sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1194 articole
Economie

Podul de la Fetești, coșmarul minivacanței de Rusalii: ore de așteptare, apeluri la 112. Azi, poliția ar putea devia circulația de la București spre Constanța prin Drajna

Podul de la Fetești a fost coșmarul minivacanței de Rusalii: s-au înregistrat ore de așteptare, iar șoferii disperați au trimis apeluri la 112. Azi, poliția a nunțat că ar putea devia circulația de la București spre Constanța prin Drajna, astfel încât pe podul de la Fetești să se poată circula pe două benzi pe sensul de la Constanța spre București. De la 1 iunie la final de august nu se va plăti taxa de pod, la Fetești. Podul de la Fetești, coșmarul minivacanței Coșmarul a început încă din 1 iunie, când a început vacanța. „Aglomerație, cozi kilometrice și nervi întinși la maximum - de asta au parte șoferii care sunt pe Autostrada Soarelui, în drum spre litoral. În zona podului de la Fetești, din cauza lucrărilor de consolidare a podului peste Brațul Borcea, circulația este îngreunată. Traficul se desfășoară pe câte o bandă pe fiecare direcție. După mai bine de o oră de așteptare, oamenii au ajuns la capătul răbdării. Polițiștii de pe autostradă au declarat pentru reporterul Dobrogea TV aflat la fața locului că au existat apeluri la numărul unic de urgență 112 de la persoane care nu mai suportă să aștepte. De asemenea, sunt mămici care spun că se află cu copiii mici în mașini și nu îi mai pot ține în asemenea căldură”, relata Dobrogea TV. Pe 4 iunie, cu o zi înainte de finalizarea vacanței de Rusalii, haosul a revenit pe acest pod, de data aceasta pe sensul de la Constanța spre București. „Cozi kilometrice la bariera de la Fetești, din cauza lucrărilor la pod. Pe Autostrada A2 București – Constanța se circulă în coloană în zona Fetești, pe sensul către Capitală, acolo unde, din cauza lucrărilor de consolidare a podului peste brațul Borcea, traficul se desfășoară pe câte o bandă pentru fiecare direcție. Pentru perioade limitate de timp, în vederea fluidizării, polițiștii procedează la oprirea circulației pe sensul către litoral, permițând deplasarea pe două benzi pe sensul către București”, anunța Antena 3. Foto: Facebook Maristar, 1 iunie 2023 Traficul spre Constanța ar putea fi deviat prin Drajna Poliția a anunțat, ieri, că în „5 iunie, în intervalul orar 12.00-22.00, în funcție de valorile de trafic, polițiștii rutieri și administratorul drumului public vor lua măsura devierii circulației pe sensul de mers București – Constanța, Autostrada A2, prin nodul rutier Drajna”. Contractele de 130 de milioane lei (fonduri europene) pentru reparațiile capitale la cele două poduri de pe Autostrada Soarelui au fost semnate cu Maristar 2021, iar lucrările au început în primăvara 2021 având termen de finalizare de 24 de luni (exceptând sezonul estival 15 iunie-15 septembrie). Potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, Maristar a descoperit probleme de infrastructură mai mari decât se aștepta, după ce a început lucrările. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă „Gradul de degradare a podului peste brațul Borcea de la A2, calea II, presupune lucrări de refacere integrală a aproximativ 650 mp. din dala de beton dintre grinzile principale. Se lucrează la armarea suplimentară a dalei de susținere a căii care a fost demolată în vederea turnării betonului”, a spus Grindeanu.

Podul de la Fetești, coșmarul minivacanței Foto: Facebook Maristar
Marile lanțuri de hipermarketuri, profituri mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Marile lanțuri de hipermarketuri, profituri mari

Marile lanțuri de hipermarketuri, profituri mari. Depozitul logistic al Kaufland de la Miroslava (Brătuleni) a intrat pe ultima sută de metri în procesul de autorizare. Marile lanțuri de hipermarketuri, profituri mari Raportul de mediu va fi supus dezbaterii publice la finalul lunii iunie şi, foarte posibil, în luna iulie va fi emisă autorizaţie de construire. Spaţiile de depozitare vor avea o suprafaţă utilă de aproape 70.000 mp. În depozitul de la Miroslava (Brătuleni, în spate la Metro) vor fi stocate materiale şi mărfuri care vor aproviziona magazinele Kaufland din zona de nord-est a ţării şi nu numai. Citește și: Sindicatele din învățământul superior, solidare cu greva din preuniversitar: „Percepem greva din învăţământ drept o mişcare socială de o amploare neaşteptată” O dată ce lucrările vor începe, termenul de execuţie este de 24 de luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei Foto: Facebook
Economie

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an, arată proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Tarom, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Compania nu a mai avut profit din 2007. Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei „În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023, s-a estimat un rezultat brut negativ – pierdere, în valoare de 62.415.950 lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154.348.660 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuiei aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr.470/2022 şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241.640.640 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, preliminat/realizat la data de 31.12.2022”, arată proiectul de act normativ. „În planul de restructurare, profitabilitatea viitoare a Societăţii Comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române -TAROM, a fost analizată în diferite scenarii, reflectând potenţiale schimbări în condiţiile interne şi de piaţă, respectiv în „scenariul de bază”- scenariul standard, considerat cel mai realist, potrivit căruia anul 2024 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar anul 2023 - ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive şi „scenariul pesimist”- scenariu construit pornind de la scenariul de bază, cu anumite ajustări potrivit căruia anul 2027 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar după anul 2029 - fluxurile de numerar ar deveni pozitive”, se arată în document, citat de news.ro. Numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 1.314 salariaţi, a fost estimat în scădere cu 4 salariaţi faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, prin Ordinului MTI nr.470/2022. Statul a pompat sute de milioane de euro în companie Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 10.592,85 lei/salariat, a fost estimat în creştere cu 18,03% faţă de cel preliminat/realizat în anul 2022. La momentul întocmirii proiectului Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, compania Tarom înregistrează plăţi restante la bugetul de stat în valoare de 102.986.180 lei. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Anul trecut, ajutoarele de stat primite de companie ajunseseră la circa 220 de milioane de euro.

Evoluția marilor angajatori americani din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Evoluția marilor angajatori americani din România

Evoluția marilor angajatori americani din România. BorgWarner a atins un nivel record al afacerilor în perioada 2017 - 2019, când cifra de afaceri depăşea binişor pragul de 2 miliarde de lei (peste 400 milioane euro). Evoluția marilor angajatori americani din România Dar pandemia de Covid-19, criza globală a semiconductorilor şi războiul din Ucraina au afectat compania americană din industria auto. Astfel, s-a ajuns la o reducere a afacerilor la 1,74 miliarde de lei în 2022 (355 milioane euro), faţă de 1,94 miliarde de lei (395 milioane euro) cu un an în urmă. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Firma a înregistrat şi o scădere a profitului net în 2022 până la 47,3 milioane de lei (9,6 milioane euro), comparativ cu rezultatul net de 53,4 milioane de lei (10,9 milioane euro) obţinut în 2021. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef la Fisc, șase case, conturi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Șef la Fisc, șase case, conturi

Șef la Fisc, șase case, conturi. Avea două locuinţe (o casă şi un apartament) în anul 2015 şi economii în conturi de aproape 30.000 de euro. Șef la Fisc, șase case, conturi Azi, botoşăneanul Doru Viorel Alupoaei, "uns" şef al Finanţelor ieşene anul trecut, se poate lăuda cu şase imobile. Mai exact, cu cinci apartamente şi o casă de locuit. Pe lângă acestea, şi cu economii triple în bănci, de aproximativ 95.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Sunt informaţii care apar în cea mai recentă declaraţie de avere completată de şeful Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi, pe 5 mai. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan, soluția pentru controlarea deficitului Guvernului Foto: Facebook
Economie

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, a făcut Bolojan

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Decapitări după dezastrul de la buget
Economie

Decapitări după dezastrul de la buget

Decapitări la Guvern după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale au fost demiși. Însă cea mai mare gaură este la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Această direcție este condusă de Ionuț Mișa, ministru de Finanțe în regimul PSD-Dragnea. „Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic”, susținea, acum o lună, ministrul PSD de Finanțe, Adrian Câciu. Și Marcel Ciolacu, liderul PSD, a negat acest fapt. Decapitări după dezastrul de la buget În decurs de 24 de ore au plecat din Guvern: Lucian Heiuș, șeful ANAF (PNL), Bogdan Larin Mihei - șeful Vămilor, susținut de PSD și Sorin Gal - ANRM, susținut de PSD Bihor. „După un an în care PIB-ul țării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeași dinamică și în încasările de la buget. Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni. L-am demis, azi, pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și am luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reformarea acestor instituții trebuie accelerată, prin digitalizare, profesionalizarea angajaților și eficientizarea procedurilor de lucru”, a scris premierul Nicolae Ciucă. Pesedistul Mișa, de neatins Cea mai mare problemă la încasări vine de la direcția „mari contribuabili”, condusă de Ionuț Mișa. Acesta a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose și șef al ANAF, în guvernul Dăncilă. Din 2019, el conduce direcția mari contribuabili din cadrul ANAF. Ionuț Mișa Foto: Digi 24 „Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, spunea premierul Ciucă, la 20 aprilie. „Marii contribuabili sunt gestionați de această direcție specială unde, din păcate, pe primele 3 luni, acolo avem cel mai mare minus de colectare”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, într-o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer, la 24 aprilie. Luni seara, în scrisoarea publică în care și-a anunțat demisia, Lucian Heiuș a arătat că la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

România a cheltuit 0,6% din PNRR Foto: Facebook Guvernul României
Economie

România a cheltuit 0,6% din PNRR

România a cheltuit în primele patru luni din acest an circa 0,6% din sumele alocate prin PNRR, arată execuția bugetară publicată azi de ministerul de Finanțe. De altfel, în nota care însoțește raportul nici măcar nu apare termenul PNRR. România a cheltuit 0,6% din PNRR Potrivit execuției bugetare, la partea de venituri la buget s-au încasat „sume aferente asistentei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR” în valoare de 477 milioane de lei, adică spre 0% din PIB (datele din documentul Finanțelor), respectiv 0,3% din totalul veniturilor la buget. S-au cheltuit 551 milioane lei din sumele nerambursabile și 300 de milioane de lei din componenta de împrumut a PNRR. În total, s-au cheltuit circa 175 de milioane de euro. În martie, se cheltuiseră circa 140 de milioane de euro. Valoarea PNRR este de 29,8 miliarde de euro. Cererea de plată numărul II din PNRR a fost depusă la 15 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. A doua tranșă din PNRR e de 2,81 miliarde euro. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

Au voucherizat România Foto: News.ro
Economie

Au voucherizat România

Voucherul devine mai tare ca leul: fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru face o listă a voucherelor oferite de statul român. „Au voucherizat România”, scrie ea, pe Facebook. La 27 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, anunța un nou tip de voucher: 5.000 de euro pentru românii cu dizabilități sau fără loc de muncă. La 20 mai, Marcel Boloş anunța un proiect-pilot pentru irigaţii în RePowerEU şi vouchere pentru panouri solare și pentru a asigura eficiența energetică a locuințelor sociale. Au voucherizat România Potrivit fostului ministru al Muncii Violeta lexandru se acordă sau se vor acorda: - Voucher pentru mâncare - Voucher pentru energie - Voucher pentru vacanță - Voucher pentru programul Rabla - Voucher pentru lemne - Voucher pentru reparații electrocasnice - Voucher pentru gaz - Vouchere pentru bărbați - Voucher pentru mălai, paste, ulei, zahăr, conserve, pateu, compot - Voucher pentru abonament la sală - Alte vouchere sportive - Voucher de 8 martie - Voucher pentru mașini electrice - Voucher pentru reparație locuință - Voucher – cadou. Voucherul e cuponul comunist „Ce e voucher-ul? E tichetul, cartela, bonul, cuponul acela comunist pentru produse. Comuniștii roșii tot comuniști, se dau moderni – le numesc vouchere. M. Ciolacu cred că are golden voucher pentru produse de lux. M. Boloș – silver voucher. Dacă nu merge la profesori cu voucherul, nu m-ar mira să facă următorul pas, logic pentru ei, având în vedere direcția către care duc România celor care chiar muncesc: NU salarii pe criterii de performanță/grad de pregătire ci produse pe caiet sau cu bon. Ca pe vremuri, la CAP, o parte din salariu plătit în bani, alta în produse: ceapă, carne, o rochie, ouă, ulei, niște pantofi. După cum se trec profesorii “pe caiet”. Trece lunar cineva de la partid să îl ia de la cancelarie”, a scris Violeta Alexandru. Violeta Alexandru Foto: Facebook Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar

Bărăscu, liderul Sanitas, 12.000 euro lunar (sursa: Inquam Photos/Alberto Groșescu)
Economie

Bărăscu, liderul Sanitas, 12.000 euro lunar

Bărăscu, liderul Sanitas, 12.000 euro lunar. Leonard-Sorin Bărăscu, în calitate de președinte al Sanitas, amenință că și personalul medical ar putea declanșa o grevă, după cea a personalului din educație. Bărăscu, liderul Sanitas, 12.000 euro lunar Bărăscu are o activitate sindicală foarte apreciată. Sau cel puțin așa arată veniturile sale: 211.291 de lei pe an de la Sanitas; 203.464 de lei pe an de la Frăția; Salariile din declarația de avere a lui Bărăscu (sursa: integritate.eu) 155.736 de lei pe an de la Sind Tour Trading SRL; 69.000 de lei pe an de la Fundația Institutul de Educație și Studii Sindicale; 69.000 de lei pe an de la Edu Sind Tour SRL. Veniturile din declarația de interese a lui Bărăscu (sursa: integritate.eu) În total, 708.491 de lei pe an, potrivit declarației de avere din 2022. În medie lunară, este vorba de venituri de 59.040 de lei, adică peste 12.000 de euro. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Nu e de mirare că liderul sindical are și proprietăți foarte valoroase: o vilă de aproape 400 de metri pătrați în București și două apartamente - unul, la Costinești, și celălalt, la Predeal. Imobilele lui Bărăscu (sursa: integritate.eu)

O pensie "normală" de 21.000 lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

O pensie "normală" de 21.000 lei

O pensie "normală" de 21.000 lei. În "Top 10 al celor mai mari pensii din judeţul Iaşi plătite din bugetul asigurărilor sociale (pensii contributive)", primul încasează lunar aproape 26.000 de lei (cca 5.300 euro). O pensie "normală" de 21.000 lei Iar ceilalţi nouă, peste 14.000 de lei (cca 2.850 euro) pe lună, cifre brute, conform datelor centralizate de Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Iaşi. Mai exact, un cetăţean are asigurată o bătrâneţe fără griji după ce a muncit o viaţă întreagă pe o leafă mai mare de zeci de ori faţă de media pe ţară, încasând în prezent o pensie de 25.796 de lei (locul 1, după reţinerea impozitului şi CASS: 21.454 lei net) Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Un altul are o pensie de 17.441 de lei (locul 2). A treia cea mai mare pensie pe bază de contributivitate din judeţul Iaşi se ridică la 17.392 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef din Poliție, ruinat de credit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Șef din Poliție, ruinat de credit

Șef din Poliție, ruinat de credit. Şeful Secţiei V Poliţie (Bularga, Iași) a ajuns dator vândut. Șef din Poliție, ruinat de credit Magistraţii Tribunalului Iași l-au obligat pe acesta la plata unei sume considerabile reprezentând datorii la întreţinere şi penalităţile aferente. Judecătorii nu au acceptat nici măcar solicitarea lui Alexandru Hordilă ca plata datoriilor să fie eşalonată. Citește și: CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale: 1.500 de magistrați se vor pensiona dacă le crește „intempestiv” vârsta de pensionare. La ICCJ ar pleca 82 din 104 judecători Problemele lui Hordilă au început în 2007 când, ca mulţi alţii, a contractat un credit în franci elveţieni pentru achiziţionarea unui apartament. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tramvaie noi prin PNRR, la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Tramvaie noi prin PNRR, la Iași

Tramvaie noi prin PNRR, la Iași. Fondurile europene aduc la Iaşi încă 18 tramvaie noi. Tramvaie noi prin PNRR, la Iași Primăria Iaşi a lansat prima licitaţie majoră cu finanţare prin intermediul PNRR: achiziţia celor 18 vehicule costă aproape 200 milioane lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Furnizorii interesaţi trebuie să depună oferte până pe 30 iunie. O dată ce va fi semnat un contract, tramvaiele trebuie livrate în 30 luni, dar nu mai târziu de finalul anului 2026. Citește și: Criză profundă în educație în toată Europa, zeci de mii de posturi sunt neocupate în fiecare țară a UE. Principalele motive: salariile mici, lipsa de respect, agresivitatea elevilor și părinților Faţă de cele 32 de tramvaie achiziţionate în ultimii ani, noile vehicule vor avea o lungime mai mică (22 m faţă de 30 m). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii, dar doar o treime fac profit
Economie

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii

Guvernul are în prezent, prin diferite ministere sau alte structuri, un portofoliu de 347 de companii, arată datele analizate de site-ul Profit. Din acestea, 216 companii sunt operative, nouă se află în reorganizare, 12 în insolvență și 110 în faliment. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Guvernul are un portofoliu de 347 de companii Dar nici situația celor 216 companii operative nu este mai bună: doar 101 au raportat profit la finalul trimestrului III din 2022, în timp ce 44 sunt pe zero, iar 71 au raportat pierderi. Datele publicate de ministerul de Finanțe la 30 septembrie 2022 arată că în companiile de stat subordonate administrației centrale lucrează 166.812 persoane, iar cheltuielile salariale la finalul trimestrului III din 2022 au fost de 11,5 miliarde de lei. Administrația locală are în subordine 957 operatori economic, cu peste 96.000 de angajați, care, însumat, înregistrau pierderi de 257 milioane de lei. Cheltuielile de natură salarială erau de 4,4 miliarde de lei, la finalul trimestrului III din 2022. PNRR are un capitol referitor la „Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat”. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia Guvernul urmează să treacă operatorii economici din subordinea administrației centrale în subordinea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Ea va fi în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Un amendament aprobat de Camera Deputaților arată că agenția se va finanța din amenzi și va avea un buget de până la 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat din România.

Directorii din primării, salarii foarte bune (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Directorii din primării, salarii foarte bune

Directorii din primării, salarii foarte bune. Salariul mediu net al unui director din Palatul Roznovanu (municipiul Iași), de exemplu, ajunge la peste 2.400 euro în fiecare lună. Directorii din primării, salarii foarte bune Dintre cei 13 directori, şapte sunt femei, iar şase sunt bărbaţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cu toate că Primăria publică trimestrial situaţia salariilor din instituţie, centralizarea este una care nu permite aflarea cuantumului total al venitului net în cazul fiecărui angajat al municipalităţii. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia În schimb, cumulând date oficiale cu informaţii aflate pe surse, putem prezenta cu o marjă foarte mică de eroare salariul fiecărui director. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră