vineri 30 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7785 articole
Ramona Emilian

Internațional

Criză politică fără sfârșit în Franța: premierul Sébastien Lecornu demisionează după mai puțin de o lună în funcție

Criză politică în Franța, premierul demisionează. Premierul francez Sébastien Lecornu și-a prezentat luni demisia, iar președintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunțat Palatul Élysée. Criză politică în Franța, premierul demisionează Numit în funcție pe 9 septembrie, Lecornu urma să-și prezinte marți declarația de politică generală în Parlament, însă demisia sa neașteptată adâncește criza politică din Franța, aflată deja într-o perioadă de instabilitate accentuată. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Sébastien Lecornu, considerat un aliat apropiat al președintelui Emmanuel Macron, a fost desemnat premier în urma mai multor săptămâni de consultări cu partidele din întreg spectrul politic. Duminică, el își anunțase componența guvernului, care urma să se reunească luni după-amiază pentru prima ședință. Totuși, noul cabinet a stârnit controverse din toate părțile: opoziția l-a acuzat că este „prea de dreapta”, în timp ce o parte dintre aliați l-au considerat „insuficient de ferm”. Criticile au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea executivului, într-un moment în care Franța se confruntă cu un Parlament extrem de fragmentat. „Domnul Sébastien Lecornu a înmânat demisia guvernului său președintelui Republicii, care a acceptat-o”, a transmis Palatul Élysée într-un comunicat oficial. Lecornu: „Nu erau întrunite condițiile pentru a guverna” Într-o declarație făcută în curtea Palatului Matignon, Lecornu a explicat că a demisionat pentru că „nu erau întrunite condițiile” pentru a conduce guvernul. „Eram pregătit pentru compromis, dar fiecare partid vrea să se adopte întregul său program. Toate formațiunile politice se comportă ca și cum ar avea majoritate în Parlament”, a spus el. Demisia vine la mai puțin de o lună după numirea sa, ceea ce face din Lecornu al cincilea premier al lui Macron în ultimii doi ani. O Franță fără majoritate stabilă De la realegerea lui Emmanuel Macron în 2022, politica franceză se confruntă cu o instabilitate cronică. Niciun partid nu deține majoritatea parlamentară, iar decizia președintelui de a convoca alegeri anticipate anul trecut a amplificat fragmentarea. Parlamentul rezultat este și mai divizat, iar dificultatea formării unei coaliții stabile a transformat fiecare nou guvern într-un test de supraviețuire politică. Reacții în lanț: cereri de dizolvare și atacuri la Macron Demisia lui Lecornu a declanșat o avalanșă de reacții din partea opoziției. Liderul extremei drepte, Jordan Bardella (RN), a cerut dizolvarea imediată a Parlamentului: „Macron trebuie să aleagă: dizolvă sau demisionează, și repede!”. Marine Le Pen a mers mai departe, afirmând că „gluma a ajuns la final, iar farsa a mers prea departe”. Și Republicanii au reacționat prompt. Eurodeputatul François-Xavier Bellamy a spus că partidul său „nu se teme de o dizolvare”, iar primarul din Cannes, David Lisnard, a cerut chiar demisia președintelui Macron, considerându-l „principalul responsabil pentru criza actuală”. Critici și din interiorul stângii franceze Parlamentarul socialist Arthur Delaporte a scris pe platforma X că „demisia era inevitabilă”, subliniind că „macronismul aruncă din nou țara în haos”. De asemenea, ministra mediului din guvernul demisionar, Agnès Pannier-Runacher, a declarat că „disperarea vine din acest circ în care toată lumea joacă un rol, dar nimeni nu își asumă responsabilitatea”. Ea a avertizat că Franța nu poate avansa „fără a implica Stânga” și fără „semnale clare de unitate națională”. Jean-Luc Mélenchon cere destituirea președintelui Macron Liderul partidului Franța Nesupusă, Jean-Luc Mélenchon, a cerut „luarea în considerare imediată a moțiunii semnate de 104 parlamentari pentru destituirea lui Emmanuel Macron”. Mélenchon a afirmat că președintele „a eșuat în misiunea de a garanta stabilitatea și buna guvernare a Republicii”. Analiști: „Franța discută mai mult despre persoane decât despre soluții” Fostul economist-șef al FMI, Olivier Blanchard, a comentat că este „greu de înțeles ce a fost în mintea lui Macron și Lecornu când au prezentat aproape același guvern, cu figuri profund nepopulare”. El a remarcat că „dezbaterea publică franceză pare captivă într-o discuție despre persoane, nu despre probleme”. O nouă etapă a crizei politice franceze Demisia lui Sébastien Lecornu, la doar câteva săptămâni de la numire, deschide un nou capitol de incertitudine politică în Franța. Cu un Parlament divizat și o opoziție tot mai vocală, președintele Macron se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din al doilea său mandat. O eventuală dizolvare a Adunării Naționale sau o remaniere rapidă ar putea fi următoarele mișcări ale Palatului Élysée — însă ambele variante riscă să prelungească impasul politic al unei Franțe aflate în plină turbulență.

Criză politică fără sfârșit în Franța: premierul Sébastien Lecornu demisionează după mai puțin de o lună în funcție
Președintele Nicușor Dan și-a anunțat echipa de consilieri. Decretele de numire, semnate
Eveniment

Președintele Nicușor Dan și-a anunțat echipa de consilieri. Decretele de numire, semnate

Președintele și-a anunțat echipa de consilieri. Președintele Nicușor Dan a semnat luni decretele prin care își definitivează echipa de la Administrația Prezidențială, cu numiri ce intră în vigoare la 6 octombrie 2025 și 1 noiembrie 2025. Președintele și-a anunțat echipa de consilieri Printre consilierii prezidențiali și de stat se regăsesc Marius-Gabriel Lazurca, Alexandru Ciurea, Ludovic Orban, Doinița-Diana Iancu, Valentin Naumescu și Andreea-Mihaela Miu, alături de consilierii onorifici Andrei-Nicolae Popovici și Eugen Tomac. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Noile numiri acoperă ariile-juridic, politică externă, comunicare, patrimoniu și logistică, consolidând capacitatea Administrației de coordonare instituțională și reprezentare. Marius-Gabriel Lazurca Diplomat de carieră, fost ambasador al României la Sfântul Scaun, Republica Moldova, Ungaria și în Statele Unite Mexicane (acreditări extinse în America Centrală). Doctor în istorie-antropologie la Sorbona, fost cadru universitar la UVT. A fost rechemat de la post pe 15 septembrie 2025. Autor de volume și studii în română, franceză și engleză. Alexandru Ciurea Alexandru Ciurea este de profesie jurist, fost consilier general la CGMB (2016–2017), deputat USR (oct.–dec. 2020, supleant), apoi consilier juridic al primarului Capitalei (din 2021). A figurat în Baroul București (intrare 2011; drept de exercitare încetat în 2021 pentru incompatibilitate). Ludovic Orban Fost premier (2019–2020), ex-ministru al Transporturilor (2007–2008), fost viceprimar al Bucureștiului și deputat în două mandate. Fondatorul Forța Dreptei. A fost susținător al lui Nicușor Dan în campaniile locale (2020) și prezidențiale (2025). A renunțat în 2016 la candidatura la Primăria Capitalei; achitat definitiv în dosarul penal din acel an. Doinița-Diana Iancu Jurnalistă de formație (Cotidianul, România liberă, Realitatea.net, Antena 3). Experiență în comunicare la Guvern și la Primăria Capitalei, unde a gestionat comunicarea primarului Nicușor Dan. Cosmin-Alexandru Soare-Filatov Avocat, a sprijinit proiecte civice și constituționale. Va coordona agenda de constituționalitate. Valentin Naumescu Profesor de relații internaționale la UBB, președinte ICDE și director EUXGLOB. Parcurs diplomatic: secretar de stat pentru diplomație publică, consul general al României la Toronto. Membru CNATDCU din 2020. Autor și comentator de politică externă. Andreea-Mihaela Miu Va conduce Secretariatul General al Administrației Prezidențiale. Numirea este făcută începând cu 1 noiembrie 2025. Ana-Maria Geană A lucrat cu Nicușor Dan din perioada Primăriei Capitalei. Are experiență în Cancelaria premierului (2021–2023) și în administrația centrală. Licență în științe politice; master în relații internaționale și studii europene. Nicoleta-Ramona Dinu Fost senator USR (2016–2020), specialistă în politici economice și turism. Din 2021: consilier personal al primarului general și apoi director executiv la PMB, cu rol în reorganizarea companiilor municipale. Profesor universitar dr. la Universitatea Ovidius. Ștefania-Georgiana Simion Avocat, fost consilier la Primăria Capitalei, fost director al Administrației Parcului Natural Văcărești. Implicare civică: Alburnus Maior, Mining Watch, Salvați Bucureștiul. Ștefan-Iulian Dragomirescu Va gestiona administrarea patrimoniului și logistica în cadrul Secretariatului General al Administrației Prezidențiale. Diana Pungă Administrator public al Municipiului București (2021–2024); coordonare pe cultură, comunicare, resurse umane și instituții subordonate PMB. Experiență anterioară în echipa parlamentară a lui Nicușor Dan. Cristian Roșu Cristian Roșu va fi responsabil de relații publice la Administrația Prezidențială. Raluca-Roxana Butnaru Raluca-Roxana Butnaru a fost numită consilier de stat la Cancelaria Ordinelor.â Va activa începând cu 1 noiembrie 2025. Andrei-Nicolae Popovici Andrei-Nicolae Popovici este un cunoscut executive, cu peste 20 de ani de experiență în telecom, banking și consultanță. CEO Orange România Communications (2021–2024), roluri de top management la Telekom România. Experiență în M&A și transformare operațională. Studii: informatică la TU Darmstadt, doctorat la ETH Zürich. Eugen Tomac Om politic și europarlamentar (Renew Europe), fost președinte PMP, cu experiență în domeniul românilor de pretutindeni și politică externă. Parcurs: deputat (Diaspora; București), consilier de stat la Președinție (2012), secretar de stat DPRP. Distincții culturale și ecleziastice; implicare în proiecte euro-atlantice.

Peste 100.000 de componente occidentale în dronele și rachetele rusești care au lovit Ucraina
Internațional

Peste 100.000 de componente occidentale în dronele și rachetele rusești care au lovit Ucraina

Componente occidentale identificate în rachetele rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni utilizarea de echipamente și componente produse de companii străine în sistemele de arme folosite de Rusia pentru atacurile aeriene recente asupra Ucrainei. Componente occidentale identificate în rachetele rusești Zelenski a afirmat că, în noaptea de 5 octombrie, Rusia a folosit 549 de sisteme de arme care conțineau 102.785 de componente fabricate în străinătate. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Președintele ucrainean a acuzat nouă țări că nu fac suficient pentru a opri fluxurile de aprovizionare care permit Moscovei să-și mențină capacitatea militară: Acestea sunt: SUA, China, Taiwan, Regatul Unit, Germania, Elveția, Japonia, Coreea de Sud și Olanda. Tehnologie occidentală în rachetele Iskander și Kinjal Potrivit lui Zelenski, rachetele balistice rusești Iskander și Kinjal utilizează tehnologii importate din Statele Unite, inclusiv microprocesoare și convertoare analog-digitale. De asemenea, micro-controlerele folosite la drone provin din Elveția, iar micro-ordinatoarele de control al zborului sunt fabricate în Regatul Unit. „Companii din aceste țări furnizează componente informatice și electronice esențiale pentru funcționarea dronelor și rachetelor”, a subliniat liderul ucrainean. Ucraina cere acțiuni concrete împotriva exporturilor sensibile Zelenski a anunțat că a transmis partenerilor occidentali propuneri menite să blocheze lanțurile de aprovizionare care alimentează industria de armament a Rusiei. „Partenerii noștri dețin deja date detaliate despre ce companie și ce produs trebuie vizat și cum să reacționeze”, a precizat președintele. Apelul vine în contextul eforturilor Ucrainei de a limita evaziunea sancțiunilor internaționale, prin care Rusia continuă să obțină piese de înaltă tehnologie. Val de atacuri asupra Ucrainei: sute de drone și rachete În paralel, Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene nocturne, vizând în special infrastructura energetică a Ucrainei. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Moscova a folosit aproape 500 de drone și peste 50 de rachete. Aceste lovituri au provocat întreruperi masive de curent și victime civile în mai multe regiuni. Liov și Zaporojie, printre cele mai afectate orașe La Liov (Lviv), regiune din vestul Ucrainei care fusese până acum relativ ferită de bombardamente, patru persoane au murit în cel mai grav atac din zonă de la începutul invaziei ruse, potrivit guvernatorului Maksîm Kozîțkîi. La Zaporojie, o persoană a fost ucisă și alte zece au fost rănite, conform autorităților locale. Atacurile au avut loc în contextul intensificării ofensivei aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, menită să provoace penurii și haos în sistemul civil înaintea iernii.

Rusia, ferfenițită din nou de dronele ucrainene: au explodat o fabrică de explozibili și un terminal petrolier
Internațional

Rusia, ferfenițită din nou de dronele ucrainene: au explodat o fabrică de explozibili și un terminal petrolier

Atac masiv cu drone asupra Rusiei. O fabrică de explozibili din Rusia și un terminal petrolier din orașul Feodosia, în Crimeea ocupată, au fost vizate în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina. Atac masiv cu drone asupra Rusiei Potrivit Statului Major ucrainean, una dintre țintele atacului a fost o fabrică de explozibili situată în regiunea rusă Nijni Novgorod, la est de Moscova. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Uzina produce muniție pentru artilerie, bombe aeriene și alte tipuri de armament folosite de armata rusă. Sursele ucrainene afirmă că atacul cu drone a provocat mai multe deflagrații puternice, însă amploarea pagubelor nu este clară deocamdată. Terminal petrolier din Feodosia, incendiat în urma atacului Cea de-a doua țintă principală a fost un terminal petrolier din orașul Feodosia, din peninsula Crimeea, utilizat pentru transportul produselor petroliere din Rusia către regiune. Terminalul este folosit pentru descărcarea combustibilului provenit din vagoane, camioane cisternă și nave. Potrivit Statului Major ucrainean, atacul a declanșat un incendiu masiv, iar în Crimeea ar fi fost lovit și un depozit de muniții. Moscova susține că a doborât peste 250 de drone În replică, autoritățile ruse au anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat în noaptea de duminică spre luni nu mai puțin de 251 de drone ucrainene deasupra teritoriului Rusiei, Mării Negre și zonelor ucrainene aflate sub control rusesc. Deocamdată, Kremlinul nu a comentat oficial informațiile privind incendiul din Feodosia sau pagubele de la fabrica de explozibili. Criză de combustibil în Crimeea: raționalizarea benzinei Ca urmare a atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice, autoritățile din Crimeea au decis, săptămâna trecută, reducerea rației de benzină de la 30 la 20 de litri per autoturism. Măsura vine în contextul unei crize de combustibil accentuate, cauzată de deteriorarea lanțurilor de aprovizionare și de distrugerea parțială a rafinăriilor rusești. Ucraina lovește constant infrastructura energetică a Rusiei În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și depozitelor petroliere din Rusia. Aceste lovituri au determinat reducerea producției rafinăriilor ruse și au contribuit la creșterea prețurilor la combustibil pe piața internă rusă. Analizele internaționale arată că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie de slăbire economică a Rusiei prin perturbarea lanțurilor logistice de alimentare ale armatei.

Toamna blândă revine de pe 10 octombrie: temperaturi de 20 de grade, fără ploi
Eveniment

Toamna blândă revine de pe 10 octombrie: temperaturi de 20 de grade, fără ploi

Vremea se încălzește, ploile dispar treptat. Vremea va deveni mai blândă către finalul acestei săptămâni, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Temperaturile maxime vor urca până la 18–20 de grade Celsius în majoritatea regiunilor țării, însă primele zile ale intervalului vor fi marcate de ploi, local însemnate cantitativ. Vremea se încălzește, ploile dispar treptat În Banat, valorile diurne vor urca treptat de la 14 grade (6 octombrie) până la 20 de grade (10 octombrie). Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Ulterior, temperaturile maxime vor scădea spre 16 grade, nivel care se va menține până la finalul perioadei. Pe timpul nopții, minimele vor fi cuprinse între 6 și 8 grade în prima săptămână, coborând spre 5 grade după 13 octombrie. Ploile vor fi mai frecvente în primele zile și între 10–12 octombrie, dar și spre finalul intervalului analizat. Crișana: maxime în creștere, urmate de o ușoară răcire În Crișana, temperaturile maxime vor crește de la 14 grade la începutul săptămânii până la 18 grade pe 8–10 octombrie, apoi vor scădea spre 15 grade. Minimele vor fi între 5 și 8 grade la început, ajungând la 4–5 grade după 13 octombrie. Ploile vor fi moderate la începutul intervalului, iar probabilitatea de precipitații va fi mai ridicată între 10–12 octombrie și în ultimele zile ale perioadei. Transilvania: vreme mai caldă până pe 10 octombrie În Transilvania, maximele vor urca de la 11 grade (6 octombrie) la 17 grade (10 octombrie), apoi vor coborî la o medie de 14 grade. Temperaturile minime se vor menține între 6 și 7 grade în prima săptămână, scăzând ulterior la 2–4 grade. Ploile vor fi frecvente la începutul perioadei, în special în 6–7 octombrie. Maramureș: ploi și temperaturi oscilante În Maramureș, maximele vor crește de la 13 la 16 grade până în 10 octombrie, apoi vor coborî spre 14 grade. Minimele vor varia între 5 și 8 grade în prima săptămână, dar vor scădea la 3 grade între 15–19 octombrie. Vor fi ploi pe tot parcursul intervalului, mai abundente în 6–7 și 10–12 octombrie. Moldova: debut rece, urmat de o încălzire treptată În Moldova, primele zile (6–8 octombrie) vor fi mai reci decât normalul perioadei, cu maxime de 11–13 grade. Ulterior, valorile vor crește spre 16–19 grade, apropiindu-se de mediile climatologice. Minimele vor fi de 7–9 grade în prima săptămână și vor scădea spre 4–5 grade după 13 octombrie. Ploile vor fi însemnate între 7–9 octombrie, apoi vor fi doar izolate. Dobrogea: oscilații termice și ploi la începutul intervalului În Dobrogea, temperaturile maxime vor fi de 18–20 grade în primele zile, apoi vor scădea la 15–16 grade (8 octombrie), urmând o nouă creștere spre 21 de grade în 10–11 octombrie. În a doua săptămână, mediile vor oscila între 16 și 18 grade. Minimele vor fi de 10–12 grade până la 12 octombrie, apoi vor scădea spre 8 grade. Ploile vor fi prezente între 7–9 octombrie, iar ulterior probabilitatea lor va fi redusă. Muntenia: de la frig la valori apropiate de normal În Muntenia, primele zile (6–8 octombrie) vor fi mai reci, cu maxime de 14–16 grade. Între 9–11 octombrie, temperaturile vor urca până la 20 de grade, apoi se vor stabiliza între 16 și 18 grade. Minimele vor fi de 7–9 grade, coborând spre 5–6 grade în a doua săptămână. Ploile vor fi prezente între 7–9 octombrie, după care se vor diminua semnificativ. Oltenia: încălzire la mijlocul intervalului În Oltenia, vremea va fi mai rece la început, cu maxime de 14–16 grade, dar între 9–11 octombrie acestea vor ajunge la 20–21 de grade. Ulterior, temperaturile vor oscila între 16 și 18 grade. Minimele vor scădea de la 8–9 grade la începutul perioadei la 6 grade în a doua săptămână. Ploile vor fi prezente în 7–9 octombrie, apoi vor deveni izolate. La munte: vreme rece și posibile ninsori la altitudini mari La munte, începutul intervalului va fi rece, cu maxime de 4–5 grade, iar la peste 2000 m, în jur de 0 grade. Între 8–10 octombrie, valorile vor urca la 7–9 grade, iar la altitudini mari la 2–4 grade. Minimele vor fi de 1–2 grade la început și vor scădea spre -2…0 grade în a doua săptămână. Între 7–9 octombrie vor fi precipitații pe arii extinse, predominant ploaie, dar la altitudini de peste 1800 m se vor semnala ninsori, mai ales în Carpații Meridionali. Ulterior, precipitațiile vor fi slabe și trecătoare.

Ploi abundente și vânturi puternice în jumătate de țară în intervalul 6-9 octombrie
Eveniment

Ploi abundente și vânturi puternice în jumătate de țară în intervalul 6-9 octombrie

Avertizare meteo: ploi abundente și vânt. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o atenționare Cod galben de ploi abundente și intensificări ale vântului, valabilă de luni, ora 21:00, până marți, ora 21:00. Vizate sunt Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, jumătatea de sud a Moldovei și Carpații de Curbură. Avertizare meteo: ploi abundente și vânt Meteorologii anunță că, în regiunile afectate, se vor acumula 25–30 l/mp, iar izolat 40–50 l/mp. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Pe parcursul zilei de marți, vântul va sufla cu rafale de 50–70 km/h în județele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița, Călărași și pe litoral. Informare meteo la nivel național până pe 9 octombrie Întreaga țară se află, de asemenea, sub o informare meteo generală, valabilă până în 9 octombrie, care vizează ploi importante cantitativ, intensificări ale vântului, ninsori la munte și temperaturi scăzute. În sudul, estul și centrul țării, cantitățile de apă pot ajunge la 25–50 l/mp, iar în Muntenia, Dobrogea și Moldova, local, chiar la 70–100 l/mp. Ninsori și viscol la altitudini de peste 1.700 m În Carpații Meridionali, la peste 1.700 de metri altitudine, sunt prognozate ninsori și viscol în noaptea de marți spre miercuri (7/8 octombrie), cu depunerea unui strat consistent de zăpadă. Vântul va sufla moderat spre tare, cu viteze de 45–55 km/h în sud și est, iar local, în zonele montane și de câmpie, va atinge 60–70 km/h. Vreme rece în toată țara ANM avertizează că temperaturile vor scădea semnificativ în toată țara. Maximele se vor situa între 12 și 18 grade Celsius, iar minimele între 3 și 14 grade, semn al instalării unei perioade de vreme rece și instabilă la început de octombrie.

Premierul Bolojan, dat în judecată pentru că refuză să comunice date despre ajutoarele date Ucrainei
Eveniment

Premierul Bolojan, dat în judecată pentru că refuză să comunice date despre ajutoarele date Ucrainei

APADOR-CH dă în judecată Guvernul României. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a anunțat că a dat în judecată Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), acuzând încălcarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. ONG-ul reclamă faptul că Guvernul a refuzat să comunice date minime despre ajutoarele militare acordate Ucrainei, invocând abuziv secretul de stat. APADOR-CH dă în judecată Guvernul României În septembrie 2025, APADOR-CH a solicitat Guvernului numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoarele militare destinate Ucrainei, precum și detalii despre clasificarea acestor acte – cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și cu ce nivel de secretizare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Solicitarea nu viza conținutul hotărârilor sau date operative de natură militară, ci doar informații administrative minime. Cu toate acestea, Guvernul a refuzat să răspundă, susținând că inclusiv aceste informații sunt „exceptate de la accesul public”, fără să prezinte dovezi în acest sens. APADOR-CH califică refuzul drept „o practică absurdă și abuzivă”, subliniind că numărul și existența unui act normativ nu pot fi considerate secrete de stat. O practică recurentă de secretomanie administrativă Potrivit asociației, acesta nu este un caz izolat. De-a lungul anilor, APADOR-CH a reclamat în repetate rânduri tendința Guvernului de a bloca accesul la informații elementare.  Un caz recent este cel al cheltuielilor de deplasare ale fostului președinte al României, pentru care autoritățile au refuzat să comunice numerele hotărârilor prin care s-a dispus secretizarea, invocând aceleași excepții abuzive. Cazul din 2002: Bolojan amendat pentru refuzul de a desecretiza stenogramele Situația actuală amintește de un caz din 2002, când APADOR-CH a câștigat un proces împotriva SGG privind desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern. La acel moment, Secretariatul era condus de Ilie Bolojan, actualul premier. Instanța a decis atunci amendarea lui Bolojan pentru fiecare zi de întârziere în comunicarea informațiilor, considerând clasificarea nelegală. „Este regretabil că, după peste 20 de ani, Guvernul continuă aceeași practică, iar oamenii de stat, precum Ilie Bolojan, nu au învățat nimic între timp”, arată asociația. Transparența administrativă, o condiție a democrației APADOR-CH atrage atenția că secretizarea excesivă nu are legătură cu protejarea securității naționale, ci cu împiedicarea accesului cetățenilor la informații despre activitatea Guvernului și despre modul în care sunt cheltuiți banii publici. Organizația consideră că astfel de abuzuri contravin principiilor democrației și statului de drept: „Ceea ce ar trebui să fie informații minimale și publice devin, prin abuz, ‘secrete de stat’. În realitate, singurul efect este împiedicarea cetățenilor să afle cum funcționează guvernarea.”

Rinichi din grupa sanguină A, trecut în grupa 0 și apoi transplantat - procedură revoluționară
Eveniment

Rinichi din grupa sanguină A, trecut în grupa 0 și apoi transplantat - procedură revoluționară

Rinichi, transplantat independent de grupa sanguină. O echipă de cercetători canadieni a reușit o premieră medicală: transformarea unui rinichi de grupa sanguină A în grupa 0 și transplantarea acestuia la o persoană aflată în moarte cerebrală. Rinichi, transplantat independent de grupa sanguină Experimentul, publicat pe 3 octombrie în revista Nature Biomedical Engineering și relatat de Live Science, deschide drumul către transplanturi mai accesibile pentru pacienții aflați pe listele de așteptare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Rinichiul modificat a funcționat normal timp de două zile înainte de apariția semnelor de respingere. Cum funcționează conversia unui organ în grupa sanguină 0 Cercetătorii au detaliat în studiu modul în care au reușit să elimine antigenele grupei A dintr-un rinichi uman, utilizând enzime speciale care descompun aceste proteine. Rinichiul a fost perfuzat timp de două ore cu un fluid enzimatic, proces care a dus la transformarea sa într-un organ universal, compatibil cu orice grupă sanguină. Potrivit profesorului Stephen Withers, coautor al studiului și biochimist la Universitatea din British Columbia, metoda ar putea fi aplicată în viitor și altor organe, precum plămânii sau ficatul. Ce este procesul EC0 și de ce contează Protocolul enzimatic poartă denumirea EC0 (Enzymatically Converted to Group O) și a fost dezvoltat în 2022. Acesta a fost testat anterior pe plămâni, însă noul studiu reprezintă prima încercare de transplant real al unui organ EC0. Conversia este esențială, deoarece compatibilitatea între grupele sanguine limitează numărul transplanturilor posibile – o persoană cu grupa 0, de exemplu, poate primi doar un organ de aceeași grupă. Prin eliminarea antigenelor A sau B, EC0 poate extinde semnificativ accesul pacienților la organe compatibile. Rezultatele testului clinic pe un receptor uman Rinichiul convertit a fost transplantat unui receptor aflat în moarte cerebrală, cu acordul familiei, fără aplicarea terapiei standard de reducere a anticorpilor, pentru a evalua reacția naturală a organismului. Rinichiul EC0 a funcționat fără semne de respingere timp de 48 de ore, iar anticorpii anti-A au început să reacționeze abia în a treia zi, când organul a început să producă din nou antigene. Cercetătorii consideră că, într-un transplant clinic real, folosirea tratamentelor imunosupresoare ar putea asigura toleranța pe termen lung a acestor organe. Impactul descoperirii pentru viitorul transplanturilor Această reușită marchează un pas major în medicina transplantului, oferind o posibilă soluție pentru criza globală de organe. Deși metoda se află încă în stadiu experimental, cercetătorii sunt optimiști că tehnologia EC0 va permite, în viitor, crearea de organe universale, compatibile indiferent de grupa sanguină a pacientului. Dacă va fi validată clinic, această inovație ar putea reduce semnificativ timpul de așteptare pentru transplanturi și ar salva mii de vieți anual.

UE critică iar puterea de la Tbilisi: a pus presiune pe opoziție și media la alegerile locale
Internațional

UE critică iar puterea de la Tbilisi: a pus presiune pe opoziție și media la alegerile locale

UE critică alegerile locale din Georgia. Uniunea Europeană a condamnat ferm alegerile locale desfășurate în weekend în Georgia, calificând scrutinul drept unul organizat „într-o perioadă de reprimare extinsă a celor care sunt în dezacord cu guvernul”. UE critică alegerile locale din Georgia Într-o declarație comună, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisarul pentru extindere, au subliniat că alegerile nu pot fi considerate libere și competitive, din cauza climatului politic restrictiv. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Potrivit oficialilor europeni, raziile asupra media independente, arestările opozanților și activiștilor, precum și modificările legislative favorabile partidului de guvernământ au subminat grav procesul democratic. „Aceste acțiuni au redus drastic posibilitatea de a avea alegeri competitive”, au precizat reprezentantele UE, menționând și boicotul unei mari părți a opoziției, care a dus la o prezență scăzută la urne. Proteste masive la Tbilisi după anunțarea rezultatelor După publicarea rezultatelor, zeci de mii de georgieni au ieșit în stradă la Tbilisi pentru a protesta împotriva derivei autoritariste a partidului aflat la putere, Visul Georgian. În timpul confruntărilor dintre protestatari și forțele de ordine, 21 de polițiști și 6 manifestanți au fost răniți, potrivit Ministerului Sănătății. Premierul Irakli Kobahidze a descris protestele drept o „tentativă de lovitură de stat”, acuzând opoziția de instigare la violență. Tensiuni în creștere și avertismente din partea autorităților Ministerul de Interne al Georgiei a avertizat protestatarii în legătură cu „continuarea acțiunilor ilegale”, amenințând cu intervenții în forță dacă demonstrațiile persistă. Până duminică seara, câteva sute de manifestanți au rămas în apropierea Parlamentului de la Tbilisi, fără alte incidente majore. Criza politică din Georgia se adâncește Georgia se confruntă cu o criză politică profundă de la alegerile parlamentare controversate din anul precedent, când partidul Visul Georgian s-a autoproclamat câștigător. Opoziția pro-occidentală a boicotat Parlamentul, iar decizia premierului Kobahidze de a suspenda obiectivul integrării europene, prevăzut în Constituție, a amplificat protestele în întreaga țară. Bruxelles-ul avertizează că astfel de derapaje pot îndepărta Georgia de parcursul european și de valorile democratice asumate.

Serviciul militar obligatoriu revine, nu ne mai permitem să nu avem o armată mare, spune cancelarul german
Internațional

Serviciul militar obligatoriu revine, nu ne mai permitem să nu avem o armată mare, spune cancelarul german

Germania, revenirea la serviciul militar obligatoriu. Cancelarul german Friedrich Merz consideră că serviciul militar obligatoriu va fi reintrodus, mai devreme sau mai târziu, în Germania. Deocamdată, el susține propunerea ca serviciul să înceapă pe bază de voluntariat, însă anticipează că această formă nu va rămâne permanentă. Germania, revenirea la serviciul militar obligatoriu Declarațiile cancelarului au fost făcute duminică, într-un interviu acordat postului public ARD. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor „Susțin ceea ce am convenit în acordul de coaliție, să începem cu serviciul voluntar, deocamdată. Dar bănuiesc că acesta nu va rămâne voluntar”, a declarat Merz, liderul blocului conservator din Bundestag. În prezent, Germania are aproximativ 350.000 de tineri bărbați eligibili pentru înrolare, precum și un număr similar de femei, însă Constituția nu permite recrutarea femeilor. Armata germană are nevoie de 80.000 de soldați Potrivit estimărilor NATO, Germania ar avea nevoie de 260.000 de militari activi pentru a face față unui potențial atac, inclusiv din partea Rusiei. În acest moment, Bundeswehr ar trebui să suplimenteze efectivele cu cel puțin 80.000 de soldați. Ministrul apărării, Boris Pistorius, propune un sistem bazat pe înrolare voluntară, menit să atragă tinerii prin condiții mai bune și salarii atractive. Conservatorii cer măsuri ferme, nu „jumătăți de drum” Politicienii conservatori au criticat proiectul de lege, afirmând că nu definește clar când ar trebui să se treacă de la sistemul voluntar la cel obligatoriu. Premierul bavarez Markus Söder a declarat pentru Bild că „nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie”, avertizând că o politică de apărare „incertă nu ajută pe nimeni”. Discuțiile în Bundestag, amânate cu două săptămâni Proiectul noii legi a serviciului militar urma să fie dezbătut în prima lectură joi, însă coaliția de guvernare a anunțat amânarea dezbaterilor cu două săptămâni. Între timp, cancelarul Merz a comentat și recentele apariții de drone în spațiul aerian german, pe care le-a atribuit Rusiei, calificându-le drept „o amenințare serioasă la adresa securității naționale”. Totuși, el a precizat că nu s-au înregistrat incidente cu drone înarmate, ci doar tentative de recunoaștere menite să „tulbure populația”. Merz a asigurat publicul că executivul german va lua măsuri ferme împotriva acestor provocări, subliniind că securitatea Germaniei și consolidarea capacităților militare ale Bundeswehr sunt priorități strategice pentru perioada următoare.

Șoșoacă, așteptată din nou la Parchet în dosarul de propagandă legionară. Până acum, a refuzat să se prezinte
Eveniment

Șoșoacă, așteptată din nou la Parchet în dosarul de propagandă legionară. Până acum, a refuzat să se prezinte

Diana Șoșoacă, așteptată la Parchetul General. Eurodeputata Diana Șoșoacă este așteptată luni, la ora 12:00, la Parchetul General, unde urmează să fie audiată în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară. Diana Șoșoacă, așteptată la Parchetul General Lidera partidului S.O.S. România a mai fost citată pe 23 septembrie, dar nu s-a prezentat la audieri. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Procurorul general Alex Florența a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a eurodeputatei, suspectată de 11 infracțiuni grave. Lista acuzațiilor: de la propagandă legionară la ultraj Potrivit Parchetului General, Diana Șoșoacă este cercetată pentru lipsire ilegală de libertate, promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, propagandă fascistă, legionară, rasistă și xenofobă, promovarea ideilor antisemite, negarea sau minimalizarea Holocaustului și ultraj. Procurorii susțin că există probe suficiente pentru ca Parlamentul European să decidă ridicarea imunității, pas necesar pentru continuarea urmăririi penale. Reacția eurodeputatei: „O tentativă de execuție politică” Într-un mesaj public, Diana Șoșoacă a catalogat solicitarea Parchetului drept o „tentativă de execuție politică” orchestratӑ de „sistemul corupt”. „Am apărat poporul român și am denunțat dictatura globalistă. Adevărul deranjează. Nu sunt vinovată de niciuna dintre acuzațiile mincinoase. Când lupți pentru suveranitate, libertate și dreptate, ești vânat și stigmatizat”, a afirmat lidera S.O.S. România. Dosare anterioare și acuzații similare De-a lungul timpului, Diana Șoșoacă a fost implicată în numeroase incidente violente, fizice și verbale, dar și în mai multe anchete penale. Februarie 2025: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) a depus un denunț pentru promovarea cultului dictatorului Nicolae Ceaușescu, după ce Șoșoacă l-a lăudat în plenul Parlamentului European, afirmând că „nimeni nu l-a egalat vreodată”. Octombrie 2024: Parchetul General s-a autosesizat după ce eurodeputata l-a omagiat pe Corneliu Zelea Codreanu, fostul lider legionar, într-un live pe YouTube. Noiembrie 2024: Șoșoacă a participat la o comemorare legionară la Tâncăbești, declarând că are dreptul să considere „pe cine vrea patriot”. Decembrie 2021: O jurnalistă italiană a depus plângere penală împotriva sa, acuzând-o că a fost sechestrată în cabinetul avocatei din București, în urma unui conflict legat de un interviu. Urmează decizia Parlamentului European Parlamentul European urmează să decidă asupra ridicării imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, măsură cerută de Parchetul General pentru continuarea anchetei. Cazul este unul fără precedent pentru un eurodeputat român și ar putea avea consecințe politice importante atât pentru partidul S.O.S. România, cât și pentru imaginea României în forurile europene.

Dacia pregătește o mașină electrică de 15.000 de euro, cu dotări minime și design surprinzător
Eveniment

Dacia pregătește o mașină electrică de 15.000 de euro, cu dotări minime și design surprinzător

Hipster, noul concept electric low-cost Dacia. Marca românească Dacia, parte a grupului Renault, a prezentat luni un prototip de mini-mașină electrică, denumit Hipster, care ar putea costa sub 15.000 de euro. Hipster, noul concept electric low-cost Dacia Proiectul propune o alternativă accesibilă la vehiculele electrice chinezești low-cost și marchează o nouă direcție în strategia de mobilitate urbană a brandului. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Conceptul Hipster are doar 3 metri lungime și cântărește sub 800 kg, fiind cea mai scurtă mașină de pe piața europeană. Prin comparație, modelul T03 al producătorului chinez Leapmotor este cu 62 de centimetri mai lung. „Hipster reprezintă viziunea îndrăzneață a Dacia pentru o mobilitate locală, accesibilă și de zi cu zi”, a declarat Katrin Adt, CEO-ul Dacia și fost executiv Mercedes-Benz. Specificații tehnice și autonomie Prototipul ar urma să atingă o viteză maximă de 90 km/h și o autonomie de aproximativ 150 km, potrivit datelor furnizate de Dacia. Statistic, o mașină medie parcurge zilnic sub 40 km, cu o viteză medie de 56 km/h, ceea ce face ca modelul Hipster să răspundă nevoilor reale ale utilizatorilor urbani. Design simplificat pentru un preț redus Pentru a menține costurile la un nivel minim, Dacia a optat pentru un design esențial: scaune din pânză, geamuri manuale, componente electronice limitate și curele în loc de mânere pentru deschiderea ușilor. Mașina ar putea fi disponibilă într-o singură variantă de culoare – griul-albastru al prototipului. Propunere pentru o nouă categorie auto în UE Dacia și Renault susțin crearea unei noi categorii de mașini mici în Uniunea Europeană, inspirată de modelul japonez Kei Cars, cu cerințe tehnice simplificate, în special în privința siguranței. Scopul este reducerea greutății și a costurilor, pentru a oferi vehicule electrice accesibile publicului larg. Producția ar putea fi condiționată de reglementările UE Potrivit David Durand, director de design al Dacia, „reglementările vor impune, cu siguranță, ca vehiculul să fie produs în Europa”. De asemenea, compania va trebui să dezvolte un model industrial adaptat acestei noi categorii. În contextul în care prețul mediu al unei mașini noi a crescut cu 63% între 2001 și 2020, proiectul Hipster ar putea reprezenta o soluție reală pentru democratizarea mobilității electrice în Europa.

Poate surprinzător, cea mai nouă rețea de retail din România vine din Ucraina
Eveniment

Poate surprinzător, cea mai nouă rețea de retail din România vine din Ucraina

Retailer ucrainean, succes surprinzător în România. Retailerul ucrainean Aurora Multimarket are planuri ambițioase de extindere în România, vizând atingerea pragului de 1.000 de magazine la nivel național. Retailer ucrainean, succes surprinzător în România În prezent, compania figurează oficial cu aproximativ 60 de unități, dintre care șase în Iași, însă numărul real ar putea fi mai mare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Strategia sa se bazează pe deschideri discrete și testarea piețelor locale, renunțând la locațiile neprofitabile și revenind ulterior acolo unde potențialul crește. Această expansiune atent controlată oferă retailerului imaginea unei rețele solide, sporindu-i puterea de negociere și influența pe piața românească. Continuarea, în Ziarul de Iași

În lipsa autostrăzilor A7 și A8, estul României rămâne mult în urma vestului la investiții străine
Eveniment

În lipsa autostrăzilor A7 și A8, estul României rămâne mult în urma vestului la investiții străine

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini. Estul României rămâne semnificativ în urma vestului la atragerea de investiții străine, din cauza lipsei autostrăzilor A7 și A8. Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini Deși Iașul s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu în domeniile IT și universitar, datele BNR arată că soldul investițiilor străine directe este de aproape patru ori mai mic decât în Cluj. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Experiența vestului arată că infrastructura rutieră solidă stimulează direct intrările de capital și dezvoltarea economică regională. Odată finalizate autostrăzile A7 și A8, Moldova ar putea cunoaște un adevărat boom economic, iar Iașul ar putea depăși pragul de 2–3 miliarde de euro în investiții străine, apropiindu-se de marile centre economice ale țării. Continuarea, în Ziarul de Iași

Păcănelele, una din cele mai profitabile industrii din România, chiar și cu taxare crescută
Eveniment

Păcănelele, una din cele mai profitabile industrii din România, chiar și cu taxare crescută

Păcănelele, o afacere profitabilă în România. Industria păcănelelor rămâne una dintre cele mai profitabile din România, chiar și după creșterea taxelor și aplicarea celor mai stricte reglementări fiscale din ultimul deceniu. Păcănelele, o afacere profitabilă în România La Iași, „regii” jocurilor de noroc continuă să învârtă milioane, cu marje de profit ce depășesc 40% și afaceri de peste 10 milioane de euro. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Nici ploile, nici controalele nu par să le afecteze câștigurile, semn că domeniul rezistă oricăror presiuni. Datele vizează companiile cu sediul social în Iași, fără a include filialele altor operatori din județ. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră