sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

datorii

104 articole
Politică

Fostul șef CNAS îi cere lui Rogobete să prezinte dovezi când vorbește de datoriile lăsate de Bolojan: „Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate”

Fostul șef al CNAS, Horațiu Moldovan, a susținut, azi, pe Facebook, că, la final de septembrie, „restanțele” CNAS erau zero, infirmând astfel acuzațiile ministrului PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete.  Citește și: „Un sindicat din Sănătate atacă dur PSD după ce a respins proiectul Bolojan al legii salarizării: «Luptă împotriva creșterilor salariale»” „De aceea, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?”, a scris Moldovan. Acum două zile, ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut că: „Dezastrul lăsat de fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, îmi arată că există mult mai multe facturi către furnizorii de medicamente și servicii medicale neplătite, în sensul în care au fost livrate medicamente sau alocate servicii care nu au fost facturate încă. Apropo de metoda pe care a găsit-o Bolojan de a reduce deficitul din pix, iar acum, când se vor elibera toate facturile, vom vedea că datoriile sunt de peste 30 de miliarde de lei”.  „O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr” Însă Moldovan spune că acestea sunt „lozinci” și îi cere lui Rogobete să prezinte facturile neachitate. „30 de miliarde de lei „datorii în sănătate”? O acuzație uriașă are nevoie de dovezi, nu doar de un microfon. Când un om de stat vorbește despre “cea mai mare criză din sănătate din ultimii 10 ani”, despre facturi neplătite, despre “greaua moștenire” și despre incompetența altora, despre dezastrul lăsat de alții, are obligația să explice clar cifrele. Și are obligația să compare “incompetența” altora cu competența lui, “dezastrul” lăsat de alții cu realizările proprii, “necunoașterea” altora cu propria cunoaștere.   Oamenii trebuie să înțeleagă exact, negru pe alb, ce sume sunt de plată, ce plăți au întârziat și câți bani mai sunt necesari pentru lunile următoare.   Diferența este simplă: banii de care ai nevoie pentru cheltuielile din lunile următoare nu sunt același lucru cu facturile pe care trebuia deja să le plătești. Iar o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanță.   Ce arată raportul de mandat al conducerii CNAS? • La sfârșitul anului 2024, existau 1,4 miliarde de lei plăți restante pentru servicii medicale și medicamente și peste 4 miliarde lei restanțe la concedii medicale (multe cu termen de plată depășit cu 2-3 ani). • La sfârșitul anului 2025, aceste restanțe erau ZERO! • La finalul lunii septembrie 2026, restanțele tot ZERO! • În 2025, CNAS a făcut plăți de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în 2024. Iar trendul crescător a continuat pe tot parcursul anului 2026. Incompetență? Dezastru? Tăieri?   Pentru 2026, CNAS a propus inițial un buget de 97,08 miliarde de lei. Bugetul de cheltuieli aprobat de Parlament a fost însă de 82,79 miliarde de lei.   După luarea în calcul a economiilor realizate prin eficientizarea cheltuielilor, NU prin tăieri, CNAS a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei: 6,45 miliarde pentru sănătate și 4,77 miliarde pentru concedii medicale. Aceasta este suma cerută în plus pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca la finalul anului 2026 plățile să fie la zi, atât pe domeniul sănătate cât și la concedii medicale. Nu înseamnă că reprezintă plăți întârziate. Iar 11 miliarde de lei nu sunt 30!   Raportul prezintă separat și situația concediilor medicale, inclusiv întârzierile la plată. Chiar dacă plățile concediilor medicale au ajuns la un termen uniform de 11 luni, în aproape toate județele, nu înseamnă că problema s-a rezolvat, dar nu îi putem spune ”dezastru”, mai ales dacă o comparăm cu situația de la finele anului 2024.   Da, această problemă este acum în sarcina altor oameni de stat, care trebuie să găsească soluții în birouri, în ședințe de lucru, cu mandatul pe care îl au acum (din nou) la dispoziție. Oamenii de stat găsesc soluții, nu se plâng, nu panichează pacienții!   La fel de clar trebuie spus că CNAS și Ministerul Sănătății au responsabilități și bugete diferite. Dacă se confundă, intenționat sau nu, bugete, atribuții și responsabilități instituționale diferite, lucrul acesta este remarcat de către cei care chiar cunosc sistemul de sănătate și ne etalăm, din nou, expertiza, competența și abilitățile de oameni de stat.   De aceea, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?   Iar dacă se afirmă că au fost ascunse facturi pentru ca deficitul bugetar să pară mai mic, trebuie arătat despre ce facturi este vorba (eventual și publicarea acestora, că sunt cheltuieli publice), cine le-a ascuns și ce documente dovedesc acest lucru.   O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate la nesfârșit...   Pacienții au nevoie de tratamente și de adevăr. Frica lor nu trebuie folosită ca instrument de mărire politică”, a scris Moldovan.   

Fostul șef CNAS îi cere lui Rogobete să prezinte dovezi când vorbește de datoriile lăsate de Bolojan: „Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate”
Ce doreau rușii să saboteze: Carfil, companie de stat plină de datorii, incapabilă să furnizeze muniția promisă ministerului Apărării - companiidestat.ro
Eveniment

Ce doreau rușii să saboteze: Carfil, companie de stat plină de datorii, incapabilă să furnizeze muniția promisă ministerului Apărării - companiidestat.ro

Carfil, compania de stat pe care urma să o saboteze o rețea coordonată de Rusia, este încărcată de datorii și, potrivit datelor de pe propriul site, citate de companiidestat.ro, nu reușește să furnizeze ministerului Apărării muniția contractată în 2022. Citește și: Primarul PSD din Sectorul 4, Daniel Băluță, reușește să planteze un copac cu costuri de 2.000 euro/bucată - USR Sector 4 SRI a anunțat, marți, că „în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM”. La 14 septembrie 2026, un incendiu a izbucnit pe platforma industrială Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, producător de armament aflat în subordinea CN ROMARM. Incendiul a afectat sediile mai multor societăți comerciale de pe platformă.  Însă datele publicate, pe Facebook, azi, de site-ul companiidestat.ro, arată că, de fapt, Carfil nu este chiar mândria industriei române de armament.  77% din profitul Carfil s-a dus pe plata conducerii „Carfil este o filială a companiei naționale Romarm și avea 467 de salariați în 2024. Produce muniție de mortier de 60, 82 și 120 de milimetri și grenade pentru lansatoarele RPG-7 și SPG-9. Pe site-ul companiei apar și muniție de 60 și 81 de milimetri lansată din dronă și o dronă proprie, dezvoltată cu un partener american. Fabrica produce armament din 2005, iar înainte făcea carburatoare, pompe și mașini-unelte. În 2022, armata a semnat cu Carfil un contract pentru 12.000 de proiectile de mortier de 82 de milimetri. Raportul Romarm pe 2025 arată că s-au livrat 2.000, iar comanda întârzie de patru ani. Întârzierea vine de la mecanismul care face proiectilul să explodeze. Raportul spune că firma care trebuia să-l facă nu îl mai poate livra. Fabrica a pus deoparte 11,6 milioane de lei, pentru cazul în care armata îi cere penalități pentru întârzieri.   În 2024, Carfil a avut vânzări de 215,0 milioane de lei, de 20 de ori mai mult decât în 2019. Datoriile au ajuns în același an la 216,5 milioane de lei, iar profitul net a fost de 1,4 milioane de lei. Indemnizațiile celor cinci oameni din conducere, la nivelul din august 2025, însumează 1,1 milioane de lei pe an, echivalentul a 77% din profitul net pe 2024. Carfil nu are bilanț public pe 2025, fiind singura dintre cele 13 firme ale grupului Romarm în această situație. Carfil nu apare în niciun contract SAFE.   Cifrele vin din bilanțurile depuse la Ministerul Finanțelor, din fișa AMEPIP, din registrul SAFE și din raportul Romarm pe 2025, citat de presa din Brașov. Descrierea producției vine de pe site-ul companiei”, a scis companiidestat.ro, pe Facebook. Ce nu mai menționează acest site este că președinte al consiliului de administrație al Carfil este controversatul Răzvan Pîrcălăbescu, președintele Romarm, clientul politic al pesedistului Radu Oprea. Fostul ministru al Economiei Radu Miruță (USR) i-a făcut plângere la DNA lui Pîrcălăbescu pentru modul în care a fost numit la conducerea Romarm: „Instituții ale statului mi-au adus pe masă o situație care spune negru pe alb că dumnealui a fost pus acolo cu nerespectarea procedurilor legale. Imaginați-vă că pentru a te înscrie la o selecție trebuie să depui la dosar diplomă, expertiză, trebuie să depui niște documente. Selecția domniei sale s-a realizat spunând că îndeplinește condițiile, fără să bage și dovezile în dosar”.    Pîrcălăbescu are trei surse de venit de la stat: Romarm - 27.700 lei, brut, lunar, Șantierul Naval Mangalia (președinte al CA) - 15.500 lei lunar, brut și Carfil - 15.462 de lei, lunar, brut. 

Oameni de afaceri, politicieni și funcționari, datori la bugetele locale. Primăriile au afișat lista restanțierilor
Economie

Oameni de afaceri, politicieni și funcționari, datori la bugetele locale. Primăriile au afișat lista restanțierilor

Primăria Iași a publicat lista celor aproximativ 7.000 de persoane fizice cu datorii mai mari de 1.200 de lei la bugetul local, iar documentul include numeroase nume cunoscute din mediul de afaceri, politică, avocatură, medicină și administrație. Restanțele provin în special din taxe, impozite și amenzi neachitate. Condamnatul Vlasov, cap de listă Cea mai mare datorie îi aparține avocatului Mihail Vlasov. Cabinetul său de avocatură figurează cu obligații restante de 269.701,56 lei, iar Vlasov apare separat, ca persoană fizică, cu încă 1.985,85 lei. Pe lista datornicilor se află și nume cunoscute din lumea interlopă sau din dosare penale, precum Silviu Iulian Gîtlan, cu 50.728,72 lei, Iulian Dănuț Ilincariu, cu 9.022,88 lei, Belgian Tănase, cu 32.211,49 lei, Cosmos Tănase, cu 2.187,34 lei, și Alin Eugen Curcă, cu 10.416,80 lei. Printre oamenii de afaceri aflați pe listă se remarcă dezvoltatorul imobiliar Daniel Cristinel Niculiță, cu datorii de 45.833,25 lei. Acesta este asociat cu un proiect imobiliar de circa 100 de milioane de euro pe Aleea Mihai Sadoveanu și a contestat în instanță o decizie a Fiscului privind un presupus prejudiciu de 13 milioane de lei. Și șefii de la Finanțe au restanțe Alte nume din zona de business sunt Radu Gabriel Norocea, de la RVR Taxi, cu 177.184,75 lei, Mioara Gociu, cu 14.079,25 lei, Viorel Lucian Zlate, cu 10.563,76 lei, Marin Costia, cu 5.652,20 lei, Cezar Veringa, cu 3.427,83 lei, și Marius Șorănescu, de la Complexul Onyx Bellaria, cu 2.437,76 lei. Șorănescu a transmis ulterior că restanța fusese achitată prin ghișeul.ro. Pe listă apar și persoane din zona financiară sau administrativă. Bogdan Mihai Trandafirescu, fost șef la Garda Financiară și actual lider de sindicat la Finanțe, are o datorie de 5.119,04 lei, despre care spune că este eșalonată și provine din impozitul pe mașină. Sorina Eliza Marin, fostă șefă a Direcției Regionale a Finanțelor Publice Iași, figurează cu 1.530,62 lei. Politicieni și rude ale lor Documentul include și politicieni sau persoane apropiate administrației locale: fostul deputat PNL Corneliu Mugurel Cozmanciuc, directoarea Casei de Cultură „Mihai Ursachi”, Maria Silvia Bilașevschi, fosta consilieră locală PNL Iuliana Daniela Tăutu și soția fostului deputat PSD Marius Ostaficiuc. Citește și: Sociologul Cătălin Stoica sugerează că ultimul sondaj INSCOP este o manipulare: „Deci, bravo, il rezolvaram pe Bolojan si aripa sa din PNL” Medicul estetician Lucian Nelu Popa apare cu 12.340,02 lei, însă acesta susține, contactat de Ziarul de Iași, că și-a achitat debitul și acuză Primăria Iași de dezinformare.

Firmele statului își plătesc datoriile de trei ori mai lent decât privații - analiză viceguvernator BNR
Economie

Firmele statului își plătesc datoriile de trei ori mai lent decât privații - analiză viceguvernator BNR

Companiile statului „plătesc cu întârziere facturile către furnizori, durata plăților fiind de trei ori mai mare, în general, decât durata medie de plată din economie”, arată viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, într-o analiză pe blogul său. Marinescu arată că, de fapt, performează doar zece companii de stat, cele din sectorul energetic, „inclusiv ca urmare a unor poziții de piață privilegiate, specifice companiilor naționale”. Citește și: Primarul PSD Fălticeni: de la locuință socială și Ford vechi la avere de 2 milioane de euro - presă Însă restul companiilor de stat sunt în declin, arată el.  Cosmin Marinescu a fost consilier al președintelui Klaus Iohannis pentru aproape zece ani. Fostul consilier al lui Iohannis nu cere privatizări, ci administrare „pe principii de guvernanță, transparență și responsabilitate” Ce scrie Marinescu: „cheltuielile salariale au ajuns recent la valori de peste 50% din cifra de afaceri, ceea ce sugerează inclusiv scheme supradimensionate de personal (...) profitabilitatea per salariat înregistrează totuși o poziție modestă”.  În ultimii zece ani „gradul de îndatorare s-a majorat cu circa 14 puncte procentuale, în timp ce indicatorul de lichiditate a coborât către nivelul de 60%. Aceste evoluții contrastează puternic cu situația sectorului privat, care consemnează o reducere cu 9 puncte procentuale a gradului de îndatorare și majorarea la peste 120% a indicatorului de lichiditate” Aceste firme plătesc cu întârziere facturile către furnizori, durata plăților fiind de trei ori mai mare, în general, decât durata medie de plată din economie. Rata restanțelor, deși s-a ameliorat semnificativ în ultimii 10 ani, rămâne totuși considerabil mai ridicată, la un nivel de peste 20%, comparativ cu doar 9% în cazul firmelor din sectorul privat.  40% din arieratele față de bugetul de stat ale tuturor companiilor nefinanciare aparțin sectorului companiilor de stat. Dar, potrivit lui Marinescu, contribuția companiilor de stat la valoarea adăugată din economie este în reducere, de la 13% în 2004 la 6% în 2024.  „Administrate pe principii de guvernanță, transparență și responsabilitate, companiile de stat pot deveni un reper de stabilitate și reziliență, în special în sectoare cu caracter strategic, care trebuie să furnizeze, de exemplu, securitate energetică sau apărare națională”, crede Marinescu. 

Poli Iași, trei zile pentru a supraviețui: trebuie să achite datorii de 1,5 milioane de euro
Eveniment

Poli Iași, trei zile pentru a supraviețui: trebuie să achite datorii de 1,5 milioane de euro

Politehnica Iași mai are doar trei zile pentru a se înscrie în Liga a II-a, însă clubul nu dispune de fondurile necesare pentru continuarea activității. Poli Iași, datorii de 1,5 milioane de euro După respingerea colaborării dintre ACSM Politehnica Iași și CSM Iași 2020, autoritățile locale încearcă o nouă soluție, printr-un proiect comun cu Universitatea de Științele Vieții (USV). Citește și: Pîslaru o desființează pe sinecurista Zară: „A pus în pericol viața oamenilor de la Dumbrava” Pentru a putea continua în competiție, clubul trebuie să achite datorii de 1,5 milioane de euro din totalul de două milioane acumulate în insolvență. Miza este salvarea fotbalului ieșean și păstrarea unui loc în Liga a II-a, într-o cursă contracronometru cu doar câteva zile rămase până la termenul-limită. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie
Politică

Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Tarom a încheiat anul 2025 cu pierderi uriașe, de 186 milioane de lei, iar datoriile se apropie de un miliard de lei. Ea a desființat profitul obținut în 2024 de Tarom, cu care se lăuda fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu: „Profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală. În ultimii 10 ani a fost singurul an «cu profit». În fapt, un profit fals”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Șef de pușcărie, director la Tarom „Ce pot să vă spun este că a terminat pe profit CFR Călători anul trecut, undeva la 27 - 28 milioane, ceea ce e o premieră pentru CFR Călători, cum la fel a terminat TAROM-ul pe profit anul trecut, iarăşi o premieră, cred că după mai mult de 15 ani. E un lucru bun, nu îndestulător, că trebuie să se schimbe şi altele şi la TAROM şi la CFR Călători. Da, din punct de vedere economic, asta este o soluţie corectă”, se lăuda Grindeanu în mai 2025.  În ianurie 2026, „un fost director de pușcărie, Bogdan Costaș, îmbuibat cu sinecuri la companii de stat, a fost numit director interimar la Tarom”, scria DeFapt.ro. El a fost consilier al unor demnitari PSD, de exemplu al lui Radu Oprea, când acesta era ministru pentru mediul de afaceri în cabinetul Dăncilă.  Ultima sa declarație de avere, din aprilie 2025, arăta că acesta a fost administrator la IAR Ghimbav, precum și administrator neexecutiv la Pirochim Victoria și Metrom Brașov, în timp ce era și director general la Romarm. El a făcut parte, din 2022 în 2023, din CA-ul Electrica Serv. Costaș a mai fost CEO la Aviaţia Utilitară Bucureşti, consilier al preşedintelui ANSVSA și CEO al Romatsa - potrivit Ziarului Financiar. În 2007 a fost director administrativ la pușcăria din Baia Mare, iar în 2008 a ajuns director economic la administrația penitenciarelor.  Gheorghiu critică managementul fostului director de pușcărie Însă, acum, Oana Gheorghiu scrie că Tarom este „o companie aflată în zbor direct către eșec”. „Adevărul despre TAROM, o companie aflată în zbor direct către eșec: Datorii financiare ale companiei: 930 milioane RON; Pierdere estimată pentru 2025: 186 milioane RON; Grad de ocupare al aeronavelor: sub 70%, mult sub țintele asumate; Capitaluri proprii negative: 105 milioane RON;   Profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală. În ultimii 10 ani a fost singurul an „cu profit”. În fapt, un profit fals.   În cadrul analizei companiilor de stat, am văzut la TAROM exact problema care afectează multe întreprinderi publice din România: nu lipsa de potențial, ci lipsa de guvernanță reală.   Mai grav, compania TAROM pare prinsă într-un cerc vicios în care: se vând activele companiei pentru a acoperi pierderile; se amână deciziile dificile; conflictele de guvernanță blochează reforma.   În discuțiile directe cu managementul și în documentele analizate a devenit evidentă lipsa unei strategii coerente pe termen lung, lipsa unei viziuni clare privind competitivitatea companiei și o confuzie periculoasă între rolul comercial al companiei și influența politică asupra conducerii.   Un lucru trebuie spus foarte clar: Nu poți salva o companie strategică doar din discursuri patriotice. Nu poți cere performanță fără independența reală a Consiliului de Administrație, fără criterii profesionale reale, fără asumare managerială și fără o strategie industrială serioasă pentru aviația românească. TAROM are un rol strategic pentru România pentru conectivitate, pentru securitate și mobilitate, pentru poziționare regională, pentru locuri de muncă, pentru infrastructură tehnică și know-how acumulat în zeci de ani.   Ca TAROM să poată fi salvată, este nevoie urgentă de: management de redresare; profesionalizarea guvernanței; obiective măsurabile; disciplină financiară; și un parteneriat strategic capabil să aducă performanță reală.   Fereastra de timp este însă foarte mică. După ce ani de zile a fost ținută în viață „pe aparate”, salvarea    TAROM doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă. Fie începem acum reforma reală la TAROM, fie compania va continua să fie vândută pe bucăți doar pentru a mai cumpăra puțin timp”, a scris Gheorghiu. 

Alegătorii PSD și AUR cred că statul trebuie să-i protejeze cu riscul de a nu putea plăti datoriile - sondaj
Politică

Alegătorii PSD și AUR cred că statul trebuie să-i protejeze cu riscul de a nu putea plăti datoriile - sondaj

Nu mai puțin de 83% dintre alegătorii AUR și 71% dintre cei ai PSD consideră că „statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, arată un sondaj INSCOP publicat azi. Între alegătorii USR și PNL, 50% și respectiv 56% sunt de acord cu această afirmație.  Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Guvernarea Bolojan putea continua reformele, chiar și „nepopulare”, majoritatea populației era de acord Din totalul eșantionului, 46.9% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, în timp ce 23.1% sunt oarecum de acord. 9.6% sunt oarecum împotrivă, iar 15.8% sunt total împotrivă. Un procent de 4.6% nu știu sau nu răspund. Cu toate acestea, reformele par să aibă o susținere puternică: 45.6% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord cu afirmația „Reformele economice trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare”, 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 6.8% sunt oarecum împotrivă și 19.9% total împotrivă. Circa 95% din electoratul USR și 85% din cel al PNL susțin continuarea reformelor, chiar dacă sunt nepopulare. Circa o treime din pesediști și auriști nu susțin reformele „nepopulare”.  Afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” întrunește acordul total al 68.7% dintre cei chestionați. 15.8% sunt oarecum de acord cu afirmația, 5.9% oarecum împotrivă, iar 6.3% sunt total împotrivă, iar 3.2% nu știu sau nu răspund. Un procent de 87.8% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, în timp ce 7.5% sunt oarecum de acord. 1.3% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 2% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.3%.

Culturile agricole sunt verzi și promițătoare, dar mulți fermieri riscă falimentul
Economie

Culturile agricole sunt verzi și promițătoare, dar mulți fermieri riscă falimentul

Prof. dr. Gerard Jităreanu, rectorul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, afirmă că anul agricol 2025–2026 are, până în prezent, perspective favorabile pentru obținerea unor producții importante.  Fermele, situație financiară grea Cu toate acestea, rectorul USV Iași atrage atenția că principala problemă a agriculturii românești rămâne situația financiară a fermelor. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Multe exploatații agricole se confruntă cu datorii acumulate încă din perioada pandemiei, iar aceste obligații financiare pot împinge spre faliment inclusiv ferme care, la prima vedere, par profitabile. Deși perspectivele pentru recolte sunt bune, fermierii se confruntă și cu creșterea costurilor de producție. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datorii la stat de peste un miliard de euro, eșalonate de firme și persoane fizice
Economie

Datorii la stat de peste un miliard de euro, eșalonate de firme și persoane fizice

Contribuabilii au apelat și în 2025 la eșalonările la plată, una dintre cele mai utilizate soluții fiscale pentru firmele și persoanele fizice care înregistrează datorii la bugetul de stat. Media județeană: 220 de milioane de lei Datele oficiale arată că, la 31 decembrie 2025, erau în derulare 7.362 de eșalonări la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași (care administrează județele Iași, Bacău, Botoșani, Suceava, Neamț și Vaslui), cu o valoare totală a obligațiilor fiscale eșalonate de 1,182 miliarde de lei. Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, critică dur „muțenia” Bisericii în fața extremismului. Replică acidă a actualului purtător de cuvânt Comparativ, la finalul anului 2024 erau înregistrate 3.429 de eșalonări, în valoare totală de 722,15 milioane de lei. Pe parcursul anului trecut, potrivit datelor Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași, au fost depuse 9.797 de cereri pentru înlesniri la plată, dintre care 8.177 au fost aprobate de administrațiile fiscale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat
Politică

ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat

ANAF s-a dus peste propaganda lui Călin Georgescu și George Simion: rețeaua Realității TV are datorii astronomice la stat, de peste 259 milioane de lei. Un comunicat al ANAF, care nu menționeză clar Realitatea TV, arată că „societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate”. Site-ul newsonline.ro a scris de luni că Direcția Generală Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) a descoperit prejudicii de milioane la un grup de firme care controlează și televiziunea Realitatea Plus.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat Comunicatul ANAF arată că circa 70 de firme plimbau banii și hârtiile între ele pentru a masca neplata unor datorii uriașe către stat. „Printre societățile analizate a fost identificată o societate care deși avea declarată activitate în domeniul serviciilor de protecție și pază, în fapt activitatea principală consta în achiziția și prestarea de «servicii de promovare», pe circuit fiind implicată și o societate media. Din datele disponibile s-a constatat că societatea media făcea parte dintr-un grup de peste 70 de societăți comerciale cu activități în domeniul serviciilor de analiză de piață și sondării opiniei publice și publicității. Majoritatea acestor  societăți au administratori comuni, persoane fizice care au calitatea de rude până la gradul al III-lea, se află în relații de afinitate sau exercită control (prin calitatea deținută în anumite firme).   Astfel, datele A.N.A.F. au arătat că societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate. Din analiza preliminară efectuată asupra grupului de companii au reieșit indicii relevante privind existența unui comportament susceptibil să prejudicieze bugetul de stat, prin implementarea unui mecanism de tranzacții intragrup. Aceste operațiuni prezintă elemente care sugerează un caracter artificial, fiind aparent lipsite de substanță economică și de o justificare comercială reală, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la scopul lor. Ca o caracteristică generală, la nivelul tuturor societăților din grup, analiza A.N.A.F. relevă un comportament economic atipic. Ca practică, societățile din același grup, cu comportamente similare, mențin un nivel aparent de profitabilitate, însă acesta este compensat integral de pierderile înregistrate, astfel încât, în final, deși raportează profit (uneori chiar după deschiderea procedurii de faliment), nu achită obligații fiscale către bugetul de stat. În data de 10 martie 2026, în contextul controlului realizat de A.N.A.F. - Direcția Antifraudă București, s-au constatat obligații fiscale restante aferente impozitelor și taxelor cu reținere la sursă, suma totală datorată depășind 8 mil. lei. Ca urmare a acțiunilor de control, o parte din obligațiile aferente taxelor reținute de la salariați, în cuantum de aproximativ 6 mil. lei, a fost achitată indirect, prin intermediul unei societăți din același grup, fapt ce confirmă legăturile operaționale între entitățile grupului. Totodată, până în prezent, contribuabilii verificați nu au pus la dispoziția organelor fiscale toate documentele necesare pentru clarificarea situației fiscale, respectiv contracte, tranzacții și documente justificative care să ateste realitatea și materialitatea operațiunilor economice”, se arată în comunicatul ANAF. 

EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei
Economie

EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei

Noul CEO al RetuRO SGR este Adela Smeu, potrivit unui anunț al companiei. Smeu vine cu un portofoliu financiar devastator: sub mandatul său de CEO al Bricostore România SRL, compania a avut datorii și pierderi uriașe. RetuRO SGR pomenește doar veniturile Brico Pe 3 martie a.c., RetuRO SGR anunța, printr-un comunicat de PR, că Adela Smeu este noul CEO al companiei și-și va prelua mandatul pe data de 19 martie. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Adela Smeu vine cu o experiență de peste 25 de ani în cadrul unor organizații multinaționale, este un lider orientat spre rezultate și a condus transformări complexe ale afacerilor în care a fost implicată – fuziuni, achiziții și inițiative strategice care au generat atât performanță, cât și impact pozitiv asupra mediului.  În cel mai recent rol, cel de CEO al Brico Dépôt România (Kingfisher Group), a condus o organizație cu venituri de peste 300 de milioane de euro și peste 2.000 de angajați, activă în 31de locații. Mandatul său a inclus evoluția către un model de afaceri durabil, dezvoltarea unor echipe performante, transformarea digitală și gestionarea unor proiecte de mare complexitate.”, se arăta în comunicatul RetuRO SGR. Adela Smeu, ca CEO al Brico: datorii și pierderi de sute de milioane Într-adevăr, așa cum spune comunicatul RetuRO SGR, Bricostore România SRL, firma care opera marca Brico Dépôt, avea venituri de peste 300 de milioane de euro anual. Mai exact, în 2024, 1,55 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Dar ce omite comunicatul RetuRO SGR este să menționeze și alți indicatori financiari, precum datoriile și pierderile. Iar Bricostore România SRL a avut cifre enorme la ambele capitole. Astfel, între 2020 și 2024, datoriile Bricostore România SRL au fost între 428 și 599 de milioane de lei anual, cu un vârf istoric, în 2021, de 751 de milioane de lei. Iar pierderile anuale s-au cifrat, în perioada 2020-2024, între 259 și 247 de milioane de lei. Pe scurt, în nici un an în care a fost CEO al Bricostore România SRL, Adela Smeu nu a produs profit companiei. Luată de RetuRO din șomaj sabatic Cu toate acestea, membrii Consiliului de Supraveghere ai RetuRO SGR au decis să o numească pe Smeu în funcția de CEO al monopolului de gestionare a ambalajelor de băuturi. La data alegerii în funcție, Adela Smeu era șomeră de aproape un an, după ce fusese dată afară de la Bricostore România SRL în mai 2025. În septembrie 2025, Smeu și-a făcut public un CV, în căutare de slujbă. Potrivit acestui CV, Adela Smeu se afla, la momentul depunerii documentului, în „Timp sabatic și pentru familie (timp pentru familie, învățare și dezvoltare personală și proiecte de consultanță)”.  DeFapt.ro a adresat întrebări atât RetuRO SGR, cât și Ministerului Mediului (care deține 20% din RetuRO SGR), referitor la numirea Adelei Smeu, dar nu a primit nici un răspuns.

Nici acum nu și-a plătit fostul minister al lui Firea, al Familiei, datoriile către stat - presă
Politică

Nici acum nu și-a plătit fostul minister al lui Firea, al Familiei, datoriile către stat - presă

Nici acum nu și-a plătit fostul minister al lui Firea, al Familiei, datoriile către stat, arată Fanatik. Potrivit unei liste cu instituțiile de stat care au datorii la ANAF se află fostul minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. Acesta a fost înființat în noiembrie 2021 și desființat în ianuarie 2025 de guvernul Ciolacu II, iar activitatea sa a fost preluată de ministerul Muncii. Gabriela Firea a condus acest minister de la înființare în iunie 2023, când a demisionat pe fondul scandalului legat de „azilele groazei”, din Voluntari. Ulterior, ministerul a fost condus de o altă pesedistă, Natalia Intotero.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Nici acum nu și-a plătit fostul minister al lui Firea, al Familiei, datoriile către stat Potrivit Fanatik, acest fost minister a rămas cu datorii la Fisc de aproape cinci milioane de lei: 967.576 lei la bugetul de stat, 2.767.021 lei la bugetul asigurărilor sociale de stat (CAS) și 1.099.941 lei la bugetul asigurărilor de sănătate (CASS). În total: 4.824.538 lei, arată Fanatik.  În 2023, bugetul acestui minister era estimat la 620 de milioane de lei.  Și alte structuri de stat au datorii la stat: ex-Ministerul Antreprenoriatului și Turismului are de plătit peste 33 de milioane de lei, iar orașul Drăgănești Olt, condus de un primar PSD, - 2,9 milioane lei.  În octombrie 2025, ANAF a publicat lista tuturor celor peste 500 de instituții publice care aveau datorii fiscale neachitate până la 31 august 2025, datorii care depășeau 582,9 milioane de lei. Pe primul loc în topul datoriilor la stat se afla Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, care are obligații fiscale neachitate de peste 136,5 milioane de lei.

Piața imobiliară, la un pas de colaps: datoriile dezvoltatorilor depășesc 35 de miliarde de lei, iar insolvențele se înmulțesc
Eveniment

Piața imobiliară, la un pas de colaps: datoriile dezvoltatorilor depășesc 35 de miliarde de lei, iar insolvențele se înmulțesc

Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au trecut, în ultimele luni, de pragul istoric de 35 de miliarde de lei, o sumă dublă față de nivelul înregistrat în urmă cu zece ani. În contextul unei scăderi accentuate a pieței, peste 60% dintre companiile din sector se află în risc de insolvență, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames. Risc crescut de insolvență și perspective negative pentru 2026 Consultanții avertizează că anul 2026 ar putea aduce noi recorduri negative pentru piața imobiliară, pe fondul majorării taxelor și al reducerii semnificative a cererii de locuințe. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Fragilitatea financiară a dezvoltatorilor și comprimarea profitabilității conturează un scenariu dificil pentru întregul sector. Sute de firme dizolvate sau cu activitatea suspendată Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, din cele aproximativ 7.300 de firme active cu cod CAEN dezvoltare imobiliară, 564 au intrat în proces de dizolvare în ultimii doi ani, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență. Analiza realizată pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2.700 de companii din sector se află într-o zonă de risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1.600 prezintă un risc mediu. Scorul Altman combină indicatori precum profitabilitatea, lichiditatea, eficiența activelor și gradul de îndatorare pentru a estima riscul financiar. Gradul de îndatorare, principala vulnerabilitate a sectorului Nivelul ridicat al datoriilor reprezintă cea mai mare problemă pentru investitori. În ultimii doi ani, creanțele din sectorul imobiliar au crescut cu peste 8 miliarde de lei, ajungând de la 26,8 miliarde de lei în 2020 la 33,2 miliarde de lei în 2024. Estimările pentru 2025 indică depășirea pragului de 35 de miliarde de lei, față de doar 15,1 miliarde de lei în 2015. Pierderi în creștere și scădere accentuată a profitului Pierderile nete ale companiilor imobiliare au crescut de la 518,8 milioane de lei în 2022 la 610,3 milioane de lei în 2024. În același timp, cifra de afaceri a sectorului s-a redus de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024, iar profitul net a scăzut cu peste 300 de milioane de lei. Stocuri record de apartamente nevândute Scăderea vânzărilor a dus la acumularea masivă de locuințe nevândute. Valoarea stocurilor a depășit 10 miliarde de lei în 2025, un nivel record comparativ cu 7,5 miliarde de lei în 2022 și doar 1,51 miliarde de lei în urmă cu un deceniu, arată analiza Frames. Microîntreprinderile, cele mai expuse la șocurile pieței Structura pieței indică o vulnerabilitate majoră: din cele 7.300 de firme active, 6.830 funcționează ca SRL-uri, doar 81 sunt societăți pe acțiuni, iar 263 sunt PFA-uri. Peste 80% dintre dezvoltatori sunt microîntreprinderi, cu resurse financiare limitate și expuse direct fluctuațiilor economice. Capitala, epicentrul riscului de insolvență Situația este critică în București, unde peste 2.300 din cei aproximativ 3.000 de dezvoltatori activi sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Județele Cluj, Timiș și Constanța completează lista zonelor cu expunere ridicată. Potrivit consultanților, majorarea TVA pentru locuințele noi de la 9% la 21% a amplificat problemele sectorului, în condițiile în care peste 80% dintre apartamentele vândute în România sunt locuințe mici, sensibile la creșterea prețurilor finale. Construcțiile, semne de reziliență pe hârtie În ciuda dificultăților din dezvoltarea imobiliară, sectorul construcțiilor ar putea înregistra o creștere modestă. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un avans de 4% al volumului lucrărilor de construcții în 2026, după o creștere de 9% în 2025. Autorizațiile de construire, o imagine mixtă În decembrie 2025 au fost eliberate 2.650 de autorizații de construire, în scădere cu 9,4% față de luna precedentă, dar ușor peste nivelul din anul anterior. Pe tot anul 2025, numărul autorizațiilor a crescut cu 4,4%, cele mai mari creșteri fiind în regiunile Nord-Vest și Centru. Piața se va consolida în jurul marilor jucători „Piața dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă. După modificările fiscale, este posibil să rămână doar companiile mari, cu acces la finanțare și planuri bine definite”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit acestuia, intrarea fondurilor de investiții va orienta o parte tot mai mare a proiectelor către segmentul de închiriere, în timp ce dezvoltările destinate vânzării s-ar putea nișa pe locuințe premium, cu marje mai mari de profit.

Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024
Eveniment

Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024

Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024, a arătat, azi, Mihai Polițeanu, primarul independent al acestui municipiu. El a arătat că a diminuat cu 12 milioane de lei cheltuielile cu salariile angajaților, iar gradul de îndatorare a Ploieștiului este extrem de scăzut, „ceea ce deschide calea pentru împrumuturi pentru dezvoltare”.  Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble „Anul 2025 a fost un an al responsabilității și al deciziilor dificile, concentrat pe stabilizarea bugetului, stingerea unei părți semnificative din datorii, recuperarea credibilității și deblocarea proiectelor europene. Deopotrivă ploieștenii, funcționarii Primăriei și majoritatea consilierilor locali au contribuit la decizii grele, dar responsabile. Le mulțumesc! - Bugetul Ploieștiului a crescut cu 18,2% de la 815 milioane la 963 de milioane   - Am început 2025 cu o datorie exigibilă (plătibilă imediat) catastrofală de 331 de milioane. Până astăzi am stins mai bine de 2/3 din această sumă   - Am dublat bugetul de investiții față de 2024: de la 63 de milioane la 134 de milioane   - Am redus cheltuielile de personal cu aproape 12 milioane de lei   - În 2025 am avut obligații de plată uriașe pentru subvenții termoficare de 362 de milioane de lei, aproape toți fiind datorii neplătite din trecut. Astăzi nu mai avem nicio datorie față de Termo, dar am rămas cu 119 milioane eșalonate pentru următorii 3 ani   - Republica de sub Castani, cu un impact major pentru viața socială a orașului, a reprezentat doar 0,15% din buget, o sumă minusculă, dar bine cheltuită   - Gradul de îndatorare a Ploieștiului este extrem de scăzut, ceea ce deschide calea pentru împrumuturi pentru dezvoltare”, a arătat edilul Ploieștiului, pe Facebook. 

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc. Televiziunile, cele mai mari restanțe
Politică

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc. Televiziunile, cele mai mari restanțe

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc: 580 de milioane de lei, datorați de un număr de 669 contribuabili, arată datele ministerului de Finanțe.  Recent, Pagina de Media arăta că Metropola TV, postul localității Voluntari, post controlat de facto de primarul Florentin Pandele, are datorii la ANAF, dar acestea sunt „într-o limită gestionabilă”, potrivit directorului Dan Cristian Popescu.  Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Firma Realitatea Media avea, la final de 2025, datorii către bugetul asigurărilor sociale de 93,8 milioane de lei, potrivit Pro TV.  Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc Televiziunile au cele mai mari restanțe: 120 de companii au înregistrat 344,98 milioane de lei. Din această sumă, peste 16 milioane de lei se află în proceduri de executare silită, în timp ce 314 milioane lei sunt în proceduri de recuperare conform legii insolvenței.  Presa scrisă are și ea datorii uriașe, de 917 milioane de lei, în timp ce, de la portalurile de știri, ANAF ar avea de încasat 31,4 milioane de lei. „În ceea ce priveşte stadiul măsurilor de colectare a creanțelor fiscale, precizăm că acestea sunt aplicate în mod etapizat şi diferentiat, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală. În situaţia obligaţiilor fiscale neachitate la termenele legale, organele fiscale procedează, cu titlu general, la emiterea şi comunicarea somațiilor, ca primă etapă a procedurii de executare silită Ulterior, în funcție de comportamentul de plată al contribuabililor şi de situaţia juridică a creanţelor, se dispun măsuri de executare silită, precum emiterea somației la plată, înfiinţarea popririlor asupra disponibilităților băneşti sau asupra veniturilor datorate debitorilor de către terti, precum şi instituirea sechestrelor asupra bunurilor mobile şi imobile în vederea valorificării acestora”, explică ministerul de Finanțe. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră