vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1194 articole
Economie

România nu bani PNRR fără reforma pensiilor speciale

Avertismentul lui Marcel Boloș, ministrul PNL de Finanțe: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare. Același blocaj ar apare fără reforma sistemului public de pensii și reforma privind guvernanţa companiilor de stat, arată el, într-o postare pe Facebook. România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale „Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta aminteşte, în context, că măsurile sunt necesare în situaţia în care România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. „Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a subliniat ministrul Finanţelor. Marcel Boloş consideră că gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv şi pledează pentru practici prudente de gestionare a datoriilor, precum optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. România are nevoie de investiții „Trebuie să ne concentrăm pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, încurajarea inovaţiei şi antreprenoriatului şi atragerea investiţiilor atât interne, cât şi străine. Mai mult, gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv. Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul de Interne a discutat cu Patriarhul Daniel să schimbe rânduiala bisericească pentru înmormântarea unui interlop. Este vorba despre celebrul caz „Emi Pian” Dacă dăm dovadă de responsabilitate fiscală, ne putem consolida credibilitatea în cadrul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces la sprijin financiar suplimentar şi noi oportunităţi de investiţii. În tot acest proces, aşa cum precizează şi BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi prin cele două exerciţii bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbţie se suprapun şi în anul 2023) are o importanţă majoră. Cel mai bun exemplu este anul trecut, când investiţiile în infrastructură, în cercetare şi inovare şi sprijinul pentru IMM-uri nu numai că au stimulat activitatea economică, dar au schimbat vieţi de-a dreptul”, a mai afirmat demnitarul liberal.

România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Monument istoric industrial, furat la bucată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Monument istoric industrial, furat la bucată

Monument istoric industrial, furat la bucată. Cărămizile de Ciurea au ajuns la mare căutare: se iau direct din zidurile fabricii. Monument istoric industrial, furat la bucată Abandonată după "accidentul" de acum 15 ani, când o firmă - astăzi închisă - a cumpărat-o doar ca să îi oprească activitatea şi aşa redusă la minim, Fabrica de Cărămizi de la Ciurea, monument istoric, dispare încet. Zilele trecute a fost eliberat locul unde se afla ce mai rămăsese din cuptoarele fabricii. S-a furat "la bucată". Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Fabrica apare pe unele pagini de tranzacţii imobiliare, scoasă la mezat pentru o sumă consistentă: 3,28 milioane de euro cu tot cu terenul în suprafaţă de 7,6 hectare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bijuterii din lapte matern, cordon ombilical (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Bijuterii din lapte matern, cordon ombilical

Bijuterii din lapte matern, cordon ombilical. Câteva linguri de lapte matern, o bucată de cordon ombilical sau o şuviţă de păr se pot transforma într-o bijuterie unică. Bijuterii din lapte matern, cordon ombilical O demonstrează la Iaşi o mamă - inginer chimist aflat în concediu de maternitate. În 2020, în timpul pandemiei de COVID, Andreea Fotică îşi alăpta cu greu cel de-al doilea copil, când a descoperit că poate îmbina emoţiile maternităţii şi profesia într-o nouă pasiune care avea să se transforme, cu ajutorul soţului ei, într-o afacere de tip Întreprindere Individuală. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Cei doi au înregistrat marca "Milk & Memories bijuterii cu lapte matern Iaşi" şi au început să producă bijuterii cu lapte. O afacere care a atras imediat clienţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Foto: Guvernul României
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lunii mai, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele cinci luni era doar 1,48%. România ar trebui să se încadreze în acesta într-un deficit de doar 4,4% din PIB altfel ar putea pierde bani din PNRR. Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Datele prezentate de ministerul de Finanțe arată că: cheltuielile cu dobânzile au crescut, față de perioada similară de anul trecut, cu 32%, ajungând la 14,4 miliarde de lei cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 9% cheltuielile cu bunuri și servicii: creștere de 15,4% subvențiile: creșetere de peste 83% Din fondurile nerambursabile din PNRR s-au cheltuit 667 de milioane de lei, circa 133 milioane de euro. Banii trași până acum stau în depozitele BNR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată și măsura aceasta a plafoanelor lunare dă posibilitatea implementării folosirii cu chibzuință a banilor”, spunea Marcel Boloș în aprilie, când era încă ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil

Românii comandă mâncare de la fast-food (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Românii comandă mâncare de la fast-food

Românii comandă mâncare de la fast-food. Fie că ies în oraş sau îşi comandă mâncare acasă, ieşenii, de exemplu, par să aibă o preferinţă pentru fast-food. Românii comandă mâncare de la fast-food O demonstrează rulajul restaurantelor cu cele mai mari cifre de afaceri în 2022: mâncăm fast food sau comandăm "de la Palas". După cifrele de vânzări realizate anul trecut, nouă din primele zece restaurante cu cele mai mari cifre de afaceri din Iaşi şi-au crescut afacerile, iar şase au înregistrat şi creşteri ale profitului, după un an în care creşterea de preţ la mărfurile alimentare a fost de peste 22%. Citește și: EXCLUSIV Halucinant: 11 din BMW-urile electrice cu care se lăuda Firea la Primărie au fost abandonate prin oraș, alte patru au fost vândute pentru plata salariilor. Au costat peste 500.000 EUR dar nu a existat nici un plan de business Un turc şi doi libanezi sunt în topul oamenilor de afaceri care ne oferă mâncarea cea mai vândută la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ne paşte junk rating, spune Eugen Rădulescu Foto: ZF
Economie

Ne paşte junk rating

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR. Ne paşte junk rating „Reprezentantul BNR, care a vorbit în nume propriu și nu în numele băncii centrale, a arătat că este neapărată nevoie de o restabilire a echilibrului bugetar, în condiţiile în care vom avea o creştere economică şi în acest an, moderată faţă de ceilalţi ani (3% sau poate mai puţin), dar totuşi cea mai mare din Uniunea Europeană (...) Astfel, Rădulescu a concluzionat că reechilibrarea cheltuielilor bugetare şi o bună absorbţie a fondurilor din PNRR, care sunt în parte deja venite în conturile BNR, şi care dau şi un sentiment de încredere investitorilor ar fi principalele condiţii pentru ca România să nu fie retrogradată de agenţiile de rating în categoria junk”, arată economica.net. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scedere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate 1 la 1. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE”, a mai explicat Rădulescu, potrivit Ziarului Financiar.

Circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare Foto: Twitter
Economie

Circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare

România, anul 2023: circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate azi, dar pentru anul 2022. Datele Eurostat arată că România este unică în UE din acest punct devedere, numărul uriaș al locuințelor care nu au canalizare. Circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare Anul trecut, 11.276.660 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 59,2% din populaţia rezidentă a României, cu 264.473 persoane mai mult decât în anul 2021, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 11.062.432 persoane, reprezentând 58,1% din populaţia rezidentă a ţării, cu 269.782 persoane mai mult decât în anul 2021. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectată la sistemele de canalizare, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (99%), urmată de regiunea Centru (70,7%) şi Vest (68,4%). Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (37,9%), Sud-Muntenia (41,1%) şi Sud-Vest Oltenia (47,9%). Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro În anul 2022, în mediul urban populaţia conectată la canalizare a fost de 9.845.613 persoane, reprezentând 98,9% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 1.431.047 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 15,8% din populaţia rezidentă rurală a României. „Tot pentru a continua dezvoltarea locală şi pentru a reduce disparităţile dintre regiuni, una dintre priorităţile PNL este continuarea implementării cu succes a programului liberal ,,Anghel Saligny”, care va asigura fondurile necesare construcţiei a 10.000 de km de drumuri judeţene. Concomitent cu acestea, vom continua şi dezvoltarea reţelelor de apă-canal, dar şi extinderea reţelelor de gaze, finanţate atât prin fonduri europene, cât şi prin fonduri de la bugetul de stat”, a scris, azi, pe Facebook, premierul Nicolae Ciucă.

Șefii companiilor de apă, salarii uriașe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Șefii companiilor de apă, salarii uriașe

Șefii companiilor de apă, salarii uriașe. Costel Alexe, preşedintele Consiliului Județean Iași, a încasat anul trecut de la bugetul judeţului 13.500 lei/lună. Șefii companiilor de apă, salarii uriașe Nu este cel mai mare venit din administraţia judeţului, acesta fiind depăşit net de două şefe de direcţii din cadrul CJ, ambele făcând parte din Consiliul de Administraţie al ApaVital SA. Astfel, Elena Arvinte, de la Economică, a încasat anual de la ApaVital peste 54.000 de lei, iar Anca Muşcheru, de la Achiziţii Publice, aproape 63.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Așadar, veniturile lor lunare nete au ajuns la 16.500 de lei, respectiv 15.000 de lei. Adică încă aproximativ 5.000 de lei peste cele 10.000 de lei, salariu de la CJ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Economie

Misterul Saga Festival: pierderi, datorii, haos

Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos. SAGA Festival, evenimentul care încearcă să concureze Untold, este un mister financiar. Cele mai recente date financiare ale companiei care organizează festivalul arată că afacerea este dezastruoasă. Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos SAGA Festival este organizat de firma Saga Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020, cu un an înainte de prima ediție a șirului de concerte. La finalul lui 2021, anul primei ediții a evenimentului, firma Saga Festival SRL a înregistrat date contabile dezastruoase. Astfel, potrivit Ministerului de Finanțe, în timp ce veniturile au fost aproape 11,8 milioane de lei, cheltuielile au depășit 38,4 milioane de lei. Astfel, pierderea firmei a fost de peste 26 de milioane de lei în 2021. Citește și: Țeapa Saga Festival: 26,6 milioane lei – pierderi, 35,9 milioane lei – datorii. Terorizarea unui întreg cartier timp de trei nopți – neprețuită Tot Ministerul de Finanțe arată că firma a încheiat 2021 cu datorii de aproape 36 de milioane de lei. Deși multe companii au furnizat anul acesta date financiare pentru 2022, nu este și cazul Saga Festival SRL. Așadar, în acest moment nu există informații publice despre performanța financiară a evenimentului în 2022. Ce se știe este că a doua ediție a festivalului a fost organizată pe Arena Națională. Evenimentul a fost autorizat de către Primăria Municipiului București, în ciuda zgomotului infernal care a acoperit tot cartierul Vatra Luminoasă și împrejurimile timp de trei nopți. Reacțiile bucureștenilor care locuiesc în zonă au fost extrem de critice.

Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: excepţii la Codul Fiscal
Economie

Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani

Premierul Marcel Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde, este un lucru total anormal! Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: excepţii la Codul Fiscal ”PNRR prevede să începem să scoatem din excepţii. Da, cred că în viitor vor trebui scoase anumite execepţii, asta nu înseamnă că din analiza noastră preliminară vom umbla la excepţiile din IT, în acest moment. Sunt excepţii de aproape 20 de ani din câte ştiu eu şi au adus un lucru benefic, un hub important în România, această excepţie”, a spus Ciolacu. Premierul a precizat că ”sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde”. ”Este un lucru total anormal şi o recomandare venită de la toate organismele financiare internaţionale. Cu alte cuvinte, trebuie să revenim la un climat concurenţial egal în România. S-a terminat perioada excepţiilor peste excepţii”, a arătat şeful Executivului. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? ”Nu vom lua nicio decizie, avem recomandările internaţionale, în acest moment se face o analiză la Ministerul de Finanţe dar nu vom lua nicio decizie până când nu vom sta de vorbă cu toţi actorii implicaţi”, a subliniat premierul.

CFR nu are vagoane-cușetă pentru litoral (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

CFR nu are vagoane-cușetă pentru litoral

CFR nu are vagoane-cușetă pentru litoral. Sezonul estival a început iar plecările în vacanţele planificate din timp sunt tot mai numeroase. CFR nu are vagoane-cușetă pentru litoral Trenurile sunt una dintre opţiunile celor care pleacă în vacanţă. De la Iaşi, garnitura care merge spre litoral a fost dintotdeauna cursă de noapte. De câţiva ani, trenul interregio IRN 1962/1960 are şi un vagon cuşetă, însă biletele se vând imediat ce devin disponibile. Primele se dau cele de la cuşetele cu patru paturi, apoi de la cele cu şase locuri. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Locurile sunt insuficiente, însă, iar călătorii au solicitat pe bună dreptate suplimentarea trenului cu încă un vagon cuşetă sau unul de dormit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ChatGPT, angajat al unei firme românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

ChatGPT, angajat al unei firme românești

ChatGPT, angajat al unei firme românești. Aplicația munceşte cu normă întreagă la o firmă din Iaşi. ChatGPT, angajat al unei firme românești Administratorul companiei ieşene a rămas ca fermecat: iniţial l-a testat în departamentul de design, dar când a văzut câte poate face, l-a pus la treabă şi în cadrul altor departamente: juridic, vânzări şi tehnic. "Rezultatele nu sunt perfecte, dar sunt încurajatoare. Clar ni se pare interesantă această «jucărie»", susţine Tiberiu Stoian, fondatorul Exonia. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Acesta anunţa în urmă cu câteva zile că a inclus inteligenţa artificială (AI) în proiectarea ambalajelor biodegradabile din hârtie şi le-a crescut eficienţa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tranzitul gazului rusesc către Europa ar putea înceta Foto: Gazprom
Economie

Tranzitul gazului rusesc către Europa ar putea înceta

Rusia ar putea închide până la sfârşitul anului viitor una dintre ultimele conductele care transportă gaze ruseşti către Europa, întrucât contractul de furnizare al Ucrainei cu Gazprom va expira, a declarat joi într-un interviu pentru Financial Times ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko. Şansele ca Ucraina şi Rusia să ajungă la un acord pentru o reînnoire a contractului de tranzit pe cinci ani - care a fost semnat pentru prima dată în 2019 - sunt slabe, chiar dacă ruta prin Ucraina reprezintă 5% din totalul importurilor de gaze ale Europei. Tranzitul gazului rusesc către Europa ar putea înceta Întrebat dacă Ucraina ar fi pregătită să renegocieze acordul cu Moscova după invazia de anul trecut, Galuşcenko a declarat pentru FT: "Chiar nu-mi pot imagina cum ar putea fi pe cale bilaterală", adăugând că Ucraina îşi pregăteşte deja reţeaua pentru sistarea livrărilor. Este prima recunoaştere din partea Kievului că, probabil, contractul care stă la baza fluxurilor rămase din Rusia spre Europa, care trec prin Ucraina, va fi lăsat să expire la sfârşitul anului viitor, notează FT. Decizia Moscovei de a reduce furnizarea de gaz către Europa anul trecut a declanşat o criză energetică, alimentând inflaţia şi crescând costul vieţii pe continent. Însă, în timp ce mai multe rute au fost închise, conducta ucraineană este una dintre cele două care au continuat să furnizeze gaz rusesc, deşi la volume reduse. Citește și: Interlopul Vandam, lăsat în libertate de sora judecătoare a unui prieten al interlopului. Vandam trăsese cu pistolul pe stradă, judecătoarea Grancea a considerat că nu este pericol public Austria, încă dependentă de Rusia Potrivit datelor furnizate de compania de consultanţă în domeniul energiei ICIS, Austria s-a bazat pe gazul rusesc care trece prin Ucraina pentru aproximativ jumătate din importurile sale de gaze în luna mai, în timp ce în Slovacia, conducta a adus 95% din importurile de gaze. Ministrul ucrainean al energiei spune că Europa ar fi relativ pregătită pentru o nouă încetinire a aprovizionării, după ce a trebuit să se adapteze în iarna anului trecut prin economisire şi importuri alternative în special de gaz natural lichefiat (GNL). Fără ruta de tranzit ucraineană, singura conductă din Rusia care mai livrează gaze în Europa ar fi TurkStream, ce alimentează ţările din sud-estul continentului şi care a adus puţin sub 3% din importurile de gaze ale Europei, în luna mai. Deşi Galuşcenko a sugerat că politicienii europeni ar putea dori să renegocieze contractul - aşa cum s-a întâmplat în 2019, când o delegaţie a UE a intermediat discuţii trilaterale cu Rusia şi Ucraina - analiştii spun că acest lucru este puţin probabil, având în vedere optica dificilă a discuţiilor cu Moscova. Prețurile la gaze ar putea crește din nou Comisia Europeană a refuzat să comenteze dacă va încerca să impulsioneze discuţii cu Rusia privind reînnoirea contractului, notează FT, citat de news.ro. Pierderea chiar şi a unui mic procent din aprovizionări are potenţialul de a creşte preţurile pe întreg continentul, având în vedere caracterul tensionat al pieţelor globale de gaze, deşi se aşteaptă ca livrările de GNL să crească rapid începând cu 2025, odată cu lansarea unor proiecte majore în Qatar şi în SUA. Actualul contract de tranzit de gaze a fost semnat în decembrie 2019, o înţelegere de ultimă oră care a venit cu doar 24 de ore înainte ca acordul anterior să expire, asigurând fluxurile de gaze ruseşti prin Ucraina până în 2024.Conform înţelegerii, compania energetică de stat rusă Gazprom a fost de acord să trimită un minim de 65 de miliarde de metri cubi de gaz în 2020 şi 40 de miliarde de metri cubi/an între 2021 şi 2024, prin conducta ucraineană, ceea ce ar fi asigurat ţării 7 miliarde de dolari din taxe de tranzit. Cu toate acestea, Rusia trimite în prezent doar volume de aproximativ 12 miliarde de metri cubi pe an, iar Kievul susţine că Moscova nu a achitat tot, în ciuda obligaţiei contractuale de a plăti taxa de tranzit integral, indiferent dacă se livrează sau nu volumele de gaz convenite. OMV, una dintre cele mai mari companii energetice din Austria, a declarat că va fi "capabilă să îşi aprovizioneze clienţii chiar şi fără gaz rusesc", după ce a făcut pregătiri încă de la invazia din Ucraina de anul trecut.

Ciolacu face spectacol cu deblocarea investițiilor OMV Foto: News.ro
Economie

Ciolacu face spectacol cu deblocarea investițiilor OMV

Premierul Marcel Ciolacu va face, joi, spectacol cu deblocarea investițiilor OMV în Marea Neagră. Presa a fost invitată joi dimineața, la Palatul Victoria, la „evenimentul organizat în data de 22 iunie 2023 la Palatul Victoria”. „Premierul Marcel Ciolacu va susține declarații de presă referitoare la proiectul Neptun Deep, alături de reprezentanți ai companiilor OMV Petrom și Romgaz”, a anunțat Executivul. Ciolacu face spectacol cu deblocarea investițiilor OMV Ce se preface Ciolacu că uită este că era vicepremier în guvernul Tudose când Executivul a promovat, în 2017, o lege offshore care a blocat investițiile în extragerea gazelor din Marea Neagră. Mai mult, deputatul Ciolacu a votat pentru această lege de două ori: atât la primul vot în Camera Deputaților, cât și ulterior, după ce legea a fost respinsă de președintele Iohannis și a trecut din nou prin circuitul parlamentar. În plus, în 2019, Marcel Ciolacu, la acel moment deja președintele PSD, se opunea dur modificării OUG 114/2018, un alt act legislativ din regimul Dragnea care a dat lovitura de grație companiilor care doreau să extragă gaze din Marea Neagră. „PSD a contestat azi la CCR atât pe formă, cât și pe fond proiectul de modificare a OUG 114! Așa cum am promis, sancționăm acest nou derapaj al Guvernului. Angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de modificare a OUG 114, în condițiile în care acesta era și pe ordinea de zi a Parlamentului, este un demers profund neconstituțional”, anunța el, la 30 decembrie 2019. PSD n-are curaj să voteze moștenirea lui Dragnea Însă, deși PSD este acum în majoritate, OUG 114/2018 este blocată la Camera Deputaților - unde Marcel Ciolacu a fost președinte - din martie 2019. Ce spunea deputatul Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, înainte de votul final la legea offshore promovată de Liviu Dragnea: „Prin acest proiect de lege, alungaţi investitorii şi continuaţi să-i alungaţi. Ştiu, o să ziceţi că o să vedem noi în zilele următoare! Eu vă spun că nu cred în minuni, de pe o zi pe alta, şi cred că România a ratat şansa de a deveni un adevărat jucător important energetic, în Europa”. De altfel, Exxon s-a retras la relativ scurt timp după adoptarea acestui proiect. OMV, partenerul Exxon, a anunțat, în noiembrie 2018, că amână orice decizie privind investițiile în offshore-ul românesc. Popescu: Cea mai gravă reacţie a fost retragerea firmei Exxon În noiembrie 2022, Virgil Popescu spunea despre OUG 114/2018 (pe care Ciolacu o apăra, în 2019): „În 2019 se gândea cineva la războiul din 2022? Se gândea cineva la manipularea preţului la gaze naturale? Se gândea cineva la aşa ceva? Nu se gândea nimeni. Nu ştiu de ce a făcut-o. Sau pot să intuiesc de ce a făcut-o, pentru că reacţia imediată a fost îngheţarea investiţiilor şi cea mai gravă reacţie a fost retragerea firmei Exxon din Marea Neagră, blocarea investiţiilor Exxon OMV în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă acest lucru nu exista. Se lua decizia de investiţii în 2018 şi peste patru ani, în 2022, când avem nevoie de gaze, România era exportator net şi România avea gazele ei”. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Abia în iulie 2022 a fost adoptată o nouă lege offshore.

Patru benzi, cinci milioane euro/km (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Patru benzi, cinci milioane de euro

Patru benzi, cinci milioane euro/km. Lista proiectelor de hotărâre pe care consilierii judeţeni le vor parcurge în şedinţa de plen de miercuri a ajuns la 44 de propuneri. Patru benzi, cinci milioane euro/km Printre acestea se numără aprobarea unui împrumut de aproape zece milioane de euro, necesar acoperirii unor cheltuieli neeligibile. Dar şi plăţilor suplimentare pentru prelungirea peste măsură a execuţiei proiectului de modernizare a zeci de kilometri de drum judeţean din Axa rutieră Iaşi-Suceava. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni În fine, 20 de milioane de lei vor fi împărţite tuturor celor 98 de comune şi oraşe din judeţ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră