sâmbătă 12 iulie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: datorii

73 articole
Politică

Pandele a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor

Pensionarul Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor imense. În 2024, Consiliul Județean Ilfov a scos din fondul de rezervă, sub formă de împrumut, șase milioane de lei, în două tranșe de trei milioane de lei, pentru a ajuta orașul Voluntari să-și plătească facturile. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Din august 2022, soțul Gabrielei Firea este pensionar. În anul fiscal 2023, pensia sa a fost de 58.497 de lei, net. Născut în aprilie 1961, el s-a pensionat la doar 61 de ani. Pandele a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor Prima tranșă din datorie trebuia plătită de primăria condusă de Pandele până la 31 martie 2025, iar a doua până la 31 iulie. Dar acum primăria cere să fie păsuită de CJ Ilfov până la finalul anului 2025, plus o periodă de grație de 30 de zile. Pandele susține, într-un apel către acest consiliu județean - condus de amicul său, liberalul Hubert Thuma - că a încasat din cotele defalcate din impozitul pe venit cu peste opt milioane de lei mai puțin decât fila de plan emisă de ministerul de Finanțe.  Orașul Voluntari este considerat unul din cele mai bogate din România. Potrivit unui top realizat de Urbanize Hub, Voluntari era pe locul patru în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.  Însă localitatea a pompat sume uriașe în echipa locală de fotbal. “În ultimii 2 ani a primit de la Primăria condusă de Florentin Pandele peste 6 milioane de euro. Iar în ultimii 7 ani, FC Voluntari, echipa din fotbalul românesc cu cea mai mică medie de spectatori la meciurile de pe teren propriu, a cheltuit aproape 20 de milioane de euro de la bugetul local“, scria site-ul Golazo în aprilie 2025.  În februarie 2025, Buletin de București arăta că primăria lui Pandele a cumpărat mărțișoare de peste 7.200 de euro de la o firmă înființată cu trei luni în urmă. 

Pandele a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor Foto: Instagram
Dezastrul lăsat de Ciolacu: bugetari multi si prea bine platiti Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat de Ciolacu: 1,3 milioane de bugetari cu salarii majorate cu 11,3% față de 2024

Dezastrul lăsat de guvernul Ciolacu: puțin peste 1,3 milioane de bugetari cu salarii majorate cu 11,3% față de 2024, arată datele ministerului de Finanțe. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Practic, guvernul PSD-PNL-UDMR nu a concediat nici un bugetar - probabil a angajat, fiindcă datele de la Finanțe nu arată câte persoane au plecat din sistem - iar cheltuiuelile cu aceștia au crescut în primele cinci luni din 2025 cu 11,3% față de perioada similară din 2024.  Dezastrul lăsat de Ciolacu Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Mai rău, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Ele au fost de 22,86 mld lei, cu 6,86 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. În 2024, după primele cinci luni se cheltuise 0,9% din PIB cu dobânzile. Acum s-a ajuns deja la 1,2% din PIB.  Primele cinci luni ale anului 2025 s-au încheiat cu un deficit de 64,23 mld lei, respectiv 3,39% din PIB față de deficitul de 60,10 mld lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024.

Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori: întreaga schemă ar fi înghițit 30 de miliarde de lei, iar datoriile ministerului Energiei către furnizpri sunt la circa cinci miliarde de lei.  Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia Potrivit unei știri news.ro, întrebat care este impactul asupra bugetului de stat al acestei scheme de plafonare, care a decurs în aceşti ultimi patru ani, Sebastian Burduja a spus că impactul total e undeva la 30 de miliarde, din care 18 miliarde ministerul Energiei şi 12 miliarde Ministerul Muncii. „Sunt datorii de câteva miliarde, probabil cinci miliarde de lei, vedem pe ultimele date. Ministerul Energie are şi acum în buget un miliard de lei disponibil pentru a fi plătiţi, dar noi nu putem plăti până când ANRE-ul nu validează aceste solicitări din partea furnizorilor. Deci, ceva bani mai avem şi sunt convins că pe parcursul anului, e o discuţie complicată şi cu Ministerul de Finanţe, putem să mai plătim din aceste datorii”, a mai spus demnitarul PNL.  Ministrul i-a sfătuit pe consumatori să se uite foarte bine cine este furnizorul lor, compania care le trimite factura acasă şi să intre pe comparatorul de preţuri de la ANRE, un lucru pe care orice românul poate face online, rapid, şi unde îşi poate schimba furnizorul. „Aici sunt două variante. Fie merge cu un nou furnizor şi sunt oferte în piaţă foarte avantajoase pentru contextul în care ne aflăm, fie furnizorul actual, când vede că un consumator vrea să se mute la alt furnizor, vine cu o ofertă de retenţie. Deci toţi furnizorii au chestia asta şi un lucru foarte simplu pe care românii îl pot face şi trebuie să-l facă. De ce? Pentru că îşi fac lor un bine şi ne fac şi nouă un bine. De ce? Cu cât noi punem mai multă presiune pe furnizori, cu atât această piaţă va deveni mai competitivă, ofertele vor fi mai bune, deci facturile vor fi mai mici”, a explicat Burduja. 

6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale, la aceeași adresă, arată Curtea de Conturi Foto: ANAF
Eveniment

6.061 de PFA-uri și 2.398 societăți comerciale, la aceeași adresă - Curtea de Conturi

Nu mai puțin de 6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale sunt înregistrate la aceeași adresă din Bucureștii Noi, Sectorul 1, arată un comunicat al Curții de Conturi după un control la ANAF.  Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare 6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale, la aceeași adresă „Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparținând unor sute și mii de firme (la aceeași adresă), dintre care cele mai multe în București.  Astfel, la o adresă din bulevardul Bucureștii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în același spațiu un număr de 6061 persoane fizice autorizate, precum și 2398 societăți comerciale. Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat un număr de 1895 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu întâlnim în Sectorul 2, unde într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcționau 2736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023)”, arată Curtea de Conturi.  „Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale. Potrivit raportului de audit, analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a «îngropa» acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale”, mai explică Curtea de Conturi. Curtea arată că în România sunt 2440 de adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 miliarde de lei (29.666.938 mii lei). Curtea a descoperit 361 de adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcționează mai mult de 100 firme în aceeași locație. 

Soțul Andreei Esca, datorii la stat (sursa: Facebook/Andreea Esca)
Eveniment

Compania la care soțul Andreei Esca are aproape 50% din acțiuni, datorii la ANAF. Firma, în faliment

Soțul Andreei Esca, datorii la stat. Compania SONYA MOD SA, cu sediul în București, a intrat în faliment la finalul anului 2024. Alexandre Douglas Eram, soțul celebrei prezentatoare TV Andreea Esca, deține 49,37% din capitalul social al societății, conform supervizor.ro. Soțul Andreei Esca, datorii la stat Potrivit tabelului creditorilor publicat în procedura de insolvență, SONYA MOD SA are datorii de cel puțin 16,7 milioane de lei. Citește și: Au început retragerile de capital din România, economia poate pierde ce a câștigat în ultimii zece ani, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu Din această sumă, aproximativ 3,8 milioane de lei reprezintă restanțe către bugetul de stat. ANAF: Datoriile reale depășesc 5 milioane de lei Datele oferite de ANAF indică o situație financiară și mai dificilă. La data de 31 martie 2025, firma înregistra obligații fiscale restante în valoare totală de 5.064.444 lei. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV Alexandre Douglas Eram a fost, în unele perioade, și administratorul societății, ceea ce arată un grad mare de implicare în gestionarea firmei.

România își plătește greu datoriile vechi (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

România își plătește din ce în ce mai greu datoriile: au crescut arieratele mai vechi de trei luni

România își plătește greu datoriile vechi. Arieratele bugetului general consolidat au înregistrat o creștere ușoară, de aproape 0,1%, în februarie 2025 față de luna precedentă, ajungând la 557,2 milioane de lei, față de 556,7 milioane lei în ianuarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF). România își plătește greu datoriile vechi Arieratele în funcție de vechime au evoluat astfel: Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Arieratele de peste 90 de zile s-au redus semnificativ, cu 18,4%, de la 185 milioane lei la 150,9 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 9,05%, de la 235,1 milioane lei la 256,4 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au înregistrat un avans de 9,8%, urcând de la 136,5 milioane lei la 149,9 milioane lei. Creștere a arieratelor la bugetele locale În ceea ce privește bugetele locale, arieratele au crescut cu 1,07% în februarie 2025, ajungând la 497,6 milioane de lei, față de 492,3 milioane lei în ianuarie. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 19,3%, la 124,3 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 10,5%, la 233,8 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au urcat cu 10%, atingând 139,5 milioane lei. Scădere a arieratelor pentru bugetul de stat și companiile autonome La capitolul „Buget de stat și autonome”, arieratele s-au diminuat cu 3,4%, coborând de la 61,8 milioane lei în ianuarie 2025 la 59,7 milioane lei în februarie. Arieratele de peste 90 de zile au scăzut cu 13,6%, până la 26,7 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au înregistrat o scădere de 2,6%, până la 22,6 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au crescut semnificativ, cu 35,06%, ajungând la 10,4 milioane lei.

Guvernul Ciolacu se adâncește în datorii Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Guvernul Ciolacu se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie

Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, la finalul lunii februarie 2025, anunță site-ul Profit. Potrivit acestei publicații, doar în luna februarie deficitul a crescut cu 1% din PIB. În ianuarie 2025, acesta era de 0,58%. Citește și: Ex-polițist, absolvent de teologie, pus în fruntea companiilor de stat din energie și unui institut de cercetare din transporturi Practic, doar în februarie, guvernul Ciolacu II a cheltuit cu 19 miliarde de lei mai mult decât veniturile la buget.  Guvernul Ciolacu se adâncește în datorii În februarie 2024, guvernul Ciolacu I avea un deficit bugetar de 1,67%, iar în februarie 2023 guvernul Ciucă consemna un deficit de 1,07%. Nu este clar cum, în aceste condiții, guvernarea PSD-PNL-UDMR va reuși să atingă, la final de an, un deficit de 7% din PIB, față de 8,65%. Profit nu detaliază cheltuielile guvernamentale, dar, în ianuarie, s-a putut constata că cheltuielile de personal, adică salariile bugetarilor, crescuseră cu 18%, deși coaliția PSD-PNl-UDMR promisese înghețarea acestor salarii.  „Avem o economie bazată pe consum și importuri și în această situație orice fel de trepidație economică ne va duce în situația în care ori nu vom mai primi credite. Creșterea economică a încetinit și nu ne mai putem baza pe estimările trecute. Sau ne reducem cheltuielile de funcționare sau creștem taxe și impozite care să compenseze deficitele, sau facem unele și altele, iar reducere de cheltuieli se face...nu dăm oameni afară să ne aflăm în treabă, dar calculăm corect personalul. (...) Aici nu e vorba să dai afară, ci să nu mai cheltui banii cetățenilor”, a spus președintele interimar Ilie Bolojan, luni seara, într-un interviu. 

Primăria Sectorului 4, îngropată în datorii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Primăria Sectorului 4, îngropată în datorii, deși în 2024 a rămas cu milioane de lei necheltuiți

Primăria Sectorului 4, condusă de primarul PSD Daniel Băluță, este îngropată în datorii, deși în 2024 a rămas cu peste 5,5 milioane de lei necheltuiți, „excedent bugetar”. În 2025, sectorul - care a acumulat datorii de 2,5 miliarde de lei - va plăti dobânzi de 105 milioane de lei la împrumuturile bancare.  Citește și: Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA, National Interest, care cere retragerea trupelor americane din România În plus, în 2025, firma de salubritate are alocat un buget uriaș, de 300 de milioane de lei.  Primăria Sectorului 4, îngropată în datorii „105 milioane de lei pentru dobânzi la împrumuturi bancare – Sectorul 4 înregistrează cel mai mare grad de îndatorare dintre toate sectoarele Capitalei. Anul acesta, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 20 de milioane de lei față de anul trecut, iar datoria totală a ajuns la 2,5 miliarde de lei, sumă ce va fi rambursată în următorii 20 de ani. Aceste împrumuturi au fost direcționate spre proiecte fără utilitate reală”, susține un consilier local USR, Paul Ene.  Însă nota de fundamentare a proiectului de buget a sectorului arată un excedent bugetar de 5,57 milioane de lei, conform contului de execuție al trezoreriei.  „300 de milioane de lei pentru salubrizare – o sumă-record, în condițiile în care locuitorii plătesc cele mai mari tarife din București, 100 de lei lunar pentru o familie de patru persoane. Serviciile sunt asigurate de o companie cu grave probleme financiare, care și-a schimbat numele de trei ori în ultimii doi ani. Licitația prin care a fost desemnată nu a respectat procedurile legale obligatorii”, mai arată Ene.   

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii Foto: Inquam/Cristi Vescan
Economie

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii

Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor: INS a anunțat azi o cădere de 1,5% a producției industriale, de la an la an, iar datoria externă a administrației publice a crescut cu aproape 16 miliarde de euro, potrivit BNR. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii „În anul 2024, comparativ cu anul 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,7%), industriei prelucrătoare (-1,1%) și industriei extractive (-1,0%)”, explică BNR. În plus, investițiile străine s-au prăbușit de la 6.748 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2023 la 5.730 milioane euro între ianuarie și decembrie 2024. Căderea este de aproximativ 15%. Banca Națională a anunțat azi că datoria externă a administrației publice a ajuns la 107,1 miliarde de euro în decembrie 2024, față de 91,8 miliarde de euro în decembrie 2023. BNR a nunțat și o explozie a deficitului de cont curent. „În perioada ianuarie-decembrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 29 370 milioane euro, comparativ cu 21 491 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3 854 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 815 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 273 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro”, precizează Banca Națională. În schimb, salariile în administrația publică - fără Educație, Sănătate și structuri militarizate - au crescut de la o medie, netă, de 6.493 de lei, în decembrie 2023, la 7.216 lei, în decembrie 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea este de circa 15%.

Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați. Daniel Jinga spune că așteaptă bani de la Ministerul Culturii (sursa: Facebook/Filarmonica de Stat Iasi / Iasi Philharmonic, Romania)
Investigații

Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați

Opera Națională București, sub conducerea dirijorului de cor Daniel Jinga, se află în centrul unui nou scandal: scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați. De data aceasta angajații au apelat la un executor judecătoresc pentru a-și recupera drepturile salariale câștigate în instanță. Executorul judecătoresc a pus sechestru pe cinci mașini și pe mai multe piese de mobilier, inclusiv pe pianina și scaunul directorului Daniel Jinga. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Contactat de către DeFapt.ro, dirijorul de cor Daniel Jinga a recunoscut că mai există drepturi salariale neplătite în cuantum de 11 milioane de lei, bani care ar trebui alocați de ministerul Culturii. Salarii calculate greșit Angajații Operei Naționale București (ONB), inclusiv artiștii, se chinuie de aproape opt ani să-și recupereze drepturile salariale prevăzute de lege. Avocata Marcela Marinescu, cea care i-a reprezentat pe angajații ONB în instanță, a declarat pentru DeFapt.ro că drepturile salariale câștigate în ultimii în instanță rezultă din calcularea greșită a salariului de bază. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Nu e vorba despre sporuri. În urmă cu mai mulți ani, ONB a calculat greșit salariul de bază al angajaților. Drepturi salariale pe care ONB era obligată să le plătească”. "Reclamanții au menționat că, prin art. 1 din OUG nr. 83/2014, aprobată prin Legea 71/2015, s-a stabilit că salarizarea în anul 2015 pornește de la salariile de referință din decembrie 2014. La salarizarea începând cu 1 ianuarie 2015, angajatorul trebuia să respecte prevederile legilor (…). Prin Decizia civilă nr. 2505/07.05.2019 pronunțată de Curtea de Apel București (…) pârâta a fost obligată la recalcularea drepturilor salariale ale reclamanților.", se arată într-o decizie judecătorească în acest caz. Restanțe de 11 milioane de lei Pe scurt, instanța a decis ca Opera Națională București să recalculeze salariile conform legislației. Daniel Jinga, directorul ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că instituția pe care o conduce mai are de plătit drepturi salariale de aproape 11 milioane de lei, echivalentul a 2,2 milioane de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director "Până acum, am plătit jumătate din suma datorată. Eu personal am făcut o chestie, cred că unică la nivel național. Am investit din venituri proprii în plata unor datorii. Fără să mai stau cu mâna întinsă la minister pe acest capitol bugetar. Vreau să scap de povestea asta cât mai repede. Sunt artiști, angajați TESA, sunt foarte mulți în situația asta", a declarat Daniel Jinga. Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați În urma proceselor câștigate de angajații ONB, s-a decis ca drepturile salariale să fie plătite eșalonat. Însă, până acum, nu s-au plătit niciodată la termen. Astfel, angajații ONB au apelat la Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Șchiopu și Tetu pentru a-și recupera banii cuveniți. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că executorul judecătoresc a pus sechestru pe cinci mașini: două VW Passat, un VW Multivan, un Audi și un Iveco Daily. Cele cinci mașini au fost sigilate și lăsate în parcarea ONB. Totodată, s-a mai pus sechestru pe o masă de ședință și cele opt scaune aferente, dar și pe o canapea, un taburet, o servantă, două mese de cafea, ca și pe biroul și scaunul directorului Daniel Jinga. Bunuri ale ONB sechestrate pentru restanțe salariale (sursa: defapt.ro)

Ultimul mare tun al guvernării Ciolacu I: jaful de la Unifarm, plătit de contribuabili Foto: PSD
Eveniment

Ultimul mare tun al guvernării Ciolacu I

Ultimul mare tun al guvernării Ciolacu I: hoția de la Unifarm o vor plăti contribuabilii, prin conversia datoriilor la stat, de 0,5 miliarde de lei, în acțiuni. Măsura este propusă într-un proiect de hotărâre de guvern, proiect inițiat de Ministerul Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Ultimul mare tun al guvernării Ciolacu I Unifarm este condusă acum de pesedistul Adrian Dobre, care nu are nici o competență în a conduce o astfel de companie. El a fost purtător de cuvânt al PSD, în regimul Dragnea, și secretar de stat la ministerul Muncii. Proiectul de buget al Unifarm, pentru 2024, arăta că obligaţiile bugetare restante ale Unifarm sunt de 1.333.007.485 lei din care 1.150.000.000 lei debit principal şi 183.007.485 lei dobânda penalizatoare. Acum, ministerul Sănătății vrea să îngroape datorii către stat, mai exact către ANAF, convertindu-le în acțiuni deținute tot de ministerul Sănătății. Însă conversia va fi făcută printr-o majorare de capital, deci, practic, Guvernul va scoate din bugetul Sănătății circa 500 de milioane de lei. „Conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale la operatorul economic se realizează prin Ministerul Sănătății prin majorarea capitalului social pentru acțiunile emise în favoarea statului la operatorul economic menționat și înregistrarea operațiunii de majorare a capitalului la Oficiul Registrului Comerțului”, se explică în nota de fundamentare a hotărârii de guvern. Autorii jafului au scăpat ieftin „Se aprobă conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare principale ale Companiei Naționale UNIFARM S.A., companie de interes strategic național, care își desfășoară activitatea în domeniul sanitar, la care statul este acţionar unic, reprezentând obligaţii bugetare principale în cuantum de 488.690.000 lei, datorate şi neachitate la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, conform Acordului de principiu nr. 34122808A/02.07.2024 și a Deciziei nr. 34122997A/ 09.07.2024 emise de organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală”, prevede proiectul hotărârii de guvern. Anul trecut, fostul director al Unifarm Adrian Ionel a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București, la un an de închisoare cu amânarea executării pedepsei, pentru instigare la fals intelectual. Magistrații l-au achitat de celelalte acuzații aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanță, la șase ani și opt luni de închisoare. O decizie similară a fost luată de Curtea de Apel și în cazul Danielei Lizica Radu, fost șef serviciu comercial al CN Unifarm SA.

Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu

Victor Ponta explică, punctual, apocalipsa moștenită de la Ciolacu: posibilă recesiune în semestrul II din 2024, combaterea evaziunii - niciun efect „cuantificabil” și nu există un buget pe 2025 care să prevadă fie creșteri de taxe, fie reduceri de cheltuieli. Fostul premier PSD, acum consilier al premierului Ciolacu și viitor deputat PSD, arată că „o companie internațională (mare investitor în România)” i-a cerut o analiză a anului 2025. Citește și: George Simion dă semnalul că îl abandonează pe Călin Georgescu: „Nici noi nu ne dorim haos. România trebuie să fie în UE și NATO” Materialul a fost publicat de site-ul stiripesurse.ro. Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu Ce arată Ponta în această analiză este că anul 2024 se încheie cu un deficit bugetar de aproximativ 25 de miliarde de euro și „este rezonabil să apreciem că acest deficit se va repeta în anul 2025 din următoarele motive”: Lipsa unui proiect de buget aprobat de Parlament care să prevadă creșteri de taxe sau reduceri de cheltuieli. Creșterea economică este foarte mică, sub rata inflației (există posibilitatea unei recesiuni tehnice în semestrul al doilea). Măsurile anunțate pentru combaterea evaziunii fiscale nu au avut niciun efect cuantificabil. Fostul premier arată și ce cheltuieli suplimentare vor adânci deficitul din 2025: Legea pensiilor va aduce cheltuieli suplimentare în 2025, față de cele din 2024, de șase miliarde de euro Drepturile salariale câștigate în instanță (în special de magistrați) reprezintă aproximativ un miliard de euro. Lipsa încasărilor din suprataxa pe energie, declarată neconstituțională de CCR, adaugă un deficit minim de trei miliarde de euro. Cheltuieli militare, în baza unor contracte deja semnate și aprobate, dar nebugetate în 2024, aproximativ trei miliarde de euro. Lucrările publice efectuate deja de contractori privați, în valoare de minim 2 miliarde de euro, probabil nu vor fi decontate în 2024 și vor fi transferate pentru anul 2025. Ponta amintește de pensiile militare, care încarcă bugetul cu circa două miliarde de euro, dar acestea nu vor crește semnificativ în 2025, potrivit previziunilor de până acum, ele vor fi puțin peste ceea ce s-a plătit și în 2024. Iohannis ar vrea candidat unic al coaliției de guvernare El arată că doar ratele scadente care trebuie refinanțate și dobânzile vor adăuga un minim de trei miliarde de euro la deficit. Această proiecție este valabilă dacă situația actuală rămâne stabilă și România nu este retrogradată la nivelul junk — situație în care băncile private și fondurile de pensii nu mai pot cumpăra titluri de stat. „Adunând datele prezentate mai sus, România are nevoie, în 2025, de o finanțare minimă de 55 de miliarde de euro. În condiții de stabilitate, aceasta poate fi obținută cu o dobândă anuală suplimentară și costuri de finanțare de aproximativ 4 miliarde de euro. În acest context, este rezonabil să apreciem că, în 2025, România își va crește datoria publică cu minim 25% — o situație fără precedent istoric!”, avertizează fostul premier PSD. Analizând situația politică, Ponta afirmă că „Klaus Iohannis (care și-a prelungit mandatul printr-o decizie a Curții Constituționale), dorește impunerea unui candidat comun al celor patru partide — o premieră absolută în politica românească, cu efecte imposibil de prevăzut în acest moment”.

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea. Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege prin care soldații ce semnează un contract cu Ministerul Apărării pentru a lupta în Ucraina sunt exonerați de datorii financiare. Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea Această lege permite anularea datoriilor de până la 10 milioane de ruble (aproximativ 95.835 de dolari) pentru recruții care au datorii în procedură de recuperare până la 1 decembrie. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România Condiția este ca aceștia să semneze un contract ce implică o perioadă minimă de un an de serviciu pe frontul ucrainean. Stimulente financiare pentru recrutare Rusia caută să atragă voluntari prin oferte financiare atractive, inclusiv prin mărirea soldelor militare. Totuși, aceste beneficii diferă semnificativ în funcție de regiune, în unele cazuri ajungând la echivalentul mai multor salarii medii. Mobilizarea În septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de rezerviști, ceea ce a dus la un exod masiv al cetățenilor ruși temători de recrutare. De atunci, președintele rus a declarat că nu va decreta o nouă mobilizare, mizând pe voluntariat. Cu toate acestea, recrutarea voluntarilor a înregistrat o scădere semnificativă în prima jumătate a acestui an, urmând să crească abia după atacurile ucrainene asupra regiunii Kursk, în august. Războiul de uzură Conflictul dintre Rusia și Ucraina, declanșat în februarie 2022, a evoluat într-un război de uzură marcat de pierderi masive de vieți omenești de ambele părți, greu de compensat. Ucraina, în schimb, a impus măsuri stricte de mobilizare, care au generat atât tentative de fugă, cât și cazuri de corupție și recrutări forțate. Această lege reprezintă una dintre multiplele strategii ale Kremlinului de a susține efortul de război în fața provocărilor recrutării.

Datoriile statului către furnizorii de energie (sursa: profit.ro)
Economie

Datoriile statului către furnizorii de energie

Datoriile statului către furnizorii de energie. Datoriile statului român către furnizorii de energie electrică, generate de aplicarea schemei de plafonare a prețurilor la energie, se ridică la aproximativ un miliard de euro pentru anul 2024. Datoriile statului către furnizorii de energie Această estimare a fost făcută de Daniela Dărăban, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Totuși, suma nu a fost confirmată oficial de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). "Membrii ACUE acoperă 50% şi ceva din piaţa de energie electrică, 90% şi un pic din piaţa de gaze naturale", a explicat Daniela Dărăban. "Din estimările noastre, pe energie electrică este de fapt şi de drept problema pe 2024, când încă s-a facturat pentru cele două plafoane. Credem, din estimările noastre, că suntem undeva la un miliard de euro datorie pentru 2024. Dar, din nefericire, suma nu este confirmată de ANRE, pentru că în cursul anului 2024 ANRE şi-a schimbat viziunea vizavi de modul în care se depun documentaţiile pe platformele de decontare, schimbare care a generat foarte multe întârzieri, corecţii în ghidul de depunere. Ultimele corecţii au apărut undeva în luna august 2024 şi în momentul de faţă probabil că furnizorii sunt în faza în care ori se clarifică, ori au început să încarce date. Dar acesta este motivul întârzierii", a adăugat Daniela Dărăban. Sume restante pentru gazele naturale În 2023 și 2024, facturarea gazelor naturale a fost realizată în mare parte sub plafon, iar încă mai există sume considerabile de recuperat din regularizări, estimate la aproximativ 300 de milioane de lei. Daniela Dărăban a avertizat că o eventuală continuare a schemei de plafonare a prețurilor ar putea genera un efect în lanț asupra întregii piețe. Aceasta a subliniat că furnizorii se confruntă cu dificultăți financiare în susținerea acestor scheme prin împrumuturi, iar capacitatea lor de a gestiona această situație este incertă. "Există şi acest risc administrativ, cu reveniri peste decizii. Anul trecut, ANRE a acceptat într-un fel, acum revizuieşte. Să ştiţi că toate aceste costuri, de riscuri de reglementare şi riscuri administrative în orice afacere sunt cuantificabile. Ele reprezintă un risc care poate, la un moment dat, să ducă la o decizie a unui business, să zică: domnule, chiar nu mai vreau să-mi desfăşor activitatea în aceste condiţii. După care, pe tot lanţul... Deci până la urmă clientul va suferi, pentru că nu va exista competiţie la ofertele către clientul final", a punctat Dărăban.

Selly, influencerul Nordis - Porsche, Maybach, datorii (sursa: YouTube/Selly)
Economie

Selly, influencerul Nordis - Porsche, Maybach, datorii

Selly, influencerul Nordis - Porsche, Maybach, datorii. Unul dintre influencerii care a promovat intens Nordis, Selly (Andrei Șelaru, potrivit cărții de identitate) este ahtiat după mașini extrem de scumpe. 911 Turbo S La sfârșitul lunii septembrie 2023, firma lui Șelaru, Selly Media Network SRL din Craiova, a înregistrat un leasing pentru cumpărarea unui autoturism. Citește și: Selly, influencerul favorit al lui Ciolacu, a promovat masiv țeapa Nordis: „Foarte special este modelul de business” Era vorba de un Porsche 911. Și nu orice model: potrivit unei postări pe Facebook, nu și-a luat cel mai ieftin model, ci unul foarte scump: Turbo S. Prețul: 255.000 de euro. Adică aproape 1,3 milioane de lei. S-a lăudat video Șapte luni mai târziu (pe 30 aprilie 2024), Selly a ridicat miza. Și a înregistrat un nou leasing, pe aceeași firmă. De data asta, însă, pentru un monstru: Mercedes-Benz S580 Maybach. Un autoturism care costă tot în jur de 250.000 de euro. Imediat ce firma sa a intrat în posesia mașinii, Selly a promovat Maybach-ul printr-un clip video. Selly, influencerul Nordis - Porsche, Maybach, datorii Nu este foarte clar cum va plăti Selly ratele de leasing pentru ambele mașini, Porsche și Maybach. La finalul anului 2023, firma lui Andrei Șelaru declara venituri de peste trei milioane de lei. Dar și cheltuieli de peste 2,92 milioane de lei. După plata taxelor, profitul net a fost de doar 23.955 lei. Dar nu profitul minuscul era neapărat problema, cât suma datoriilor: peste două milioane de lei. Atenție, vorbim de bilanțul firmei la finalul lui 2023, când Selly plătea doar leasing-ul pentru Porsche, nu și cel pentru Maybach (contract încheiat în aprilie 2024). Andrei Șelaru a negat că ar fi luat bani de la Nordis și a explicat că la mijloc ar fi vorba de un barter. Chiar și în acest caz, Selly a beneficiat de relația cu Nordis. Beneficii care, în cele din urmă, s-au transformat în bani pentru firma influencerului. Bilanțul pe 2023 al Selly Media Network SRL (sursa: Ministerul de Finanțe)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră