marți 17 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

horatiu moldovan

4 articole
Politică

EXCLUSIV La presiunea lui Rogobete, CNAS a anulat concursurile pentru conducerea a 16 case județene de sănătate. Șefa CNAS, o apropiată a ministrului

Toate concursurile pentru ocuparea unor funcții de director a unor case județene de sănătate au fost anulate de șefa interimară a CNAS, Larisa Mezinu Bălan, la presiunea ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete. Acesta din urmă suspendase concursurile organizate de CNAS. Bălan a invocat, potrivit unui document obținut de DeFapt.ro, instalarea noului Guvern. Citește și: Blocat în birocrația ministerului Sănătății: a terminat rezidențiatul, a luat examenul de medic specialist, poate fi șofer de Uber Președinta interimară a CNAS, Larisa Mezinu Bălan, a fost consilieră la ministerul Sănătății, în 2023, unde s-a ocupat de structura care gestiona Componenta 12 din PNRR. În această calitate ea a cooperat cu Alexandru Rogobete, pe atunci secretar de stat responsabil de PNRR.  Acum, ea a anulat concursurile pentru funcția de director la Bacău, Călărași, Covasna, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Iifov, Mehedinti, Neamt, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autorității Judecătoresti. Măsura anulării, luiată pe motive neclare În documentul CNAS de anulare a concursurilor se arată că măsura este luată: „ținând cont de faptul că la data de 20 octombrie 2026 a fost adoptată de către Parlamentul României Hotărârea nr. 4/2026 pentru acordarea increderii Guvernului, a Programului de Guvernare pentru perioada 2026-2028, in vederea cresterii capacititii institutionale în sisternul public, raportate la cadrul financiar-bugetar vizat pentru perioada 2026-2028, de măsurile prevăzute pentru elaborarea Strategiei fiscal-bugetare pentru, perioada 2027-2029, a Legii pentru aprobarea plafoanelor indicatorilor specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2027, a Legii bugetului de stat pentru anul 2027 si a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2027, măsuri transmise prin adresa Ministerului Finantelor - Cabinet Ministru nr. 508.911/03.11.2026 inregistrati la CNAS - Cabinet Presedinte cu nr.P/7714/03.11.2026, precum si de pachetul legislativ de reorganizare administrativ- teritoriale a României, cu termen de realizare imediată (2026-2027) sau de perspectivă, prin reforma structurala la nivel national, având în vedere rezoluția Ministrului Sanatății înregistrată la Cabinet Ministru sub nr. AFR/2017/13.11.2026 si la Cabinet Presedinte CNAS sub nr.P/8520/16.11.2026 privind suspendarea tuturor concursurilor”.  Fostul șef al CNAS, Horațiu Moldovan, a criticat, pe Facebook, decizia de anulare a acestor concursuri: „A fost anulat concursul pentru ultimele 16 posturi de director general al caselor de asigurări de sănătate, încă aflate în interimat de peste 5 ani. Dosarele fuseseră depuse și evaluate, iar contestațiile, soluționate. Candidații se pregăteau să intre în sala de examen”.  „În mandatul meu, aceeași comisie și-a dovedit profesionalismul și imparțialitatea în două runde de concurs. Aceasta ar fi fost a treia și, probabil, ultima. În cele două runde anterioare au picat și oameni cu funcții importante, și oameni cu „spate” politic. Când întrebările se află abia în sala de examen, fără să ți le șoptească nimeni cu o seară înainte prin vreo cameră de hotel, trebuie să înveți. Așa arată un concurs pe bune.   Așa cedează o instituție autonomă.   Astăzi, CNAS invocă o rezoluție a ministrului sănătății privind suspendarea concursurilor și perspectiva unei reorganizări administrative.   În opinia mea, decizia reprezintă o ingerință politică fără precedent în activitatea CNAS. Autonomia instituției se apără tocmai în astfel de momente. Astăzi, conducerea CNAS a cedat.   Arătați actul care a impus anularea.   Îi cer vicepreședintei Larisa Mezinu Bălan să explice public și urgent de ce a fost oprit un concurs aflat în desfășurare. A existat vreo suspiciune de fraudă sau vreo neregulă în organizare? Ce act normativ în vigoare a impus anularea? De când ține o discuție despre reorganizare loc de act normativ?   Cui îi convine să rămână interimar?   Până vin răspunsurile, rămân două întrebări incomode: 1. Nu s-a înscris candidatul pe care îl aștepta cineva? 2. ⁠ Îi convine cuiva să rămână interimar fiindcă nu e pregătit să dea examenul?   Cu fiecare prelungire a interimatului, directorii rămân la mâna celor care decid dacă îi mai țin în funcție. Acolo își face loc presiunea politică.   A început, oare, asaltul final pentru gestionarea după bunul plac al banilor pacienților sau asistăm la o improvizație administrativă, cu concursuri anulate în ultimul moment în numele unor reforme care încă se discută și, foarte probabil, nu se vor concretiza în curând?   Astăzi, CNAS a făcut un mare pas înapoi. De fapt, a făcut doi. Despre al doilea, puțin mai încolo…”, a arătat Moldovan.     

EXCLUSIV La presiunea lui Rogobete, CNAS a anulat concursurile pentru conducerea a 16 case județene de sănătate. Șefa CNAS, o apropiată a ministrului
Fostul șef al CNAS îi explică lui Rogobete ce trebuie să facă pentru programarea în ambulatoriu: toate programările, prin portalul e‑Sănătatea Mea
Eveniment

Fostul șef al CNAS îi explică lui Rogobete ce trebuie să facă pentru programarea în ambulatoriu: toate programările, prin portalul e‑Sănătatea Mea

Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, medicul Horațiu Moldovan, explică, pe Facebook, ce se poate face pentru a obține o consultație de specialitate în ambulatoriul unui spital public: „Toate programările pentru consultațiile decontate în ambulatoriile spitalelor publice să fie înregistrate în portalul e‑Sănătatea Mea”. Aceste programări ar urma să fie realizate fie prin conectarea la sistem prin ROeID, fie sunând la spital, unde un operator „îi poate rezerva locul în același calendar, în câteva secunde, chiar în timpul apelului”. „La ghișeu se poate lucra la fel”, mai explică Moldovan.  Citește și: Cum îi apăra Rogobete, în 2024, pe medicii de la Sf. Pantelimon, trimiși azi în judecată pentru omor calificat Fostul șef al CNAS reacționează astfel după ce actualul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a sunat la mai multe spitale din țară pentru a cere o programare pentru „bunica”,  după ce a primit mai multe sesizări că este imposibil de obținut o programare la spitalele de stat. Moldovan: „Soluția există. E nevoie de o decizie, de un termen și de puțină smerenie instituțională” „La Iași m-au plimbat printre trei-patru telefoane și, după vreo 20 de minute, am aflat că nu se poate. La București am încercat de două ori la Colentina. O dată am încercat pentru secția de neurologie, o dată pentru secția de cardiologie. Pentru ambele secții mi s-a dat același răspuns, că totul este ocupat până în ianuarie. Dar mi s-a recomandat o clinică de peste drum, care e în contract cu casa, dacă doresc mai repede”, s-a plâns Rogobete.  Însă Horațiu Moldovan arată că această problemă este chiar în sarcina ministerului Sănătății. „Noi, medicii practicieni, știm foarte bine că în medicină există o rânduială. Mai întâi pui diagnosticul, abia apoi aplici tratamentul potrivit. Iar ca să pui diagnosticul corect, trebuie să înțelegi cum s-a instalat boala. Una dintre problemele vechi ale sistemului sanitar românesc este dificultatea de a obține o consultație de specialitate în ambulatoriul unui spital public. Ai biletul de trimitere în mână. Suni la spital. Suni din nou. Uneori trec zile până afli dacă și când te poate vedea un medic. De acel răspuns poate depinde cât de repede afli ce ai și când începi tratamentul.   Câteva telefoane date recent la spitale au readus problema în atenția publică. Noutatea a fost că s-a vorbit, din nou, despre ea. Pacienții o cunosc de ani de zile.   Cum s-a ajuns aici?   Sistemul nostru de sănătate a mai avut o boală veche, „boala plicului”. Decenii la rând, salariile mici au servit drept explicație pentru tolerarea plăților informale. Între timp, salariile au crescut, iar această boală veche începe să se vindece, ușor-ușor (nu peste tot şi nu la fel).   Unele spitale publice au astăzi dotări comparabile cu cele ale unor centre europene performante. A rămas însă o problemă de organizare și de remunerare.   Medicul care se supraspecializează, adesea pe cheltuiala proprie, care preia cazuri mai dificile sau face mai multe consultații și proceduri are motive legitime să își dorească o plată pe măsura muncii sale.   În opinia mea, acesta este unul dintre motivele pentru care mulți medici căutați lucrează și în privat.   Acolo își pot valorifica legal și transparent munca suplimentară și, uneori, pot face investigații sau proceduri pe care spitalul public încă nu le oferă. Când programul din spital este încălcat sau pacientul este direcționat către cabinetul privat pentru un serviciu pe care spitalul îl poate oferi, controlul este justificat.   Un control poate lămuri de ce telefonul a sunat în gol. Dar, a doua zi, cineva tot trebuie să răspundă și să poată face o programare.   Ce putem face concret?   În mandatul meu de președinte al CNAS, am deschis publicului portalul e‑Sănătatea Mea la 1 septembrie 2026 și am introdus etapizat modulul de programări în ambulatoriul de specialitate. În paralel, am instruit echipe din ambulatoriul public și privat (peste 6000 de participanți) și am oferit sprijin pentru configurările necesare, în toate județele. Am lucrat cu medici, administratori de cabinete, furnizori de aplicații medicale terțe și spitale care aveau deja sisteme proprii de programare. Am vrut ca platforma să fie ușor de folosit atât pentru pacient, cât și pentru omul care îi răspunde la telefon.   Ca fost secretar de stat în Ministerul Sănătății și fost președinte al CNAS, propun o decizie cu termen clar: în cel mult trei luni, toate programările pentru consultațiile decontate în ambulatoriile spitalelor publice să fie înregistrate în portalul e‑Sănătatea Mea.   Ministerul Sănătății poate lua decizia chiar azi și poate începe cu spitalele din rețeaua proprie, apoi poate pregăti extinderea la toate cele 374 de spitale publice din România, împreună cu autoritățile locale și instituțiile care au rețele sanitare proprii. Sunt sigur că CNAS va oferi tot suportul.   Legea sănătății nr. 95/2006 prevede că Ministerul Sănătății „elaborează și avizează reglementări în domeniul sanitar”, iar HG nr. 144/2010 îi atribuie reglementarea modului de organizare și funcționare a sistemului de sănătate [art. 2 lit. c)] și prevede că „organizează informatizarea sistemului de sănătate” [art. 4 alin. (1) pct. 3]. În acest cadru, Ministerul poate stabili regulile, calendarul și responsabilitățile pentru implementare.   Un singur calendar. Aceleași locuri disponibile online, la telefon și la ghișeu.   Pacientul care preferă să se programeze online se autentifică prin ROeID și alege un loc disponibil. Cel care preferă telefonul sună în continuare la spital. Prin interfața e-Furnizori a portalului e-Sanatatea Mea, persoana care răspunde îi poate rezerva locul în același calendar, în câteva secunde, chiar în timpul apelului. La ghișeu se poate lucra la fel.   Spitalul își configurează programul pe medici și cabinete, publică locurile și le poate bloca sau redeschide când se schimbă programul. Medicul își poate programa direct pacienții sau poate delega sarcina unui asistent ori registrator. Un responsabil poate prelua programările pentru mai multe cabinete, iar un operator de call-center poate deservi întregul ambulatoriu.   În paralel, punerea în funcțiune a validării automate a înrolărilor în ROeID, promisă de Autoritatea pentru Digitalizarea României ca fiind disponibilă începând cu luna curentă, ar face mai rapid accesul securizat la portalul e-Sanatatea Mea, pentru milioane de români.   Calendarul comun al programărilor ar arăta și unde se așteaptă prea mult. Acolo unde cererea depășește constant capacitatea, Ministerul și CNAS ar avea date pe baza cărora să decidă extinderea programului cabinetelor medicale, finanțarea mai multor consultații și plata transparentă a muncii suplimentare efectiv prestate, inclusiv în spitalele publice.   Soluția există. E nevoie de o decizie, de un termen și de puțină smerenie instituțională.   Pacienții ne spun de ani de zile unde se blochează. Merită să îi ascultăm și să ducem mai departe ceea ce s-a construit deja.   Iar vindecarea se va vedea într-o zi obișnuită, când o bunică va suna la spital și va auzi, din primul apel, «vă putem programa marți, la ora zece»”, a scris Moldovan. 

Fostul șef CNAS îi cere lui Rogobete să prezinte dovezi când vorbește de datoriile lăsate de Bolojan: „Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate”
Politică

Fostul șef CNAS îi cere lui Rogobete să prezinte dovezi când vorbește de datoriile lăsate de Bolojan: „Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate”

Fostul șef al CNAS, Horațiu Moldovan, a susținut, azi, pe Facebook, că, la final de septembrie, „restanțele” CNAS erau zero, infirmând astfel acuzațiile ministrului PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete.  Citește și: „Un sindicat din Sănătate atacă dur PSD după ce a respins proiectul Bolojan al legii salarizării: «Luptă împotriva creșterilor salariale»” „De aceea, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?”, a scris Moldovan. Acum două zile, ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut că: „Dezastrul lăsat de fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, îmi arată că există mult mai multe facturi către furnizorii de medicamente și servicii medicale neplătite, în sensul în care au fost livrate medicamente sau alocate servicii care nu au fost facturate încă. Apropo de metoda pe care a găsit-o Bolojan de a reduce deficitul din pix, iar acum, când se vor elibera toate facturile, vom vedea că datoriile sunt de peste 30 de miliarde de lei”.  „O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr” Însă Moldovan spune că acestea sunt „lozinci” și îi cere lui Rogobete să prezinte facturile neachitate. „30 de miliarde de lei „datorii în sănătate”? O acuzație uriașă are nevoie de dovezi, nu doar de un microfon. Când un om de stat vorbește despre “cea mai mare criză din sănătate din ultimii 10 ani”, despre facturi neplătite, despre “greaua moștenire” și despre incompetența altora, despre dezastrul lăsat de alții, are obligația să explice clar cifrele. Și are obligația să compare “incompetența” altora cu competența lui, “dezastrul” lăsat de alții cu realizările proprii, “necunoașterea” altora cu propria cunoaștere.   Oamenii trebuie să înțeleagă exact, negru pe alb, ce sume sunt de plată, ce plăți au întârziat și câți bani mai sunt necesari pentru lunile următoare.   Diferența este simplă: banii de care ai nevoie pentru cheltuielile din lunile următoare nu sunt același lucru cu facturile pe care trebuia deja să le plătești. Iar o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanță.   Ce arată raportul de mandat al conducerii CNAS? • La sfârșitul anului 2024, existau 1,4 miliarde de lei plăți restante pentru servicii medicale și medicamente și peste 4 miliarde lei restanțe la concedii medicale (multe cu termen de plată depășit cu 2-3 ani). • La sfârșitul anului 2025, aceste restanțe erau ZERO! • La finalul lunii septembrie 2026, restanțele tot ZERO! • În 2025, CNAS a făcut plăți de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în 2024. Iar trendul crescător a continuat pe tot parcursul anului 2026. Incompetență? Dezastru? Tăieri?   Pentru 2026, CNAS a propus inițial un buget de 97,08 miliarde de lei. Bugetul de cheltuieli aprobat de Parlament a fost însă de 82,79 miliarde de lei.   După luarea în calcul a economiilor realizate prin eficientizarea cheltuielilor, NU prin tăieri, CNAS a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei: 6,45 miliarde pentru sănătate și 4,77 miliarde pentru concedii medicale. Aceasta este suma cerută în plus pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca la finalul anului 2026 plățile să fie la zi, atât pe domeniul sănătate cât și la concedii medicale. Nu înseamnă că reprezintă plăți întârziate. Iar 11 miliarde de lei nu sunt 30!   Raportul prezintă separat și situația concediilor medicale, inclusiv întârzierile la plată. Chiar dacă plățile concediilor medicale au ajuns la un termen uniform de 11 luni, în aproape toate județele, nu înseamnă că problema s-a rezolvat, dar nu îi putem spune ”dezastru”, mai ales dacă o comparăm cu situația de la finele anului 2024.   Da, această problemă este acum în sarcina altor oameni de stat, care trebuie să găsească soluții în birouri, în ședințe de lucru, cu mandatul pe care îl au acum (din nou) la dispoziție. Oamenii de stat găsesc soluții, nu se plâng, nu panichează pacienții!   La fel de clar trebuie spus că CNAS și Ministerul Sănătății au responsabilități și bugete diferite. Dacă se confundă, intenționat sau nu, bugete, atribuții și responsabilități instituționale diferite, lucrul acesta este remarcat de către cei care chiar cunosc sistemul de sănătate și ne etalăm, din nou, expertiza, competența și abilitățile de oameni de stat.   De aceea, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?   Iar dacă se afirmă că au fost ascunse facturi pentru ca deficitul bugetar să pară mai mic, trebuie arătat despre ce facturi este vorba (eventual și publicarea acestora, că sunt cheltuieli publice), cine le-a ascuns și ce documente dovedesc acest lucru.   O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate la nesfârșit...   Pacienții au nevoie de tratamente și de adevăr. Frica lor nu trebuie folosită ca instrument de mărire politică”, a scris Moldovan.   

Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV
Politică

Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV

Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: un controversat ex-general SRI, un medic pe care PNL l-a plasat anterior în funcția de secretar de stat și mai multe personaje fără un CV publicat pe site-ul instituției. De exemplu, la 30 aprilie, președintele interimar Ilie Bolojan l-a numit în consiliul de administrație al CNAS pe Călin Alexandru, ca reprezentant al Administrației Prezidențiale. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Însă, pe site-ul CNAS nu se poate găsi nici CV-ul acestuia, nici o declarație de avere. Acesta, fiind numit la 30 aprilie, trebuia să depună în 30 de zile o declarație de avere, fiindcă încă nu se publicase în Monitorul Oficial decizia CCR prin care aceste declarații nu mai sunt accesibile. Dar un astfel de document nu poate fi găsit nici pe site-ul CNAS, nici pe cel al Agenției Naționale de Integritate.  Cine administrează banii luați pentru CNAS Cine mai face parte din conducerea CNAS:  ex-generalul SRI Cristian Celea, care a fost șef al CNAS între 2003 și 2005, fiind numit de premierul PSD Adrian Năstase. Acum el este vicepreședinte CNAS și deține nu mai puțin de două case - din care una de 470 mp - două apartamente, mai multe terenuri intravilane, agricole și forestiere, din care unele sunt plasate în Voluntari sau Ciolpani, bijuterii de 30.000 de euro și trei șalupe. Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinte al CNAS, absolventă de psihologie și sociologie la Spiru Haret. Lucrează la CNAS din 2012, unde a fost purtătoare de cuvânt. Președintele CNAS, medicul Horațiu Moldovan, a fost secretar de stat la Sănătate, între 2023 și 2025, cu susținerea PNL. Are un masterat la Academia SRI.  Nicolae Alexandru Ștefan Ionescu, numit în CA-ul CNAS de ministerul Sănătății, nu are CV-ul publicat pe site-ul CNAS. Potrivit declarației de avere din 2023, el a lucrat la ministerul Sănătății și la Unifarm, în anul fiscal 2022.  Guvernul Bolojan va taxa de două ori pensiile private ca să strângă bani pentru monopolul CNAS: „veniturile din pensii private se vor taxa cu CASS la întreaga sumă, nu doar la câștigul obținut”, explică consultantul fiscal George Mot.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră