Fostul șef al CNAS, Horațiu Moldovan, a susținut, azi, pe Facebook, că, la final de septembrie, „restanțele” CNAS erau zero, infirmând astfel acuzațiile ministrului PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete.
Citește și: „Un sindicat din Sănătate atacă dur PSD după ce a respins proiectul Bolojan al legii salarizării: «Luptă împotriva creșterilor salariale»”
„De aceea, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?”, a scris Moldovan.
Acum două zile, ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut că: „Dezastrul lăsat de fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, îmi arată că există mult mai multe facturi către furnizorii de medicamente și servicii medicale neplătite, în sensul în care au fost livrate medicamente sau alocate servicii care nu au fost facturate încă.
Apropo de metoda pe care a găsit-o Bolojan de a reduce deficitul din pix, iar acum, când se vor elibera toate facturile, vom vedea că datoriile sunt de peste 30 de miliarde de lei”.
„O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr”
Însă Moldovan spune că acestea sunt „lozinci” și îi cere lui Rogobete să prezinte facturile neachitate.
„30 de miliarde de lei „datorii în sănătate”? O acuzație uriașă are nevoie de dovezi, nu doar de un microfon.
Când un om de stat vorbește despre “cea mai mare criză din sănătate din ultimii 10 ani”, despre facturi neplătite, despre “greaua moștenire” și despre incompetența altora, despre dezastrul lăsat de alții, are obligația să explice clar cifrele. Și are obligația să compare “incompetența” altora cu competența lui, “dezastrul” lăsat de alții cu realizările proprii, “necunoașterea” altora cu propria cunoaștere.
Oamenii trebuie să înțeleagă exact, negru pe alb, ce sume sunt de plată, ce plăți au întârziat și câți bani mai sunt necesari pentru lunile următoare.
Diferența este simplă: banii de care ai nevoie pentru cheltuielile din lunile următoare nu sunt același lucru cu facturile pe care trebuia deja să le plătești. Iar o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanță.
Ce arată raportul de mandat al conducerii CNAS?
• La sfârșitul anului 2024, existau 1,4 miliarde de lei plăți restante pentru servicii medicale și medicamente și peste 4 miliarde lei restanțe la concedii medicale (multe cu termen de plată depășit cu 2-3 ani).
• La sfârșitul anului 2025, aceste restanțe erau ZERO!
• La finalul lunii septembrie 2026, restanțele tot ZERO!
• În 2025, CNAS a făcut plăți de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în 2024. Iar trendul crescător a continuat pe tot parcursul anului 2026. Incompetență? Dezastru? Tăieri?
Pentru 2026, CNAS a propus inițial un buget de 97,08 miliarde de lei. Bugetul de cheltuieli aprobat de Parlament a fost însă de 82,79 miliarde de lei.
După luarea în calcul a economiilor realizate prin eficientizarea cheltuielilor, NU prin tăieri, CNAS a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei: 6,45 miliarde pentru sănătate și 4,77 miliarde pentru concedii medicale.
Aceasta este suma cerută în plus pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca la finalul anului 2026 plățile să fie la zi, atât pe domeniul sănătate cât și la concedii medicale. Nu înseamnă că reprezintă plăți întârziate. Iar 11 miliarde de lei nu sunt 30!
Raportul prezintă separat și situația concediilor medicale, inclusiv întârzierile la plată. Chiar dacă plățile concediilor medicale au ajuns la un termen uniform de 11 luni, în aproape toate județele, nu înseamnă că problema s-a rezolvat, dar nu îi putem spune ”dezastru”, mai ales dacă o comparăm cu situația de la finele anului 2024.
Da, această problemă este acum în sarcina altor oameni de stat, care trebuie să găsească soluții în birouri, în ședințe de lucru, cu mandatul pe care îl au acum (din nou) la dispoziție. Oamenii de stat găsesc soluții, nu se plâng, nu panichează pacienții!
La fel de clar trebuie spus că CNAS și Ministerul Sănătății au responsabilități și bugete diferite. Dacă se confundă, intenționat sau nu, bugete, atribuții și responsabilități instituționale diferite, lucrul acesta este remarcat de către cei care chiar cunosc sistemul de sănătate și ne etalăm, din nou, expertiza, competența și abilitățile de oameni de stat.
De aceea, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?
Iar dacă se afirmă că au fost ascunse facturi pentru ca deficitul bugetar să pară mai mic, trebuie arătat despre ce facturi este vorba (eventual și publicarea acestora, că sunt cheltuieli publice), cine le-a ascuns și ce documente dovedesc acest lucru.
O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate la nesfârșit...
Pacienții au nevoie de tratamente și de adevăr. Frica lor nu trebuie folosită ca instrument de mărire politică”, a scris Moldovan.
