miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei

Alex Velea, taxat aspru de Ciolacu. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV Artistul Alex Velea este una din victimele noii fiscalități promovate de premierul Marcel Ciolacu. Velea va fi taxat de anul acesta cu 3% pe încasările firmei, adică de trei ori mai mult decât până acum. Alex Velea, taxat aspru de Ciolacu Potrivit noilor reguli fiscale, microîntreprinderile vor fi taxate din 2024 cu 3% pe încasări dacă veniturile sunt mai mari de 60.000 de euro pe an. Citește și: VIDEO Jaf ca-n „Fast & Furious” pe o autostrada din Sardinia: bandiții cu Kalashnikov au atacat o coloană de mașini care transportau bani În cazul lui Alexa Velea, care are două firme, aceste prevederi i se aplică într-un singur caz. Este cazul firmei Goldenboy Concept SRL. În 2022, aceasta a avut încasări de 1,3 milioane de lei, echivalentul a peste 260.000 de euro. Dacă 2023 a fost un an cel puțin pe sfert la fel de bun, adică firma a depășit 60.000 de euro venituri, Goldenboy Concept SRL va plăti în 2024 un impozit pe încasări de 3% în loc de 1%, ca până acum. Dacă, în 2024, cifra de afaceri va fi asemănătoare cu cea din 2022, Velea va plăti un impozit pe încasări de 3% din 1,3 milioane de lei, adică 39.000 de lei. Datorii de peste 2,3 milioane de lei Artistul mai deține o firmă, Fratziwear SRL, care a avut venituri de puțin peste 260.000 de lei în 2022, adică vreo 52.000 de euro. Sub pragul de 60.000 de euro, deci. Dacă nivelul de venit s-a păstrat similar în 2023, Velea ar fi plătit pe această firmă în 2024 un impozit de numai 1% din încasări, adică vreo 2.600 de lei în vcehile condiții fiscale. Numai că, din 2024, o persoană fizică nu mai poate deține decât o singură microîntreprindere, orice altă firmă trebuind să fie impozitată pe profit (mai multe despre noile prevederi fiscale, aici). Dar o problemă mai mare pare să fie, tot la Goldenboy Concept SRL, nivelul datoriilor. Astfel, în 2022, această firma datora peste 2,3 milioane de lei, aproape jumătate de milion de euro. Datele financiare ale Goldenboy Concept SRL (sursa: Ministerul de Finanțe)

Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei
Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal
Economie

Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal

Românii muncesc afară, România aduce asiatici. Uniunea Europeană a înăsprit legile privind imigrația. Și din această cauză, majoritatea statelor membre suferă de un deficit al forței de muncă. Mari angajatori din Germania și Franța caută, în prezent, muncitori din țările membre, România fiind printre preferate. Pe de altă parte, România și-a deschis larg porțile muncitorilor din țările asiatice, în special din Sri Lanka și Nepal. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Deși, în sondaje, majoritatea acestora se declară mulțumiți de condițiile din țara noastră, la firul ierbii există semnale de alarmă: salarii mai mici decât cele promise, condiții de cazare inumane și exploatare a muncii. Cauzele: firmele care intermediază angajarea lor în România. Aceleași cauze au provocat, în anii trecuți, scandaluri în Franța și Germania. Drept urmare, legi au fost modificate, iar angajatorii, falimentați. Românii salvează viile franțuzești Angajatorii francezi îi laudă pe muncitorii români veniți în Franța. Pentru Jean-Luc Métayer, viticultor în Charente, aceștia sînt oameni fideli și de încredere. Métayer a angajat în jur de cincizeci de români, plătiți între 1.800 și 2.000 de euro net, pentru a asigura tăierea, ridicarea și recoltarea viței de vie. "Nu mai găsim nici un francez dispus să facă această meserie", susține Métayer. În Bretania, Ronan Le Nezet, consilier local la primăria din Pontivy, spune că muncitorii români sunt "un panaceu" pentru regiune. În prezent, în triunghiul Loudéac - Ploërmel - Pontivy există o comunitate de aproape 1.600 de români. Mulți lucrează în industria agroalimentară. De asemenea, îngrijitorii și medicii români au umplut golul în "deșertul medical" care devenise Bretania Centrală. Deși azi au devenit indispensabili, în anumite sectoare și regiuni, muncitorii români nu au fost din totdeauna bine primiți. În 2012, în Bray, o comună din Nordul Franței, prezența muncitorilor români pe șantierul Serqueux-Gisors a revoltat localnicii. Primarul din Forges-les-Eaux, Michel Lejeune, i-a chestionat la vremea respectivă pe angajatori: aveau contracte legale? Ce salarii primeau românii? În fața revoltei, angajatorii au evidențiat impactul șantierului asupra comerțului local: mulți muncitori sunt cazați în regiune, mănâncă în restaurantele din zonă și fac cumpărături în magazinele locale. Apoi au conchis: au angajat muncitori români, pentru că în zonă nu au fost găsite "abilitățile necesare". Unul dintre scandalurile majore, privind muncitorii români în Franța, a izbucnit însă în 2013. Abatoarele Gad din Bretania au fost acuzate de exploatarea acestora. Gad îi angajase, semnând un contract cu o firmă subcontractoare din București. Deși serviciile muncitorilor erau facturate cu 1.425 euro brut, pentru 151,67 ore lucrate, plata se făcea către firmă. Iar firma oprea din salarii cheltuielile de deplasare, cazarea și masa. În realitate, muncitorii primeau 557,82 euro net lunar. După o săptămână de la dezvăluiri, abatorul, care avea oricum probleme financiare, a fost închis. Germania preferă români și polonezi Muncitorii români sunt printre cei mai căutați de angajatorii germani. Totuși, la sfârșitul anului 2023, un anunț al companiei DHL a provocat câteva polemici în societatea germană. DHL voia să angajeze livratori, în special din România și Polonia. Salariul oferit pornea de la 16 euro pe oră, plus "beneficii". Au apărut întrebări: de ce compania preferă să angajeze din România și Polonia, când există germani care "ar visa la un asemenea salariu"? În plus, de ce nu au vizat și muncitorii veniți din țările asiatice? Nikola Hagleitner, director Poștei (preluată de DHL), a tranșat problema: "Recrutăm, bineînțeles, și cetățeni din Germania, dar din străinătate, preferăm România și Polonia". Hagleitner a adăugat că scopul DHL este ca aceștia să rămână angajați permanenți ai companiei. Germania a început să înlocuiască forța de muncă existentă cu muncitori din România, Polonia și Bulgaria, după extinderea UE spre est. În 2019, marea parte a lucrătorilor migranți proveneau din România și erau angajați în special la abatoare. În 2020, a izbucnit scandalul de la Tönnies, cel mai mare abator din Germania. Condițiile de muncă ale românilor au devenit subiect de prima pagină. Aproape o mie de angajați români s-au îmbolnăvit de Covid, în unitățile de cazare colective. S-a descoperit că erau cazați în grupuri de opt sau zece, în apartamente deținute de companie. Chiria, de 200 de euro de persoană, era de două-trei ori mai mare decât chiria medie plătită în regiune. Au ieși la iveală și alte nereguli. Angajările se făceau prin firme subcontractoare din România, prin contracte care eliberau angajatorul de plata taxelor pentru angajați. Astfel, deși muncitorii primeau salariu de la angajator, nu beneficiau de asigurările din Germania. Taxele erau plătite în România. Sistemul era folosit de multe abatoare din Germania. Economiile angajatorilor erau semnificative. Afacerea a declanșat o competiție acerbă între firmele subcontractoare. Pentru a atrage cât mai mulți muncitori, acestea promiteau condiții inexistente. Oamenii erau supuși unui stres fizic și mental. Ajungeau să lucreze cel puțin 60 de ore pe săptămână. Lucrau atât ziua, cât și noaptea, la temperaturi extrem de scăzute. Mulți se îmbolnăveau, însă, nefiind asigurați de statul german, nu își permiteau să meargă la doctor. În urma scandalului, legile privind angajare muncitorilor străini au fost schimbate. De la 1 ianuarie, 2021, angajările prin firmele subcontractoare, în industria cărnii, au fost interzise prin lege. În prezent, aproximativ o jumătate de milion de români muncesc în Germania. Toți au aceleași drepturi și beneficii sociale precum angajații germani. Românii muncesc afară, România aduce asiatici Guvernul României încurajează muncitorii din țările asiatice să vină în țara noastră. Numărul permiselor de muncă acordate de România cetățenilor din afara Uniunii Europene a crescut constant în ultimii ani. Astfel, țara noastră a devenit o destinație din ce în ce mai populară pentru lucrătorii migranți, în special pentru cei veniți din Sri Lanka și Nepal. Potrivit unui raport publicat la sfârșitul anului trecut, numărul anual de permise de muncă eliberate cetățenilor din afara UE s-a triplat între 2013 și 2022. În 2022, România a acordat 31.000 de permise de muncă. Cele mai multe au fost eliberate pentru cetățenii din Sri Lanka. În 2022, acestea au depășit 50% din totalul permiselor UE. Permisele eliberate cetățenilor din Nepal au reprezentat 22% din totalul permiselor de muncă din UE. Potrivit economica.net, în 2023, aproape 75.000 de cetăţeni străini aveau permis de muncă în ţara noastră. Peste 45% dintre aceștia sunt din Nepal şi din Sri Lanka. Pentru 2024, Guvernul României a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. În mod similar, în ianuarie, 2024, Guvernul din Sri Lanka a anunțat că intenționează să creeze 100.000 de oportunități suplimentare de locuri de muncă în străinătate. Guvernul din Sri Lanka își încurajează oamenii să muncească în străinătate. Sunt organizate târguri, ateliere și seminarii pentru a-i convinge să plece. Emigrarea este promovată ca un act aproape patriotic. Familiile muncitorilor plecați în străinătate sînt "onorate" în festivități publice. Copiii lor primesc materiale școlare sau burse. Potrivit Băncii Centrale din Sri Lanka, în 2023, remitențele muncitorilor care lucrează în străinătate au fost de 5,4 miliarde de dolari. Asiaticii, adesea abuzați în România Potrivit unor sondaje, 53% dintre angajații care provin din țări asiatice sunt mulțumiți de condițiile de angajare din România. Dar, potrivit unor reportaje, mulți se se plâng de condițiile pe care le au în țara noastră, acuzând exploatarea. În decembrie 2023, un reportaj difuzat pe Al Jazeera avertiza: locurile de muncă și condițiile care îi așteaptă pe srilankezii ajunși în România abia seamănă cu oportunitățile pe care le oferă agențiile de angajare din Sri Lanka. Pentru a-și asigura job-ul și permisul de muncă, muncitori din Sri Lanka sunt nevoiți să plătească taxe agențiilor de recrutare. Acestea variază între 3.000 și 3.500 de euro. Cum salariul mediu lunar în Sri Lanka este de aproximativ 89.800 rupii (în jur de 260 de euro), muncitorii sunt nevoiți să se împrumute. Unul dintre muncitorii intervievați a declarat că i se promisese un salariu de 800 de euro, pentru o slujbă de menaj. În România a fost angajat la un fast food, pentru un salariu de 500 de euro. Pentru a putea plăti împrumutul, muncitorul a fost nevoit să-și ia un al doilea job. Astfel, după ce pregătește zilnic peste 200 de hamburgeri, livrează mâncare la pachet cu motocicleta. Face în jur de 14 livrări zilnic. Este cazat într-un apartament, împreună cu alți paisprezece bărbați. Ca să econimisească bani, mănâncă orez și linte. Povestea sa este confirmată și de ceilalți intervievați. Un tânăr de 27 de ani, mecanic de meserie, a fost nevoit să-și părăsească țara, pentru că nu găsea de lucru. A apelat la o agenție de intermediere. Aceasta i-a făcut rost de permis de muncă, promițându-i un job în salubritate. Când a sosit în București, i s-a spus că permisul nu este valabil. A primit un permis temporar și în prezent, se luptă cu birocrația românească. Pentru a-și permite să plătească împrumutul făcut, pentru a plăti agenția de recrutare, s-a angajat la o firmă de livrare de mâncare. Muncește 15 ore pe zi. Chestionat în legătură cu taxele percepute de agențiile de recrutare din Sri Lanka sau Nepal, un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii a declarat că statul român nu impune alte plăți lucrătorilor străini, în afara taxelor obișnuite pentru permisele de muncă. "Miile de euro plătite de muncitori reprezintă costuri externe asociate firmelor și agențiilor de recrutare", a declarat acesta.

Sistemul e-factura îi îngrozește pe micii antreprenori, care s-au organizat în grupuri online pentru a dezbate noile cerințe contabile
Economie

Sistemul e-factura îi îngrozește pe micii antreprenori, care s-au organizat în grupuri online pentru a dezbate noile cerințe contabile

Sistemul e-factura îi îngrozește pe antreprenori. Tot mai mulţi dintre ei, dar și contabili şi reprezentanţi ai unor companii reclamă probleme după probleme în sistemul de facturare digital. Sistemul e-factura îi îngrozește pe antreprenori Cum necunoscutele sunt multe, au apărut şi grupuri de Facebook unde se dezbat, aprins, diverse obligaţii, mai mult sau mai puţin clare, legate de înrolarea în sistem. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro O dată cu sistemul digitalizat de facturare, firmele mici, care obişnuiau să îşi lase gestiunea unui contabil, sunt acum obligate să înveţe administratorii procesul de facturare, care nu poate fi realizat de către persoane din exterior. Există, totuşi, o perioadă de graţie, pentru firmele care încă nu şi-au digitalizat sistemul de facturare, respectiv 1 aprilie 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

BRD, a treia mare bancă din România, deținută de Societe General, a fost scoasă la vânzare
Economie

BRD, a treia mare bancă din România, deținută de Societe General, a fost scoasă la vânzare

BRD, a treia mare bancă din România, deținută de Societe General, a fost scoasă la vânzare, scrie bizlawyer.ro. Potrivit acestui site, procesul se află într-un stadiu incipient, dar există deja interes din partea grupului belgian KBC și a altoi doi “jucători strategici“. Citește și: Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an BRD a fost scoasă la vânzare Consultantul pentru această vânzare este JP Morgan. Grupul BRD și-a majorat profitul cu 20,8%, la 1,23 miliarde de lei, în primele 9 luni din 2023, față de aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul creșterii veniturilor din dobânzi. Veniturile Grupului BRD au crescut cu 11,4% față de anul precedent, ajungând la 2,83 miliarde de lei. Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 16,5% la 2 miliarde de lei, pe fondul creșterii activității de creditare și a ratelor mai ridicate ale dobânzilor din portofoliul de active. KBC este în topul celor mai activi cumpărători de active bancare din regiune. În noiembrie 2021, grupul belgian KBC a cumpărat integral Raiffeisenbank Bulgaria, subsidiara bulgară a Raiffeisen Bank International, într-o tranzacție de peste 1 miliard de euro. La începutul anului trecut, Societe Generale a anunțat vânzarea a patru dintre subsidiarele sale africane, dintre care două către Vista. Banca franceză s-a confruntat însă cu opoziția guvernelor locale, Republica Congo anulând una dintre vânzări, în timp ce ce ministrul de finanțe din Guineea Ecuatorială și-a exprimat intenția de a bloca o altă tranzacție.

Încă două luni de plafonare a prețului pentru alimentele de bază, a decis Guvernul. De la 1 aprilie, se revine la prețuri libere
Economie

Încă două luni de plafonare a prețului pentru alimentele de bază, a decis Guvernul. De la 1 aprilie, se revine la prețuri libere

Alimentele, preț plafonat încă două luni. Începând de la 1 februarie a intrat în vigoare prelungirea ordonanţei privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Alimentele, preț plafonat încă două luni Lista a fost făcută publică şi conţine 17 produse în total. Primul aliment menţionat este pâinea, fiind cel mai consumat produs de panificaţie de către români. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Preţul plafonat se aplică însă doar la sortimentul de pâine albă, de 300-500 de grame, fără specialităţi. Un kilogram de pâine este de aproape zece ori mai scump decât un kilogram de grâu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prețul materialelor de construcție a scăzut în ultimul an, dar costul general al construcției unui imobil a crescut
Economie

Prețul materialelor de construcție a scăzut în ultimul an, dar costul general al construcției unui imobil a crescut

Materialele s-au ieftinit, construcțiile s-au scumpit. Costul total al materialelor de construcţii a scăzut cu 5,4% în noiembrie 2023 faţă de anul anterior. Materialele s-au ieftinit, construcțiile s-au scumpit O veste bună, la prima vedere, însă datele Institutului Naţional de Statistică arată un lucru surprinzător. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Și anume că, adunând toate cheltuielile realizate de companiile de construcţii, costurile în construcţii au crescut, de fapt, cu 23,9% în decurs de un an. Cele mai mari creşteri, după tipul de lucrări şi tipul de construcţii, s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale (+37,7% în noiembrie 2023 faţă de noiembrie 2022). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Visul lui Putin de a exporta în China gazele refuzate de UE se mai amână vreo câțiva ani: cele două țări nu se înțeleg la preț. Proiectul, primit cu rezervă de Beijing
Economie

Visul lui Putin de a exporta în China gazele refuzate de UE se mai amână vreo câțiva ani: cele două țări nu se înțeleg la preț. Proiectul, primit cu rezervă de Beijing

Visul lui Putin de a exporta în China gazele refuzate de UE se mai amână vreo câțiva ani: cele două țări nu se înțeleg la preț, arată un articol din Financial Times, preluat de Reuters. Premierul Mongoliei, Oyun-Erdene, a declarat că construcția noului gazoduct, Power of Siberia-2, către China, care trebuia să înceapă în acest an, ar putea fi amânată. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată Acesta a arătat că China și Rusia nu au ajuns încă la un acord cu privire la detalii cheie ale proiectului, adăugând că prețurile record ale gazului, din ultimii doi ani, au complicat discuțiile. Gazprom, care va opera Power of Siberia-2, a declarat că își propune să înceapă să livreze gaz până în 2030. Dar acordul asupra unor aspecte cheie, inclusiv prețul, rămâne evaziv, scrie Reuters. Visul lui Putin de a exporta în China se mai amână „Așa-numitul gazoduct Power of Siberia 2, care va traversa teritoriul Mongoliei, este o prioritate pentru Moscova de mai bine de un deceniu, dar a căpătat o importanță și mai mare de când Europa și-a redus importurile de gaze rusești ca răspuns la invazia la scară largă a Ucrainei în 2022 (...) China primește deja gaze din estul Rusiei prin primul gazoduct Power of Siberia, care a început să funcționeze în 2019. Aceasta a transportat aproximativ 23 de miliarde de metri cubi de gaz anul trecut și se așteaptă să atingă capacitatea maximă de 38 de miliarde de metri cubi în 2025. PS-2 ar urma să aducă în China încă 50 de miliarde de metri cubi de gaze din zăcămintele din peninsula Yamal, în vestul Siberiei, care anterior deserveau Europa. Compania rusă de stat Gazprom a demarat un studiu de fezabilitate pentru acest proiect în 2020 și dorește ca gazoductul să fie operațional până în 2030. Gazprom speră ca China să poată înlocui Europa drept cea mai mare piață de export. Europa obișnuia să cumpere peste 150 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an, dar fluxurile s-au diminuat de la invazia din februarie 2022. Serghei Vakulenko, fost director de strategie la Gazprom Neft și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că Rusia probabil va căuta condiții financiare mai bune din partea Chinei decât cele obținute în contractul PS-1, semnat în 2014, când prețurile globale la gaze erau mult mai mici”, arată și Financial Times.

Boloș, pas înapoi în privința facturii electronice: ia în calcul amânarea datei de la care se dau amenzi pe E-factura
Economie

Boloș, pas înapoi în privința facturii electronice: ia în calcul amânarea datei de la care se dau amenzi pe E-factura

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, face un pas înapoi în privința facturii electronice: el spune, pentru Profit, că ia în calcul amânarea datei de la care se dau amenzi pe E-factura. Citește și: Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan: autobuze, tramvaie și troleibuze noi, modernizarea rețelei de termoficare și stația de epurare Glina 2 Sistemul a fost criticat dur în ultimele zile, datorită erorilor și blocajelor majore, care au creat probleme antreprenorilor. Acum câteva zile,Boloșselăuda cu succesul sistemului: „Deși puțini credeau că vom fi printre primele țări din UE care reușesc să implementeze acest sistem, iată că se întâmplă”. Boloș, pas înapoi în privința facturii electronice „Ministerul Finanțelor analizează situația eFactură și ia în calcul o potențială amânare a termenului de la care încep să fie aplicate sancțiuni pentru neraportarea și în sistemul eFactură a facturilor emise, în termenul de 5 zile stabilit, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Sancțiunile sunt acum suspendate până la 1 aprilie. În sistemul eFactură sunt raportate în prezent aproximativ o treime din numărul total de facturi la care estimează autoritățile că trebuie să se ajungă, dacă raportează toți cei care au obligația. Nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică e-Factura constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, definiți potrivit legii, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, definiți potrivit legii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice”, a scris Profit. „E-Factura este un calvar inutil care ar trebui oprit de urgență. Serverele ANAF pică și merg prost. Tone de erori pentru operațiuni uzuale. Ore întregi pierdute. Sistemul este complet disfuncțional și inutil” a scris fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, pe pagina oficială de Facebook, acum câteva zile. „Putem să implementăm E-Factura din 2026 precum Germania. Se poate. S-a putut și la alții se poate și la noi. Trebuie doar să vrea domnul Ciolacu. Mai grav, toată demența cu E-Factura este inutilă. Nu va opri evaziunea. Cine nu emitea facturi înainte nu o va face nici acum. Doar cei care emit facturi suferă”, a mai scris Claudiu Năsui.

România, pe picior de război cu UE în privința măsurilor din agricultură. Cerința ca unele terenuri să rămână pârloagă și rotirea culturilor, contestate
Economie

România, pe picior de război cu UE în privința măsurilor din agricultură. Cerința ca unele terenuri să rămână pârloagă și rotirea culturilor, contestate

Războiul agricol dintre România și UE. Anul agricol 2023-2024 stă sub semnul incertitudinii. Războiul agricol dintre România și UE Deşi, aparent, se întrevede a fi un an mai roditor faţă de anul precedent, marcat de secetă, iar grâul prevesteşte o producţie bună, unii fermieri îşi pierd optimismul când vine vorba de preţul cerealelor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Şi, cu cât fac mai multe calcule, cu atât se plâng mai tare: ce le oferă pământul, le ia statul şi politicile europene, "ipocrite" pentru fermierul român. Cu multe dintre aceste politici, precum Green Deal, nu sunt de acord nici oficialii din Ministerul Agriculturii şi mărturisesc că temerile fermierilor români legate de impunerile europene sunt justificate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse
Economie

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse: Comisia Europeană a aprobat proiectul de finanțare al acestei noi lucrări de infrastructură. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre „Comisia Europeană a dat undă verde pentru finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, în valoare de 6,9 milioane de euro, a anunțat joi centrul de presă al Ministerului Transporturilor (N.red: din Bulgaria). Bugetul total al proiectului este de 13,7 milioane de euro, restul fondurilor urmând să fie asigurate de cele două țări. Se așteaptă ca Bulgaria și România să semneze un acord cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu până cel târziu la jumătatea anului pentru a asigura finanțarea. Până în 2026, ar trebui clarificați parametrii tehnici, financiari, juridici și de mediu ai proiectului pentru o nouă facilitate. Proiectul prevede construirea unui pod combinat rutier și feroviar, cu o lungime de aproximativ 2 km. Proiectul acoperă, de asemenea, construcția infrastructurii de legătură pe o porțiune de 15 km pe teritoriul fiecărei părți. Podul va avea, de asemenea, o legătură directă cu autostrada Ruse - Veliko Târnovo, aflată în prezent în construcție”, arată agenția bulgară de presă BTA. Proiectul este finanțat prin programul Connecting Europe Facility, componenta de mobilitate militară, anunță Rador. Deocamdată, România este legată de Bulgaria prin doar două poduri: Giurgiu – Ruse (Podul Prieteniei – inaugurat în 1954) și Calafat – Vidin (deschis în 2013).

Coșmarul creditelor în franci elvețieni: cursul era de 2,14 lei la data împrumutului, azi a ajuns la 5,29 lei. Care sunt soluțiile
Economie

Coșmarul creditelor în franci elvețieni: cursul era de 2,14 lei la data împrumutului, azi a ajuns la 5,29 lei. Care sunt soluțiile

Creditele în franci elvețieni, curs triplu. Un cuplu de ieşeni a apelat la un credit pentru a-şi cumpăra locuinţă. Creditele în franci elvețieni, curs triplu După 15 ani de plată a ratelor, au constatat însă că nu s-au apropiat deloc de împlinirea visului. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Dimpotrivă, s-au trezit că datorează cu aproape 100.000 de lei mai mult decât în prima zi a creditului. Cazul lor este unul dintre miile în care creşterea bruscă a cursului francului elveţian a dat peste cap orice plan, oricât de bine întocmit. Cei doi caută acum o soluţie în instanţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul trebuie să se împrumute, în 2024, cu 180 de miliarde de lei. În 2023, a avut nevoie de 202 miliarde de lei
Economie

Guvernul trebuie să se împrumute, în 2024, cu 180 de miliarde de lei. În 2023, a avut nevoie de 202 miliarde de lei

Guvernul trebuie să se împrumute, în 2024, cu 180 de miliarde de lei, arată Ziarul Financiar, citându-l pe Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. Citește și: Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă: „darul botez” al unuia dintre copiii săi, de patru ori mai mare decât salariul din 2019. Soția sa a câștigat bani din pariuri Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei „Necesarul de finanţare a fost de 202 mld. lei în 2023, dar anul trecut a fost un context extrem de favorabil pe pieţele de obligaţiuni, pentru că investitorii erau interesaţi să cumpere şi să aibă expunere pe România. La începutul anului trecut au fost emisiuni foarte mari. Anul trecut nerezidenţii şi-au crescut foarte mult expunerea pe titlurile de stat. Anul acesta nu se va mai repeta acest scenariu şi va fi destul de dificil pentru a acoperi necesarul de finanţare”, a spus acesta. „Anul trecut am depăşit cu mult deficitul bugetar ţintă. Probabil că nu va fi bine primit un astfel de lucru din partea investitorilor. Avem această perspectivă de reducere a dobânzilor, şi vedem că deja au scăzut. Şi investitorii se uită la deficitele care nu sunt tranzitorii. Am avut chiar şi 10% în ultimii ani, sunt mai mulţi ani la rând în care deficitele au fost foarte mari. Dobânzile sunt undeva la 2% din PIB, care nu este o sumă chiar mică, dacă ne raportăm la anvelopa bugetară. Dacă ne uităm şi raportăm la resursele noastre destul de mici, povara începe să crească”, a mai arătat Ionuţ Dumitru.

Ce redevențe uriașe a plătit statului român compania BSOG, singura care exploatează deocamdată gaze din Marea Neagră. Simion a acuzat Guvernul că vinde „gratis” aceste gaze
Economie

Ce redevențe uriașe a plătit statului român compania BSOG, singura care exploatează deocamdată gaze din Marea Neagră. Simion a acuzat Guvernul că vinde „gratis” aceste gaze

Ce redevențe uriașe a plătit statului român compania BSOG, singura care exploatează deocamdată gaze din Marea Neagră: potrivit unui răspuns la o interpelare, în anii 2021, 2022 și primele trei trimestre din 2023, această companie a achitat, cumulat, peste 848 de milioane de lei. Citește și: Patronul unei firme de transport, cu câștiguri nete de peste zece milioane de lei/an, se alătură protestelor: vrea subvenții pentru că face profit. În 2016 a fost racolat de PSD Președintele AUR, George Simion, s-a opus, în 2022, legii offshore, care a deblocat investițiile în exploatera gazelor din Marea Neagră. „Ia uite-l pe hoţul Virgil cum stă în prima bancă şi râde. Hoţul Virgil, această eroare a naturii, care vinde pe gratis”, striga Simion, la dezbaterea acestei legi. Ce redevențe a plătit statului român compania BSOG Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) a precizat ce sume a încasat, drept redevențe, de la BSOG: 247.261 lei în 2021 - când gazele nu erau exploatate peste 577 de milioane de lei în 2022 peste 270 de milioane de lei în primele trei trimeste din 2023 Ziarul Financiar arăta, acum câteva zile, că, pe tot anul 2023, redevențele plătite de BSOG au ajuns la 343 de milioane de lei. ANRM mai arată că BSOG nu a fost exceptată de la plata redevențelor, așa cum sugerează în interpelarea către Guvern deputatul Nicolae Roman, ales pe listele AUR, dar care acum este independent. „Tot gazul nou extras din Marea Neagră de americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG) prin proiectul Midia Gas Development (MGD) este cumpărat de francezii de la ENGIE, în baza unui contract cu o durată de 10 ani semnat în 2018. Anul trecut, americanii au produs 1,1 miliarde de metri cubi din Marea Neagră”, scria Ziarul Financiar, la 11 ianuarie. Producţia se realizează în zone cu ape de mică adâncime spre comparaţie cu perimetrul Neptun Deep, operat de OMV Petrom şi Romgaz, care ar trebui să intre în funcţiune în 2027, fiind un proiect în ape cu adâncimi mari.

Ciolacu abandonează proiectele de autostrăzi în 2024. Proiectarea A8, amânată până în 2025. Noua companie de stat care ar trebui să se ocupe de proiecte nu are nici măcar buget
Economie

Ciolacu abandonează proiectele de autostrăzi în 2024. Proiectarea A8, amânată până în 2025. Noua companie de stat care ar trebui să se ocupe de proiecte nu are nici măcar buget

Ciolacu abandonează proiectele autostrăzilor în 2024. Termenele pentru finalizarea documentației de proiectare pentru tronsonul ieșean al Autostrăzii Unirii au fost amânate până în 2025. Ciolacu abandonează proiectele autostrăzilor în 2024 Nu se lucrează nicăieri pe toată lungimea autostrăzii. Și asociațiile civice, dar și Cătălin Urtoi, șeful interimar al CNIR, și-au pierdut răbdarea. Citește și: Salariile uriașe de la Inspecția Judiciară au explodat: majorări de 20% din martie în septembrie, plus nenumărate diurne și alocații Finalizarea concursului de selecție a directorului general al noii Companii de Investiții Rutiere și unele ezitări în realizarea proiectului Autostrăzii Unirii ridică unele semne de întrebare în privința parcursului A8. Anul 2024 a început fără niciun șantier pe tot parcursul celor 311 km ai autostrăzii, de la Tg. Mureș la Prut, în vreme ce compania creată pentru a prelua proiecte precum A8 de la CNAIR nu are nici măcar buget aprobat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ANALIZĂ Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe. Rata profiturilor cultivatorilor de cereale, peste IT și cu 250% peste media națională
Economie

ANALIZĂ Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe. Rata profiturilor cultivatorilor de cereale, peste IT și cu 250% peste media națională

Fermierii, care în aceste zile cer, prin manifestații în forță, noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe, arată o analiză DeFapt.ro care se bazează pe date publice. Astfel, rata profiturilor cultivatorilor de cereale este peste cea din IT cu 8% și cu 250% peste media națională. Citește și: Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană, pe care o înjură acum. Trei sferturi din subvențiile de 40 miliarde EUR către fermieri, în ultimii 15 ani, au fost de la UE Familia baronului PSD Paul Stănescu, noi profituri dacă cresc subvențiile Presa relata, marți, cum a ajuns familia lui Paul Stănescu, secretar general al PSD, „stăpână” peste agricultura românească și cum s-a îmbogățit cu banii statului. Ștefan Alexandru Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, deține parțial două companii agricole care exploatează a doua cea mai mare suprafață agricolă și a patra cea mai mare suprafață agricolă din topul APIA pentru subvenții. Ambele firme ale lui Ștefan Stănescu sunt în top 5 zone agricole exploatate și primesc bani de la statul român pentru a face agricultură. Ștefan Alexandru Stănescu, fiul baronului, deține 97% din compania Agromec Visina, care își are sediul chiar în satul Vișina, județul Olt. Agromec Visina a declarat, în 2022, o cifră de afaceri de 31,5 milioane de lei și un profit de 4,4 milioane de lei. Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, deține firma Agromec Bucinișu, care este situată în satul Bucinișu, județul Olt. Agromec Bucinișu a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei și un profit de 1,4 milioane de lei. Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe Potrivit datelor analizate de DeFapt.ro, cifra de afaceri din întregul sector agricol este de peste 66 de miliarde de lei, profitul ajungând la 9,2 miliarde de lei - o rată de profitabilitate de 14%, pe întregul sector. Pentru comparație, sectorul IT are cifră de afaceri de circa 70 de miliarde de lei și profit de 9,7 miliarde de lei. În agricultură lucrează, oficial, 115.000 de persoane, în IT - peste 204.000. Rata de profitabilitate în IT este tot de 14%. Însă, defalcat pe sectoare de producție, datele arată că cultivatorii de cereale au o rată de profitabilitate de 18%. Jumătate din profiturile din agricultură, ușor peste șase miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 33,5 miliarde, provin de la acești fermieri, cultivatorii de cereale - exact cei care au protestat în ultimele zile extrem de vehement. Citește și: VIDEO Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF Datele analizate de DeFapt.ro arată că creșterea cifrei de afaceri a cultivatorilor de cereale este fără precedent, cea mai mare la nivel național: dacă între 2017-2020 veniturile fluctuau între 19 și 20 de miliarde de lei, ele au sărit la 29 miliarde de lei în 2021 și la 33,5 miliarde lei în 2022. Evoluția cifrei de afaceri a cultivatorilor de cereale

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră