marți 19 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7242 articole
Ramona Emilian

Politică

Ciolacu neagă înființarea serviciului militar obligatoriu

Ciolacu neagă înființarea serviciului militar obligatoriu. Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale și actualul premier, și-a prezentat duminică proiectul de țară. Acesta a declarat că, în calitate de președinte, își va dedica întreaga energie pentru ca România "să se dezvolte în pace și liniște". De asemenea, a subliniat că va prioritiza modernizarea armatei care nu va fi obligatorie. Ciolacu neagă înființarea serviciului militar obligatoriu În discursul său, premierul a afirmat că modernizarea armatei nu înseamnă obligativitatea serviciului militar. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz "Trăim timpuri complicate şi, de aceea, vreau să spun acum şi aici un lucru foarte clar: ca preşedinte, îmi voi folosi toată energia pentru ca România să se dezvolte în pace şi linişte. România nu va fi atrasă în niciun război! Pacea şi stabilitatea sunt fundamentale pentru dezvoltarea ţării noastre. Securitatea noastră este garantată sută la sută prin Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii şi prin apartenenţa la NATO. Da, ne vom moderniza armata şi vom investi în industria de apărare, pentru că este firesc să o facem, dar modernizarea armatei nu înseamnă serviciu militar obligatoriu, ci profesionist", a spus liderul PSD, în cadrul evenimentului desfăşurat la Palatul Parlamentului. Susținerea Ucrainei Ciolacu a vorbit și despre susținerea Ucrainei. "Nu ne dorim vecini noi la graniţa de est! Vom continua să sprijinim independenţa şi suveranitatea Ucrainei. În paralel, trebuie să fim pregătiţi să participăm la reconstrucţia Ucrainei, atunci când războiul va lua sfârşit. România a făcut un efort financiar, logistic şi uman extraordinar pentru a susţine Ucraina", a declarat premierul. Extinderea parteneriatului cu SUA Ciolacu a pledat pentru extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, pentru a aduce "marele capital american în economie, dar şi pentru a moderniza armata şi a dezvolta industria locală" de armament. România, partenerul UE Premierul a afirmat că România va continua să fie un "partener de încredere" în cadrul Uniunii Europene, dar şi că este necesar ca "vocea României este auzită şi respectată" atunci când se iau decizii importante. "Am obţinut deja o mare victorie pentru România la Bruxelles. Pentru prima dată de la aderare, România are un vicepreşedinte al Comisiei Europene. Am demonstrat că se poate, atunci când acţionezi strategic şi ai un plan. Aderarea completă la spațiul Schengen Ciolacu a mai afirmat și că până la finalul anului, România va fi integrată complet în Schengen. "Şi vă spun acum: până la sfârşitul anului, vom avea aderarea completă la Schengen. Am îndeplinit condiţiile tehnice pentru a călători, de anul viitor, fără vize în Statele Unite. Iar în 2026, cel mai important program de ţară, România va intra în Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, ceea ce ne va pune în rândul statelor dezvoltate, cu tot ceea ce implică acest lucru - investiţii, dezvoltare, creştere a nivelului de trai", a spus el. Sprijinul pentru Republica Moldova România va continua să acorde o atenţie "specială" relaţiei cu Republica Moldova, unde azi au loc atât alegeri prezidenţiale, cât şi un referendum pentru parcursul european al ţării, a adăugat Ciolacu. "Avem o singură variantă: sprijin total pentru Maia Sandu şi Guvernul de la Chişinău. Singura garanţie că Republica Moldova îşi va păstra orientarea pro-europeană! Îi îndemn pe toţi cetăţenii moldoveni să aleagă Europa, dezvoltarea şi un trai mai bun! Viitorul nostru comun este în Uniunea Europeană", a afirmat liderul PSD. Transparența cheltuielilor prezidențiale Ciolacu s-a mai angajat că în timpul mandatului său, "toţi românii vor şti pe ce cheltuie" preşedintele banii publici. Premierul a mai promis că, în calitate de preşedinte, va pune interesele economice pe primul loc în relaţiile externe. Astfel, a susținut acesta, în deplasări va merge cu o aeronavă "cât mai mare pentru delegaţii economice puternice". "Vreau să fiu alături de şefii celor mai importante companii româneşti, aşa cum fac de fapt toţi liderii statelor dezvoltate", a spus el. Marcel Ciolacu a mai susţinut "revitalizarea şi consolidarea" identităţii culturale şi spirituale şi a pledat pentru o "multiplicare" a modelului Via Transilvanica, "un real motor de regenerare şi dezvoltare" economică. "Vreau ca produsele tradiţionale româneşti să cucerească şi pieţe noi din întreaga lume, pentru că aceasta este datoria noastră către statul român şi către generaţiile care vor urma", a mai spus candidatul PSD.

Ciolacu neagă înființarea serviciului militar obligatoriu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Cota unică și TVA cresc serios (sursa: Facebook/Gabriel Biriș)
Eveniment

Cota unică și TVA cresc serios

Cota unică și TVA cresc serios. Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României prevede creșterea cotei unice de impozitare la 16%, începând din 2025, față de nivelul actual de 10%. De asemenea, Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) va fi majorată la 21% din 2026. Informațiile au fost oferite de Gabriel Biriș, specialist în fiscalitate și partener la Biriș Goran, într-o declarație pentru AGERPRES. Cota unică și TVA cresc serios Biriș Goran a precizat: Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz "Suntem într-o situaţie foarte delicată, noi, contribuabilii care trebuie să suportăm orice modificări ale legislaţiei fiscale, pentru că nu ştim la ce să ne aşteptăm. Niciunul dintre partidele principale nu a venit cu nişte măsuri concrete. Vorbesc doar de generalităţi: vom reduce cheltuieli, vom îmbunătăţi colectarea, vom reduce deficitul. În momentul de faţă este foarte greu de speculat. Este posibil să terminăm anul cu un deficit spre 8%, ceea ce înseamnă că discuţiile de acum de la Bruxelles, o scădere graduală a deficitului pe 7 ani, cu 0,7% pe an, ar putea să genereze o nevoie de ajustare mai mare în 2025 şi discuţia pe care o putem avea este dacă poate fi făcută doar prin creşterea unor taxe. O ajustare a deficitului cu 0,7% din PIB şi chiar de peste 1% din PIB poate fi extrem de uşor făcută fără nicio creştere de taxe." Teama de modificări Biriș a susținut că o ajustare cu 0,7% a deficitului şi chiar o dublare a acestei cifre ar trebui să diminueze teama că vor fi modificări extraordinare, precum creşterea TVA. "Dacă ne uităm în materialul apărut în presă şi care nu este unul oficial, pentru că nu a fost asumat, la indicatorii privind veniturile la buget şi structura acestora, de la pagina 14, vedem că la total venituri fiscale avem 16,2% din PIB estimat anul acesta, avem 17,2% la anul. Nu este o creştere care să ne îngrijoreze, numai că este un pic şocant faptul că avem o majorare de la 2,8% la 4% din PIB, adică de 1,2% din PIB, respectiv o creştere de venit de 40% la impozitul pe salarii şi venit. Oare să se pregătească să majore cota unică? Pentru că eu nu cred că au capacitatea să introducă o cotă progresivă de la anul. Eu cred că asta devine teama principală, creşterea impozitului pe venit. Să nu uităm că până în 2017 am avut 16%. Ea a fost scăzută de Dragnea la 10%, dar a fost scăzută ca să compenseze creşterea contribuţiilor. Mutarea contribuţiilor tot atunci s-a făcut. Iar ca să fi fost neutru transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, CSA trebuia să fie 21% şi ei l-au făcut 25%. CASS trebuia să fie 8,8% şi ei l-au făcut 10%. Şi ca să compenseze acest transfer de la bugetul de stat la bugetul de pensii, în special, ca să arate că au bani de majorarea pensiilor, au scăzut impozitul pe venit. Sarcina totală pe muncă a rămas la fel", a mai explicat Gabriel Biriş. Majorare "ciudată" Pe lângă toate acestea, specialistul în fiscalitate a menţionat că în Planul fiscal se vede "o majorare ciudată" la TVA, începând din 2026. "În 2024 la TVA avem 6,8% din PIB, în 2025 rămâne la fel, deci nu ne aşteptăm la schimbări, însă în 2026 creşte la 7,3%. Oare de ce? Avem o creştere de 0,5 puncte procentuale pe care dacă o raportăm la 6,8% e de 8%. An la an nu prea poţi să o faci, în actualul context, decât prin creşteri de taxe. De ce spun că în actualul context? Vedem că niciuna dintre măsurile luate în aşa zisa luptă cu evaziunea, nici recentele RO-e diverse, precum RO e-TVA, nu au dus la reducerea gap-ului de TVA, a fost constant, de peste 33%, uneori spre 40%. 6,8% reprezintă două treimi din ce se poate teoretic colecta. Eu cred că din 2026 creşte TVA. Gap-ul de TVA poate fi redus doar prin taxare inversă. Domnul ministru (ministrul Finanţelor, Marcel Boloş n.r.) la ultima întâlnire ne-a zis că 35% din gap-ul de TVA vine din frauda carusel, adică 3 miliarde de euro, şi încă pe atât din insolvenţe", a mai spus Gabriel Biriş. Impactul simțit pe consum În acest context, Biriş a susținut că ne putem aştepta la creşterea cotei unice la 16% din 2025 şi la majorarea TVA la 21% din 2026, iar impactul acestor două măsuri va fi simţit în special pe consum. Specialistul în fiscalitate echivalează impactul creşterii la TVA cu un punct procentual asupra consumului şi cu trei puncte procentuale la impozitul pe venit. Efectul se va simţi în special la oamenii cu venituri mici şi medii, însă mai puţin la cei cu venituri mari, apreciază acesta. De asemenea, el a adăugat că nu vede o problemă în privinţa implementării acestor măsuri, în condiţiile în care şi introducerea cotei unice de 16% s-a făcut printr-o ordonanţă de urgenţă în data pe 29 decembrie.

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Economie

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar. Consiliul Concurenței intenționează să finalizeze până în 2024 investigațiile din sectorul bancar, care vizează două cazuri majore, precum și investigațiile din domeniul energiei, unde se analizează posibile practici de blocare a concurenței. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a oferit detalii despre progresul acestor investigații. Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar Bogdan Chiriţoiu a dat detalii, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE). Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz "La anul trebuie, asta e intenţia, să terminăm investigaţiile pe bănci. Sunt două investigaţii pe bănci. Aş vrea să le terminăm pe amândouă deodată, dacă putem, adică undeva să evităm riscul în care dăm două mega-amenzi una după alta. Deci undeva să ţinem să le vedem ca un pachet, dacă ajungem la amenzi. E posibil să nu ajungem la amenzi. Una priveşte o posibilă înţelegere pentru stabilirea indicatorilor gen ROBOR. Aici vorbim de trezoreriile băncilor. Cealaltă vizează modul cum funcţionează biroul de scoring (biroul de credite), care e condus de bănci, în care suspiciunea este că prin faptul că sunt penalizaţi clienţii care fac multe interogări sau pentru care se fac multe interogări, deci care caută la mai multe bănci să ia credite, e descurajată migraţia clienţilor. Dacă lucrezi cu banca la care eşti e una, dar dacă tu încerci să mai întrebi şi la bănci concurente, atunci îţi scade scoringul, eşti văzut ca fiind mai riscant. Deci într-un fel eşti descurajat să te mulţi la o altă bancă, asta e suspiciunea". Investigații laborioase Chirițoiu a explicat că aceste investigaţii durează foarte mult din cauza volumului de date culese la bănci, care este mare şi nu sunt finalizate prelucrările de date, chiar dacă sunt făcute electronic. "Unele înţeleg că nu putem să le facem electronic, din păcate. Chat-urile le citim, nu le prelucrăm electronic, discuţiile dintre bancheri. Deci durează mult să prelucrăm datele, nu ne împotmolim la altceva", a precizat preşedintele autorităţii de concurenţă. Investigații în alte domenii Chirițoiu a afirmat că se aşteaptă ca anul viitor să fie finalizată investigaţia pe bănci, dar şi cea pe alimente, legată de unt, ulei etc. "Acolo ce am văzut sunt creşteri mari de preţuri în perioada de inflaţie. Suspiciunea este că unele companii au profitat de climatul ăsta general de inflaţie ca să crească prin înţelegeri preţurile. Vedem dacă le confirmăm", a mai spus Bogdan Chiriţoiu. Investigații în energie Preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că există investigaţii şi pe energie, pentru a vedea dacă firmele mari nu blochează concurenţa. "Acei mari, ce înseamnă distribuitori care au şi furnizori. Desigur, sunt companii separate, dar e o legătură totuşi, pentru că sunt acelaşi grup, furnizori şi distribuitori. Ne-am uitat în trecut dacă Electrica şi CEZ nu blochează migraţia clienţilor. Am terminat-o prin angajamente. Acum ne uităm şi avem o sesizare de la o companie care avea impresia că e blocată migraţia clienţilor spre ei. Acum avem altă companie, avem furnizori, care ne spun: domnule, noi nu primim date de la distribuţii, distribuitorii îşi avantajează proprii furnizori, care au acces mai bun la datele distribuitorilor şi atunci pot să factureze, au nişte avantaje în business. Noi, ăştia care suntem noi, da, vrem să intrăm, nu avem date de aceeaşi calitate. Asta investigăm în momentul de faţă.(...) E o investigaţie în lucru. Pentru mine cel puţin, vom vedea cum gândeşte echipa, nici să spui "n-am făcut un efort special să-l favorizez, pur şi simplu, aşa am moştenit. Sistemele noastre IT comunică pentru că eram cândva aceeaşi firmă şi e normal să comunice, pe când alţii vin din afară cu sistemele lor care nu se potrivesc în sistemele noastre", nu ştiu dacă asta e suficient. Eu mă aştept ca un dominant să facă un efort, să-şi acomodeze, să-şi trateze echidistant toţi clienţii. Furnizorul din propriul grup şi el e unul dintre clienţii lui. Aşteptarea mea este să-i trateze pe toţi la fel, să facă un efort, nu să fie doar pasivi, să aştepte să se dezvolte ceilalţi, şi să facă paşi în a arăta această deschidere către către companiile care vor să intre în piaţa asta de furnizare. Sesizarea aici a venit de la Hidroelectrica", a mai precizat şeful Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu.

SUA anchetează scurgerea de informații clasificate (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

SUA anchetează scurgerea de informații clasificate

SUA anchetează scurgerea de informații clasificate. Statele Unite ale Americii investighează scurgerea a două documente care conțin informații clasificate, dezvăluind planurile Israelului pentru un posibil atac împotriva Iranului. Presa americană a relatat sâmbătă această situație, subliniind îngrijorările legate de securitatea informațiilor. Ce conțineau documentele Potrivit New York Times, documentele conțin imagini din satelit care arată pregătirile militare ale Israelului pentru un posibil atac asupra Iranului. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Aceste pregătiri ar fi o reacție la lansarea a aproape 200 de rachete de către Republica Islamică împotriva Israelului, pe 1 octombrie. Documentele provin de la Agenția Națională de Informații Geospațiale și Agenția de Securitate Națională, ambele parte a Departamentului de Apărare al SUA. Clasificarea și difuzarea documentelor Documentele sunt clasificate ca "top secret" și au marcaje speciale care indică faptul că sunt destinate exclusiv aliaților din alianța "Cinci Ochi" (Five Eyes). Alianța FVEY include Statele Unite, Australia, Canada, Noua Zeelandă și Regatul Unit. Inițial, documentele au fost publicate pe Telegram, ceea ce a determinat o reacție rapidă a autorităților americane pentru a investiga scurgerea. SUA anchetează scurgerea de informații clasificate CNN a raportat că autoritățile americane investighează cine ar fi putut avea acces la aceste documente și cum au ajuns acestea în spațiul public. Se analizează posibilitatea ca documentele să fi fost piratate sau să fi fost filtrate în mod intenționat. Până în prezent, oficialii au confirmat autenticitatea documentelor, dar Departamentul Apărării al SUA nu a oferit comentarii suplimentare pe acest subiect. Scurgerea de informații Unul dintre documentele scurse poartă titlul "Israel: Forțele Aeriene continuă pregătirile pentru atacul asupra Iranului" și detaliază exerciții militare recente, care sugerează o pregătire pentru un eventual atac. Cel de-al doilea document descrie modificările în poziționarea rachetelor și armamentului de către Israel, în vederea unui răspuns la posibilele reacții ale Iranului. Această scurgere de informații a avut loc la doar câteva zile după ce Israelul l-a eliminat pe liderul grupării islamiste palestiniene Hamas, Yahya Sinwar, considerat strategul atacurilor din 7 octombrie 2023 împotriva Israelului. Incidentul adaugă tensiuni suplimentare în contextul deja delicat al relațiilor din Orientul Mijlociu și a dinamiciilor geopolitice regionale. Scurgerea acestor documente ridică semne de întrebare despre securitatea informațiilor clasificate în SUA și impactul pe care acestea le-ar putea avea asupra relațiilor internaționale și stabilității regionale.

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE. Renato Usatîi și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova boicotează Referendumul pentru Aderarea la Uniunea Europeană. Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE Candidatul Partidului "Partidul Nostru" la funcția de președinte al Republicii Moldova, Renato Usatîi, a decis să boicoteze referendumul organizat duminică pentru modificarea Constituției, care viza consfințirea aderării țării la Uniunea Europeană. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Anterior, și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) și fost procuror general, a refuzat să voteze la referendum. Deși și-a exprimat sprijinul pentru aspirațiile europene ale țării, acesta a subliniat că nu este de acord cu organizarea referendumului de către actuala guvernare. Mama lui Usatîi are altă părere Renato Usatîi a refuzat să voteze în cadrul referendumului, alegând să își exprime votul doar pentru scrutinul prezidențial. Cu toate acestea, mama sa, care l-a însoțit la secția de votare, a ales să participe atât la referendum, cât și la alegerile prezidențiale. "Astăzi am luat un singur buletin, aşa cum am şi spus, dar în acelaşi timp am făcut un apel la cetăţeni să facă aşa cum ştiu ei. Iată că mama a luat două buletine de vot. Eu consider că nu are dreptul nimeni să îşi asume decizia a sute de mii sau milioane de cetăţeni. Asta a fost decizia mea personală", a declarat Usatîi. Viziunea lui Renato Usatîi Întrebat despre perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Renato Usatîi a subliniat nevoia de a construi practici moderne și europene în interiorul țării. El a evidențiat provocările cu care se confruntă Republica Moldova, afirmând: "În situaţia şi starea în care se află astăzi Republica Moldova, cu părere de rău, nu poţi să stai nici măcar în anticamera Uniunii Europene. Trebuie să recunoaştem acest lucru şi avem de muncit foarte mult". Politica externă propusă de Renato Usatîi Renato Usatîi a declarat că, dacă ar ajunge președinte, ar promova o politică externă axată exclusiv pe interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi. În viziunea sa, prioritatea ar fi să consolideze interesele naționale și să îmbunătățească situația internă a țării.

Verile vor deveni insuportabile în România (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Mediu

Verile vor deveni insuportabile în România

Verile vor deveni insuportabile în România. Durata și frecvența valurilor de căldură din România au crescut semnificativ în ultimii ani, afectând tot mai multe regiuni. Până în 2040, temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe mari precum București și Craiova, potrivit raportului "Starea Climei - România 2024". Creșterea temperaturii globale Criza climatică globală a atins un punct critic, cu o creștere a temperaturii medii globale de 1,48 grade Celsius față de perioada preindustrială, conform datelor din 2023. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând o direcție alarmantă pentru climatul global și impactul său asupra ecosistemelor și societății. România resimte deja aceste schimbări, cu intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestor valuri au crescut, mai ales în sud-vestul și estul țării, unde prelungirile au depășit 25-30 de zile. Verile vor deveni insuportabile în România Pe lângă valurile de căldură, seceta a devenit o altă provocare majoră pentru România. Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având un impact devastator asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, afectând profund ecosistemele și producția agricolă. Intensificarea fenomenelor meteorologice extreme Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, au devenit mai frecvente în România. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, mai ales în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului sugerează o intensificare a acestor fenomene, cu efecte negative asupra agriculturii și infrastructurii. Insule de căldură urbană Procesul de urbanizare agravează efectele schimbărilor climatice, orașele devenind mai calde și mai uscate decât zonele rurale, un fenomen cunoscut sub numele de Insula de Căldură Urbană. Diferențele de temperatură dintre orașe și zonele rurale pot ajunge până la 7-8 grade Celsius. În acest context, până în 2040, valurile de căldură vor afecta semnificativ zonele urbane, iar adaptarea devine esențială prin politici urbane integrate și soluții bazate pe natură. Necesitatea reducerii emisiilor Raportul subliniază necesitatea anticipării schimbărilor climatice prin avertizare timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și la intensificarea secetelor în România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Tranziția energetică a României Politicile climatice devin tot mai importante în contextul schimbărilor climatice accelerate. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri pentru eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, însă lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei strategii integrate. Tranziția energetică a țării se bazează pe planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare, precum și pe electrificarea economiei. Ce cred oamenii Percepțiile publicului român față de schimbările climatice sunt mixte. Deși acestea sunt recunoscute ca fiind o problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, în timp ce preocupările economice rămân dominante. Raportul "Starea Climei - România 2024" prezintă date și proiecții climatice actualizate, analizează fenomenele meteorologice extreme și oferă o imagine clară asupra evoluției politicilor de climă, mediu și energie în România.

Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului. În imagine, ministrul de Externe de la Teheran (sursa: irna.ir)
Internațional

Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului

Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului. Iranul a respins orice implicare în atacul cu dronă care a vizat sâmbătă reședința privată a prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, din Cezareea, în centrul Israelului. Teheranul a acuzat autoritățile israeliene de "răspândire de falsuri" în legătură cu incidentul, susținând că acuzațiile sunt nefondate. Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului Ismail Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, a declarat că "regimul israelian a fost întemeiat pe minciuni" și că răspândirea de informații false este o practică obișnuită a liderilor israelieni. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Baghaei a subliniat că Iranul nu a avut nicio implicare în atacul asupra Cezareei, în urma căruia nicio persoană din familia lui Netanyahu nu a fost rănită. Netanyahu acuză Iranul de tentativă de asasinat Benjamin Netanyahu a acuzat Iranul pentru atac, susținând că "agenții Iranului" au încercat să-l asasineze pe el și pe soția sa. Premierul israelian a subliniat că acest atac nu va descuraja statul israelian în eforturile sale de a combate inamicii și de a asigura securitatea țării pe termen lung. Iranul pasează responsabilitatea către Hezbollah Misiunea permanentă a Iranului la ONU a negat, de asemenea, orice implicare în atac, susținând că responsabilitatea aparține grupării libaneze Hezbollah. Totuși, Hezbollah nu a revendicat oficial atacul asupra reședinței din Cezareea, ceea ce lasă deschise speculațiile despre autorii reali ai atacului. Reacția Israelului: Iranul „minte” Ministrul de externe al Israelului, Israel Katz, a declarat că Iranul „minte” în legătură cu implicarea sa în atacul asupra reședinței lui Netanyahu. Katz a criticat poziția Teheranului și a subliniat că Hezbollah, considerat „principalul proxy al Iranului”, acționează sub coordonarea directă a acestuia. Tensiuni în creștere, Iran și Israel Iranul, unul dintre principalii adversari ai Israelului, conduce „Axa Rezistenței”, o alianță antiisraeliană formată din grupări precum Hezbollah, Hamas, rebelii houthi din Yemen și milițiile irakiene. La 1 octombrie, Iranul a lansat rachete asupra teritoriului israelian, ca răspuns la asasinarea unor lideri Hezbollah și Hamas de către Israel. Poziția lui Trump Fostul președinte american Donald Trump a confirmat că a discutat telefonic cu Benjamin Netanyahu după atacul asupra reședinței acestuia. Deși nu a menționat detalii despre atac, Trump a subliniat că Israelul este „mai bine decât acum trei luni” datorită faptului că Netanyahu nu urmează sfaturile președintelui american Joe Biden. Trump a criticat administrația Biden, susținând că politicile sale în domeniul internațional nu sunt eficiente, și a afirmat că vicepreședinta Kamala Harris este chiar mai slab pregătită în acest domeniu.

Recompensa pentru informații despre blogul Rîbar (sursa: Facebook/Rewards for Justice)
Internațional

Recompensa pentru informații despre blogul Rîbar

Recompensa pentru informații despre blogul Rîbar. Autoritățile americane au anunțat o recompensă de 10 milioane de dolari pentru orice informație legată de blogul rus Rîbar, despre care Washingtonul afirmă că încearcă să destabilizeze Statele Unite în actualul context electoral. Recompensa pentru informații despre blogul Rîbar Într-un comunicat emis de programul Rewards for Justice, un program antiterorist care aparține de Departamentul de Stat, sunt menționate nouă persoane implicate în activitățile Rîbar. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Printre cei vizați se numără Mihail Zvinciuk, fondatorul blogului, cunoscut pentru legăturile sale cu armata rusă. Blogul Rîbar, care are peste 1,3 milioane de abonați pe Telegram, este cunoscut pentru informațiile legate de conflictul din Ucraina. Cu toate acestea, autoritățile americane afirmă că activitatea sa nu se limitează la acest subiect. Potrivit Rewards for Justice, Rîbar ar gestiona rețele sociale pentru canalele de propagandă #HOLDTHELINE și #STANDWTHTEXAS, care ar promova interesele politice ale guvernului rus pe teritoriul american. Acuzații de influență nefastă în SUA În același comunicat, autoritățile americane susțin că Rîbar ar desfășura acțiuni de „semănare a discordiei, provocare a diviziunilor sociale, alimentare a tensiunilor partizane și rasiale, precum și de încurajare a urii și violenței” în Statele Unite. Aceste acuzații subliniază preocupările Washingtonului legate de influența străină în contextul electoral american.

Tentativă de asasinat asupra premierului Netanyahu (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Tentativă de asasinat asupra premierului Netanyahu

Tentativă de asasinat asupra premierului Netanyahu. Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a acuzat Hezbollah, aliat al Iranului, de o tentativă de asasinat îndreptată împotriva sa și a soției sale, după ce sâmbătă o dronă a vizat reședința sa privată din Cezareea, în centrul Israelului. Netanyahu a avertizat că cei responsabili „vor plăti un preț ridicat” pentru atac. Tentativă de asasinat asupra premierului Netanyahu Într-un comunicat transmis în limba engleză, Netanyahu a calificat atacul drept „o eroare regretabilă” din partea Hezbollah. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz El a adresat un mesaj direct Iranului și aliaților săi, avertizând că „orice încercare de a le face rău cetățenilor Israelului va fi întâmpinată cu represalii severe”. Obiectivele Israelului Netanyahu a subliniat determinarea Israelului de a-și atinge toate obiectivele în cadrul conflictului și de a modifica situația de securitate din regiune pe termen lung. Potrivit acestuia, războiul actual va avea un impact semnificativ asupra stabilității regiunii pentru generațiile viitoare. Atacurile din nordul Israelului Sâmbătă, nordul Israelului a fost lovit de cel puțin 115 proiectile lansate din Liban, iar sirenele de alarmă au răsunat în mai multe orașe. Mișcarea islamistă libaneză a revendicat atacurile asupra orașelor Haifa și Safed. Un civil și-a pierdut viața după ce fragmente dintr-o rachetă au căzut asupra mașinii sale în apropiere de Acra. În replică, Israelul a lansat două atacuri asupra sudului Beirutului, unde se află bastionul Hezbollah. Conform surselor de securitate, armata israeliană a lovit o ascunzătoare de arme și un centru de comandă al mișcării libaneze. Reacția autorităților israeliene Ministrul israelian al afacerilor externe, Israel Katz, a condamnat atacul asupra premierului Netanyahu, subliniind că acesta „dezvăluie adevărata față a Iranului și a axei răului pe care o conduce”. Atacul cu dronă asupra reședinței premierului a fost confirmat de biroul acestuia, precum și de armata israeliană, care a precizat că drona provenea din Liban. Concomitent, patru persoane au fost ucise într-un atac israelian asupra unei localități din estul Libanului, printre victime numărându-se și primarul unui sat din zonă, conform agenției oficiale ANI. Situația rămâne tensionată, iar represaliile continuă între cele două părți.

Șeful E.ON România nu susține plafonarea (sursa: Facebook/e.on)
Eveniment

Șeful E.ON România nu susține plafonarea

Șeful E.ON România nu susține plafonarea. Volker Raffel, CEO al E.ON România, a declarat sâmbătă că nu susține continuarea plafonării prețurilor la energie, subliniind că decizia privind evoluția prețurilor după eliminarea acestui plafon este una politică. Șeful E.ON România nu susține plafonarea Raffael a accentuat importanța ca statul să ofere sprijin doar clienților vulnerabili în contextul liberalizării pieței de energie. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Volker Raffel a declarat, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi ACUE: "Este o decizie politică care trebuie să urmeze, legată de ce se întâmplă cu plafonul. Noi ştim că avem şi clienţi care au greutăţi şi aceşti clienţi vulnerabili trebuie să fie sprijiniţi de stat. Asta este o politică socială şi trebuie să fie clar şi ce face Guvernul să sprijine şi vulnerabilii în viitor. Nu este treaba unui jucător sau a unei companii private să dea o politică socială, dar este sarcina statului. Din punctul nostru de vedere, dacă statul a intervenit în trecut, în momentul crizei naţionale sau internaţionale, continentale, să zicem, în acel moment a existat o justificare să se intervină cumva, dar în momentul de faţă nu mai există o justificare legală să intervii. Înseamnă, din punctul nostru de vedere, că un sprijin al statului trebuie să fi dat direct de stat la clienţi. Nu suntem de acord să continue plafonarea. (...) În momentul de faţă preţurile sunt plafonate până în martie. Dacă nu se întâmplă nimic, nu mai sunt plafonate începând cu aprilie. Dacă statul vrea să intervină din nou, este o decizie politică care nu este negociată cu noi, dar sperăm să fie luată în timp util, pentru că în momentul de faţă vedem o lipsă de predictibilitate legată de se întâmplă în piaţă. Nu este o problemă doar pentru noi, ci şi pentru clienţii noştri." Sprijin direcționat către clienții vulnerabili Volker Raffael a subliniat că nu este necesară o plafonare generalizată a prețurilor la energie, ci un sprijin social direcționat exclusiv către clienții vulnerabili. De asemenea, directorul E.ON a menționat că, în prezent, compania nu cunoaște prețul care va fi aplicat clienților începând din aprilie 2025, din cauza faptului că piața angro nu este încă pe deplin funcțională. "Şi atragem atenţia asupra faptului că nu sunt suficiente cantităţi ofertate pe piaţa angro. Şi de aceea am comunicat noi, E.ON, clienţilor noştri, şi am văzut că şi alţii au făcut acest lucru, că preţul încă nu este clar şi va fi comunicat atunci când va fi clar. (...) El depinde de preţul energiei electrice pe care o cumpărăm de la producătorii din România sau din piaţă şi, cum nu ştim preţul, în momentul de faţă, la care vom fi capabili să cumpărăm, nu pot să zic care va fi preţul final în viitor", a precizat Volker Raffel. Cantități insuficiente de energie Raffael a adăugat că pe piaţă nu sunt cantităţi suficiente de energie pentru a acoperi necesarul şi de aceea furnizorii propun statului o măsură intermediară, pentru a avea lichiditate pe piaţa de electricitate, la fel la gaze naturale. "În trecut a existat aşa ceva, un Gas Release Program se cheamă, care nu reglează preţul, dar obligă producătorii să ofere cantităţi în mod periodic şi întotdeauna să fie ceva disponibil pentru cei care cer. Şi propunem aceeaşi abordare şi pe piaţa de energie electrică. Nu vrem să ştim preţul, nu vrem ca statul să stabilească un preţ, dar vrem să ştim că şi în viitor vor fi disponibile cantităţi. (...) Până până acum producătorii nu au ieşit cu cantităţi, să le spun, semnificative de energie. Este o problemă şi aici mă refer la marii furnizori. Noi, dacă noi nu găsim energie electrică şi nu ştim preţul energiei, nu putem să oferim un preţ predictibil pentru clienţi", a punctat oficialul E.ON

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia. Pe 20 octombrie 2024, odată cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc și referendumul republican constituțional. Prezența la vot poate fi urmărită în timp real AICI. Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia Cetățenii vor fi invitați să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Referendumul reprezintă un pas important pentru stabilirea direcției strategice a țării. Modificările propuse ale Constituției Proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova, adoptat de Parlament pe 16 mai 2024, prevede introducerea a două alineate noi care reafirmă identitatea europeană a țării și caracterul ireversibil al integrării europene. Aceste modificări propun și includerea unui nou titlu în Constituție, „Integrarea în Uniunea Europeană”, care va stabili obiectivul strategic al Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Astfel, se prevede că aderarea la tratatele Uniunii Europene și la actele de revizuire ale acestora va fi realizată prin legi organice adoptate de Parlament. De asemenea, prevederile tratatelor și actele juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor avea prioritate față de legislația internă, în conformitate cu actul de aderare. Inițiativa organizării referendumului Referendumul constituțional este inițiat la propunerea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Inițiativa de revizuire a Constituției a fost susținută de 46 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a primit avizul Curții Constituționale pe 16 aprilie 2024. Această propunere a fost făcută publică de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, fiind un pas important în procesul de integrare europeană al țării, după decizia Consiliului European din decembrie 2023 de a începe negocierile de aderare. Participanți și poziții în cadrul referendumului La referendumul pentru modificarea Constituției s-au înregistrat 15 participanți: 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, două partide se opun modificării (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Renaștere”). Totodată, un partid a fost exclus din cursa electorală pentru încălcarea normelor de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul, îndemnând cetățenii să nu participe. Susținătorii integrării europene Opțiunea „DA” pentru modificarea Constituției este susținută de mai multe partide și mișcări politice, printre care Partidul Verde Ecologist, Mișcarea „Respect Moldova”, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral „Împreună”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul „Democrația Acasă”, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „NOI”, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, Partidul Social Democrat European și Partidul „Voința Poporului”. Condițiile de validare a referendumului Pentru ca referendumul să fie valid, este necesară participarea a cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale (2,7 milioane de alegători). Acest scrutin va reprezenta un moment esențial pentru viitorul parcurs european al Republicii Moldova, oferind cetățenilor posibilitatea de a decide direcția de dezvoltare a țării.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024 (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024. Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale, marcând cel de-al cincilea scrutin de acest tip de la declararea independenței. Acest eveniment este esențial pentru viitorul politic al țării, având în vedere atribuțiile semnificative ale președintelui în cadrul statului. Candidați și condiții de eligibilitate Funcția de președinte al Republicii Moldova este deschisă oricărui cetățean cu drept de vot care a împlinit 40 de ani, a locuit în țară timp de cel puțin 10 ani, cunoaște limba română și deține studii superioare. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Candidații pot fi propuși de partide politice, blocuri electorale sau grupuri de inițiativă ale cetățenilor. Pentru ca scrutinul să fie validat, la vot trebuie să participe cel puțin o treime din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Candidatul care obține majoritatea voturilor valabile este declarat ales. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur, între primii doi candidați, la două săptămâni după primul tur. Atribuțiile președintelui Conform Constituției, președintele Republicii Moldova are un rol esențial în garantarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării. El emite decrete, are inițiativă legislativă și poate propune proiecte de lege Parlamentului. De asemenea, președintele are un rol central în politica externă, semnând tratate internaționale și reprezentând Republica Moldova la nivel global. În domeniul securității, președintele este comandantul suprem al forțelor armate și răspunde pentru starea securității naționale. Pe plan intern, el colaborează cu Parlamentul, Guvernul și sistemul judiciar pentru a asigura stabilitatea statului. Istoria alegerilor prezidențiale în Republica Moldova De la declararea independenței în 1991, Republica Moldova a trecut prin mai multe modificări în ceea ce privește modalitatea de alegere a președintelui. În perioada 1991-2000, președintele era ales prin vot direct. Însă, în urma unei reforme constituționale din 2000, Parlamentul a preluat responsabilitatea alegerii președintelui. Abia în 2016, printr-o decizie a Curții Constituționale, s-a revenit la votul direct, permițând cetățenilor să aleagă președintele. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024 Alegerile din 2024 sunt primele care introduc votul prin corespondență pentru cetățenii moldoveni aflați în anumite state precum SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. Aceștia trebuie să se înregistreze pentru a putea vota prin corespondență. Din cele 13 grupuri de inițiativă care au colectat semnături pentru susținerea candidaților, 11 au fost înregistrate oficial de Comisia Electorală Centrală. Candidați la alegerile din 2024 Printre cei 11 candidați se numără: - Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova), cunoscut pentru cariera sa juridică și pentru funcția de Procuror General. - Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), actualul președinte, care candidează pentru un al doilea mandat. - Renato Usatîi (Partidul Nostru), fost primar al municipiului Bălți și candidat la alegerile din 2020. - Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), fost prim-ministru al Republicii Moldova. - Irina Vlah (candidat independent), cu o carieră semnificativă ca Guvernatoare a UTA Găgăuzia. - Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), fost prim-ministru. - Andrei Năstase (candidat independent), avocat și fost ministru de Interne. - Octavian Țîcu (Blocul electoral "Împreună"), doctor în istorie și fost parlamentar. - Victoria Furtună (candidat independent), juristă și activistă. - Tudor Ulianovschi (candidat independent), diplomat și fost ministru de Externe. - Natalia Morari (candidat independent), sociolog și jurnalistă cu o carieră remarcabilă în domeniul mass-media. Importanța scrutinului din 2024 Alegerile prezidențiale din 2024 sunt de o importanță majoră pentru Republica Moldova, întrucât vor determina direcția politică a țării în următorii patru ani. Contextul internațional și dorința de apropiere de Uniunea Europeană, dar și provocările interne legate de stabilitatea politică și economică, vor influența semnificativ opțiunile electoratului. Aceste alegeri reprezintă o ocazie pentru cetățenii moldoveni de a-și exprima voința și de a contribui la definirea viitorului țării.

Nicolae Ciucă, despre colaborarea cu PSD (sursa: Facebook/Cornel Putan)
Politică

Nicolae Ciucă, despre colaborarea cu PSD

Nicolae Ciucă, despre colaborarea cu PSD. Nicolae Ciucă, președintele PNL, a declarat că partidul său nu va mai intra niciodată într-o coaliție cu PSD. Nicolae Ciucă, despre colaborarea cu PSD Ciucă a subliniat că decizia sa se bazează pe faptul că PSD prioritizează "politicianismul și îndeplinirea unui obiectiv electoral", fără a lua în considerare alte aspecte. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist "Eu personal nu voi mai face niciodată o coaliţie cu PSD pentru că am intrat în politică cu sufletul deschis că putem să facem lucruri şi am acordat credit, inclusiv PSD, trecând peste toate cele despre care ne aducem aminte, ce s-a întâmplat şi ce au făcut de-a lungul timpului", spune Ciucă într-un mesaj video postat, sâmbătă, pe pagina sa de Facebok. "Am pus umărul să facem ce aveam de făcut pentru ţară, pentru că erau momente şi încă sunt momente deosebit de dificile", a adăugat acesta. Ciucă punctează că nu va mai exista relaţie de colaborare cu PSD. "Dar, atunci când nu mai ţii cont de nimic altceva decât de politicianism şi de îndeplinirea unui obiectiv electoral, pentru mine PSD, într-o relatie de colaborare viitoare, nu mai există", mai spune liderul liberalilor.

Mitingul AUR de la Bistrița, neautorizat (sursa: Facebook/Claudiu Târziu)
Eveniment

Mitingul AUR de la Bistrița, neautorizat

Mitingul AUR de la Bistrița, neautorizat. Câteva mii de membri și susținători ai AUR s-au adunat sâmbătă după-amiază la Bistrița, la îndemnul liderului George Simion, pentru a protesta împotriva deciziei Biroului Electoral de Circumscripție nr.6 Bistrița-Năsăud de a respinge listele de candidați ale filialei județene pentru alegerile parlamentare. Mitingul AUR de la Bistrița, neautorizat Protestatarii au ajuns la Bistrița din întreaga țară, folosind autocare, microbuze și autoturisme, ocupând zona din fața clădirii Instituției Prefectului și a Biroului Electoral. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Deși manifestația nu a fost autorizată, aceasta a atras o prezență numeroasă de susținători ai partidului. Simion acuză influențe politice George Simion, însoțit de alți membri ai conducerii AUR, a acuzat implicarea președintelui PSD Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, în decizia de respingere a candidaturilor AUR la alegerile parlamentare la nivel județean. Simion a declarat: „Nimeni nu ne oprește în cursa noastră pentru dreptate, nimeni nu ne oprește în cursa pentru Cotroceni. Nu acceptăm felul în care, într-o conspirație județeană, judecătorii sunt mână în mână cu reprezentanții partidelor politice.” Claudiu Târziu: "Un precedent periculos" Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a criticat decizia Biroului Electoral, descriind-o ca fiind „un precedent extrem de periculos” și subliniind că cei responsabili ar trebui să răspundă după alegeri. „Este un mesaj politic care ne-a fost dat, într-un moment extrem de critic... un partid parlamentar este scos din cursa pentru Parlamentul României. Așa ceva nu este admisibil sub niciun motiv,” a declarat Târziu. Contestația depusă în Instanță George Simion a anunțat că AUR a depus contestație în instanță împotriva deciziei Biroului Electoral, iar prima înfățișare este programată pentru luni, 21 octombrie. „Sperăm ca prietenii domnului Radu Moldovan din judecătorie să nu mai asculte de sfaturile lui Radu Moldovan,” a afirmat Simion. Marșul și scandările protestatarilor După mitingul din fața instituțiilor locale, protestatarii AUR au organizat un marș prin municipiul Bistrița, oprindu-se în fața sediului PSD și a Palatului Administrativ, scandând lozinci precum „PSD și PNL, aceeași mizerie” și „Jos mafia, sus patria”. Manifestanții au cerut libertate și alegeri corecte, exprimându-și nemulțumirea față de actuala situație politică. Nu au fost incidente majore Protestul s-a încheiat în jurul orei 15:30, fără a fi înregistrate incidente majore. Evenimentul a atras atenția asupra tensiunilor politice din Bistrița-Năsăud și a reacțiilor AUR față de decizia Biroului Electoral, pe fondul contestațiilor și procesului iminent.

Datoriile statului către furnizorii de energie (sursa: profit.ro)
Economie

Datoriile statului către furnizorii de energie

Datoriile statului către furnizorii de energie. Datoriile statului român către furnizorii de energie electrică, generate de aplicarea schemei de plafonare a prețurilor la energie, se ridică la aproximativ un miliard de euro pentru anul 2024. Datoriile statului către furnizorii de energie Această estimare a fost făcută de Daniela Dărăban, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Totuși, suma nu a fost confirmată oficial de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). "Membrii ACUE acoperă 50% şi ceva din piaţa de energie electrică, 90% şi un pic din piaţa de gaze naturale", a explicat Daniela Dărăban. "Din estimările noastre, pe energie electrică este de fapt şi de drept problema pe 2024, când încă s-a facturat pentru cele două plafoane. Credem, din estimările noastre, că suntem undeva la un miliard de euro datorie pentru 2024. Dar, din nefericire, suma nu este confirmată de ANRE, pentru că în cursul anului 2024 ANRE şi-a schimbat viziunea vizavi de modul în care se depun documentaţiile pe platformele de decontare, schimbare care a generat foarte multe întârzieri, corecţii în ghidul de depunere. Ultimele corecţii au apărut undeva în luna august 2024 şi în momentul de faţă probabil că furnizorii sunt în faza în care ori se clarifică, ori au început să încarce date. Dar acesta este motivul întârzierii", a adăugat Daniela Dărăban. Sume restante pentru gazele naturale În 2023 și 2024, facturarea gazelor naturale a fost realizată în mare parte sub plafon, iar încă mai există sume considerabile de recuperat din regularizări, estimate la aproximativ 300 de milioane de lei. Daniela Dărăban a avertizat că o eventuală continuare a schemei de plafonare a prețurilor ar putea genera un efect în lanț asupra întregii piețe. Aceasta a subliniat că furnizorii se confruntă cu dificultăți financiare în susținerea acestor scheme prin împrumuturi, iar capacitatea lor de a gestiona această situație este incertă. "Există şi acest risc administrativ, cu reveniri peste decizii. Anul trecut, ANRE a acceptat într-un fel, acum revizuieşte. Să ştiţi că toate aceste costuri, de riscuri de reglementare şi riscuri administrative în orice afacere sunt cuantificabile. Ele reprezintă un risc care poate, la un moment dat, să ducă la o decizie a unui business, să zică: domnule, chiar nu mai vreau să-mi desfăşor activitatea în aceste condiţii. După care, pe tot lanţul... Deci până la urmă clientul va suferi, pentru că nu va exista competiţie la ofertele către clientul final", a punctat Dărăban.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră