vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1194 articole
Economie

Românii, ultimii UE în educația financiară

Românii sunt ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară, arată un studiu de tip Eurobarometru publicat la 18 iulie 2023. Aproape o treime dintre cetățenii români chestionați au fost incapabili să răspundă corect la mai mult de una din cinci întrebări. Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară Din cele 5 întrebări folosite pentru a stabili nivelul educaţiei financiare din ţările membre UE, în cazul României, doar 13% au răspuns corect la patru sau cinci întrebări, 57% au răspuns corect la 2 sau 3 întrebări, iar 30% au răspuns corect la o întrebare sau la niciuna. Un pic mai bine decât România stau Portugalia și Cipru, penultimul și, respectiv, antepenultimul loc în clasament. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu „Doar în patru state membre, mai mult de un sfert dintre cetățeni au un scor ridicat în ceea ce privește cultura financiară (Olanda, Suedia, Danemarca și Slovenia). Rezultatele indică, de asemenea, necesitatea ca educația financiară să vizeze în special femeile, persoanele tinere, persoanele cu venituri mai mici și cu un nivel mai scăzut de educație generală, care tind să fie, în medie, mai puțin alfabetizate financiar decât alte grupuri. Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au răspuns corect la cel puțin patru din cinci întrebări privind cunoștințele financiare. Aproximativ jumătate dintre ei au răspuns corect la doar două sau trei întrebări, iar un alt sfert a găsit întrebările deosebit de dificile (fie nu au putut răspunde corect la nicio întrebare, fie au reușit să răspundă doar la una din cinci). Printre cele mai bune performanțe se numără Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Estonia, unde aproximativ patru din zece respondenți prezintă un nivel ridicat de cunoștințe financiare (43%, 40%, 40%, 40% și, respectiv, 39%)”, explică Eurobarometrul. Economiile românilor, pentru situații de criză, printre cele mai restrânse Majoritatea respondenților (65%) înțeleg impactul inflației și consecințele potențiale ale acesteia asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenți înțeleg cum funcționează dobânda compusă, în ciuda importanței acestui concept pentru gestionarea finanțelor personale și pentru atingerea obiectivelor de economisire pe termen lung. În ceea ce privește înțelegerea riscurilor legate de investiții, 66% dintre respondenți asociază în mod corect randamentele mai mari cu riscuri mai mari, în timp ce 56% identifică în mod corect faptul că investiția într-o gamă diversă de companii este probabil să fie mai puțin riscantă decât investiția într-o singură companie. În cele din urmă, doar 20% dintre respondenți demonstrează o înțelegere a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor, arată studiul. Întrebați cât timp ar putea continua să își acopere cheltuielile de trai, fără a se împrumuta sau a se muta, în cazul în care și-ar pierde principala sursă de venit, o treime dintre respondenți (33%) au răspuns că ar fi vorba de șase luni sau mai mult, urmați de 18% care au declarat că ar fi vorba de cel puțin trei luni (dar nu de șase luni). Circa 16% dintre respondenți declară că nu au economii de urgență. Majoritatea respondenților din întreaga UE se simt "nu prea încrezători" (32%) sau "deloc încrezători" (22%) că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil în anii de pensionare.

Românii, ultimii din UE în ceea ce privește educația financiară Foto: Guvernul României
Războiul a îmbogățit intermediarii de îngrășăminte (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Războiul a îmbogățit intermediarii de îngrășăminte

Războiul a îmbogățit intermediarii de îngrășăminte. Ascensiune fulminantă pentru o firmă din Iaşi: după numai trei ani de existenţă, aceasta a ajuns să învârtă anual afaceri de ordinul zecilor de milioane de euro. Războiul a îmbogățit intermediarii de îngrășăminte În 2022, societatea Fertil Star a avut o cifră de afaceri care a ajuns la aproape 70 milioane de euro. Aceasta era de 50 de ori mai mare faţă de 2020, an în care a fost înfiinţată firma. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu Atunci, Fertil Star, cu activitate în agricultură, încheia exerciţiul financiar cu afaceri de 1,4 mil. euro, potrivit bilanţurilor depuse la Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Continuarea, în Ziarul de Iași.

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului Foto: Replica Online
Economie

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului, scrie Ziarul Financiar, citându-l pe liberalul Tănase Stamule. În consecință, pe agenda discuțiilor dintre liberali și PSD se află o listă de 40 de taxe și impozite care ar putea fi majorate. Conform informaţiilor ZF, soluţia va fi un mix între majorarea veniturilor la buget, în mod cert prin creşteri de taxe, şi reducerea de cheltuieli publice, care sunt scăpate de sub control. “Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro „Este sigur că va creşte taxarea în funcţie de nivelul cheltuielilor. Se analizează toate taxele, 40 de taxe, de la TVA la impozitul pe venit, dividende etc. În funcţie de cât reducem cheltuielile, vom vedea cât cresc taxele. Nu este corect să plătească numai PNL pentru statul gras“, a afirmat Tănase Stamule, profesor universitar de economie şi unul dintre cei care negociază reforma fiscală şi reducerea cheltuielilor bugetare. Tănase Stamule Foto: Facebook În acest moment însă, coaliţia nu a luat nicio decizie concretă, dar sunt analizate toate taxele, în număr de 40. Liberalii în acest moment negociază diminuarea cheltuielilor publice, în vreme ce social-democraţii merg mai degrabă pe creşteri de taxe. Săptămâna aceasta este decisivă şi, până la finalul ei, guvernul trebuie să vină cu OUG-ul pentru măsurile fiscale, mai arată Ziarul Financiar. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor „Este o realitate. Sunt 5 luni de execuţie bugetară, 2,33% din PIB deficitul bugetar, 37 de miliarde de lei. Aceasta este realitatea astăzi. Nu putem sta cu mâna în sân pentru că după cinci luni 2,33% deficit bugetar nu este de joacă şi tocmai de aceea încă de la audieri şi din primele zile de mandat, aceasta este a doua săptămână de când am mandatul de ministru al Finanţelor, m-am concerntrat pe acest plan de măsuri care urmează să fie agreat la nivelul coaliţiei şi să putem gesiona corespunzător riscul de deficit bugetar”, declara ministrul de Finanțe Marcel Boloş acum două săptămâni.

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei (sursa: CFR Infrastructură)
Economie

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei. Administratorul infrastructurii feroviare, CFR SA, estimează o pierdere de 955,436 milioane pentru anul în curs, mai mare cu peste 909% faţă de cea înregistrată în 2022, potrivit instrumentului de motivare care însoţeşte proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR" SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei "Rezultatul brut programat pentru anul 2023 este negativ - pierdere, în valoare de 955.436,44 mii lei. Estimarea unei pierderi în anul 2023 în valoare de 955.436,44 mii lei, mai mare decât cea realizată la data de 31.12.2022 cu 909,67%, respectiv cu suma de 860.807,54 mii lei sunt următoarele: diminuarea veniturilor din transferuri pentru întreţinerea infrastructurii feroviare cu 14,12%, respectiv cu suma de 265.689,30 mii lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2022; creşterea cheltuielilor de personal cu 32,49%, respectiv cu suma de 656.782,46 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar începând cu data de 01.07.2023; creşterea cheltuielilor cu stocurile (energie, apă şi combustibil) cu 24,06%, respectiv cu suma de 82.724,83 mii lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare; creşterea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi cu 19,22%, respectiv cu suma de 54.837 mii lei", se spune în documentul lansat vineri în consultare publică. La toate acestea se adaugă faptul că CFR SA gestionează infrastructura feroviară publică având o legislaţie specifică şi dedicată, cu venituri plafonate prin reglementări legale şi cu cheltuieli fixe de administrare şi funcţionare. Taxa de cale ferată CFR SA şi-a proiectat pentru 2023 veniturile totale în valoare de 5,29 miliarde de lei, în creştere faţă de cele realizate în anul 2022 cu 4,12%, respectiv cu suma de 209,547 milioane lei. În structură, veniturile din exploatare, de 5,155 miliarde de lei, deţin o pondere 97,44%, iar veniturile financiare, în valoare de 135,212 milioane de lei, au o pondere de 2,56% în veniturile totale. Veniturile din exploatare au fost programate în creştere cu 4,16% faţă de cele realizate la data de 31.12.2022, respectiv cu suma de 205,648 milioane de lei. Cifra de afaceri, în valoare de 1,155 miliarde lei, a fost programată în creştere cu 10,38% (+108,621 milioane lei) faţă de cea realizată la data de 31.12.2022 şi reprezintă 22,40% din totalul veniturilor de exploatare. "Venitul din taxa de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI) este principalul venit obţinut de companie în urma punerii infrastructurii feroviare, în mod nediscriminatoriu, la dispoziţia tuturor operatorilor de transport feroviar de marfă şi călători, în baza contractelor de acces. Programarea acestui element de venit s-a realizat în baza solicitărilor de trasee ale operatorilor de transport feroviar de călători şi al volumului estimat al traficului feroviar, care urmează să fie realizat de operatorii de transport feroviar de marfă în anul 2023. Valoarea programată pentru anul 2023 este de 965.300 mii lei, mai mare cu 11,82% decât cea realizată la data de 31.12.2022, şi reprezintă 18,73% din totalul veniturilor de exploatare", se arată în instrumentul de motivare. Statul bagă bani, dar nu e suficient Veniturile din subvenţii şi transferuri de exploatare, aferente cifrei de afaceri nete, în valoare de 1,616 miliarde lei, reprezintă contribuţia bugetului statului la finanţarea cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia infrastructurii feroviare publice aflată în proprietatea statului şi în administrarea companiei. Veniturile din transferurile pentru întreţinerea şi funcţionarea/exploatarea infrastructurii feroviare publice în anul 2023 au fost programate în scădere cu 14,12%, respectiv cu suma de 265,689 milioane lei, faţă de cele realizate la finele anului trecut, au o pondere de 31,36% în totalul veniturilor de exploatare şi se utilizează cu prioritate pentru plata obligaţiilor către bugetul general consolidat, asigurarea cheltuielilor stabilite de lege aferente activităţii de întreţinere şi funcţionare a infrastructurii feroviare publice şi asigurarea cheltuielilor stabilite prin contractele de prestări servicii. "Alocaţiile bugetare prevăzute pentru Compania Naţionala de Căi Ferate 'CFR' SA în Legea bugetului de stat pe anul 2023, nr. 368/19.12.2022, nu acoperă integral achitarea obligaţiilor companiei către bugetul general consolidat, a salariilor necesare activităţii de întreţinere şi exploatare din ramura linii şi instalaţii. Pentru achitarea integrală a obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat a drepturilor salariale aferente personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor de întreţinere şi reparaţie linii, instalaţii, utilaje, acoperirea influenţei aplicării Legii nr. 195/07.09.2020 privind Statutul personalului feroviar începând cu data de 1 iulie 2023 este necesară suplimentarea, în cursul anului 2023, a sumei de 1.616.261 mii lei, care a fost alocată prin Legea nr. 368/2022 - Legea bugetului de stat pe anul 2023, cu suma de 373.343,00 mii lei, astfel: 598 mii lei pentru achitarea obligaţiilor la bugetul general consolidat al statului; 745 mii lei pentru achitarea salariilor aferente personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor de întreţinere şi reparaţie linii, instalaţii, utilaje", potrivit documentului. Compania a preluat 2.239 de angajați Cheltuielile cu personalul au fost programate în creştere cu 28,30%, respectiv cu suma de 590,716 milioane lei, faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2022. Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 2,589 miliarde lei, au fost estimate în creştere cu 28,63%, respectiv cu suma de 576,193 milioane lei faţă de suma aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al anului 2022. Creşterea cheltuielilor de natură salarială are la bază, printre altele, preluarea de către CFR SA a unui număr de 2.239 salariaţi de la societatea afiliată Electrificare CFR SA. "Valoarea cheltuielilor de natură salarială realizate în anul 2022, în sumă de 1.952.619,02 mii lei, nu depăşeste valoarea cheltuielilor de natură salarială aprobată prin bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al anului 2022, prin HG nr. 1278/2022, în valoare de 2.012.761,10 mii lei", se mai spune în document. Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2023, în valoare de 3,434 miliarde lei, au fost programate în creştere cu 51,05%, respectiv cu suma de 1,161 miliarde lei, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022. Creanțe la CFR Marfă și CFR Călători Sursele de investiţii pentru anul 2023 vor fi asigurate din: surse proprii (960.610 lei), alocaţii de la buget pentru investiţii (162 milioane lei), buget de stat şi fonduri externe nerambursabile (133,355 milioane lei), din care: proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv programe din fondul de coeziune (1,378 miliarde lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (1,470 miliarde lei), proiecte aprobate în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (148,643 milioane lei). Totodată, CFR SA estimează că plăţile restante, care sunt în valoare de 310 milioane lei, aproape că se vor dubla şi vor fi în creştere cu suma de 293,66 milioane lei faţă e cele realizate la data de 31.12.2022. Motivele care stau la baza acestei estimări sunt: neîncasarea creanţelor restante de la CFR Marfă şi CFR Călători până la finalul anului 2023; alocarea insuficientă de la bugetul statului a sumelor necesare întreţinerii şi exploatării infrastructurii feroviare publice în raport cu necesarul de finanţare; rezultatul brut negativ (pierdere) al companiei; indicele de creştere a veniturilor totale, programate pentru anul 2023, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 este de 4,12%, iar indicele de creştere a cheltuielilor totale programate pentru anul 2023, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 este de 20,72%. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea "La data de 31.12.2022, compania a înregistrat creanţe restante în valoare de 1.473.345,43 mii lei, din care: CFR Marfă SA (69,57%) suma de 1.024.943,84 mii lei şi CFR Călători (7,42%) suma de 109.384,07 mii lei. În anul 2023, SNTFM 'CFR Marfă' SA continuă procedura concordatului preventiv, procedură omologată de Tribunalul Bucureşti în 12 martie 2020, fapt ce a determinat la imposibilitatea estimării valorii creanţelor care se vor încasa de la această societate", se menţionează în instrumentul de motivare.

Piloții și stewardesele TAROM, fără uniforme (sursa: Facebook/TAROM)
Economie

Piloții și stewardesele TAROM, fără uniforme

Piloții și stewardesele TAROM, fără uniforme. Sindicatul Unit TAROM a declanşat conflictul colectiv de muncă la nivelul unităţii, ca urmare a refuzului transportatorului aerian de pasageri de a respecta prevederile Contractului Colectiv de Muncă (CCM) încheiat pe anii 2022 - 2024. Încălcarea prevederilor CCM "Conflictul colectiv de muncă s-a declanşat ca urmare a încălcărilor prevederilor CCM, astfel cum sunt specificate în prezenta notificare, precum şi ca urmare a refuzului managementului TAROM de a renegocia în termenul legal de 10 (zece) zile prevăzut de Art - IX-5 Renegocierea drepturilor din CCM, ca urmare a publicării în Monitorul Oficial nr. 571/23 iunie 2023, Partea I, a Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al CNTAR - TAROM-SA. În temeiul dispoziţiilor art. 126 şi urm. din Legea 367/2022 privind dialogul social, prin prezenta vă notificăm că între TAROM şi SUT s-a declanşat un conflict colectiv de muncă.", se menţionează într-o notificare adresată lui Costin Iordache, director general TAROM. Conform sursei citate, SUT va sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă Ilfov cu privire la declanşarea prezentului conflict colectiv de muncă şi pentru a desemna un conciliator, potrivit dispoziţiilor Legii 367/2022. Angajatorul trebuie să găsească bani "Arătăm că temeiul legal este reprezentat de legile şi dispoziţiile legale în vigoare, Codul Muncii, Legea 367/2022, Legea 223/2007, Legea 95/2008, s.a., fiind obligaţia exclusivă a angajatorului de a găsi căile şi modalităţile de plată a veniturilor şi drepturilor aferente CCM", se menţionează în document. Printre încălcările prevederilor Contractul Colectiv de Munca (CCM) în vigoare la TAROM SA se menţionează: neajustarea salariilor brute cu rata inflaţiei, nerespectarea art. III-4, care prevede negocieri salariate colective, precum şi lipsa unei grile de salarizare unică la nivel TAROM. În document se mai precizează că nu sunt respectate prevederile din Anexa nr. 6 - Locuri de muncă în cadrul companiei TAROM, unde se acordă sporuri specific activităţilor, transmisă prin adresa SG 5750/11 octombrie 2022, "prin care solicităm, în conformitate cu aceasta, discuţii în termenul legal de 30 zile, a sporurilor specifice fiecărui loc de muncă, în vederea normalizării condiţiilor de muncă". Piloții și stewardesele TAROM, fără uniforme Sindicaliştii au menţionat şi neacordarea la zi a bonurilor valorice pentru combustibil, acest drept acordându-se cu întârzieri de două-trei luni. "Listele nominale privind concediul de odihnă suplimentar în conformitate cu Anexa 9-Personalul TAROM care beneficiază de concediu de odihnă suplimentar pentru condiţii de muncă, nu au fost întocmite de fiecare structură în funcţie de categoria locului de muncă la început de an; nerespectarea Anexei 10 A, 10 B şi 10 C - Uniforme pentru categorii de salariaţi care intră în contact direct cu pasagerii şi publicul (cu excepţia personalului din Direcţia Operaţiuni Sol), personalul navigant nu a primit uniforme de 2 ani, personalul de securitate aeronautică nu a primit uniforme de 7 ani, personalul tehnic nu a primit o uniformă de cel puţin 12 ani, iar personalul Biroului Inflight, personalul Secretariatului General, personalul Biroului Administrare Patrimoniu, personalul comercial din străinătate de cel puţin 12 ani", se mai precizează în document. Insuficiente calorii pentru personalul navigant Sindicatul mai reclamă nerespectarea Anexei 11 - Norme de acordare a materialelor igienico-sanitare pentru salariaţii TAROM, a Anexei 12 - Alimentaţie de întărire şi protecţie a organismului pentru personalul aeronavigant (nivel de 5.500 calorii/zi de zbor), precum şi a prevederilor Cap. V - Timp de muncă şi de odihnă pentru personalul navigant (TMO) Anexa 17-B, inclusiv nerespectarea transmiterii rosterului personal de planificare cu 14 zile înainte de începerea lunii pentru care s-a făcut planificarea. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea În plus, nu s-a acordat sporul de 25% pentru salariaţii din Serviciul Securitate Aeronautică, care lucrează sistematic (din 2001) peste programul normal de lucru şi nici sporul de 100% pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală de către personalul navigant, tehnic, operaţiuni sol, securitate precum şi de toate categoriile de salariaţi care lucrează în ture sau program flexibil. Sindicaliştii mai atrag atenţia că s-a încălcat şi capitolul referitor la munca suplimentară, prin neacordarea orelor libere plătite şi nici a contravalorii sporului de 100% pentru orele de muncă suplimentară neplătite şi nici a altor drepturi financiare prevăzute în CCM ori acordarea acestora sub nivelul prevăzut în Legea 53/2003 Codul Muncii.

Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF
Economie

Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF

Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF: salariul anual al lui Nicu Marcu, președintele instituției, a crescut cu 250.000 de lei într-un an! În 2022, au avut loc cele mai mari falimente ale unor asiguratori. Marcu a ajuns președintele ASF cu sprijinul PSD. El este absolvent al Facultății de Economie de la universitatea din Craiova și a fost ani întregi contabil la un ocol silvic. Cu ce sume uriașe este răsplătit dezastrul de la ASF Potrivit declarației de avere din anul 2023 - care acoperă anul fiscal 2022 - salariul lui Nicu Marcu a ajuns la 989.900 de lei. În declarația din 2022, care acoperea anul fiscal 2021, el menționa un salariu de doar 748.300 de lei. Diferența este de aproape 250.000 de lei. Lunar, el încasa, în 2022, 82.500 de lei, față de 62.300 de lei în 2021. Veniturile sale salariale au crescut cu circa 32%, dublu față de inflația de 16%. Nicu Marcu și-a depus declarația de avere la 15 iunie, dar ea a fost publicată abia acum, de Ziarul Financiar. “Anul 2022 a fost şi cel în care City Insurance a intrat în faliment, fiind cea mai mare prăbuşire din piaţa asigurărilor. Un al mai târziu de la acest moment, şi Euroins a intrat în colaps, primind verdictul ASF privind retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi demararea procedurii de promovare a falimentului. Nicu Marcu are şi un salariu de 28.530 de lei de la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi deţine terenuri agricole de 7.000 mp în judeţul Dolj, un Audi din 2017 şi un cont curent cu 117.850 de lei, potrivit datelor din declaraţia de avere“, scrie Ziarul Financiar. Nicu Marcu a absolvit Facultatea de Economie la Craiova la 29 de ani. Nu se știe ce a făcut de la 18 ani, când ar fi absolvit liceul – nu se știe ce liceu, informația nu apare in multiplele biografii publice – la 24 de ani, când a intrat la facultate. Nicu Marcu a absolvit facultatea la 29 de ani După facultate, ani întregi a fost contabil de ocol silvic, la Calafat, printre altele. Din 2003, cariera sa a explodat: a fost director economic al Romsilva, în guvernarea Năstase, iar în guvernarea Tăriceanu a ajuns, din august 2007 în aprilie 2009 (când Boc ajunsese premier) secretar general al ANAF. Potrivit unui CV publicat de Ziarul Financiar, din 2004 în 2007 a fost „Consilier Tehnico-Economic, Compania Naţională Loteria Română, 2006 – 2007”. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea În 2012, Marcu a fost ales deputat, pe listele PNL/ USL. A luat cuvântul o singură dată, la depunerea jurământului. În 2014, când Klaus Iohannis a fost ales președinte, părăsit PNL și a ajuns în grupul conservator, controlat politic de Dan Voiculescu. În 2015, cu susținerea ALDE – formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu – a ajuns la Curtea de Conturi.

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Foto: Facebook Olaf Scholz
Economie

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli

Guvernul social-democrat de la Berlin taie masiv din cheltuieli, inclusiv de la alocațiile de creștere a copiilor și Sănătate, pentru a reduce deficitul și împrumuturile. Germania trece pe un regim de austeritate, singurele majorări substanțiale ale cheltuielilor din bugetul pentru 2024 fiind cele destinate Apărării. Însă, printre alte numeroase reduceri, bugetul alocat cancelarului Germaniei și oficiului său se va diminua cu 4,8%, respectiv 3,7 miliarde de euro. Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Pachetul de măsuri propus de ministerul de Finanțe prevede cheltuieli de 445,7 miliarde de euro în 2024, în scădere cu aproximativ 6% față de anul acesta. Se vor contracta doar 16,6 miliarde de euro în noi datorii, o reducere considerabilă de peste 50%. Bugetul de anul viitor va fi primul în care se va reveni la plafonul de împrumut impus de Constituția țării, plafon suspendat la începutul pandemiei de coronavirus. De exemplu, familiile care câștigă peste 150.000 de euro pe an nu vor mai primi alocația de creștere a copilului, pe perioada în care un părinte stă acasă. Până acum, limita era de 300.000 de euro. În prezent, familiile din Germania au dreptul la o perioadă plătită de 14 luni pentru creșterea copilului. Cooperarea economică internațională va primi cu 11,5 miliarde de euro mai puțin comparativ cu acest an. Sănătatea: reduceri de 33,7% față de 2023, respectiv 16 miliarde de euro. Ministerul de Externe - un minus de 6,2 miliarde euro, respectiv o scădere de 17,7% față de 2023. Nici Educația și Transporturile nu scapă de tăieri “Alte domenii afectate de reducerile severe de cheltuieli sunt educația, care va reduce capacitatea guvernului de a finanța fondurile pentru studenți, și transporturile, ceea ce înseamnă că Berlinul poate oferi mai puțini bani pentru renovarea rețelei feroviare în dificultate a țării. Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a declarat că are nevoie de 45 de miliarde de euro până în 2027 pentru modernizări și pentru a se pregăti pentru creșterea numărului de pasageri - un obiectiv al guvernului, deoarece Germania dorește să încurajeze călătoriile pe calea ferată pentru a reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, planurile bugetare ale lui Lindner prevăd doar aproximativ 12 miliarde de euro pentru anii 2024-2027“, scrie Politico. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Economie

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind aprobarea OUG nr. 27/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energetic, precum şi pentru instituirea unor derogări. Multe derogări Actul normativ urmăreşte instituirea unor măsuri care să contribuie la implementarea unor mecanisme coerente pentru menţinerea funcţionalităţii unor active industriale ce asigură furnizarea energiei termice în sistem centralizat, cu efecte benefice asupra populaţiei în privinţa serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat şi prepararea apei calde de consum. Astfel, se instituie un mecanism privind stingerea obligaţiilor fiscale şi bugetare ale unor operatori economici care deţin capacitaţi de producere a energiei electrice sau electrice şi termice în cogenerare racordate la Sistemul electroenergetic naţional, reprezentând active funcţionale energetice, cu sau fără minele care asigură cărbunele necesar funcţionării acestora, precum şi capacităţi industriale reprezentând active funcţionale industriale. "Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat care au în derulare un plan de restructurare notificat şi aprobat prin Decizia Comisiei Europene şi care au beneficiat de ajutoare de stat pentru restructurare sub formă de granturi pentru finanţarea anumitor cheltuieli, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează direct la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare pe perioada derulării acestuia", prevede legea. Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul "Bunuri şi servicii", exclusiv sumele nerepartizate în conformitate cu prevederile art.21 alin. (5) din Legea nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare", stipulează legea. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, pentru cheltuielile aferente susţinerii desfăşurării Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023", cu respectarea prevederilor cadrului legislativ specific în vigoare, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

Comunele marilor orașe, mize imobiliare uriașe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Comunele marilor orașe, mize imobiliare uriașe

Comunele marilor orașe, mize imobiliare uriașe. La Rediu, comuna din coasta Iaşului unde consilierii locali se ceartă între ei, dar cel mai adesea cu primarul şi reciproc, aproape că nu trece o lună întreagă fără cel puţin un scandal. Comunele marilor orașe, mize imobiliare uriașe Ultimul dintre ele i-a avut drept protagonişti pe primar şi pe reprezentanta firmei care a câştigat licitaţia ANCPI pentru un lot de înregistrări cadastrale gratuite (pentru localnicii care au terenul inclus în suprafaţa adjudecată). Insistenţele Mariei Răduc, de la Toponatycad SRL, l-au scos din sărite pe primarul Ciprian Grosu, care a împins-o afară dintr-unul din birourile administraţiei pe care acesta o conduce. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent Gestul nu tocmai elegant se poate vedea la capătul unei înregistrări video de peste o oră a camerelor de supraveghere pe care primarul Grosu a afişat-o public. Înregistrarea nu are şi sunet. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada A8, noi exproprieri la Horlești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, noi exproprieri la Horlești

Autostrada A8, noi exproprieri la Horlești. Traseul A8 în zona Horlești nu va fi deviat, a decis Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Autostrada A8, noi exproprieri la Horlești Prin urmare, proprietățile afectate vor fi evaluate în vederea exproprierii, iar deținătorii se vor putea adresa instanței dacă despăgubirile nu sunt pe măsura așteptărilor. Proiectul va merge mai departe cu forajele lăsate la urmă pe acest sector. Consitrans mai are de efectuat 1750 ml de foraje pe sectorul 3, restul sectoarelor fiind finalizate. Citește și: Delirul explicațiilor pesediste după drama de la azilele de bătrâni din Voluntari: de la „L-am tinut pe tatăl meu în brațe ca pe un ou” la „Eu doar sesizez problema și o trimit mai departe” Compania estimează că până la finalul lunii le termină și pe acestea, potrivit lui Irinel Bucur, activist pro-autostradă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Podul suspendat Brăila:Galați - Tulcea, inaugurat (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scriosteanu)
Economie

Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat

Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioşteanu a dat publicităţii miercuri mai multe detalii legate de podul suspendat peste Dunăre, care va fi inaugurat joi, la ora 11,00 şi va fi dat în trafic începând cu ora 13,00, fiind un obiectiv proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 de ani. Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat "Despre noul pod, care nu doar traversează fluviul, ci leagă România peste Dunăre - Mâine, 6 iulie, începând cu ora 13,00, vom da în trafic Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galaţi - Tulcea, acesta fiind cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră", a scris Irinel Ionel Scrioşteanu pe contul său de Facebook, cu precizarea că "nu se plăteşte taxă de trecere a podului în primii 5 ani". Secretarul de stat a prezentat şi un rezumat al volumului de lucrări realizate la podul suspendat peste Dunăre, dar şi alte informaţii legate de acest obiectiv de investiţii, cel mai mare din România de după 1989. "Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri; înălţimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundaţiei; podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1120 m) şi două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean şi de 364,6 metri pe malul tulcean; tablierul metalic cântăreşte 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost #madeinRo la Şantierul Naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galaţi; pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 km, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de 2 ori", mai arată Scrioşteanu. Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km şi cuprinde două secţiuni: drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km. "Drumul principal Brăila - Jijila (etapa I) are o lungime de 19 km şi este prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin (etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin", potrivit lui Scrioşteanu. Principalele lucrări prevăzute în contractul de realizare a Podului suspendat peste Dunăre sunt: 2 viaducte de acces, 1 viaduct peste calea ferată, 23,4 km lucrări rutiere (drumuri), 35 poduri, pasaje şi structuri minore, 86 podeţe, 9 noduri rutiere şi sensuri giratorii, 1 Centru de întreţinere şi coordonare, 1 staţie de taxare. "Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani; are un centru de monitorizare şi control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalaţi pe pod în punctele esenţiale; pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex şi avansat proiect de testare a unui pod din România; la acest pod, va funcţiona un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic şi a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecţie care asigură etanşeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat şi monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv; pentru a asigura durabilitate şi protecţie anticorozivă ridicată, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuţia aerului dezumidificat în spaţiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menţine o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune şi pentru a permite circulaţia pe pod în siguranţă, în orice anotimp", spune Scrioşteanu. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor precizează că, deşi podul este prevăzut cu trotuare, nu va fi deschis circulaţiei pietonale publice, trotuarele urmând să fie folosite strict pentru mentenanţă. Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu "Valoarea iniţială a proiectului este de 1.995.932.260 RON, fără TVA, finanţat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd. În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relaţia parţială, cu descărcare în judeţul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede. La puţin timp de la preluarea mandatului de secretar de stat, în data de 24 februarie 2020, am efectuat prima vizită pe acest şantier şi am coborât 40 metri în pământ, unde se lucra la radierul primului bloc de ancoraj. De atunci, am coordonat şi m-am implicat permanent în evoluţia lucrărilor şi mă bucur că am făcut echipă cu colegii din minister şi CNAIR, dar şi cu antreprenorul şi ceilalţi factori implicaţi, ajungând astfel la punctul în care acest obiectiv major al României va fi dat în trafic", a completat Scrioşteanu.

Directorii din Primărie, 5.000 euro lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Directorii din Primărie, 5.000 euro lunar

Directorii din Primărie, 5.000 euro lunar. Directorii instituţiilor de sub autoritatea Primăriei Iași au încasat anul trecut venituri lunare de mii de euro. Directorii din Primărie, 5.000 euro lunar În medie, salariul trece de 3.500 euro/lună, iar, în unele cazuri ajunge şi la 5.000 euro. Aceste venituri sunt posibile întrucât aproape toţi directorii îndeplinesc "criteriile de performanţă" şi, ca bonus, îşi dublează indemnizaţia lunară. Citește și: ANALIZĂ Ciolacu, avalanșă de ieșiri populiste care arată că vrea la Cotroceni: plagiază mesajele AUR și descoperă bucuria de a circula cu metroul, în secret, dar atent fotografiat și mediatizat Suplimentar, unii directori au fost recompensaţi, anul trecut, cu posturi în consilii de administraţie şi au mai adunat, lunar, câteva sute de euro pe lângă cele câteva mii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii preferă tratamentul în spitale germane (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Românii preferă tratamentul în spitale germane

Românii preferă tratamentul în spitale germane. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a plătit 132,6 milioane de euro pentru tratamentul românilor în străinătate în cursul anului 2022. Cei mai mulți bani au ajuns la spitale din Germania, Italia, Franța, Spania și Austria. CNAS figurează cu datorii de aproape 266 de milioane de euro către spitale din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Marea Britanie. La schimb, casele de asigurări din România au de recuperat o datorie de peste 22 de milioane lei, echivalentul a 4,5 milioane de euro, pentru serviciile medicale oferite cetățenilor străini pe teritoriul țării noastre. 650 de milioane de lei în 2022 Casa Națională de Asigurări de Sănătate, condusă de președintele interimar Adela Cojan, a prezentat în raportul de activitate pe anul 2022 situația plăților făcute pentru tratamentul românilor în străinătate. Datele oficiale arată că, pentru asistența medicală acordată cetățenilor români în spitalele din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Marea Britanie, s-a plătit suma de peste 650 milioane lei (echivalentul a 132,6 milioane de euro). Suma de 643.063,19 mii lei (98,93% din buget) s-a plătit pentru efectuarea plăţii serviciilor medicale acordate în baza documentelor de deschidere de drepturi către statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Suma de 6.215,46 mii lei (0,96% din buget) - pentru efectuarea plăţii către asiguraţii români care au beneficiat de servicii medicale pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, servicii medicale achitate de aceştia. Suma de 720,95 mii lei (0,11% din buget) a fost pentru achitarea sumelor câştigate în instanţă de persoanele îndreptăţite conform hotărârilor judecătoreşti, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Românii preferă tratamentul în spitale germane Din suma totală, peste 338 de milioane de lei s-au decontat pentru servicii medicale acordate românilor asiguraţi cu reşedinţa pe teritoriul altui stat membru. Pe locul secund se află serviciile medicale de care au beneficiat români aflați temporar în străinătate. Pentru tratamentul planificat autorizat s-au cheltuit aproape 58 de milioane lei. Cei mai mulți români au ales să se trateze în Germania. CNAS a plătit peste 200 de milioane lei, echivalentul a 40 de milioane de euro, pentru serviciile medicale de care au beneficiat românii în spitalele nemțești. Peste 107,8 milioane lei au fost plătiți pentru tratamentul românilor în Italia. Serviciile medicale acordate românilor în Spania au costat peste 85,5 milioane lei. Franța a încasat peste 82 de milioane lei, în timp ce Austria a primit peste 67 de milioane lei. Datoriile cele mai mari, tot către Germania Casa Națională de Asigurări de Sănătate a raportat la finalul anului trecut datorii de aproape 266 milioane de euro pentru tratamentele de care au beneficiat românii în străinătate. Termenul de plată al fiecărei facturi este de 18 luni de la data emiterii. În cazul în care furnizorul de servicii medicale dintr-o țară terță nu completează factura conform cerințelor, aceasta este returnată pentru a fi refăcută. În acest caz plata facturii poate ajunge până la 36 de luni. Citește și: VIDEO Incredibil: s-a dus cu Porsche de 150.000 de euro să șterpelească o găleată și un mop de la o spălătorie de mașini Datele oficiale arată că CNAS trebuie să plătească aproape 100 de milioane de euro Germaniei pentru serviciile medicale de care au beneficiat cetățenii asigurați în România. Italia are de primit peste 40,5 milioane de euro, Spania - peste 30 milioane de euro, Franța - 32,7 milioane de euro. Pe listat statelor care au de primit bani de la CNAS se mai află și Ungaria, cu peste 10 milioane de euro, Elveția, cu 4,2 milioane euro, și Marea Britanie, cu 4,27 milioane euro.

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă. Să spunem că Ionel este prosumator. El a consumat într-o lună din reţea 100kWh şi a vărsat, în aceeaşi lună, 200kWh în reţea. Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă Ionel se aşteaptă să primească de la furnizorul său o factură de compensare cantitativă, ştiind că îi mai rămân încă 100kWh în reţea, de care se va folosi atunci când sistemul fotovoltaic propriu nu va produce suficient cât să-i acopere consumul. Ce nu ştie Ionel este că trebuie să plătească pentru energia pe care a dat-o în reţea o serie de tarife aplicate de furnizor: transport, distribuţie, certificate verzi, acciză şi TVA, astfel că el, unul dintre prosumatorii cu puteri instalate de sub 200kW, nu va primi factură zero. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Ionel nu ştie nici că furnizorul îi va plăti cantitatea de energie electrică livrată în reţea abia după 24 de luni, asta dacă Ionel va mai avea atunci surplus neconsumat, dar nici că regularizarea financiară este destinată doar celor cu putere instalată între 200 şi 400 kW. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PUG pentru Primărie, profit crescut masiv (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

PUG pentru Primărie, profit crescut masiv

PUG pentru Primărie, profit crescut masiv. Firma Arc Design, administrată de arhitectul Paul Filip Ciobănaşu, a înregistrat în 2022 un profit net de peste zece ori mai mare faţă de ultimii trei ani. PUG pentru Primărie, profit crescut masiv Astfel, de la un profit net de peste 100.000 lei între 2019 și 2021, Arc Design a ajuns anul trecut la un câştig net de aproape 1,1 mil. lei (cca 225.000 euro). Pentru comparaţie, cu un an înainte, respectiv 2021, profitul net a fost de 124.000 lei (25.400 euro). Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Şi cifra de afaceri a firmei a crescut anul trecut faţă de anul anterior, fiind de două ori şi jumătate mai mare: 2,3 mil. lei (cca 470.000 euro) în 2022, comparativ cu afaceri de 900.000 lei (184.000 euro) în 2021. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră