de permis de muncă, promițându-i un job în salubritate. Când a sosit în București, i s-a spus că permisul nu este valabil. A primit un permis temporar și în prezent, se luptă cu birocrația românească. Pentru a-și permite să plătească împrumutul făcut, pentru a plăti agenția de recrutare, s-a angajat la o firmă de livrare de mâncare. Muncește 15 ore pe zi. Chestionat în legătură cu taxele percepute de agențiile de recrutare din Sri Lanka sau Nepal, un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii a declarat că statul român nu impune alte plăți lucrătorilor străini, în afara taxelor obișnuite pentru permisele de muncă. "Miile de euro plătite de muncitori reprezintă costuri externe asociate firmelor și agențiilor de recrutare", a declarat acesta.

Sistemul e-factura îi îngrozește pe micii antreprenori, care s-au organizat în grupuri online pentru a dezbate noile cerințe contabile
Economie

Sistemul e-factura îi îngrozește pe micii antreprenori, care s-au organizat în grupuri online pentru a dezbate noile cerințe contabile

Sistemul e-factura îi îngrozește pe antreprenori. Tot mai mulţi dintre ei, dar și contabili şi reprezentanţi ai unor companii reclamă probleme după probleme în sistemul de facturare digital. Sistemul e-factura îi îngrozește pe antreprenori Cum necunoscutele sunt multe, au apărut şi grupuri de Facebook unde se dezbat, aprins, diverse obligaţii, mai mult sau mai puţin clare, legate de înrolarea în sistem. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro O dată cu sistemul digitalizat de facturare, firmele mici, care obişnuiau să îşi lase gestiunea unui contabil, sunt acum obligate să înveţe administratorii procesul de facturare, care nu poate fi realizat de către persoane din exterior. Există, totuşi, o perioadă de graţie, pentru firmele care încă nu şi-au digitalizat sistemul de facturare, respectiv 1 aprilie 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

BRD, a treia mare bancă din România, deținută de Societe General, a fost scoasă la vânzare
Economie

BRD, a treia mare bancă din România, deținută de Societe General, a fost scoasă la vânzare

BRD, a treia mare bancă din România, deținută de Societe General, a fost scoasă la vânzare, scrie bizlawyer.ro. Potrivit acestui site, procesul se află într-un stadiu incipient, dar există deja interes din partea grupului belgian KBC și a altoi doi “jucători strategici“. Citește și: Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an BRD a fost scoasă la vânzare Consultantul pentru această vânzare este JP Morgan. Grupul BRD și-a majorat profitul cu 20,8%, la 1,23 miliarde de lei, în primele 9 luni din 2023, față de aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul creșterii veniturilor din dobânzi. Veniturile Grupului BRD au crescut cu 11,4% față de anul precedent, ajungând la 2,83 miliarde de lei. Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 16,5% la 2 miliarde de lei, pe fondul creșterii activității de creditare și a ratelor mai ridicate ale dobânzilor din portofoliul de active. KBC este în topul celor mai activi cumpărători de active bancare din regiune. În noiembrie 2021, grupul belgian KBC a cumpărat integral Raiffeisenbank Bulgaria, subsidiara bulgară a Raiffeisen Bank International, într-o tranzacție de peste 1 miliard de euro. La începutul anului trecut, Societe Generale a anunțat vânzarea a patru dintre subsidiarele sale africane, dintre care două către Vista. Banca franceză s-a confruntat însă cu opoziția guvernelor locale, Republica Congo anulând una dintre vânzări, în timp ce ce ministrul de finanțe din Guineea Ecuatorială și-a exprimat intenția de a bloca o altă tranzacție.

Încă două luni de plafonare a prețului pentru alimentele de bază, a decis Guvernul. De la 1 aprilie, se revine la prețuri libere
Economie

Încă două luni de plafonare a prețului pentru alimentele de bază, a decis Guvernul. De la 1 aprilie, se revine la prețuri libere

Alimentele, preț plafonat încă două luni. Începând de la 1 februarie a intrat în vigoare prelungirea ordonanţei privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Alimentele, preț plafonat încă două luni Lista a fost făcută publică şi conţine 17 produse în total. Primul aliment menţionat este pâinea, fiind cel mai consumat produs de panificaţie de către români. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Preţul plafonat se aplică însă doar la sortimentul de pâine albă, de 300-500 de grame, fără specialităţi. Un kilogram de pâine este de aproape zece ori mai scump decât un kilogram de grâu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prețul materialelor de construcție a scăzut în ultimul an, dar costul general al construcției unui imobil a crescut
Economie

Prețul materialelor de construcție a scăzut în ultimul an, dar costul general al construcției unui imobil a crescut

Materialele s-au ieftinit, construcțiile s-au scumpit. Costul total al materialelor de construcţii a scăzut cu 5,4% în noiembrie 2023 faţă de anul anterior. Materialele s-au ieftinit, construcțiile s-au scumpit O veste bună, la prima vedere, însă datele Institutului Naţional de Statistică arată un lucru surprinzător. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Și anume că, adunând toate cheltuielile realizate de companiile de construcţii, costurile în construcţii au crescut, de fapt, cu 23,9% în decurs de un an. Cele mai mari creşteri, după tipul de lucrări şi tipul de construcţii, s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale (+37,7% în noiembrie 2023 faţă de noiembrie 2022). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Visul lui Putin de a exporta în China gazele refuzate de UE se mai amână vreo câțiva ani: cele două țări nu se înțeleg la preț. Proiectul, primit cu rezervă de Beijing
Economie

Visul lui Putin de a exporta în China gazele refuzate de UE se mai amână vreo câțiva ani: cele două țări nu se înțeleg la preț. Proiectul, primit cu rezervă de Beijing

Visul lui Putin de a exporta în China gazele refuzate de UE se mai amână vreo câțiva ani: cele două țări nu se înțeleg la preț, arată un articol din Financial Times, preluat de Reuters. Premierul Mongoliei, Oyun-Erdene, a declarat că construcția noului gazoduct, Power of Siberia-2, către China, care trebuia să înceapă în acest an, ar putea fi amânată. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată Acesta a arătat că China și Rusia nu au ajuns încă la un acord cu privire la detalii cheie ale proiectului, adăugând că prețurile record ale gazului, din ultimii doi ani, au complicat discuțiile. Gazprom, care va opera Power of Siberia-2, a declarat că își propune să înceapă să livreze gaz până în 2030. Dar acordul asupra unor aspecte cheie, inclusiv prețul, rămâne evaziv, scrie Reuters. Visul lui Putin de a exporta în China se mai amână „Așa-numitul gazoduct Power of Siberia 2, care va traversa teritoriul Mongoliei, este o prioritate pentru Moscova de mai bine de un deceniu, dar a căpătat o importanță și mai mare de când Europa și-a redus importurile de gaze rusești ca răspuns la invazia la scară largă a Ucrainei în 2022 (...) China primește deja gaze din estul Rusiei prin primul gazoduct Power of Siberia, care a început să funcționeze în 2019. Aceasta a transportat aproximativ 23 de miliarde de metri cubi de gaz anul trecut și se așteaptă să atingă capacitatea maximă de 38 de miliarde de metri cubi în 2025. PS-2 ar urma să aducă în China încă 50 de miliarde de metri cubi de gaze din zăcămintele din peninsula Yamal, în vestul Siberiei, care anterior deserveau Europa. Compania rusă de stat Gazprom a demarat un studiu de fezabilitate pentru acest proiect în 2020 și dorește ca gazoductul să fie operațional până în 2030. Gazprom speră ca China să poată înlocui Europa drept cea mai mare piață de export. Europa obișnuia să cumpere peste 150 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an, dar fluxurile s-au diminuat de la invazia din februarie 2022. Serghei Vakulenko, fost director de strategie la Gazprom Neft și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că Rusia probabil va căuta condiții financiare mai bune din partea Chinei decât cele obținute în contractul PS-1, semnat în 2014, când prețurile globale la gaze erau mult mai mici”, arată și Financial Times.

Boloș, pas înapoi în privința facturii electronice: ia în calcul amânarea datei de la care se dau amenzi pe E-factura
Economie

Boloș, pas înapoi în privința facturii electronice: ia în calcul amânarea datei de la care se dau amenzi pe E-factura

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, face un pas înapoi în privința facturii electronice: el spune, pentru Profit, că ia în calcul amânarea datei de la care se dau amenzi pe E-factura. Citește și: Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan: autobuze, tramvaie și troleibuze noi, modernizarea rețelei de termoficare și stația de epurare Glina 2 Sistemul a fost criticat dur în ultimele zile, datorită erorilor și blocajelor majore, care au creat probleme antreprenorilor. Acum câteva zile,Boloșselăuda cu succesul sistemului: „Deși puțini credeau că vom fi printre primele țări din UE care reușesc să implementeze acest sistem, iată că se întâmplă”. Boloș, pas înapoi în privința facturii electronice „Ministerul Finanțelor analizează situația eFactură și ia în calcul o potențială amânare a termenului de la care încep să fie aplicate sancțiuni pentru neraportarea și în sistemul eFactură a facturilor emise, în termenul de 5 zile stabilit, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Sancțiunile sunt acum suspendate până la 1 aprilie. În sistemul eFactură sunt raportate în prezent aproximativ o treime din numărul total de facturi la care estimează autoritățile că trebuie să se ajungă, dacă raportează toți cei care au obligația. Nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică e-Factura constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, definiți potrivit legii, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, definiți potrivit legii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice”, a scris Profit. „E-Factura este un calvar inutil care ar trebui oprit de urgență. Serverele ANAF pică și merg prost. Tone de erori pentru operațiuni uzuale. Ore întregi pierdute. Sistemul este complet disfuncțional și inutil” a scris fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, pe pagina oficială de Facebook, acum câteva zile. „Putem să implementăm E-Factura din 2026 precum Germania. Se poate. S-a putut și la alții se poate și la noi. Trebuie doar să vrea domnul Ciolacu. Mai grav, toată demența cu E-Factura este inutilă. Nu va opri evaziunea. Cine nu emitea facturi înainte nu o va face nici acum. Doar cei care emit facturi suferă”, a mai scris Claudiu Năsui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră