marți 11 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8715 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului, inclusiv 76 de posturi în străinătate: se înființează Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior

Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului, inclusiv 76 de posturi în străinătate: se organizează Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior. Potrivit proiectului de hotărâre de guvern, noua structură va fi finanțată de Secretariatul General al Guvernului. Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului Agenția era, legal, înființată prin OUG 147/2022, emisă în octombrie 2022. Acolo era prevăzut că această structură preia activitățile, posturile, personalul și patrimoniul Direcției investiții străine și Departamentului comerț exterior, cu excepția Direcției politici comerciale. Proiectul hotărârii de guvern privind organizarea și funcționarea Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior arată că noua agenție va avea 250 de angajați, dintre care 76 de posturi sunt destinate „rețelei de reprezentare economică externă”. Acest număr de posturi nu ia în calcul demnitarii care vor conduce această structură, precum și personalul care va lucra la cabinetele demnitarilor. La 250 de angajați, vor fi 125 de mașini, adică o mașină la doi angajați. Mașinile vor fi preluate, în cea mai mare parte, de la ministerul Antreprenoriatului. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest În nota de fundamentare a acestui proiect de hotărâre de guvern nu există nici o informație cu privire la impactul bugetar al înființării acestei noi structuri.

Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului, inclusiv 76 de posturi în străinătate: se înființează Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior
George Simion, primit cu ostilitate la Târgul de carte Gaudeamus: „Nu aveţi ce căuta aici. Sunteţi o ruşine”
Politică

George Simion, primit cu ostilitate la Târgul de carte Gaudeamus: „Nu aveţi ce căuta aici. Sunteţi o ruşine”

Președintele AUR, George Simion, a fost primit cu ostilitate la Târgul de carte Gaudeamus. „Nu aveţi ce căuta aici. Sunteţi o ruşine”, i-a spus scriitorul Igor Bergler. Incidentul a fost relatat de Cristian Tudor Popescu care, la rândul său, îl citează pe Nicolae Cotruț, student al Facultății de Litere din cadrul Universității din București, și colaborator al site-ului Republica. Simion, primit cu ostilitate la Târgul de carte „În după-amiaza zilei de sâmbătă, la Târgul de carte "Gaudeamus", și-a făcut apariția, însoțit de gărzi, George Simion, președintele AUR. Obișnuit să fie înconjurat doar de oamenii bine instruiți de către aparatul de Partid, Simion a întins mâna primei persoane care i-a ieșit în cale. Bună ziua, spune Simion. Bună ziua, nu aveți ce căuta aici, răspunde persoana. De ce nu? Dumneavoastră nu știți să citiți, vă faceți de râs. Știți dumneavoastră sigur chestia asta? întreabă Simion. Da, sunteți o rușine! Să vă dea Dumnezeu sănătate!, îi spune Simion, apoi pune mâna pe umărul persoanei de lângă și continuă: și familiei dumneavoastră. Asta cu familia e o amenințare de tip mafiot? Simion a părăsit rapid perimetrul, acompaniat de privirile încruntate ale celor din alai, care ținteau cele două elemente dușmănoase, și și-a continuat traseul prin zonele mărginase ale târgului, unde se găsesc editurile mici”, a relatat Popescu. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Scriitorul Igor Bergler a scris pe pagina sa de Facebook, redistribuind postarea: ”Doar ca să ştiti. Despre mine e vorba”.

Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest
Eveniment

Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest

Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: acest post susține că ar deține un document care arată că 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest. Documentul ar fi elaborat de guvernul de la Viena, dar, la ora redactării acestei știri, el nu fusese postat pe site-ul Antenei 3 și nici nu apărea în înregistrarea știrii de pe site. 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România „Potrivit documentului în care Austria justifică refuzul de a primi România în Spațiul Schengen, această țară susține că până la finalul acestui an are peste 100.000 de cereri de azil depuse de migranții care au ajuns acolo. De asemenea, în document se mai spune că din România au venit aproximativ 20.000 de migranți, în timp ce prin Bulgaria au trecut aproximativ 35.000 de migranți. Totodată, Austria susține că nu respinge cu desăvârșire aderarea României la Spațiul Schengen, ci mai degrabă vrea o amânare, să se rediscute acest aspect în 2023 și ar avansa și o dată în acel document: vorbea despre jumătatea anului viitor”, arată Antena 3. Însă datele Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, citate de news.ro, susțineau că migranții ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România. Astfel, în primele 9 luni din 2022 s-a înregistrat o creștere a migrației de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, dar în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arătau statisticile citate de news.ro. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Antena 3 mai arată și faptul că PPE, din care face parte și PNL, îl susține pe cancelarul austriac Karl Nehammer. „Manfred Weber, liderul popularilor europeni, a declarat că Austria are nevoie de sprijin și spunea de asemenea și faptul că va beneficia cancelarul austriac de tot sprijinul popularilor europeni pentru a rezolva situația migrației din Austria”, mai arată Antena 3.

O decizie majoră la Sofia: Parlamentul Bulgariei a aprobat primul pachet de ajutoare militare către Ucraina. Kuleba mulțumește pentru „votul istoric”
Eveniment

O decizie majoră la Sofia: Parlamentul Bulgariei a aprobat primul pachet de ajutoare militare către Ucraina. Kuleba mulțumește pentru „votul istoric”

O decizie majoră la Sofia: Parlamentul Bulgariei a aprobat primul pachet de ajutoare militare către Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, a mulțumit pe Twitter pentru acest „vot istoric”. The number of countries providing security assistance to Ukraine has expanded by one more important partner. I thank the Bulgarian Parliament for its historic vote to provide the first military aid package. It will arrive soon to strengthen our army and bring our victory closer.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) December 10, 2022 Lista echipamentelor care va fi trimisă este secretă, dar demnitarii bulgari au explicat că este vorba doar de echipament militar ușor și muniție. Parlamentul Bulgariei a aprobat ajutoare militare către Ucraina Aproximativ 148 din cei 240 de parlamentari au votat în favoarea deciziei, în timp ce socialiștii și Partidul Renașterea, care este pro rus și ultranaționalișt, au fost împotrivă, explică Reuters. Pe de altă parte, legislativul de la Sofia a aprobat trimiterea până la 50 de militari ca parte a misiunii Uniunii Europene de instruire a Forțelor Armate ucrainene. Bulgaria a fost una dintre cele câteva sfere ale blocului comunitar care nu trimiseseră ajutor militar Ucrainei, asta în contextul în care, anterior, Partidul socialist care a format o coaliție, care a căzut în iunie a fost binevoitor față de Rusia și a blocat o propunere anterioară, în luna mai. Ministrul interimar al Apărării a spus că Bulgaria, care este o țară membră a NATO, nu-și permite să trimită sisteme de rachete antiaeriene cum ar fi S-300 de producţie sovietică și nici avioane de tip MiG-29 sau Su-25 care sunt tot de producție sovietică. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Deși Bulgaria nu a mai trimis până acum arme Ucrainei, trebuie notat faptul că producătorii săi de armament au înregistrat în timp, o creștere a exporturilor, datorită faptului că Guvernul de la Sofia a aprobat exporturi de arme de peste jumătate de miliarde de euro, majoritatea dintre acestea fiind destinate Poloniei care este unul dintre ”hub-urile esențiale pentru trimiterea de arme în Ucraina”.

Primele 15 tramvaie Astra Imperio au început, de sâmbătă, să circule în București pe linia 41
Politică

Primele 15 tramvaie Astra Imperio au început, de sâmbătă, să circule în București pe linia 41

Primele 15 tramvaie Astra Imperio au început, de sâmbătă, să circule în București pe linia 41. Ele sunt echipate cu prize USB pentru alimentarea dispozitivelor mobile şi vin cu sisteme de informare audio-video vizibile din orice loc al salonului, inclusiv Wi-Fi gratuit. Primele tramvaie Astra Imperio au început să circule în București Vehiculele vin la pachet cu controlori dedicați care vor fi prezenți în mijloacele de transport în comun de la ieșirea în circulație și până la retragerea în depou, a anunțat directorul STB, Adrian Criț. “Pentru o perioadă nedeterminată, vom avea în fiecare tramvai câte un angajat care se va ocupa de partea de control cât și de monitorizarea a tot ceea ce se întâmplă pe parcurs. Chiar dacă tramvaiele sunt monitorizate video, aceasta este o măsura suplimentara, pentru că, din păcate, cu mijlocele de transport în comun circulă și persoanele certate cu legea. Ne dorim ca cetățenii care utilizează mijlocele de transport în comun să fie cei fideli care își achită titlurile de călătorie”, continua directorul STB. Primarul general al Capitalei care a efectuat o scurtă călătorie cu unul dintre aceste tramvaie a declarat, ulterior, că „este un moment de bucurie pentru Bucureşti” şi a precizat că sunt în ultima fază de achiziţie 100 de autobuze electrice din bani europenei şi 100 de troleibuze care vor fi cumpărate cu bani din Fondul de mediu. „Este un moment de bucurie pentru Bucureşti - primele 15 din cele 100 de tramvaie pe care le avem contractate cu Astra Arad. În afară de cele 100 de tramvaie, mai avem în ultima fază a achiziţiei 100 de autobuze electrice, bani europeni, ca tramvaiele, 100 de troleibuze, bani din Fondul de mediu. De asemenea, o să lansăm curând achiziţia pentru 22 de troleibuze, pentru care ne-a fost acceptată finanţare prin PNRR şi, de asemenea, am mai depus şi solicitări, dar suntem în competiţie cu alte localităţi, pentru alte 44 de alte tramvaie şi solicitare de finanţare pentru 150 de alte autobuze”, a afirmat Nicuşor Dan, sâmbătă. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews)

Pentagonul a dat Ucrainei "verde" să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor (surse The Times). SUA iau în considerare să trimită rachete cu rază lungă
Eveniment

Pentagonul a dat Ucrainei "verde" să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor (surse The Times). SUA iau în considerare să trimită rachete cu rază lungă

Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor, susțin surse The Times. Este vorba de „un acord tacit” al oficialilor militari din SUA, scrie publicația britanică. În plus, potrivit The Times, SUA iau acum în considerare posibilitatea să ofere Kievului arme cu rază lungă, fie sisteme ATACMS, fie drone care pot rămâne în aer circa 24 de ore. Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească interiorul Rusiei „Washingtonul este acum mai puțin îngrijorat de faptul că noi lovituri cu rază lungă în interiorul Rusiei ar putea duce la o escaladare dramatică. Atacurile răzbunătoare ale Moscovei au implicat până în prezent lovituri convenționale cu rachete împotriva țintelor civile. Anterior, Pentagonul a fost precaut cu privire la atacurile Ucrainei asupra Rusiei, deoarece se temea că Kremlinul va riposta fie cu arme nucleare tactice, fie prin țintirea națiunilor NATO vecine. (…) Washingtonul nu vrea să fie văzut în mod public dând undă verde atacurilor Kievului asupra pământului rus. Poziția sa cu privire la atacurile Ucrainei în interiorul Rusiei a fost definită săptămâna aceasta de Antony Blinken, secretarul de stat, care a spus: „Nu i-am încurajat și nici nu le-am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei”. Cu toate acestea, o sursă din ministerul Apărării din SUA a spus: „Nu îi spunem Kievului: «Nu loviți rușii [în Rusia sau Crimeea]». Nu le putem spune ce să facă. Depinde de ei cum își folosesc armele. Dar când folosesc armele pe care le-am furnizat, singurul lucru asupra căruia insistăm este ca armata ucraineană să se conformeze legilor internaționale ale războiului și convențiilor de la Geneva”, relatează The Times. Publicația britanică arată că, acum, SUA iau în considerare să furnizeze Kievului arme cu rază lungă de acțiune. „Nimic nu este în afar discuțiilor”, a spus un oficial american, sub acoperirea anonimatului. ⚡️Lithuania called on the USA or European countries to provide Ukraine with long-range missiles, such as American-made ATACMS, or a European analogue - Politico. pic.twitter.com/2Iel3nwkKj— FLASH (@Flash_news_ua) December 7, 2022 Sistemele ATACMS ar avea un impact „dramatic” Kievul vrea sisteme ATACMS, care bat la 190 de mile și, potrivit The Times, ar avea un impact „dramatic”. În plus, Ucraina speră să primească drone de tip MQ-1C Grey Eagle, care au o rază de acțiune de 250 de mile, sunt înarmate cu patru rachete Hellfire sau opt rachete Stinger, pot rămâne în aer mai mult de 24 de ore și sunt echipate cu sisteme de recunoaștere sofisticate. Un expert citat de The Times apreciază că administrația SUA este prea preocupată de riscul escaladării conflictului, iar Ucraina ar trebui să primească armele necesare pentru a câștiga războiul. Publicația de la Londra mai arată că loviturile pe teritoriul Rusiei, la distanțe de sute de kilometri de front, cu drone ucrainene modificate au fost o lovitură strategică dură pentru Kremlin. „Perspectiva ca valuri de drone ucrainene să se îndrepte către bazele militare rusești a stârnit îngrijorări în rândul armatei ruse. «Nu suntem în măsură să contracarăm eficient aceste drone. Vor avea loc raiduri masive asupra bazelor aeriene din interiorul Rusiei, precum și asupra altor ținte militare și de infrastructură. Teoretic, pot ajunge chiar la Moscova» , a declarat un soldat rus anonim pentru canalul Volya Telegram”, mai scrie The Times. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews)

Câciu: Impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. Doar pensiile „militare”: 11 miliarde de lei
Eveniment

Câciu: Impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. Doar pensiile „militare”: 11 miliarde de lei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, spune că impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. El a arătat că doar pensiile pentru militari au un impact de 11 miliarde de lei asupra bugetului. Câciu a făcut aceste declarații la Prima TV. La un PIB estimat la 1.552 miliarde de lei în anul 2023, ar însemna că aceste pensii reprezintă circa 0,8% din PIB. Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei „Impactul bugetar pentru pensiile speciale în 2022 este de 12 miliarde de lei. (…) Sintagma este, mă rog, pur politică sau pură de comunicare. Marea parte, de fapt, sunt pensiile militare, care nu au legătură cu pensiile speciale. Când am spus 12 miliarde, includ pensiile militare. Dacă dau pensiile militare jos şi alea încă o dată, nu au legătură cu pensii speciale, sunt nişte pensii care sunt stabilite şi prin tratate internaţionale şi sunt stabilite de Alexandru Ioan Cuza, pentru cine nu ştie, cred că au fost primele pensii din România înainte de sistemul de pensii pe model Bismark. Dacă le dau la o parte rămâne un miliard lei. Acolo trebuie vină această reformă cu care vine domnul ministru Budăi şi sunt convins că în zilele, săptămânile următoare lucrurile vor fi clarificate din perspectiva aceasta”, a declarat ministrul de Finanțe, citat de news.ro. El a fost întrebat dacă i se pare corect ca o persoană să iasă la pensie la 50 de ani sau să primească o pensie mai mare decât salariul. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) „Eu nu o să mă pronunț” “Nu mi se pare corect. Să stabilim pentru toată lumea acelaşi lucru. Mi se pare corect dacă suntem cetăţeni egali într-o ţară, să avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii”, a precizat ministrul Finanţelor. Însă el a refuzat să propună o soluție: „Eu nu o să mă pronunţ asupra acestui domeniu. Ştiu că s-a tot încercat şi sunt o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi până la urmă este o chestiune de decizie politică, dar ceea ce ştiu este că avem o reformă a pensiilor speciale. Din ce am înţeles de la domnul ministru al Muncii este gata proiectul, trebuie să îl punem în dezbatere publică, iar acolo se va urmări…. Nici în PNRR nu se cere tăierea pensiilor speciale, ci o reformă, o reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale, alte condiţii de pensionare”.

VIDEO Gluma săptămânii! Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale: „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”
Eveniment

VIDEO Gluma săptămânii! Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale: „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale, a dat un răspuns ferm: „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”. Între timp, apar relatări ale soțiilor celor de pe front care susțin că militarii ruși mor de foame și mânâncă porumbul rămas pe câmp, nerecoltat. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a fost întrebat de către o jurnalistă despre cum stau lucrurile cu adevărat în ceea ce privește echipamentul soldaților ruși. Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale Jurnalista a subliniat că „informații contradictorii cu privire la dotarea armatei ruse” au fost primite de mass-media și de voluntari. Potrivit jurnalistei, militarii se plâng de lipsa medicamentelor și a uniformelor, în timp ce Putin însuși afirmă că problemele sunt în curs de a fi soluționate sau sunt deja rezolvate. Putin: "You can't trust anyone. You can only trust me".And that's how they live. Zombies pic.twitter.com/Sf8FkABalx— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 9, 2022 „În cine să avem încredere – rapoartele Ministerului Apărării sau soldații de pe front?”, a întrebat jurnalista. „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”, i-a răspuns liderul de la Kremlin, zâmbind ironic. „Harașo”, a fost reacția jurnalistei, vizibil intimidată. Recent, soțiile militarilor ruși s-au mobilizat și au făcut dezvăluiri despre condițiile grele în care luptă bărbații lor, pe frontul ucrainean. Femeile au relatat că soldații au fost trimiși la război cu mâinile goale și cu stomacul la fel de gol. "Nu există mâncare, apă, echipament, uniforme, medicamente, muniție, mitraliere, nimic", a spus o rusoaică. Militarii ruși mobilizați de Vladimir Putin și trimiși pe frontul din Ucraina au ajuns să mănânce porumb cules din câmpurile nerecoltate de localnici. Citește și: Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată” „Lucrurile sunt foarte proaste, lipsesc de toate. Nu există mâncare, apă, echipament, uniforme, medicamente, muniție, mitraliere, nimic. Sunt într-o zonă de război și literalmente nu au arme”, a spus o femeie.

Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată”
Politică

Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată”

Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării și președinte al Consiliului Național al PSD, pare a fi pe contrasens când scrie despre eșecul primirii României în Schengen. El arată cu degetul spre deficiențe ale statului român și desființează propaganda României în legătură cu acest subiect. „Chiar și atunci când ne lovim violent cu fruntea de pragul de sus, noi căutăm explicații despre OZN-ul care ne-a lovit”, scrie, ironic, Vasile Dîncu. Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen Iată câteva motive care ar putea explica eșecul României, potrivit unei lungi postări pe Facebook a lui Vasile Dîncu: „Toți arătăm cu degetul spre Austria, spre premierul ei sau spre legăturile cu Putin. Da, asta asa este. Dar nu știam până acum? Știam foarte bine toate aceste lucruri, dar nu am avut o strategie pentru a contracara aceste tendințe de extremă dreaptă sau influență a Rusiei. Cred că trebuie să acceptăm că nu este o întâmplare, ci un eșec politic neasumat, chiar dacă acceptăm că este de vină Austria și Rusia” „Am văzut în timpul desfășurării JAI o știre, pe surse, cum ne-au obișnuit în ultima vreme influencerii unei instituții importante, că Germania și Luxemburg condiționează Austria că nu vor vota Croația, dacă nu acceptă România și Bulgaria. Absolut jenantă această minciună, chiar dacă era semnată de un jurnalist viu, dar care nu era în sală. Pentru cei care am cunoscut vreodată relațiile Germaniei, pare ridicol să poți chiar minți că Germania alege România în detrimentul Croației. Votul a arătat desigur ca informația a fost o minciună, gândită, probabil, de un mic manipulator care a vrut să arate că Președintele României își folosește influența personală puternică pe care o are în Germania și Luxemburg” „Iar în portul Constanța, în prezent, este funcțional un singur scanner pentru mărfuri, dar chiar și acela se oprește câteodată. Țigările de contrabandă pentru pe piața neagră trec la noi, tiriștii noștri sunt condamnați pentru asfixierea unor emigranți ilegali” „Au trecut 11 ani de când știam că trebuie să ne pregătim, iar noi ne-am agitat doar în ultimele două luni” Spre finalul lungii sale postări, Dîncu cere: „Să lăsăm să treacă două-trei zile și să curgă discursul de autovictimizare și doinele de jale, dar apoi ar trebui să ne uităm cu realism la acest eșec politic major și să facem o analiză, să evaluăm obiectiv și să vedem unde greșim, iar apoi să ne facem un plan serios pe care să îl începem chiar de a doua zi. Nu de luni, nu după vacanța de Crăciun”. Citește și: Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acuzații consistente de plagiat și de antisemitism

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acuzații consistente de plagiat și de antisemitism
Eveniment

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acuzații consistente de plagiat și de antisemitism

Problemele ministrului austriac de Interne, Gerhard Karner, cel care ne-a trântit în nas ușa spre spațiul Schengen: acesta este acuzat că și-a plagiat lucrarea de diplomă, elaborată la absolvirea facultății. În plus, în 2021, a fost acuzat de antisemitism. Mai multe organizații studențești evreiești, precum și scriitoarea Elfriede Jelinek, laureată a premiului Nobel, i-au cerut demisia. Problemele ministrului austriac de Interne La începutul lunii octombrie 2022, un celebru „vânător de plagiate” din Austria, Stefan Weber, a descoperit fragmente plagiate în lucrarea lui Karner de absolvire a cursurilor universitare. „Gerhard Karner a studiat Administrația Afacerilor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena în 1995. A scris o lucrare intitulată „Luarea deciziilor și comportamentul decizional atunci când se aleg cursurile speciale de administrare a afacerilor. Weber demonstrează că Karner a copiat textul din lucrarea lui Alfred Kiss, „Informații și decizie de cumpărare”. O mare parte din aceste fragmente din partea teoretică a lucrării nu aveau referințe la sursă. Weber observă, de asemenea, că o mare parte din imagini sunt, de asemenea, plagiate”, relata site-ul skandy.co. Karner a respins acuzațiile. Weber a susținut însă că Karner a plagiat „extensiv”. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Opoziția lucra cu „domni din America și Israel” În decembrie 2021, actualul ministru de Interne al Austriei a fost acuzat de antisemitism. Potrivit unui articol din săptămânalul german Der Spiegel, conservatorul Karner i-a acuzat, în 2008, pe social-democrații de centru-stânga din Austria că lucrează „împotriva țării cu domni din America și Israel” și a spus că aceștia ar otrăvi atmosfera, relata, acum circa un an, The Times of Israel. Der Spiegel a citat un purtător de cuvânt al ministrului spunând că Karner se referea la suspecta „campanie murdară” a unui consilier politic israelian. O scrisoare deschisă a unui grup care includea studenți evrei, cadre universitare, dramaturgul Elfriede Jelinek, câștigător al Premiului Nobel, și alții și-a exprimat consternarea față de numirea lui Karner în funcția de ministru de Interne. Karner și-a exprimat regretul pentru declarație, dar a respins acuzațiile de antisemitism.

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Posturile TV care îi promovează pe Șor și Plahotniuc ar putea rămâne fără licență
Eveniment

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Posturile TV care îi promovează pe Șor și Plahotniuc ar putea rămâne fără licență

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenko, a prezentat un proiect de lege prin care tuturor celor incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau pe liste similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova. În SUA, legea autorizează guvernul american să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA. Inițial, ea viza pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009. Legi similare au mai fost adoptate de statele baltice, Marea Britanie și Canada. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Moldova va avea propria lege Magnitsky Acum, Moldova transpune legea Magnitski în propria sa variantă. Iată ce va conține această lege, potrivit newsmaker.md: toți cei care vor fi incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – nu le vor putea vinde, dona sau să le transfere către alte persoane. Gestionarea zilnică va putea fi realizată de către persoane desemnate de către stat. Statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor sau persoanelor afiliate acestora; va fi interzisă punerea la dispoziția persoanelor respective a oricăror bunuri, la fel ca și furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane: deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor; față de persoanele vizate de sancțiuni internaționale, cetățeni străini au apatrizi, vor putea fi aplicate interdicții privind accesul pe teritoriul R. Moldova și va servi drept temei pentru anularea vizei sau refuzul de acordare pe viitor; posibilitatea retragerea licenței și autorizațiilor companiilor care aparțin sau sunt afiliate peroanelor incluse în lista sancțiuni. Conform proiectului, Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor vizate de sancțiuni; Consiliului Audiovizualului va fi obligat să retragă licența dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor Doi cetățeni moldoveni sunt sancționați atât de SUA, cât și de Marea Britanie: Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro
Politică

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro. România a ratat, din nou, primirea în zona Schengen, iar despre adoptarea monedei euro abia se mai discută. Croatia a adoptat deja primul buget în euro, în timp ce-n România bugetul pe 2023 este în stadiul de proiect. Între 1991 și 1995, Croatia a trecut prin mai multe războaie, generic denumite „războiul de independență”, în care peste 15.000 de militari și civili croați au fost uciși sau au dispărut. Numărul răniților este estimat la circa 30.000, iar cel al persoanelor strămutate la 300.000. Starting today, it’s possible to buy Croatian Euro coins.The one Euro coin will have Nikola Tesla on it.100 Kuna buys you EUR 13.Croatia will adopt the Euro as its currency in 2023. pic.twitter.com/KGSl2gAFVy— Visegrád 24 (@visegrad24) December 1, 2022 Cum a trecut Croatia pe lângă noi România a intrat în UE la 1 ianuarie 2007. Croatia a fost primită abia în iulie 2013. Cu toate acestea, țara de la Adriatica a reușit să se integreze mult mai rapid în spațiul european. Și-n ceea ce privește derularea programului de redresare și reziliență, Croatia este cu un pas înainte. Guvernul de la Zagreb a încasat deja primele două tranșe de bani - inclusiv pre-finanțarea - iar cea de a treia tranșă este pe cale de a fi aprobată. România a primit primele două tranșe de bani, inclusiv pre-finanțarea, dar nici măcar n-a depus cererea pentru tranșa a treia - ceea ce Croatia a făcut din septembrie. Ca și România, Croatia a depus cerere de primire în OECD, iar presa de la Zagreb estimează că va fi primită în această structură în 3-5 ani. În ceea ce privește atitudinea față de invazia rusă în Ucraina, Croatia a susținut constant și public Kievul. Zagrebul ar urma, de exemplu, să antreneze militari ucraineni pe teritoriul ei. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Din octombrie 2016, Croatia este condusă de un guvern de centru-dreapta, premier fiind Andrej Plenković, absolvent de drept și fost diplomat. Însă președinte al Croației este social-democratul Zoran Milanović, care, de exemplu, se opune antrenării forțelor ucrainene pe teritoriul Croației.

Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile
Opinii

Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile

Eu nu scriu acest comentariu pentru rinocerii nervoși de pe rețelele sociale, care ar vrea să declarăm război Austriei. Nu scriu nici pentru analfabeții auriști care cer să nu le dăm austriecilor „gazele”. Trebuie să fii complet habarnist să nu știi că OMV are licență de exploatare a gazelor în Marea Neagră și noi, România, ne rugăm de ei să dea drumul mai repede la exploatare. Romgaz nu are nici bani, nici expertiză, să exploateze o resursă aflată extrem de departe de țărm, la adâncime și pe o mare celebră pentru furtunile ei nervoase. Pe austrieci oricum îi doar în cot că niște politruci de Dâmbovița urlă acum la zisele televiziuni de știri și generează isterie doar pentru a ieși ei în față. Uitați-vă pe presa din Austria: subiectul abia apare. Deci, nu scriu cu gândul să opresc turma de rinoceri. O să uite în 2-3 zile, așa cum au uitat și să se răzbune pe uciderea ursului Arthur, altă poveste ridicolă care ne plasează în Belarus, nu în UE. Scriu pentru cei care înțeleg că, în astfel de momente, iei o mică pauză, respiri, te calmezi și, chiar dacă ești convins că Austria poartă principala vină, încerci totuși să identifici și propriile erori. De ce? Nu neapărat ca să tai capete, ci pentru ca data viitoare să nu mai repeți aceleași greșeli. Iar eu unul am o serie de întrebări: Există totuși un flux de migrație ilegală din Serbia prin România spre Ungaria și apoi Austria? Dacă da, care este răspunderea poliției de frontieră? Cine a gândit strategia de comunicare privind eforturile de aderare la Schengen? Fiindcă azi suntem în situația în care am generat frustrare în rândul cetățenilor români și am alimentat discursul AUR. Nu puteam anticipa din timp poziția Austriei? Chiar e așa cum ni s-a spus oficial, că nu aveam nici un semnal? Personal, nu cred asta. Cred că Austria a tăcut fiindcă se baza pe un veto al Olandei, dar când această țară a cedat, a intervenit public și și-a asumat blocarea extinderii spre România și Bulgaria. A existat un task-force inter-instituții care să coordoneze efortul de primire în Schengen? Cine l-a condus, dacă a existat? Eu știu că sunt naiv când aștept ca politicienii să-și pună întrebări, știind că răspunsurile s-ar putea să nu le convină. Este ieftin și sigur să înjurăm Austria, să nu regretăm nimic și să mergem mai departe cu aroganță, repetând aceleași gafe. Dar vom plăti acest eșec, dublat de isterie naționalistă. Vom plăti fiindcă alimentăm exact propaganda antri-europeană- „România e colonie” - a lui Putin și a agenților săi. Ar trebui să ne oprim înainte de a face un rău mai mare decât ratarea Schengenului.

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită
Eveniment

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită

România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen: au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. În cadrul unui vot separat, s-a decis primirea Croatiei în spațiul Schengen. Această țară, care a fost primită în UE în iulie 2013, va adopta din 2023 și moneda euro. România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen "Voi vota astăzi împotriva extinderii spațiului Schengen cu România și Bulgaria. Cred că acest pas este greșit. Avem un sistem care, din multe puncte de vedere, nu funcționează și care s-ar înrăutăți și mai mult. În Austria avem peste 100 000 de treceri ilegale de frontieră în acest an, dintre care 75 000 nu sunt înregistrate. Acesta este un indiciu că sistemul nu funcționează în acest moment. În prezent, avem controale la granița cu multe țări europene - Austria spre Ungaria, Germania spre Austria, Republica Cehă spre Slovacia. Aceasta este o dovadă în plus că sistemul nu funcționează la multe capete. Cred că, din motive de securitate, ar fi greșit să extindem sistemul în acest moment", a explicat, în această dimineață, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Citește și: Argumentele „tehnice” ale Austriei, prezentate miercuri noaptea de Internele de la Viena: date lipsite de claritate, mesaje politice împotriva Bulgariei și României Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi în debutul ședinței de guvern că ”înțelegem cu toții că există o problemă cu migrația, dar trebuie să găsim împreună soluții. Avem nevoie ca și Austria să înțeleagă că e o nevoie de o soluție atât tehnică, dar mai ales politică”.

Discuțiile din JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația (surse)
Politică

Discuțiile din JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația (surse)

UPDATE 15.30: În JAI s-a votat pentru primirea Croației în spațiul Schengen. Ar urma votul pentru România și Bulgaria. BREAKING: EU countries have now voted in favour of Croatia’s bid to join the border-free Schengen area.That vote was separated from the ones for Bulgaria and Romania.I understand those votes will return a negative result.Croatia will enter Schengen starting from 1.1.2023.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Discuțiile din Consiliul JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, iar Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația, care era sigură că va intra în spațiul Schengen, susțin surse de la Bruxelles. Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația Germania și Luxemburg presează Austria să accepte România în spațiul Schengen. Se pare că varianta ca și Croația să fie blocată până la un acord cu România a venit de la Luxemburg. NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for ??????.They’re now breaking up for separate negotiations.I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Austria a cerut la prima intervenție o amânare a votului pe extinderea Schengen pentru un alt Consiliu JAI, potrivit surselor G4Media. România vrea însă ca votul să aibă loc joi, potrivit surselor citate. Înaintea reuniunii Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a confirmat substratul politic al opoziției manifestate de Austria față de intrarea Romîniei în Schengen. "Puținele îndoieli care rămân în privința intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei și Regatului Țărilor de Jos, sunt de ordin politic", a spus Schinas. Austria is vetoing Bulgaria’s and Romania’s Schengen accession at today’s EU Summit but they don’t object to Croatia joining though.The Austrians say they are vetoing due to illegal migration to AustriaApparently, they think the Western Balkans Migration Route looks like this pic.twitter.com/ySy6DNULbb— Visegrád 24 (@visegrad24) December 8, 2022 Tot înaintea ședinței Consiliului JAI, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a reconfirmat tranșant că va vota împotriva primirii României și Bulgariei. Economia României pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu. Acesta mai transmite Austriei "să plătească pierderile economice ale României, dacă exersează pe UE egouri politice". Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră