sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1194 articole
Economie

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar. Cei doi ieşeni din cadrul Curţii Constituţionale se pot considera regii bugetarilor din România. Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar Preşedintele CCR, Marian Enache, şi judecătorul Iulia Scântei ridică 20-30.000 de lei lunar numai din salariu. Leafa de judecător constituţional nu este, însă, singura sursă de venituri şi nici măcar cea mai importantă. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Indemnizaţia de judecător a lui Enache este depăşită de veniturile din pensii, care au totalizat anul trecut 438.965 lei. Citește și: EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei Continuarea, în Ziarul de Iași.

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Corupția trage Iașiul înapoi fără dezvoltare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare

Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare. Dacă, în 2021, un leu din cinci cheltuiţi mergea la obiectivele de investiţii, anul trecut proporţia a fost mult mai mică. Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare Alte administraţii locale din ţară au alocat chiar mai mult de jumătate din bugetele de cheltuieli pentru acest capitol: dezvoltarea. Între celelalte administraţii judeţene, Iașiul şi-a păstrat locul în Top 10 după ponderea investiţiilor în totalul cheltuielilor. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Doar că este vorba de una din ultimele zece poziţii din clasamentul realizat după acest criteriu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Importurile de gaze au scăzut Foto: Facebook
Economie

Importurile de gaze au scăzut

Importurile de gaze au scăzut cu 45,6%, în primele patru luni din 2023, în timp ce producţia a crescut cu 6,9%, anunță INS. La 13 iunie, România exporta 0,9 milioane de metri cubi de gaze în Ucraina, conform datelor Transgaz analizate de Economedia. Țara noastră mai exporta și în Ungaria, 6,5 milioane de metri cubi. În același timp, importurile din Bulgaria erau de 5 milioane de metri cubi. Exporturile de gaze au ajuns, la 13 iunie, de 7,4 milioane de metri cubi, importurile totale erau de 5 milioane de metri cubi, iar producția internă era, marți, de 23,2 milioane de metri cubi. Importurile de gaze au scăzut România a importat, în primele patru luni din 2023, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 436.500 tone echivalent petrol (tep), cu 45,6% (365.200 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Producţia internă de gaze naturale a fost, în primele patru luni ale acestui an, de 2,54 milioane tep, cu 6,9% (164.200 tep) peste cea din perioada ianuarie-aprilie 2022. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat pentru 2023, în ultima prognoză a echilibrului energetic publicată, o producţie de gaze de 7,61 milioane tep şi importuri de 2,185 milioane tep, în creştere cu 2,1%, respectiv în scădere cu 6,2%, de la an la an.

Intel va investi 25 de miliarde de dolari în Israel, anunță premierul Netanyahu Foto: Facebook
Economie

Intel va investi 25 de miliarde de dolari în Israel

Intel va investi 25 de miliarde de dolari pentru o nouă fabrică de cipuri în Israel, a declarat duminică premierul israelian, Benjamin Netanyahu, care a precizat că este vorba de cea mai mare investiţie făcută vreodată în Israel, transmite Reuters. Intel va investi 25 de miliarde de dolari în Israel Viitoarea uzină Intel de la Kiryat Gat ar urma să fie inaugurată în 2027 şi va crea mai multe mii de locuri de muncă, a precizat şi Ministerul de Finanţe din Israel, adăugând că în conformitate cu acordul convenit cu Intel, compania va plăti o cotă de impozit de 7,5%, în creştere faţă de cota actuală de 5%. În cele aproximativ cinci decenii de când operează în Israel, Intel a devenit cel mai mare angajator şi exportator privat din Israel precum şi liderul industriei locale de IT. Intel are 11.700 de angajaţi în mod direct în Israel, la cele trei centre de cercetare&dezvoltare de la Haifa, Petah Tikva şi Ierusalim, precum şi la uzina sa de producţie de la Kiryat Gat. În anul 2022, Intel Israel a avut exporturi record de 8,7 miliarde de euro, adică 1,75% din întregul PIB şi 5,5% din exporturile high-tech ale Israelului. Duminică, cu prilejul anunţării acordului pentru noua uzină de cipuri, premierul Benjamin Netanyahu a precizat că este vorba de "o realizare extraordinară pentru economia israeliană - 90 de miliarde de shekeli (25 de miliarde de dolari) - cea mai mare investiţie făcută vreodată de o companie internaţională în Israel". Producătorul de chipuri deschide fabrici și în Polonia și Germania Anunţul premierului israelian vie la doar două zile după ce grupul Intel a informat că va investi până la 4,6 miliarde de dolari într-o nouă fabrică de semiconductori şi o facilitate de testare în apropiere de Wrocław, Polonia, care ar urma să devină operaţională în 2027, ca parte a planului de investiţii din Europa de 88 miliarde de dolari, pentru a-şi majora producţia de cipuri. Separat, autorităţile germane poartă şi ele negocieri intense cu Intel, în legătură cu planurile grupului american de a construi o facilitate de producţie de semiconductori în estul Germaniei. Potrivit unor surse citate de cotidianul financiar german Handelsblatt a dezvăluit că grupul american Intel ar urma să primească subvenţii în valoare de 9,9 miliarde de euro de la statul german, mai mari decât cele 6,8 miliarde de euro promise anterior. Handelsblatt a precizat că negocierile finale cu privire la acest dosar ar urma să aibă loc în acest weekend. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora Purtătorul de cuvânt de la Ministerul german al Economiei a informat că luni va avea loc o reuniune a cancelarului german Olaf Scholz cu directorul general de la Intel, Pat Gelsinger.

Intel va investi miliarde de dolari în Polonia Foto: Facebook Intel
Economie

Intel va investi miliarde de dolari în Polonia

Intel va investi 4,6 miliarde de dolari într-o fabrică de chipuri în Polonia, la Wroclaw, anunță Reuters. Fabrica va începe producția în 2027. Intel va investi miliarde de dolari în Polonia „Intel plănuiește să investească până la 4,6 miliarde de dolari într-o nouă unitate de asamblare și testare a semiconductorilor lângă Wrocław, Polonia, ca parte a unei campanii de investiții de mai multe miliarde de dolari în întreaga Europă pentru a construi capacități de producție de cipuri. Producătorul american de cipuri a anunțat anul trecut că intenționează să construiască un mare complex de cipuri în Germania, alături de instalații în Irlanda și Franța, în încercarea de a beneficia de regulile de finanțare și de subvențiile relaxate ale Comisiei Europene, în contextul în care UE încearcă să își reducă dependența de aprovizionarea din SUA și Asia. Unitatea din Polonia va angaja 2.000 de muncitori și va crea alte câteva mii de locuri de muncă în timpul fazei de construcție și al angajării de furnizori, a precizat compania într-un comunicat. «Polonia a fost doar un pic mai înfometată pentru a câștiga acest amplasament», a declarat directorul general al Intel, Pat Gelsinger, într-o conferință de presă. Mai multe țări s-au luptat pentru a convinge Intel să investească în regiunile lor, iar unele dintre ele, precum Germania, care a obținut un angajament din partea Intel, au purtat discuții cu privire la valoarea subvențiilor pe care le pot oferi”, scrie Reuters. Germania este pe cale să ofere investiții de 9,9 miliarde de euro pentru a susține viitoarea investiție Intel în această țară. Nu se știe ce subvenții va oferi Polonia celor de la Intel. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” UE, decisă să atragă investiții în producerea semiconductorilor „Investiția anunțată vineri reprezintă o victorie politică pentru oficialii europeni, care încearcă să ducă cota de piață a blocului în lanțul valoric global al semiconductorilor la 20%, până în 2030, față de 9% în prezent. În aprilie anul trecut, legislatorii UE au ajuns la un acord cu privire la Chips Act, un plan de politică industrială în valoare de 43 de miliarde de euro. Săptămâna trecută, Comisia a aprobat, de asemenea, o finanțare de 8 miliarde de euro în cadrul unei scheme de ajutoare de stat transfrontaliere pentru industriile prioritare, care ar putea atrage investiții private în valoare de 13,7 miliarde de euro”, explică Politico.

Wizz Air, check-in gratuit redus (sursa: Facebook/Wizz Air)
Economie

Wizz Air, check-in gratuit redus

Wizz Air, check-in gratuit redus. Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc, anunță AirLinesTravel. În februarie 2023, o organizație a consumatorilor din Marea Britanie a decis că Wizz Air este cea mai proastă companie aeriană în ceea ce privește comfortul pasagerilor și îmbarcarea. Media întârzierilor, de 46 de minute, plasa compania tot pe locul I, al doilea an consecutiv. Mulți pasageri s-au plâns că aplicația Wizz Air nu este funcțională și trebuie să plătească taxe uriașe pentru check-in. Wizz Air, check-in gratuit redus „Din 12 iunie 2023, Wizz Air a modificat perioada disponibilă pentru check-inul online gratuit. Rețineți că, după 12 iunie 2023, ora 00:00 UTC, check-inul online gratuit va fi disponibil cu 24 de ore înainte de ora de decolare programată și până la 3 ore înainte de aceasta, dacă nu v-ați achiziționat locurile pentru rezervare. Conform modificării, dacă nu vă cumpărați locurile pentru rezervare, rămâneți la mâna destinului la check-inul online disponibil cu 24 de ore înainte de zbor. Dacă alegeți să călătoriți mai mulți, cu siguranță locurile vor fi alocate aleatoriu, cu șanse minime să fiți apropiați. Totodată, există riscul de overbooking și atunci cei ce lasă check-inul pe ultima sută de metri riscă să rămână pe dinafară”, explică AirLinesTravel. Până acum, se putea face check-in cu 48 de ore înainte de decolare, dacă pasagerii nu rezervau loc în avion. Pentru cei care rezervă loc, check-in se poate face cu 30 de zile înainte. În 21 mai, ziarul The Times a deschis suplimentul de turism, care apare în fiecare final de săptămână, cu un articol în care arată cum a ajuns Wizz Air cea mai proastă linie aeriană din Marea Britanie. „Întârzieri, rambursări neplătite în valoare de 5 milioane de lire sterline și 881 de hotărâri judecătorești – cum au rămas sute de clienți fără bani în buzunar”, este subtitlul articolului. Wizz Air, cea mai proastă linie aeriană din Marea Britanie „The Sunday Times a aflat că Wizz Air încă datorează publicului britanic aproape 5 milioane de lire sterline în rambursări, în ciuda asigurărilor date de compania aeriană că «lucrează pentru a identifica și a încheia toate CCJ-urile [hotărâri judecătorești] restante». Până pe 5 mai încă se emiteau până la patru hotărâri judecătorești pe zi. Ancheta noastră a descoperit 881 de hotărâri judecătorești în valoare totală de 4.950.479 de lire sterline restante împotriva companiei aeriene, cu pretenții individuale cuprinse între 47 și 10.358 de lire sterline. Pentru Jozsef Varadi, directorul executiv al companiei, urmărirea cu perseverență a unei creșteri post-pandemie pare să fi suprasolicitat organizația sa în moduri care au provocat mânia pasagerilor și critici din partea organismelor oficiale”, scrie Sunday Times. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial

Piața imobiliară, un carusel al groazei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Piața imobiliară, un carusel al groazei

Piața imobiliară, un carusel al groazei. Imobiliarul Cristinel Niculiţă a avut un an 2022 tumultuos. Piața imobiliară, un carusel al groazei Cifra de afaceri a companiei Studio Casa Consult SRL s-a prăbuşit, dezvoltatorul ansamblului rezidenţial Copou Garden Residence ajungând de la 45,5 milioane de lei în 2020, la o cifră de afaceri cu 45 de milioane mai mică, doi ani mai târziu. Pierderea companiei a fost de aproape trei milioane de lei, cea mai mare de la înfiinţarea firmei. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” E.ON Energie l-a chemat de mai multe ori la judecată pentru neplata facturilor la gaz şi energie electrică, iar iubita lui a cerut judecătorilor să emită un ordin de protecţie care să-l ţină pe Niculiţă departe de ea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB

Guvernul Ciolacu anunță oficial, în programul de guvernare, la pagina 26, la capitolul privind politicile fiscal-bugetare, că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro)”. Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB La 15 mai 2023, presa a anunțat că datoria publică a României a trecut de 700 miliarde de lei şi de 50% din PIB, după doar primele două luni din acest an. „Guvernul Ciucă a adăugat încă 40 mld. lei la datoria publică a României în primele două luni din 2022, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor. Astfel, datoria publică a ajuns la 707 mld. lei, adică peste 50% din PIB-ul realizat de România în ultimul an. Spre comparaţie, la finalul lui 2019, înainte de izbucnirea crizelor, România avea o datorie publică de 373 mld. lei, care însemna o pondere de 35% din PIB de atunci. Între timp, datoria guvernamentală, internă şi externă, s-a dublat”, scria Ziarul Financiar la 15 mai 2023. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Necesarul de finanţare al României este de circa 150 mld. lei în 2023, care înseamnă deficitul bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi. Cu cât datoria a crescut, cu atât România a cheltuit mai mult cu dobânzile. La final de aprilie, conform execuției bugetare, Guvernul cheltuise deja 0,8% din PIB pe plata dobânzilor.

OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței”
Economie

OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței

OMV Petrom anunță „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii”, în regiunile Oltenia şi Muntenia din sudul României, investiţia în campania de foraj de explorare ridicându-se la aproximativ 20 milioane euro. OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței” Cumulat, descoperirile se ridică la peste 30 milioane bep resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi din producţia realizată de OMV Petrom în anul 2022. Conform sursei citate, forajul de explorare şi testare a acestor trei sonde a avut loc în perioada iunie 2022 - aprilie 2023. Compania a investit în forajul de explorare aproximativ 20 de milioane de euro. "Romania produce ţiţei şi gaze de peste 150 de ani, iar in aceste condiţii identificarea de noi resurse presupune un efort semnificativ. Noile descoperiri vor contribui la reducerea declinului producţiei noastre şi la continuitatea furnizării unor produse esenţiale pentru economie", a afirmat Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie. Potrivit sursei citate, una dintre descoperirile făcute de OMV Petrom a fost în perimetrul de explorare Verguleasa, din regiunea Olteniei. "Compania a identificat resurse de ţiţei care se ridică la aproximativ 20 de milioane bep în total, aceasta reprezentând cea mai mare descoperire de ţiţei a OMV Petrom din ultimele decenii. Descoperirea se află în proximitatea unei alte zone de exploatare, ceea ce oferă sinergii care vor contribui la începerea mai rapidă a producţiei", se mai precizează în comunicat. Descoperiri și la Târgoviște și Târgu Jiu Totodată, o altă descoperire a avut loc în perimetrul de explorare Târgovişte, unde au fost identificate resurse de ţiţei în cantitate estimată de 6 milioane bep. Lucrările de testare au avut loc în aprilie 2023, iar cele premergătoare dezvoltării exploatării sunt în curs de pregătire. "O a treia descoperire a fost făcută în perimetrul de explorare Târgu Jiu şi au fost identificate resurse de gaze naturale de 7 milioane bep, echivalentul a aproape o treime din producţia de gaze naturale a României din anul 2022. O a doua sondă este deja planificată pentru anul viitor, iar pregătirile pentru conectare sunt în curs", precizează sursa citată. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Conform sursei citate, toate descoperirile sunt rezultatul strategiei de explorare a companiei, concentrată pe oportunităţile din apropierea zăcămintelor existente, ceea ce facilitează dezvoltarea rapidă, conectarea şi producţia timpurie a resurselor nou descoperite.

Câți bani vor câștiga profesorii real (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Câți bani vor câștiga profesorii real

Câți bani vor câștiga profesorii real. Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control sau didactic auxiliar va beneficia de o majorare în medie de 25%, adică 1.300 de lei, iar personalul nedidactic va primi 420 de lei. Câți bani vor câștiga profesorii real Suma de 1.300 de lei va fi aplicată tuturor, indiferent că vorbim despre profesor în primul an de învăţământ sau despre profesor în pragul pensiei. În urma acordării acestei sume de 1.300 de lei, pentru profesorul debutant va primi 749 de lei net. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Pentru cei care au dirigenţie, gradaţie de merit, spor de şcoală specială, spor de zonă sau spor de simultan, sporurile procentuale din salariul de bază se aplică în plus la acei 1.300 de lei, rezultând un net mai mare 749 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Unde va găsi guvernul banii

În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei, arată o analiză economică a RFI, care se întreabă de unde va găsi Guvernul banii. Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Doar în acest an, pentru ultimele șase luni din an, o plată în plus de 2,7 miliarde de lei presupune fie o creștere a veniturilor, fie o reducere a cheltuielilor, prin economii sau realocarea sumelor. „Este imposibil de crezut că veniturile bugetare pot crește peste nivelul programat, pentru că deja sunt sub prognoză”, se arată în analiză. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Nu se poate pune problema reducerii cheltuielilor cu dobânzile sau, de exemplu, a celor cu medicamentele subvenționate. Dar, se poate aplica din nou metoda verificată prin care se reduc investițiile și se plătesc salariile”, mai arată analiza RFI. Puteți citi aici întreaga analiză RFI „Unde poate găsi guvernul bani pentru creșterea salariilor profesorilor”.

Autostrada A8 ratează aeroportul și spitalul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8 ratează aeroportul și spitalul

Autostrada A8 ratează aeroportul și spitalul. Reprezentanţii CNAIR spun că nu ar fi rentabilă realizarea ei. Autostrada A8 ratează aeroportul și spitalul Dar reprezentanţii asociaţiilor pro-autostradă şi ai autorităţilor locale s-au arătat contrariaţi de modificare. S-au invocat mai multe motive. Printre acestea, amplasarea nepotrivită a Spitalului Regional de Urgenţă în nordul oraşului şi extinderea terminalelor pe partea de vest a pistei Aeroportului. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Dar s-a vorbit și de lipsa unei susţineri mai active a acestor drumuri de legătură din partea ieşenilor şi, în consecinţă, necesitatea unei implicări reale a Primăriei, CJ şi a parlamentarilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar

Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar. Cele mai multe declaraţii de avere depuse de angajaţii CJ pentru anul trecut menţionează venituri de peste 8.000 de lei. Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar Cel mai mult a câştigat şefa Direcţiei Economice. Pentru anul în curs, bugetul cheltuielilor de personal este de peste două ori mai mare decât cel din 2018. Până ieri, peste jumătate din efectivul de aproximativ 150 de funcţionari publici ai Consiliului Judeţean Iași şi-a depus declaraţiile de avere pentru anul trecut. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Cele mai multe menţionează venituri nete obţinute la CJ cuprinse între 96.000 şi 105.000 de lei, respectiv salarii de peste 8.000 de lei pe lună. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Polul industrial de la Miroslava (Iași) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Polul industrial de la Miroslava (Iași)

Polul industrial de la Miroslava (Iași): zona de la marginea "capitalei Moldovei" se dezvoltă accelerat. Polul industrial de la Miroslava (Iași) Aflată la doar opt kilometri de municipiul Iaşi, zona se află într-o continuă dezvoltare urbanistică. Contextul a fost creat odată cu investiţiile făcute de către Primăria Miroslava în cele două parcuri industriale: cel de lângă BorgWarner (fostul Delphi) şi cel din apropierea Antibiotice. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli Etapa actuală de dezvoltare îi are în prim plan pe investitorii care au cumpărat terenuri în proximitatea acestor parcuri industriale şi încep construirea de facilităţi, inclusiv producţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bătălie feroce pe funcții la Poștă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Bătălie feroce pe funcții la Poștă

Bătălie feroce pe funcții la Poștă. Compania va muta centrul regional de tranzit de la Iaşi la Roman. Bătălie feroce pe funcții la Poștă Decizia ar putea afecta până la peste 100 de salariaţi. În ciuda impactului social, hotărârea conducerii naţionale a Poştei a trecut neobservată la Iaşi. Surse din interiorul instituţiei au precizat că decizia a fost luată încă din primăvara acestui an. Zilele trecute, la Neamţ, a venit şi anunţul şefului Poştei, Valentin Ştefan: "Iaşiul nu este cel mai fericit punct". Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă "Decizia nu are fundament economic", spun contestatarii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră