joi 29 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7785 articole
Ramona Emilian

Politică

Congresul PSD va avea loc pe 7 noiembrie, cel mai probabil. Grindeanu, candidat unic, după retragerea lui Corlățean

Consiliul Politic Național al PSD, reunit luni la Vila Lac, a decis ca noul Congres al Partidului Social Democrat să se desfășoare pe 7 noiembrie 2025. În cadrul evenimentului, urmează să fie aleasă noua conducere a partidului, într-un context politic dominat de schimbări interne și discuții privind viitorul formațiunii. Sorin Grindeanu, singurul candidat anunțat oficial Potrivit surselor din partid, actualul președinte interimar, Sorin Grindeanu, este până acum singurul care și-a anunțat oficial candidatura la președinția PSD. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Conform statutului formațiunii, fiecare candidat trebuie să depună o listă completă de echipă, care să includă propunerile pentru funcțiile de: secretar general, prim-vicepreședinți, vicepreședinți. Sursele social-democrate afirmă că, pe lista lui Sorin Grindeanu, se vor regăsi nume importante din partid, precum Claudiu Manda (europarlamentar, propus pentru funcția de secretar general al PSD) și Victor Negrescu (europarlamentar, propus pentru funcția de prim-vicepreședinte). Titus Corlățean renunță la candidatură Senatorul Titus Corlățean, care își anunțase în vară intenția de a candida la președinția PSD, a declarat luni că renunță la această intenție. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, Corlățean a explicat motivele deciziei sale, evocând discuțiile purtate în ultimele luni cu colegii din partid: „Au trecut două luni de când am anunțat public dorința de a candida la președinția PSD. Au fost două luni pline, de discuții în toată țara cu colege și colegi de partid. Alternativa pe care am încercat să o ofer – o echipă de oameni pregătiți, educați, cu limbi străine, cu credibilitate – nu este fezabilă”, a spus acesta. Critici la adresa direcției actuale a partidului Titus Corlățean a afirmat că PSD „seamănă tot mai puțin cu un partid politic”, iar cei care i-au împărtășit viziunea „nu au avut curajul să își asume proiectul”. În același mesaj, senatorul a adăugat că încheie un ciclu de 24 de ani în politică, „întotdeauna în PSD, la bine și la greu”. Declarația sa a fost interpretată de unii membri ca un semnal de nemulțumire față de direcția actuală a conducerii. Surse din interiorul partidului au declarat că Sorin Grindeanu intenționează să aibă o discuție directă cu Titus Corlățean, pentru a înțelege „de ce este supărat” și pentru a clarifica eventualele tensiuni din interiorul formațiunii. Miza Congresului PSD din noiembrie Congresul din 7 noiembrie este privit ca un moment decisiv pentru reconfigurarea conducerii PSD și pentru stabilirea direcției politice a partidului înaintea următoarelor alegeri. Deocamdată, Sorin Grindeanu pare favorit să devină președinte plin al PSD, însă rămâne de văzut dacă până la Congres vor apărea și alți candidați-surpriză sau alianțe interne care să schimbe echilibrul politic din partid.

Congresul PSD va avea loc pe 7 noiembrie, cel mai probabil. Grindeanu, candidat unic, după retragerea lui Corlățean
Catedrala Națională (a Mântuirii Neamului) va fi sfințită pe 26 octombrie
Eveniment

Catedrala Națională (a Mântuirii Neamului) va fi sfințită pe 26 octombrie

Catedrala Mântuirii Neamului) va fi sfințită pe 26 octombrie. Cu această ocazie, Sectorul Cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor a realizat pliante informative – disponibile în format tipărit și digital – care oferă detalii despre etapele construirii, echipa de coordonare, tehnologiile moderne și particularitățile arhitecturale ale edificiului, potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române. Cronologia construirii Catedralei Naționale Procesul de construire a Catedralei Naționale, cunoscută și sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului, este unul contemporan, deși prima inițiativă datează din vremea regelui Carol I. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Ideea a fost strâns legată de obținerea independenței de stat a României și de idealul eliberării neamului românesc de sub dominația străină. Primele decizii și stabilirea amplasamentului (2005–2007) Februarie – martie 2005: Patriarhul Teoctist a stabilit amplasamentul Catedralei pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor, pe un teren de 110.000 m². Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 19/17 martie 2005 privind realizarea amplasamentului arhitectural. 13 februarie 2006: Camera Deputaților a predat terenul Patriarhiei Române. 29 noiembrie 2007: Patriarhul Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie. 28 decembrie 2007: A fost adoptată Legea nr. 376 privind construirea Ansamblului Arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”. De la documentație la fundație (2007–2011) 2007–2010: A fost elaborată documentația tehnică pentru construcție. 28 decembrie 2009: S-a lansat licitația pentru proiectul Catedralei Naționale. 30 iunie – 1 iulie 2010: Proiectul câștigător a fost cel al firmei SC Vanel Exim SRL, cu care s-a semnat contractul de proiectare. 2 septembrie 2010: A fost obținută Autorizația de construcție nr. 314-S. 2010: Organizarea șantierului și săparea fundației. 28 iunie 2011: Patriarhia a încheiat contractul cu SC Bog’Art SRL pentru execuția infrastructurii subterane. 2011: Infrastructura a fost hidroizolată cu folii din tablă de plumb pentru durabilitate sporită. 24 octombrie 2011: A fost sfințit Paraclisul de pe șantier, având hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur. Construcția la suprafață și primele slujbe (2012–2016) 28 iunie 2012: S-a sfințit temelia Catedralei, iar hrisovul și crucea din 2007 au fost depuse în fundație. Aprilie 2013: Construcția a ajuns la cota 0. 22 iulie 2013: Au început lucrările pentru suprastructură, realizate de SC Strabag SRL. 4 septembrie 2016: Patriarhul Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei, în cadrul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din întreaga lume. Turlele, clopotele și pictura în mozaic (2018–2019) 4 septembrie 2018: Au fost montate clopotele în turla clopotniței, la 60 metri înălțime, sfințite cu o zi înainte. 26 octombrie 2018: A fost finalizată acoperirea turlei-clopotniță. 2018: Sub îndrumarea pictorului Daniel Codrescu, s-au realizat mozaicul altarului și al iconostasului. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, măsoară 16 metri și este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România. 25 noiembrie 2018: A avut loc sfințirea altarului, oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel. 31 mai 2019: Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională. Iulie 2019: A fost finalizată montarea învelitorilor din cupru pe turle. Lucrări finale și pregătirea sfințirii (2019–2025) 2019–2025: Se desfășoară realizarea picturii în tehnica mozaicului, pe o suprafață de aproximativ 25.000 m², reprezentând unul dintre cele mai ample ansambluri iconografice ortodoxe din lume. 8 aprilie 2025: A fost montată crucea de 7 tone pe turla principală, la circa 130 metri înălțime. 26 octombrie 2025: Catedrala Națională va fi sfințită oficial de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel, marcând împlinirea unui vis istoric început acum mai bine de un secol. Catedrala Națională – simbol al unității și continuității Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă simbolul spiritual al unității naționale, al credinței ortodoxe românești și al continuității istorice a poporului român. Proiectul său, născut din dorința regelui Carol I și împlinit prin eforturile Patriarhiei Române, îmbină tradiția și modernitatea, devenind una dintre cele mai impresionante construcții religioase ale secolului XXI în Europa de Est.

Autocritica lui Sorin Grindeanu: PSD regretă alianța cu PNL și ruptura de Victor Ponta
Politică

Autocritica lui Sorin Grindeanu: PSD regretă alianța cu PNL și ruptura de Victor Ponta

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul său a pierdut puncte importante în sondaje din cauza greșelilor politice comise în ultimul an, printre care încrederea excesivă în partenerii liberali de guvernare și lipsa dialogului cu Victor Ponta înainte de alegerile prezidențiale. PSD, sub 20% în sondaje Invitat duminică la Antena 3, Sorin Grindeanu a fost întrebat cum a ajuns PSD la un scor de sub 20% în sondajele de opinie. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic Acesta a explicat că, deși partidul a guvernat în perioade cheie, eroziunea politică este inevitabilă după atâția ani la putere. „Chiar dacă ai mărit pensii și salarii sau ai construit autostrăzi, uzura guvernării se simte în procente”, a declarat liderul social-democrat. „Am crezut prea mult în cuvântul celor de la PNL” Grindeanu a recunoscut că una dintre marile greșeli a fost încrederea acordată PNL în cadrul fostei coaliții de guvernare. „Am crezut prea mult în cuvântul celor de la PNL. Ne-am înțeles să avem liste comune la europarlamentare și un candidat unic la prezidențiale, dar partenerii liberali nu și-au respectat înțelegerile”, a spus Grindeanu. Potrivit acestuia, ruptura dintre cele două partide a generat șase luni de conflicte politice sterile, în urma cărora „nimeni nu a câștigat, iar ambele formațiuni au pierdut enorm”. Lipsa dialogului cu Victor Ponta, o altă greșeală strategică Liderul PSD a mai subliniat că partidul ar fi trebuit să poarte mai multe discuții cu Victor Ponta pentru a-l convinge să nu candideze la alegerile prezidențiale. „Cred că PSD trebuia să aibă mai multe discuții cu Victor Ponta în a nu candida”, a precizat Grindeanu, adăugând că aceste decizii au contribuit la slăbirea unității electorale a stângii și la pierderea sprijinului unei părți din electorat.

Hamas eliberează șapte ostatici israelieni în prima etapă a acordului de încetare a focului din Gaza
Internațional

Hamas eliberează șapte ostatici israelieni în prima etapă a acordului de încetare a focului din Gaza

Gruparea islamistă palestiniană Hamas a predat luni șapte ostatici israelieni reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii în Fâșia Gaza, marcând prima etapă a acordului de încetare a focului cu Israelul. Hamas eliberează șapte ostatici israelieni Schimbul prevede eliberarea treptată a ostaticilor în schimbul deținuților palestinieni. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic Evenimentul are loc cu câteva ore înaintea unui summit internațional pentru pace programat în Egipt, la care participă președintele american Donald Trump. Primele transferuri de ostatici și reacțiile din Israel Hamas a publicat luni dimineață o listă cu 20 de ostatici care urmează să fie eliberați, iar armata israeliană a confirmat că vehiculele Crucii Roșii se îndreaptă spre un punct de predare convenit în nordul Fâșiei Gaza. În Piața Ostaticilor din Tel Aviv, zeci de persoane așteptau cu emoție în fața ecranelor care afișau portretele celor răpiți. Potrivit planului american, 48 de ostatici, vii sau morți, urmează să fie readuși în Israel, în paralel cu eliberarea a 250 de prizonieri palestinieni, dintre care mulți condamnați pentru atacuri mortale asupra israelienilor. Netanyahu: „Un eveniment istoric între tristețe și bucurie” În a patra zi a încetării focului, premierul Benjamin Netanyahu a descris eliberarea ostaticilor ca pe un „eveniment istoric”, ce îmbină „tristețea și bucuria”. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Shosh Bedrosian, cei 20 de ostatici aflați în viață urmau să fie predați Crucii Roșii simultan. O organizație internațională inclusă în planul de pace urmează să ajute la identificarea ostaticilor decedați care nu au fost încă returnați. Trump participă la summitul pentru pace din Egipt După o vizită oficială în Israel, unde va vorbi în fața Knessetului și se va întâlni cu familiile ostaticilor, Donald Trump va merge la Sharm el-Sheikh, în Egipt. Acolo va coprezida un summit pentru pace împreună cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, alături de lideri din peste 20 de țări și secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Reuniunea are ca temă centrală viitorul guvernării Fâșiei Gaza, devastată de doi ani de război. Țările mediatoare și planul american pentru Gaza Statele Unite, Egiptul, Qatarul și, posibil, Turcia vor semna un document de garantare a acordului de încetare a focului. Nici Israelul, nici Hamas nu vor participa la reuniune, iar Iranul, susținător al mișcării Hamas, a fost invitat, dar nu va fi prezent. Planul american prevede excluderea Hamas din conducerea Fâșiei Gaza și distrugerea arsenalului său militar, guvernarea urmând să fie preluată de un comitet palestinian tehnocrat aflat sub supervizarea unui organism internațional de tranziție condus de președintele Trump. Palestinienii se întorc în nordul devastat al Gazei Odată cu armistițiul, sute de mii de palestinieni strămutați s-au întors în nordul Gazei, transformat într-un câmp de ruine. Camioane încărcate cu ajutoare umanitare au început să intre în enclavă prin punctele Kerem Shalom și Rafah, deși unele transporturi ar fi fost jefuite, potrivit martorilor locali. Un conflict cu bilanț tragic Războiul din Gaza a fost declanșat pe 7 octombrie 2023, când Hamas a atacat teritoriul israelian, ucigând 1.219 persoane, majoritatea civili, și răpind 251 de ostatici. În urma campaniei de represalii, peste 67.000 de palestinieni au fost uciși în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Sănătății al guvernului Hamas, cifre considerate de ONU ca fiind credibile.

Inflația urcă la 9,88% în septembrie: mărfurile nealimentare și serviciile, cele mai mari scumpiri din 2025
Economie

Inflația urcă la 9,88% în septembrie: mărfurile nealimentare și serviciile, cele mai mari scumpiri din 2025

Rata anuală a inflației a crescut ușor în luna septembrie, ajungând la 9,88%, față de 9,85% în august, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scumpirile cele mai mari s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+11,09%), urmate de servicii (+10,36%) și mărfuri alimentare (+7,86%). Evoluția prețurilor din ultimele 12 luni Conform INS, indicele prețurilor de consum din septembrie 2025 comparativ cu august a fost de 100,36%, iar rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 față de decembrie 2024) a atins 8,5%. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Pe ansamblul ultimului an, rata medie a creșterii prețurilor de consum (octombrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada anterioară) a fost de 6,1%. În același timp, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut cu 0,5% față de august, iar inflația anuală calculată pe baza acestuia a fost de 8,6%. Explicațiile guvernatorului Mugur Isărescu Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că evoluția din septembrie era anticipată, vorbind despre o „cocoașă a inflației” estimată la un vârf de 9,6 – 9,7%. Potrivit acestuia, patru puncte procentuale din inflația actuală sunt determinate de șocuri majore de ofertă, precum: liberalizarea pieței energiei electrice (impact de 2,2 puncte procentuale), creșterea TVA-ului la 21% (impact de 1,6 puncte procentuale), majorarea accizelor (impact de 0,4 puncte procentuale). Isărescu a subliniat că aceste șocuri vor fi resorbite treptat, dacă se evită efectele secundare asupra așteptărilor inflaționiste, iar inflația ar trebui să intre în intervalul țintit până la finalul anului viitor. Prognoza BNR Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, de la 4,6% la 8,8%, estimând că nivelul real ar putea depăși 9%. Pe termen mediu, instituția anticipează o reducere a inflației la 3% până la sfârșitul anului 2026, față de 3,4% în prognoza anterioară. Creșterea inflației este alimentată și de majorarea cotei standard de TVA la 21%, aplicată din 1 august 2025, în timp ce singura cotă redusă rămasă este de 11%.

Locuri de muncă în străinătate: salarii de peste 12.000 de lei brut pentru culegători de pere în Olanda
Eveniment

Locuri de muncă în străinătate: salarii de peste 12.000 de lei brut pentru culegători de pere în Olanda

Culegătorii de pere pot câștiga în Olanda peste 12.000 de lei brut lunar, potrivit unei oferte de muncă disponibile prin rețeaua EURES. Culegători de pere în Olanda, salarii atractive Locurile de muncă sunt accesibile și pentru românii din județul Iași, unde oferta de angajare s-a diversificat considerabil în această perioadă. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași a anunțat 948 de posturi vacante, dintre care 71 pentru persoane cu studii superioare. Restul de 877 de locuri se adresează candidaților cu studii medii, reflectând o cerere în creștere pentru meserii tehnice și servicii directe. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pelerinajul Sfintei Parascheva: peste 100.000 de credincioși au venit la Iași, rânduri de aproape 4 kilometri
Eveniment

Pelerinajul Sfintei Parascheva: peste 100.000 de credincioși au venit la Iași, rânduri de aproape 4 kilometri

Pelerinajul de la Iași dedicat Sfintei Cuvioase Parascheva a atins, în weekend, cel mai intens moment din acest an, atrăgând peste 100.000 de credincioși. Sfânta Parascheva, record de pelerini la Iași Rândul pelerinilor, format sâmbătă dimineață, s-a întins pe aproape 4 kilometri, până în zona stâlpului 126 de pe Splai. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic Mii de oameni au așteptat ore în șir, purtând busuioc, icoane și flori, semne ale credinței și speranței lor. Până la acel moment, aproximativ 55.000 de persoane trecuseră deja pe la racla Sfintei Parascheva, menținând un flux constant de închinători încă din primele zile ale evenimentului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sfânta Parascheva ar putea deveni un brand pentru Iași. Pelerinajul transformă capitala Moldovei în centrul spiritual al Europei de Est
Eveniment

Sfânta Parascheva ar putea deveni un brand pentru Iași. Pelerinajul transformă capitala Moldovei în centrul spiritual al Europei de Est

În timp ce Salzburgul se mândrește cu Mozart, Viena cu valsul și Verona cu iubirea lui Romeo și Julieta, Iașiul are un simbol unic în Europa: pelerinajul anual la moaștele Sfintei Parascheva, cel mai mare eveniment spiritual din Europa de Est. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic În fiecare octombrie, orașul devine epicentrul credinței, atrăgând pelerini din România, Republica Moldova, Grecia, Serbia și Macedonia de Nord. Este un fenomen cu toate elementele unui brand global: notorietate, loialitate, emoție și autenticitate. Spre deosebire de Austria sau Transilvania, care și-au valorificat simbolurile culturale, România încă nu a transformat acest potențial spiritual într-un brand care să unească credința cu turismul și economia locală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Moartea unei tinere la o clinică privată declanșează controale naționale în sistemul medical privat
Eveniment

Moartea unei tinere la o clinică privată declanșează controale naționale în sistemul medical privat

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat duminică, în timpul unei vizite în județul Vaslui, că vor fi demarate controale naționale în clinicile private din România. Clinici „la parter de bloc”, un risc pentru pacienți Scopul acestor verificări este de a stabili dacă instituțiile sanitare respectă normativele legale privind organizarea și funcționarea. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Decizia vine în urma unui caz tragic: o femeie de 29 de ani a murit după o intervenție chirurgicală efectuată într-o clinică privată din județul Constanța. Rogobete a atras atenția asupra faptului că numeroase clinici private din România funcționează în spații improprii, fără a respecta normele în vigoare. „În România sunt multe clinici care funcționează la parterul unui bloc și o mare parte dintre ele, din păcate, nu respectă normativul pentru organizarea și funcționarea acestor unități. Ele pun în pericol viața pacienților. Din acest motiv, Ministerul Sănătății, prin Inspecția Sanitară de Stat, va demara un control la nivel național pentru a verifica aceste situații”, a declarat ministrul. Control comun la clinica din Constanța Ministrul a anunțat că, începând de luni dimineață, Corpul de control al Ministerului Sănătății va fi prezent la clinica privată din Constanța unde a avut loc tragedia. Acțiunea va fi desfășurată împreună cu Inspecția Sanitară de Stat, vizând verificarea secției ATI, a blocului operator și a modului general de organizare. „Vom verifica dacă unitatea corespunde cu normativul în vigoare. Voi face public rezultatul controlului, dar nu vreau să mă antepronunț. Așteptăm raportul Corpului de control și al Colegiului Medicilor, care vor evalua dacă discutăm despre o culpă medicală sau despre nerespectarea legislației”, a precizat Rogobete. Tânăra a murit după naștere la o clinică privată Potrivit autorităților, femeia de 29 de ani a decedat miercuri la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, după ce a suferit complicații apărute în urma unei nașteri într-o clinică privată. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru a stabili circumstanțele exacte ale decesului, iar ancheta este în curs de desfășurare. Ministerul promite transparență și sancțiuni ferme Ministerul Sănătății anunță că rezultatele controalelor vor fi făcute publice, iar acolo unde vor fi constatate abateri de la lege, vor fi dispuse măsuri disciplinare și administrative stricte. Alexandru Rogobete a subliniat că obiectivul principal este siguranța pacienților și respectarea normelor sanitare de către toate unitățile medicale, publice sau private.

SUA furnizează informații Ucrainei pentru a lovi rafinării și alte ținte în interiorul Rusiei
Internațional

SUA furnizează informații Ucrainei pentru a lovi rafinării și alte ținte în interiorul Rusiei

Statele Unite ajută de mai multe luni Ucraina să organizeze atacuri la distanţă asupra instalaţiilor energetice ruse, într-un efort coordonat de a afecta economia Rusiei şi de a-l determina pe preşedintele Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, relatează Financial Times. Implicarea serviciilor de informaţii americane în planificarea atacurilor Potrivit sursei, serviciile de informaţii americane oferă sprijin strategic Ucrainei în desfăşurarea atacurilor asupra unor obiective-cheie din infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării de petrol situate adânc în teritoriul rus. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Informațiile provin de la oficiali ucraineni și americani neidentificați, familiarizați cu campania în desfășurare. Nici o reacție oficială de la Kiev, Washington sau Moscova Casa Albă, biroul preşedintelui Volodimir Zelenski și Ministerul de Externe ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii.  Nici Ministerul de Externe rus nu a oferit o reacţie imediată. Anterior, Moscova acuzase Washingtonul și NATO că furnizează constant informații Kievului, pentru a sprijini operațiunile militare împotriva Rusiei. „Furnizarea şi utilizarea infrastructurii NATO şi a Statelor Unite pentru colectarea şi transferul de informaţii către ucraineni este evidentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Asistență americană în planificarea misiunilor cu drone Potrivit Financial Times, SUA contribuie direct la planificarea rutelor, altitudinii, momentului și deciziilor tactice privind misiunile ucrainene. Aceste date permit dronelor de atac cu rază lungă să evite sistemele de apărare antiaeriană ruse. Trei surse citate de publicația britanică afirmă că Statele Unite sunt implicate în toate etapele de planificare, de la selecția țintelor până la analiza vulnerabilităților. Un oficial american a precizat că Ucraina identifică obiectivele, iar Washingtonul oferă ulterior informații detaliate despre punctele slabe ale infrastructurii energetice ruse. Washingtonul analizează livrarea de rachete cu rază lungă La începutul lunii, doi oficiali americani au declarat că administrația americană ia în considerare furnizarea de informaţii despre ţinte energetice aflate adânc în interiorul Rusiei. Totodată, se analizează posibilitatea de a trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să lovească astfel de obiective. De asemenea, SUA ar fi solicitat aliaţilor din NATO să ofere sprijin similar, pentru a coordona mai eficient atacurile și a spori presiunea asupra Moscovei. Zelenski și Trump, discuție „pozitivă” despre apărarea antiaeriană Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă că a avut o convorbire „pozitivă şi productivă” cu preşedintele american Donald Trump, axată pe consolidarea sistemului energetic și a apărării antiaeriene a Ucrainei. „Am discutat despre oportunităţi de a ne consolida apărarea antiaeriană şi despre acorduri concrete pentru a garanta acest lucru. Există opţiuni bune şi idei solide pentru a ne întări cu adevărat”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi

Aproape jumătate dintre români (48%) consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu ar fi o idee bună, potrivit sondajului „Percepţii asupra capacităţilor Armatei Române”, realizat de Avangarde. În schimb, 43% dintre respondenți susțin această măsură, iar 9% nu au o opinie clară. Încredere scăzută în capacitatea de apărare a Armatei Române Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale sondajului arată că 49% dintre români nu cred că Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Doar 35% sunt de părere că armata ar face față unei agresiuni, în timp ce 16% nu știu sau nu răspund. Majoritatea românilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare În contextul tensiunilor geopolitice și al politicii comune NATO, 58% dintre români sunt de acord cu majorarea cheltuielilor pentru înarmare, inclusiv pentru România. În schimb, 30% se opun unei astfel de măsuri, iar 12% sunt nehotărâți. Dronele neidentificate: între reacție imediată și prudență Întrebați despre cum ar trebui gestionate dronele fără pilot care ar intra în spațiul aerian românesc, 44% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui doborâte imediat, în timp ce 41% preferă o abordare „în funcție de situație”. Doar 8% s-au declarat „mai degrabă împotrivă”, 2% „cu siguranță nu”, iar 5% nu au oferit un răspuns. Românii nu se tem de un atac rusesc direct 58% dintre români consideră că riscul unui atac intenționat al Rusiei asupra României este mic, foarte mic sau inexistent. 33% percep acest pericol ca fiind mare sau foarte mare. 9% dintre participanți nu au o opinie clară în această privință. Guvernul, criticat pentru modul de gestionare a apărării La capitolul percepției asupra modului în care Guvernul gestionează Apărarea Națională, 58% dintre respondenți evaluează performanța executivului ca „proastă”. Doar 22% cred că este gestionată „bine”, iar 20% nu s-au pronunțat. Dacă Federația Rusă ar ataca Republica Moldova, 55% dintre români nu ar susține trimiterea de trupe românești, 28% ar fi de acord, iar 17% nu știu sau nu răspund. Cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării? În contextul actualei situații geo-militare, 75% dintre respondenți cred că Ministerul Apărării Naționale ar trebui condus de un ofițer superior în retragere, cu calități profesionale recunoscute. Doar 11% preferă un civil, iar 14% nu au o opinie formată. Detalii metodologice ale sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic, în perioada 6 – 10 octombrie 2025, pe un eşantion probabilistic de 920 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

Hamas nu va guverna Gaza, dar nici nu acceptă să predea armele, în ciuda cererii lui Trump
Internațional

Hamas nu va guverna Gaza, dar nici nu acceptă să predea armele, în ciuda cererii lui Trump

Hamas nu va participa la guvernarea Fâșiei Gaza după încheierea războiului, a anunțat o sursă din cadrul mișcării islamiste palestiniene. Declarația vine în ajunul unui summit internațional dedicat viitorului enclavei palestiniene, care va avea loc luni în Egipt și va reuni aproximativ 20 de lideri mondiali, inclusiv președintele american Donald Trump. Armistițiu după doi ani de conflict sângeros După doi ani de război între Israel și Hamas, un armistițiu a intrat în vigoare vineri, pe baza unui plan în 20 de puncte propus de administrația Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Acesta prevede dezarmarea completă a Hamas și excluderea mișcării islamiste din viitoarea guvernare a Fâșiei Gaza. Potrivit sursei citate, Hamas consideră că problema guvernării este „rezolvată”: „Hamas nu va participa deloc la faza de tranziție. A renunțat la controlul asupra Fâșiei Gaza, dar rămâne un element fundamental al societății palestiniene.” Mișcarea islamistă refuză dezarmarea Deși există un consens intern privind retragerea din guvernare, refuzul de a preda armele rămâne ferm. „Propunerea de predare a armelor este exclusă și nu este negociabilă”, a declarat un oficial Hamas. Totuși, mișcarea acceptă un armistițiu pe termen lung, garantând că arsenalul său nu va fi folosit „decât în caz de atac israelian asupra Gazei”. Planul Trump Prima clauză a planului american de pace prevede transformarea Fâșiei Gaza într-o „zonă deradicalizată și liberă de terorism”, care să nu mai reprezinte o amenințare pentru statele vecine. În acest context, Hamas este exclus din orice rol politic sau administrativ, iar infrastructura militară a organizației urmează să fie distrusă complet. Guvern tehnocratic palestinian în perioada de tranziție Pe durata tranziției, un comitet palestinian tehnocratic și apolitic va prelua gestionarea serviciilor publice din Fâșia Gaza. Sursa apropiată echipei de negociatori Hamas a precizat că Egiptul, în calitate de mediator, a fost rugat să organizeze o întâlnire până la sfârșitul săptămânii viitoare pentru a stabili componența comitetului. „Lista de nume este aproape gata. Hamas, împreună cu celelalte facțiuni, a propus 40 de persoane. Niciunul dintre acestea nu aparține Hamas, iar asupra lor nu există drept de veto.”

Germania, mai dură cu migranții: Berlinul începe să deporteze sirieni, chiar dacă nu au cazier judiciar
Internațional

Germania, mai dură cu migranții: Berlinul începe să deporteze sirieni, chiar dacă nu au cazier judiciar

Germania se pregăteşte să deporteze tineri sirieni chiar şi în absenţa unui cazier judiciar, a anunţat Ministerul de Interne de la Berlin. Decizia marchează o schimbare majoră în politica germană de azil, după o pauză de peste un deceniu. Procesarea cererilor de azil siriene, reluată oficial O purtătoare de cuvânt a Ministerului de Interne german a confirmat că autoritățile au început din nou procesarea cererilor de azil provenite de la cetățeni sirieni. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Este pentru prima dată din 2012 când Germania face acest pas, după ce războiul civil din Siria determinase suspendarea oricărei forme de deportare directă către Damasc. Berlinul vizează „tinerii apți de muncă” Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a declarat pentru publicația Bild că obiectivul imediat este returnarea în Siria a „tinerilor apți de muncă” care solicită azil în Germania. Oficialul a subliniat că aceste deportări vor necesita, totuși, un acord prealabil cu noul guvern sirian instalat la Damasc. Schimbare de direcție după căderea regimului Assad Potrivit agenției dpa, schimbarea de poziție a Berlinului este legată de răsturnarea regimului lui Bashar al-Assad, survenită în decembrie 2024. Până atunci, Germania se limita la transferarea solicitanților sirieni către alte state membre ale Uniunii Europene, în funcție de țara prin care au pătruns prima dată în blocul comunitar. Noua coaliție Merz adoptă o linie dură în privința migrației Guvernul de centru-dreapta condus de cancelarul Friedrich Merz, aflat la putere din luna mai, a promis o abordare mai strictă în materie de imigrație. Printre priorități se numără respingerea cererilor de azil ale persoanelor cu antecedente penale și o reducere a fluxului migrator, în special din zonele de conflict. Refuzul azilului pentru sirienii care își vizitează țara natală Ministrul Alexander Dobrindt a mai anunțat că Germania intenționează să refuze azilul sirienilor care, deși susțin că fug de pericol, se întorc ulterior în Siria pentru a-și vizita familia. În opinia sa, aceste cazuri demonstrează că persoanele respective nu se mai află într-o situație de risc real, ceea ce le face neeligibile pentru protecție umanitară.

Militarii vor fi plătiți în ciuda blocajului bugetar, deja a fost dat ordinul de către președintele Trump
Internațional

Militarii vor fi plătiți în ciuda blocajului bugetar, deja a fost dat ordinul de către președintele Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dispus ca militarii americani să își primească salariile pe 15 octombrie, în ciuda paraliziei bugetare („shutdown”) care afectează guvernul federal. Decizia, anunțată sâmbătă, a fost făcută publică pe platforma sa Truth Social. Salarii plătite „cu orice preț” „Îmi folosesc autoritatea de comandant-șef pentru a-i ordona secretarului nostru de război, Pete Hegseth, să utilizeze toate fondurile disponibile pentru a se asigura că trupele noastre sunt plătite pe 15 octombrie”, a declarat Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” De regulă, în timpul blocajului bugetar, niciun salariu nu este plătit angajaților federali, inclusiv militarilor, până la adoptarea unui nou buget. Congresul american, blocat între republicani și democrați Impasul politic din Congres durează de peste o săptămână. Republicanii și democrații nu au ajuns la un acord privind bugetul federal, ceea ce a dus la închiderea parțială a guvernului. Peste 700.000 de angajați federali din funcții neesențiale au fost trimiși în șomaj tehnic, iar alți 2,3 milioane de funcționari și 1,3 milioane de militari lucrează fără a fi plătiți. „Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră” Donald Trump a acuzat opoziția democrată, condusă de Chuck Schumer, că este responsabilă pentru blocajul bugetar. „Dacă nu se face nimic din cauza liderului Schumer și a democraților, bravii noștri soldați vor fi fără salariul care li se cuvine pe 15 octombrie. Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră și întreaga securitate a țării”, a scris președintele republican. Negocieri blocate în Senat Republicanii propun prelungirea bugetului actual, menținând aceleași niveluri de cheltuieli, în timp ce democrații cer extinderea finanțării pentru programele de sănătate destinate familiilor cu venituri mici. Deoarece Senatul necesită o majoritate calificată, voturile democraților sunt esențiale pentru adoptarea unui nou buget. Totuși, Donald Trump a respins orice negociere privind asigurările de sănătate înainte de redeschiderea guvernului federal, condiție pe care o consideră prioritară. Concedieri și presiune asupra opoziției Casa Albă a confirmat vineri că a început concedierile în rândul angajaților federali, o măsură anticipată de Trump pentru a accentua presiunea asupra democraților. Blocajul bugetar, unul dintre cele mai tensionate din ultimii ani, evidențiază polarizarea politică profundă din SUA și testul de rezistență la care este supusă administrația Trump în fața unui Congres divizat.

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an
Economie

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an

Numărul firmelor dizolvate în primele opt luni din 2025 a ajuns la 36.171, în creștere cu 33,85% față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 27.023 de dizolvări, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul, pe primul loc la dizolvări de firme Capitala rămâne lider detașat, cu 7.083 de firme dizolvate între ianuarie și august 2025, o creștere de 24,77% față de anul precedent. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția După București, cele mai multe dizolvări s-au înregistrat în: Cluj – 2.017 firme (+42,14%) Ilfov – 1.867 firme (+24,47%) Constanța – 1.812 firme (+22,37%) Timiș – 1.508 firme (+25,23%) Brașov – 1.363 firme (+52,63%) Iași – 1.308 firme (+26,99%) Prahova – 1.236 firme (+51,84%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme desființate au fost înregistrate în: Ialomița – 181 firme (+31,16%) Covasna – 214 firme (+58,52%) Călărași – 241 firme (+17,56%) Mehedinți – 250 firme (+41,24%) Harghita – 269 firme (+8,91%) Creșteri record în Olt, Maramureș și Alba Cele mai mari creșteri procentuale s-au consemnat în: Olt – +91,09% Maramureș – +75,29% Alba – +73,99% Singurul județ care a raportat o scădere ușoară a numărului de dizolvări este Dâmbovița, cu un minus de 0,21% față de 2024. Comerțul, domeniul cel mai afectat Cel mai mare număr de firme dizolvate s-a înregistrat în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 8.265 de dizolvări la nivel național – o creștere de 12,19% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află: Construcțiile – 3.074 firme dizolvate (+11,7%) Activitățile profesionale, științifice și tehnice – 3.030 firme (+14,25%) Industria prelucrătoare – 2.579 firme (+14,01%) Luna august, una dintre cele mai active din an Doar în luna august 2025, ONRC a raportat 4.635 de dizolvări de firme, cele mai multe fiind în: București – 877 firme Constanța – 263 firme Cluj – 252 firme Ilfov – 234 firme Brașov – 183 firme Creșterea accentuată a dizolvărilor indică o dinamică economică fragilă, marcată de incertitudine și de provocări financiare tot mai mari pentru mediul de afaceri românesc în 2025.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră