joi 02 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7383 articole
Ramona Emilian

Internațional

Republica Moldova, tot mai departe de Rusia: guvernul Munteanu pregătește regim de vize pentru CSI

Autoritățile de la Chișinău intenționează să reintroducă regimul de vize pentru cetățenii din țările membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), măsură ce ar urma să intre în vigoare după denunțarea acordului care permitea circulația fără vize între aceste state. Statele membre CSI sunt Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan Moldova pregătește vize pentru statele CSI Potrivit presei de la Chișinău, proiectul de denunțare se află deja pe agenda noului guvern condus de premierul Alexandru Munteanu, fiind parte a unei serii mai ample de documente care marchează o distanțare clară față de structurile CSI. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Pe lângă acordul privind călătoria fără vize, executivul de la Chișinău analizează denunțarea a încă șase tratate semnate în anii ’90 cu statele membre ale CSI. Printre acestea se numără: - Acordul privind călătoria fără vize a cetățenilor statelor Comunității Statelor Independente, semnat la Bișkek la 9 octombrie 1992; - Acordul privind transporturile militare, încheiat la Tașkent la 15 mai 1992; - Acordul privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor între statele CSI, semnat la Moscova la 25 noiembrie 1998; - Acordul privind cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei, semnat la Moscova la 9 septembrie 1994; - Acordul privind utilizarea gazelor naturale comprimate drept combustibil auto, semnat la Minsk la 26 mai 1995; - Acordul privind cooperarea în domeniul ecologiei și protecției mediului, încheiat la Moscova la 8 februarie 1992. Aceste documente vizau cooperarea economică, tehnologică și de mediu între statele membre ale fostului spațiu post-sovietic. Pas decisiv spre distanțarea de CSI Dacă proiectele de denunțare vor fi aprobate, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova va notifica Comitetul Executiv al CSI cu privire la încetarea acordurilor. Măsura marchează un nou pas în procesul de reorientare europeană a Republicii Moldova, care, în ultimii ani, a redus treptat participarea sa la structurile și mecanismele instituționale ale Comunității Statelor Independente. Moldova, tot mai aproape de integrarea europeană Decizia guvernului condus de Alexandru Munteanu vine în contextul în care Republica Moldova își consolidează relațiile cu Uniunea Europeană și se aliniază treptat la politicile externe și economice ale blocului comunitar. Introducerea vizelor pentru cetățenii statelor CSI ar reprezenta o ruptură simbolică și practică de influența post-sovietică, semnalând intenția clară a Chișinăului de a se alinia standardelor europene în materie de control al frontierelor și politică externă.

Moldova pregătește vize pentru statele CSI (sursa: Facebook/Alexandru Munteanu)
Oana Gheorghiu, replică dură pentru Grindeanu (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Oana Gheorghiu reacționează la criticile lui Sorin Grindeanu: A profitat de ocazie ca să câștige niște puncte

Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat sâmbătă, în cadrul unei emisiuni la Digi24, la declarațiile făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu, cu privire la numirea sa în funcția de vicepremier. Oana Gheorghiu, replică dură pentru Grindeanu „Mă întorc la domnul Grindeanu, îmi imaginez că nu are nimic cu mine, că nu vrea să îmi facă ceva rău, personal, dar că a profitat de această ocazie ca să tragă niște săgeți și să câștige niște puncte”, a spus Oana Gheorghiu. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Vicepremierul a subliniat că România are nevoie de o nouă generație de oameni politici, sinceri și dedicați binelui public: „Probabil că vor trebui să intre tot mai mulți oameni în politică, oameni care sunt hotărâți să nu spună altceva decât ceea ce gândesc și să nu facă altceva decât ceea ce este bine pentru țară, ca să schimbăm felul în care se face politică în România.” Grindeanu, critic la adresa numirii Oanei Gheorghiu Luna trecută, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că, deși Oana Gheorghiu „a făcut lucruri admirabile în zona de ONG-uri”, nu ar fi cea mai potrivită persoană pentru funcția de vicepremier. Argumentul său a fost acela că, în trecut, aceasta ar fi avut poziționări critice față de actuala administrație americană. Grindeanu i-a cerut premierului Ilie Bolojan să retragă propunerea de numire a Oanei Gheorghiu, pentru a evita o eventuală „compromitere” a relațiilor diplomatice cu Statele Unite ale Americii. „Nu mă interesează politica” În replică, Oana Gheorghiu a declarat că nu are intenția de a se implica activ în politică: „Nu mă interesează sub nicio formă, în acest moment, zona politică.” Totuși, vicepremierul a exprimat dorința ca Partidul Social Democrat să se reformeze și să devină un actor politic autentic în sprijinul României: „Am spus adesea – când Partidul Social Democrat va fi un partid bun și puternic, în adevăratul sens al cuvântului, nu doar cu vorbe goale, România o să meargă mai bine. Este și a fost cel mai mare partid al României. În momentul acesta a pierdut o parte din electorat. Îi doresc cu toată ființa mea să recupereze acel electorat, dar să se uite acolo unde l-a pierdut și să devină un partid bun, reformat, cu oameni cu viziune și dorința sinceră de a face România bine.” Reforma politică, esențială pentru România Oana Gheorghiu a încheiat printr-un apel la responsabilitate și reformă politică, subliniind că transformarea clasei politice este esențială pentru viitorul României: „Țara aceasta va merge mai bine când partidul acesta va fi mai bun, mai reformat, cu niște oameni cu viziune și cu dorința sinceră de a face România bine.”

Brusca dispariție a lui Serghei Lavrov (sursa: Tass)
Internațional

Brusca dispariție a lui Serghei Lavrov de pe scena publică stârnește controverse. Kremlinul: „Lucrează normal”

În ultimele zile, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a dispărut din spațiul public, o absență neobișnuită pentru un politician obișnuit cu prezențe constante la evenimente internaționale și conferințe de presă. În ciuda dezmințirilor oficiale, lipsa aparițiilor sale alimentează speculațiile privind posibile tensiuni interne la Kremlin. Lavrov, brusc retras din lumina reflectoarelor Serghei Lavrov deține funcția de ministru de externe al Federației Ruse din 2004 și este considerat unul dintre cei mai longevivi și experimentați diplomați ai epocii Putin. Citește și: Senatorul ex-POT Pintea, prins a treia oară la volan fără permis. Va face pușcărie pentru antecendente De-a lungul anilor, el a fost perceput drept un aliat loial al președintelui și o voce-cheie în conturarea politicii externe ruse. De câteva zile însă, aparițiile publice ale lui Serghei Lavrov au încetat brusc. Speculații despre un posibil conflict la vârful puterii ruse Presa rusă și internațională a început să speculeze recent că ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, ar fi pierdut din influență în cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin. Potrivit publicației Moscow Times, Lavrov ar fi intrat în dizgrația liderului de la Kremlin după eșecul organizării unui summit Trump–Putin, care ar fi fost anulat în urma unui apel telefonic între Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio. Kremlinul dezminte oficial: „Lavrov lucrează normal" Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ferm aceste informații, declarând agențiilor de presă ruse că „relatările nu au nicio legătură cu realitatea”. Peskov a subliniat că Serghei Lavrov „lucrează fără îndoială ca ministru de externe, în mod normal”, încercând să oprească valul de zvonuri care circulă în mediile diplomatice și pe rețelele sociale. Absența de la Consiliul de Securitate și de la G20 Zvonurile privind un posibil declin al statutului lui Lavrov au fost alimentate de absența sa de la o reuniune importantă a Consiliului de Securitate al Rusiei, desfășurată pe 5 noiembrie. De asemenea, faptul că ministrul nu a condus delegația rusă la summitul G20 a ridicat noi semne de întrebare cu privire la rolul său actual în politica externă a Moscovei. Totuși, o sursă guvernamentală citată de cotidianul Kommersant a oferit o altă explicație: absența ar fi fost „planificată din timp”, iar Lavrov, în vârstă de 75 de ani, ar fi fost de acord să nu participe la întâlnire. Misterul întâlnirii Trump–Putin: gafă diplomatică a lui Lavrov? Chiar dacă reacția Kremlinului a venit prompt, numeroase întrebări rămân fără răspuns. Una dintre ele privește exact motivul pentru care summitul Trump–Putin de la Budapesta a fost anulat. Deși Moscova a vorbit despre un „dialog constructiv” între miniștrii de externe, Donald Trump a declarat că nu dorește o întâlnire „fără rezultate”, după discuțiile din luna august, de la Alaska. Surse apropiate diplomației americane susțin că o greșeală de comunicare în timpul apelului Lavrov–Rubio ar fi dus la anularea întâlnirii. Discuție tensionată după apelul cu Marco Rubio Canalul de Telegram Nezygar a publicat informații potrivit cărora președintele Vladimir Putin ar fi avut „o conversație serioasă” cu Serghei Lavrov, imediat după apelul acestuia cu secretarul de stat american Marco Rubio. Conform surselor citate, Lavrov ar fi fost „nepregătit pentru dialog” și ar fi abordat discuția într-o manieră „extrem de tensionată”, refuzând să intre într-o dezbatere reală cu omologul său american. Aceleași surse susțin că ministrul „a urmat prea literal instrucțiunile venite de la Kremlin”, fapt care ar fi provocat nemulțumirea lui Putin. Publicația „Financial Times”, o lovitură de imagine pentru Lavrov Un alt informator, familiarizat cu activitatea Ministerului de Externe rus, a declarat pentru Nezygar că articolul apărut în Financial Times ar fi fost „orchestrat” și ar fi reprezentat „o lovitură dureroasă” pentru Lavrov, care, ulterior, și-ar fi redus semnificativ aparițiile publice. Financial Times a relatat că SUA au decis să anuleze întâlnirea de la Budapesta, dedicată războiului din Ucraina, după un apel telefonic între Serghei Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio, din cauza atitudinii intransigente a diplomatului rus. Potrivit aceleiași surse, articolul conținea „numeroase neadevăruri și acuzații generalizate” la adresa ministrului, dar recunoaște că „Lavrov este, într-adevăr, obosit” și că „și-a făcut tot mai mulți adversari în interiorul Kremlinului”. Posibile tensiuni cu Putin, sugerează un fost diplomat rus Fostul diplomat rus Boris Bondarev a respins informațiile potrivit cărora Serghei Lavrov ar fi pierdut din influență în fața președintelui Vladimir Putin, catalogându-le drept „o versiune pe care presa adoră să o amplifice”. „Deși această ipoteză are dreptul să existe, Lavrov nu a spus nimic care să-i fi alarmat pe americani”, a declarat Bondarev, amintind că ministrul de externe ocupă această funcție de 21 de ani și că, în tot acest timp, a colaborat fără probleme cu liderul de la Kremlin. Totuși, fostul diplomat a sugerat că Vladimir Putin ar fi putut „transfera vina” pentru eșecul organizării summitului asupra lui Lavrov, pentru a evita să-și asume personal responsabilitatea pentru blocajul din relațiile cu Statele Unite.

Senatorul Pintea, urmărit și oprit în trafic (sursa: senat.ro)
Politică

Senatorul ex-POT Pintea, prins a treia oară la volan fără permis. Va face pușcărie pentru antecendente

Senatorul neafiliat Paul-Ciprian Pintea s-a ales cu al treilea dosar penal pentru conducere fără permis, după ce a fost surprins de polițiștii rutieri din Sălaj în noaptea de vineri spre sâmbătă, la volanul unui autoturism, deși avea dreptul de a conduce suspendat. Senatorul Pintea, urmărit și oprit în trafic Incidentul a avut loc în municipiul Zalău, iar dosarul urmează să fie înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Potrivit unui comunicat al Poliției Sălaj, incidentul s-a produs pe 7 noiembrie, în jurul orei 23:57. Polițiștii Serviciului Rutier au observat în trafic un autoturism al cărui șofer nu s-a conformat semnalului regulamentar de oprire, continuându-și deplasarea. „S-a procedat la urmărirea acestuia în trafic, iar autoturismul a fost oprit la scurt timp”, au transmis autoritățile. La volan se afla un bărbat de 37 de ani din Zalău, identificat ulterior de surse judiciare drept senatorul Paul-Ciprian Pintea. Pintea avea permisul suspendat În urma verificărilor efectuate, polițiștii au constatat că senatorul avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Testarea cu aparatul etilotest a indicat un rezultat negativ, excluzând consumul de alcool. Pe numele său a fost deschis un dosar penal pentru conducerea unui vehicul având permisul suspendat, iar cazul a fost înaintat Parchetului General, având în vedere imunitatea parlamentară a senatorului. În plus, Paul-Ciprian Pintea a fost sancționat contravențional pentru nerespectarea semnalului de oprire efectuat de polițiștii rutieri. Istoric judiciar: două condamnări pentru aceeași faptă Paul-Ciprian Pintea, ales senator pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT) Sălaj, este în prezent neafiliat politic. Acesta nu se află la prima abatere. În martie 2024, Judecătoria Zalău l-a condamnat la un an și două luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, pentru o faptă similară — conducerea unui vehicul cu permisul suspendat. Câteva luni mai târziu, în iunie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o condamnare definitivă la un an și cinci luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere timp de doi ani, după contopirea celor două condamnări anterioare. Al treilea dosar penal agravează situația senatorului Noul dosar deschis în noiembrie 2025 marchează a treia anchetă penală pentru aceeași infracțiune. În aceste condiții, Pintea riscă revocarea suspendării pedepsei și executarea efectivă a închisorii. De la POT la senator independent Senatorul Paul-Ciprian Pintea, ales în decembrie 2024 din partea Partidului Oamenilor Tineri (POT), a devenit între timp parlamentar neafiliat, după dizolvarea grupului POT din Senat. Formațiunea s-a destrămat în urma plecării a doi senatori, ceea ce a dus automat la pierderea statutului de grup parlamentar. Paul-Ciprian Pintea a obținut mandatul de senator reprezentând județul Sălaj, promițând la vremea respectivă „o politică dedicată tinerilor și transparenței”. După numai câteva luni, dizolvarea grupului POT din Senat l-a transformat într-un ales neafiliat politic, fără apartenență de partid în cadrul Parlamentului. Un CV care a stârnit controverse Numele lui Pintea a devenit cunoscut publicului după ce presa a descoperit mai multe nereguli în CV-ul său oficial publicat pe site-ul Senatului. Documentul menționa, în mod surprinzător, că senatorul urma cursuri la „Academic Singles”, un site de întâlniri matrimoniale, prezentat însă ca instituție de învățământ. Dezvăluirea a devenit rapid virală, ridicând semne de întrebare asupra credibilității și profesionalismului parlamentarului. Informații eronate și modificări ulterioare în CV Controversele nu s-au oprit aici. În același CV, Paul-Ciprian Pintea susținea că a absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din Zalău în perioada 2000–2004. Această cronologie ar fi însemnat că a început liceul la vârsta de doar 12 ani și 10 luni, lucru imposibil potrivit legislației privind învățământul. După apariția în presă a acestor informații, senatorul a modificat documentul, schimbând perioada studiilor în 2001–2005 și adăugând mențiunea „cu diplomă de bacalaureat”. Totuși, verificările ulterioare au arătat că Pintea a urmat doar trei ani de cursuri și nu a obținut diploma de bacalaureat.

Zelenski discuție productivă cu Nicușor Dan (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski anunță că a avut o discuție cu Nicușor Dan inclusiv despre cooperare militară

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a avut o discuție „productivă” cu președintele României, Nicușor Dan, axată pe cooperarea în domeniul apărării și pe consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei. Zelenski, discuție productivă cu Nicușor Dan Zelenski l-a invitat pe președintele României să efectueze o vizită la Kiev, subliniind că aceasta ar trebui să aducă rezultate concrete în cooperarea bilaterală. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Cei doi lideri au abordat și posibile proiecte comune în cadrul instrumentului european SAFE, precum și oportunități de export de echipamente militare către România. Într-o postare pe Facebook, liderul de la Kiev a afirmat: „Am avut o convorbire productivă cu președintele României, Nicușor Dan. L-am informat cu privire la situația diplomatică actuală și la atacurile continue ale Rusiei. Rusia continuă să disprețuiască diplomația, iar noi am discutat despre ce pași comuni ar putea contribui la readucerea rușilor cu picioarele pe pământ." Cooperare în domeniul apărării „Desigur, am vorbit despre sprijinul suplimentar în materie de apărare pentru Ucraina și despre necesitatea de a ne consolida apărarea antiaeriană, precum și despre importanța inițiativei PURL. Am abordat, de asemenea, cooperarea în domeniul apărării – capacitățile noastre și sistemele pe care suntem pregătiți să le exportăm în România, precum și proiectele pe care le putem implementa împreună în cadrul instrumentului SAFE. Avem un potențial puternic pentru un parteneriat și suntem la fel de interesați de concretizarea lui. L-am invitat pe președinte să viziteze Ucraina, iar echipele noastre vor lucra la pregătirea vizitei pentru a se asigura că aceasta va aduce rezultate practice”, a mai afirmat Volodimir Zelenski.

Zelenski critică Ungaria pentru petrolul rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Zelenski insinuează că va lăsa Ungaria fără petrol rusesc, ar fi vizată conducta Drujba

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri seara că țara sa va face tot posibilul pentru a se asigura că „nu va exista petrol rusesc în Europa”, criticând decizia Statelor Unite de a acorda Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile impuse Moscovei. Declarația a fost făcută la scurt timp după întâlnirea dintre Donald Trump și Viktor Orbán la Casa Albă. Ungaria primește o derogare de la sancțiunile americane Potrivit unui oficial al Casei Albe, Statele Unite au acordat Ungariei o excepție temporară de un an de la sancțiunile care vizează exporturile de petrol și gaze rusești. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Premierul ungar Viktor Orbán a solicitat această derogare în timpul întrevederii sale cu președintele american Donald Trump, care a avut loc vineri la Washington. Decizia vine la o lună după ce administrația Trump a impus sancțiuni directe împotriva marilor companii petroliere ruse Rosneft și Lukoil, amenințând cu sancțiuni secundare orice țară care continuă să importe energie rusească. Orbán, considerat un aliat vechi al fostului președinte american, a explicat că dependența energetică a Ungariei de petrolul rusesc este o problemă strategică și a pledat pentru o abordare pragmatică. Potrivit relatărilor, Trump ar fi ascultat argumentele premierului ungar „cu înțelegere”. Budapesta promite achiziții de gaz american În ciuda criticilor, oficialii americani au precizat că Ungaria s-a angajat să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, prin contracte în valoare totală de 600 de milioane de dolari. Această mișcare este văzută ca un gest de echilibru între relațiile energetice estice și cele occidentale. Ungaria își asigură cea mai mare parte din petrol prin conductele Drujba, care traversează Rusia și Ucraina, fapt ce a generat tensiuni diplomatice între Kiev și Budapesta. În ultimele luni, mai multe atacuri ucrainene asupra segmentelor rusești ale conductei au afectat temporar fluxul de petrol către Europa Centrală. Zelenski acuză Budapesta de joc politic În mesajul său de vineri seara, publicat pe Telegram, Zelenski a salutat eforturile Statelor Unite de a limita exporturile energetice ale Rusiei, dar a criticat dur poziția premierului Viktor Orbán, acuzându-l că își instrumentalizează opoziția față de Ucraina în scop electoral, înaintea alegerilor din 2026. „Nu le vom permite rușilor să vândă petrol în Europa. Este o chestiune de timp. Rusia trebuie să piardă de pe urma războiului, iar pierderile sale cele mai mari vor veni atunci când nu va mai putea comercializa resurse energetice”, a declarat Zelenski. Petrolul și gazele, sursa vitală de finanțare pentru Rusia Exporturile de petrol și gaze naturale rămân principala sursă de venit a Kremlinului, permițându-i să finanțeze războiul din Ucraina, care durează de peste trei ani și jumătate. Zelenski a subliniat că obiectivul Ucrainei este izolarea economică totală a Rusiei pe piața energetică europeană: „Există multe dependențe în acest puzzle, dar îl vom reconstitui. Fiecare pas contează. Fiecare contract tăiat înseamnă o lovitură pentru mașinăria de război a Rusiei.” Tensiuni crescânde între Kiev și Budapesta Derogarea acordată de Washington riscă să accentueze divergențele dintre Ucraina și Ungaria, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să mențină un front comun împotriva Moscovei. Conducta Drujba, devenită un simbol al dependenței energetice istorice față de Rusia, continuă să fie un punct sensibil al relațiilor regionale. În august, un atac cu drone ucrainene asupra infrastructurii ruse a dus la suspendarea temporară a fluxului de petrol către Ungaria, ceea ce Budapesta a calificat drept „un atac la adresa securității energetice naționale”.

Macron promite găsirea bijuteriilor furate (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Macron promite recuperarea bijuteriilor furate de la Luvru, dar și schimbări în muzeu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri, în timpul unei vizite oficiale în Mexic, că bijuteriile Coroanei furate din Muzeul Luvru vor fi recuperate, iar sistemul de securitate al muzeului parizian va fi complet revizuit. Macron promite găsirea bijuteriilor furate „Am început să interogăm o parte din banda care a participat la jaf. Bijuteriile vor fi găsite, aceștia vor fi arestați, vor fi judecați”, a promis Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului mexican Televisa, în cadrul turneului său în America Latină. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Președintele a descris furtul ca pe „un șoc pentru toată lumea”, subliniind că incidentul trebuie transformat într-o ocazie de consolidare a instituției: „Este o ocazie de a deveni încă și mai puternici.” Furt de 88 de milioane de euro din inima Parisului Jaful de la Luvru a avut loc pe 19 octombrie, când hoții au pătruns în celebrul muzeu și au furat bijuterii în valoare de 88 de milioane de euro. Patru suspecți au fost deja reținuți și puși sub acuzare de poliția franceză, însă podoabele rămân de negăsit. Printre cele opt piese furate, considerate de „valoare patrimonială inestimabilă”, se numără diadema împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon al III-lea, o capodoperă istorică încrustată cu aproape 2.000 de diamante. Critici severe la adresa managementului Luvrului Furtul a relansat dezbaterea privind lipsa de securitate din Muzeul Luvru, cea mai vizitată instituție culturală din lume. Curtea de Conturi a Franței a criticat în mod repetat conducerea muzeului, acuzând-o că a neglijat protecția patrimoniului în favoarea „atractivității turistice”. Într-un raport publicat joi, instituția a subliniat că măsurile de siguranță sunt insuficiente, mai ales în zonele exterioare ale complexului, unde nu existau camere de supraveghere. „Securitatea Muzeului Luvru va fi complet regândită” Ca reacție la scandal, Emmanuel Macron a anunțat că securitatea Luvrului va fi reorganizată din temelii, în cadrul planului guvernamental „Noua Renaștere a Luvrului”, prezentat în ianuarie. Proiectul include o nouă intrare principală și o sală specială dedicată Giocondei lui Leonardo da Vinci, menită să fluidizeze fluxul de vizitatori și să îmbunătățească protecția operelor de artă. Totuși, Curtea de Conturi a revizuit în creștere costurile planului, estimându-le la 1,15 miliarde de euro, față de cele 700-800 de milioane de euro anunțate inițial. Instituția a avertizat că, în prezent, proiectul nu are finanțare completă. Măsuri de urgență pentru protejarea patrimoniului În paralel, conducerea Muzeului Luvru a convocat un consiliu extraordinar de administrație, unde au fost prezentate măsuri de urgență pentru întărirea siguranței. Printre acestea se numără crearea unui post de coordonator al siguranței, instalarea de camere suplimentare de supraveghere, inclusiv în zonele exterioare și revizuirea protocoalelor de acces și patrulare. Aceste măsuri vin pe fondul unei presiuni publice crescânde, după ce jaful a scos la iveală vulnerabilități majore în protecția unuia dintre cele mai prestigioase muzee din lume.

Greșeala Germaniei în relația cu Rusia (sursa: Facebook/Sigmar Gabriel)
Internațional

Ex-vicecancelar al lui Merkel admite că apropierea de Putin a fost o mare greșeală a Germaniei

Fostul ministru de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, a admis că subestimarea intențiilor președintelui rus Vladimir Putin a fost „una dintre cele mai mari greșeli ale politicii externe germane”. Greșeala Germaniei în relația cu Rusia Declarația a fost făcută în fața unei comisii de anchetă care investighează influența rusă asupra unei fundații implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Gabriel, care a fost și ministru al economiei în guvernul Angelei Merkel între 2013 și 2018, a depus mărturie vineri în cadrul anchetei parlamentare din landul Mecklenburg-Vorpommern. Aceasta urmărește să stabilească dacă Rusia a exercitat presiuni în procesul de înființare a fundației regionale ce a facilitat finalizarea conductei Nord Stream 2, în pofida amenințărilor de sancțiuni venite din partea SUA. Fostul ministru a negat existența unei cooperări directe sau regulate între guvernul federal și fundația respectivă, dar a recunoscut că Germania a comis erori majore în relația cu Rusia. „O apreciere greșită asupra lui Putin și asupra intențiilor sale a reprezentat una dintre cele mai mari greșeli la care am participat. Este o conștientizare amară”, a declarat Gabriel. Fundația din Mecklenburg-Vorpommern, sub lupa Parlamentului Comisia de anchetă vizează activitatea fundației pentru protecția climei din Mecklenburg-Vorpommern, creată oficial pentru scopuri ecologice, dar despre care s-a suspectat că ar fi servit drept paravan pentru finalizarea Nord Stream 2. Conducta a fost terminată în 2021, cu puțin timp înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în ciuda opoziției Washingtonului. Fostul ministru al economiei Peter Altmaier, un apropiat al Angelei Merkel, a fost și el audiat. Acesta a susținut că nu a existat o colaborare strânsă între Berlin și autoritățile landului. „Nu exista niciun motiv pentru o astfel de cooperare”, a spus Altmaier, adăugând că privise cu scepticism fundația, considerând-o „o chestiune ce ținea exclusiv de land”. Nord Stream: un proiect privat, cu implicații geopolitice majore Conductele Nord Stream 1 și 2 au fost proiectate pentru a transporta gaz natural rusesc prin Marea Baltică spre Germania și Europa de Vest. Prima conductă a fost inaugurată în 2011, iar lucrările la Nord Stream 2 au continuat chiar și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, în ciuda criticilor internaționale și a încălcării dreptului internațional. Gabriel a apărat decizia guvernului de atunci de a continua proiectul, susținând că o oprire a lucrărilor ar fi periclitat negocierile pentru pace în Donbas, unde armata ucraineană lupta împotriva rebelilor sprijiniți de Moscova. „Scopul principal a fost asigurarea aprovizionării energetice a Germaniei, într-un context în care piața energiei devenise una liberalizată, dominată de sectorul privat”, a explicat fostul ministru. Războiul din Ucraina a blocat definitiv Nord Stream 2 Peter Altmaier a confirmat, la rândul său, că Nord Stream era un proiect privat, conform normelor Uniunii Europene. Cu toate acestea, invazia rusă din 2022 a schimbat radical contextul geopolitic. Nord Stream 2 nu a fost niciodată pus în funcțiune, iar Rusia a întrerupt livrările prin Nord Stream 1 după impunerea sancțiunilor occidentale. În prezent, conductele reprezintă un simbol al dependenței energetice a Europei de Rusia și al consecințelor politice ale erorilor de evaluare din trecut.

Mihail și Gavril, cea mai mare petrecere onomastică (sursa: basilica.ro)
Eveniment

Cea mai mare petrecere onomastică: 1,5 milioane de români sunt serbați de Mihail și Gavril

Sâmbătă, 8 noiembrie, aproape 1,5 milioane de români își sărbătoresc ziua numelui de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, potrivit datelor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. În total, este vorba despre 833.749 de bărbați și 636.687 de femei care poartă nume inspirate de cei doi sfinți protectori. Cei mai mulți bărbați poartă numele Mihai sau Gabriel Printre bărbații sărbătoriți, cele mai răspândite nume sunt Mihai (366.626 de persoane) și Gabriel (335.611 de persoane). Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Urmează Mihail (61.110), Mihăiță (29.133), Gavril (16.123) și Mihnea (11.854). Alte forme derivate includ Gabi, Gavrilă, Mihu, Mișu și Mihalache. Cele mai multe femei se numesc Mihaela sau Gabriela În rândul femeilor, numele Mihaela este cel mai frecvent, purtat de 367.561 de persoane, urmat de Gabriela (257.782). Alte variante întâlnite sunt Gabi, Mihaiela, Mihăița și Mihaila, potrivit evidențelor oficiale. Semnificația religioasă a zilei de 8 noiembrie Pe 8 noiembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor puterilor cerești, o sărbătoare dedicată îngerilor păzitori și mesagerilor divini. Tradițional, această zi este marcată de rugăciuni, mese în familie și urări adresate celor care poartă numele sfinților.

NATO poate descuraja nuclear Rusia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Rutte susține că NATO poate descuraja nuclear Rusia, în ciuda amenințărilor lui Putin

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că exercițiul nuclear anual desfășurat cu succes la începutul lunii i-a oferit „încredere absolută în credibilitatea descurajării nucleare a Alianței Nord-Atlantice”. Potrivit acestuia, forța nucleară a NATO reprezintă un element esențial pentru menținerea stabilității și siguranței în contextul amenințărilor tot mai agresive ale Rusiei. NATO poate descuraja nuclear Rusia Într-un interviu acordat publicației germane Welt am Sonntag, Mark Rutte a subliniat că, în fața „retoricii nucleare periculoase și iresponsabile” a Moscovei, cetățenii țărilor membre trebuie să rămână calmi. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale „NATO dispune de o puternică forță de descurajare nucleară”, a declarat secretarul general, adăugând că aceasta garantează securitatea colectivă a Alianței. Mesaj ferm pentru Vladimir Putin Mark Rutte a transmis un avertisment direct liderului de la Kremlin: „Războiul nuclear nu poate fi câștigat niciodată și nu trebuie purtat niciodată”. Declarația sa vine în contextul în care Rusia a intensificat, în ultimii ani, amenințările cu folosirea armelor nucleare, pe fondul războiului din Ucraina. NATO își consolidează flancul estic După lansarea invaziei ruse în Ucraina în 2022, NATO și-a sporit exercițiile militare și pregătirea strategică, în special pe flancul estic. Măsurile vizează descurajarea oricărei tentative de agresiune și transmiterea unui mesaj clar: Alianța este pregătită să răspundă ferm oricărei amenințări, indiferent de natura acesteia.

Trump boicotează summit-ul G20 (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump boicotează summit-ul G20 din Africa de Sud, țară pe care o acuză că persecută albi

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat pe platforma sa Truth Social că niciun oficial american nu va participa la viitorul summit G20 organizat în Africa de Sud, deși țara urma să fie reprezentată de vicepreședintele JD Vance. Trump boicotează summit-ul G20 Liderul american a calificat drept „scandalos” faptul că evenimentul se desfășoară în Africa de Sud, acuzând, fără dovezi, autoritățile de acolo de persecutarea fermierilor albi. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Trump a precizat că Statele Unite nu vor trimite niciun reprezentant oficial „atât timp cât aceste încălcări ale drepturilor omului continuă”. Relații tensionate între Washington și Pretoria În luna mai, la Casa Albă, Donald Trump i-a prezentat președintelui sud-african Cyril Ramaphosa o înregistrare video plină de erori, menită să-i susțină acuzațiile privind presupusele abuzuri asupra fermierilor. Africa de Sud a respins ferm acuzațiile, considerându-le nefondate. Ulterior, Trump a confirmat că nu va participa personal la summit și că nici secretarul de stat american nu va fi prezent la reuniunile ministeriale. G20, o scenă globală fără Statele Unite Summitul G20 reunește 19 state și două organizații regionale – Uniunea Europeană și Uniunea Africană – reprezentând peste 80% din PIB-ul mondial. Absența Statelor Unite marchează o premieră și ar putea afecta dinamica diplomatică a forumului, creat pentru cooperare economică și dialog global. Nigeria, noul punct de tensiune În declarații recente, Donald Trump a vizat și Nigeria, sugerând posibilitatea unei intervenții armate pe fondul acuzațiilor de persecutare a creștinilor. Autoritățile nigeriene au respins însă categoric aceste afirmații, considerându-le „nefondate” și dăunătoare imaginii țării pe plan internațional.

Pensia medie a ajuns la 2.775 de lei (sursa: Pexels/Matthias Zomer)
Economie

Pensia medie în România, țară cu 4,7 milioane de pensionari, este de 2.775 de lei

În luna octombrie 2025, în România erau înregistrați 4.692.612 pensionari, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie a ajuns la 2.775 de lei Cifra este cu 198 mai mică decât în luna precedentă, iar pensia medie a ajuns la 2.775 de lei. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Valoarea totală a drepturilor de pensie plătite s-a ridicat la 13,021 miliarde de lei. Pensii mici în agricultură Din totalul pensionarilor, 540.718 persoane au perioade lucrate în agricultură. Pentru această categorie, pensia medie a fost de doar 720 de lei, una dintre cele mai scăzute valori din sistem. Cei mai mulți pensionari, la limita de vârstă Conform CNPP, 3.775.635 de persoane s-au pensionat la limita de vârstă, dintre care 2.156.560 sunt femei. Pensia medie în acest caz a fost de 3.104 lei, peste media generală la nivel național. Pensii anticipate și de invaliditate În octombrie 2025, 2.552 de persoane au primit pensii anticipate, cu o valoare medie de 3.656 de lei. Alte 69.543 de persoane beneficiau de pensii anticipate parțiale, în medie de 2.620 de lei. Totodată, 399.873 de pensionari primeau pensii de invaliditate, cu o medie de 1.102 lei. Dintre aceștia, 45.934 aveau gradul I de invaliditate, pentru care pensia medie era de 964 de lei. Pensii de urmaș și ajutoare sociale În aceeași lună, 443.911 persoane au beneficiat de pensii de urmaș, cu o valoare medie de 1.501 lei. În plus, 98 de pensionari au primit ajutor social, în valoare medie de 540 de lei.

Black Friday poate dăuna imaginii brandului (sursa: Pexels/Max Fischer)
Eveniment

Reducerile de Black Friday pot chiar îngropa un brand, în loc să-i crească valoarea

Reducerile de Black Friday pot transforma un brand dintr-un simbol al valorii într-o marcă lipsită de credibilitate. Black Friday poate dăuna imaginii brandului Cristian Nistor, profesor la FEAA Iași, atrage atenția că promoțiile extinse și excesive obosesc consumatorii și subminează imaginea companiilor. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Designerul de brand Adrian Mironescu avertizează, la rândul său, că atât magazinele, cât și clienții pierd atunci când nu acționează rațional în fața ofertelor. Black Friday a devenit de ani buni mai mult decât o zi de cumpărături, fiind adesea o capcană comercială pentru impulsul de moment. Continuarea, în Ziarul de Iași

Laura Hanț, implicată în scandalul Georgescu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Soția afaceristului care voia să-l scoată pe Călin Georgescu din țară, fostă șefă a PSD Austria

Soția omului de afaceri acuzat că încerca să-l scoată pe Călin Georgescu din țară este Laura Hanț, fostă șefă a PSD Austria și o figură cunoscută în mediul cultural. Laura Hanț, implicată în scandalul Georgescu Aceasta are legături strânse cu Iașul și susține un concert al „Celor trei tenori” ieșeni, programat la Viena. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Scandalul care îl implică pe Georgescu și pe Constantin Dănuț Hanț, soțul ei, zdruncină scena politică românească. Într-un context tensionat, cultura și politica se intersectează într-un mod surprinzător chiar în capitala Austriei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dacă Odesa cade, Iașiul este condamnat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dacă Odesa cade, Iașiul este condamnat, spune istoricul Armand Goșu

Istoricul Armand Goșu avertizează că, dacă Odesa ar cădea, Moldova și implicit Iașul ar rămâne fără scut de apărare. Dacă Odesa cade, Iașiul este condamnat Într-un interviu pentru „Ziarul de Iași”, acesta explică absența bazelor militare majore din estul țării prin faptul că armata comunistă a României nu a fost niciodată pregătită să lupte împotriva URSS, fiind subordonată Moscovei. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale După 1990, din armată „s-a furat”, iar infrastructura militară a fost lăsată în paragină. Chiar și după evenimentele din Georgia (2008) și Crimeea (2014), nu s-au purtat dezbateri serioase despre apărarea Moldovei, primele măsuri concrete apărând abia după 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră