Autor: Mircea Marian

7532 articole

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia: o analiză a informațiilor publice atât din ultimii ani, dar mai ales din ultimele luni, după invadarea Ucrainei de către regimul de la Kremlin, arată că guvernarea de la Viena a avut constant o atitudine mai favorabilă Moscovei. În plus, în martie 2022, Financial Times scria că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Cotidianul britanic susține, citând un diplomat aflat în misiune la Viena, că serviciul austriac de contraspionaj este atât de compromis încât, pentru o vreme, nu mai primea informații de la omologii din Vest. Iată cum au evoluat mesajele Austriei către Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina: 11 aprilie 20222: Cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. 13 aprilie 2022: După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. 27 mai 2022: Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. Austria acceptă să plătească gazele rusești în ruble, Bulgaria și Polonia, nu. August 2022: Austria este împotriva suspendării vizelor pentru cetățenii ruși. Țările baltice și nordice vor ca cetățenii ruși să nu mai fie primiți în Schengen. Poziția Austriei este susținută de Ungaria, Germania și Franța. Septembrie 2022: Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei. Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștientă de acest efort. Acestea sunt elementele doar de după invazia, dar, înainte, partidele de dreapta din Austrai erau extrem de bine conectate la Kremlin. În 2018, Putin a fost invitat la nunta lui Karin Kneissl, pe atunci ministru de Externe. Imaginile cu liderul Rusiei dansând cu Kneissl au devenit virale. Abia în mai 2022, ea a demisionat din consiliul de administrație al Rosneft. Foto: Kremlin.ru În 2021, cancelarul austriac de la acel moment, Sebastian Kurz, s-a declarat de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană. Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz și Putin, în 2018 Foto: Kremlin.ru

Eveniment

Putin inspectează podul de peste strâmtoarea Kerci

Președintele Rusiei, Vladimir Putin,a sosit în Crimeea, unde inspectează lucrările de reparații la podul de peste strâmtoarea Kerci, care a fost lovit de Ucraina, la volanul unei mașini de lux produse în Occident. Din imaginile prezentate de Ria Novosti/ Kremlin, se vede că Putin conduce un Mercedes, însă pare a fi un model mai vechi, fără ecrane mari, tactile, și fără GPS. În plus, șeful statului rus ține volanul crispat și conduce vizibil stresat. Foto: Captură video Putin inspectează podul de peste strâmtoarea Kerci Vladimir Putin a traversat podul din Crimeea cu un Mercedes, pentru că doar o astfel de mașină se afla la fața locului, a explicat Dmitri Peskov, secretarul de presă al șefului statului rus. Автомобильную часть Крымского моста Путин протестировал на "Мерседесе". Учел критику и пристегнулся pic.twitter.com/OHAcpAxyUv— Кремлевский пул РИА (@Kremlinpool_RIA) December 5, 2022 O altă filmare îl arată pe președintele Rusiei mergând pe jos pe podul de peste strâmtoarea Kerci, crucial pentru aprovizionarea peninsulei Crimeea. Alături de Putin se află vicepremierul Marat Khusnullin. Вице-премьер в шапке, президент - в капюшоне. На Крымском мосту ветрено. Путин вышел пообщаться со строителями на месте взрыва. pic.twitter.com/0XMD551KNn— Кремлевский пул РИА (@Kremlinpool_RIA) December 5, 2022 „Conducem pe partea dreaptă. Partea stângă a podului, după cum am înțeles, este în stare funcțională, dar totuși trebuie finalizată. Ea a suferit puțin mai mult, trebuie să o aducem într-o stare ideală”, a comentat Putin despre călătorie într-un fragment difuzat pe postul de televiziune Rossiya-24 și citat de Kommersant, cel mai mare cotidian financiar din Rusia. La rândul său, Khusnullin a precizat că această parte a podului "este în stare de funcționare, am pus-o în ordine, am consolidat-o și am lansat traficul pe ea". "Dar, dacă o veți instrui, o vom aduce și noi în stare să fie la fel ca partea stângă", - a adăugat vicepremierul. Președintele rus a subliniat că "bineînțeles că trebuie să se facă acest lucru". Presa rusă, propagandă intensă a vizitei Publicațiile controlate de Krelin au mediatizat puternic această vizită. Ele arată că președintele Rusiei a trecut cu mașina peste podul distrus în urma atacului din 8 octombrie. Foto: Kremlin.ru La rândul său, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că Khusnullin i-a oferit lui Putin o explicație despre cum decurg lucrările de reconstrucție, câte persoane sunt implicate și ce lucrări vor mai fi în desfășurare. De asemenea, a existat o scurtă discuție între Putin și muncitorii care efectuează lucrările la pod. La scurt timp după apariția acestei informații, partea ucraineană a lansat un baraj de glume și de meme-uri, întrebând, printre altele, dacă Putin chiar a avut curaj să meargă în Crimeea. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

Politică

România nu mai importă petrol din Rusia

Începând de azi, România nu mai importă petrol din Rusia. Măsura este urmarea faptului că Uniunea Europeană a impus un embargou asupra importurilor de petrol din Rusia, importuri pe cale maritimă. De la 5 februarie 2023 va intra în vigoare și embargoul pentru alte produse petroliere rafinate provenind din Rusia. Ungaria și Slovacia, care nu au acces la mare, vor continua să primească petrol rusesc prin conducta Drujba. România nu mai importă petrol din Rusia Anul acesta, Rusia a încasat pe livrările de petrol către România peste 2,3 miliarde de euro, conform cifrelor Eurostat, citate de Euronews. Însă, scrie site-ul Panorama, valoarea petrolului exportat de România în UE a crescut, în primele opt luni din 2022, de cinci ori față de anul precedent, ajungând la circa 245 milioane de euro. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a susținut că rafinăriile din România nu vor avea probleme. „Toți cei trei operatori ne-au informat că au deja contracte cu surse alternative. Deci nu vor mai importa petrol din Federația Rusă. Evident că în a doua parte a lunii decembrie vom vedea cum evoluează prețurile (...) Am avut discuții de-a lungul acestei perioade cu absolut toți operatorii cu privire la importurile de țiței, nu avem absolut nicio problemă, suntem pregătiți, sunt rute alternative, sunt furnizori alternativi, absolut toți producătorii, și asta s-a confirmat la începutul săptămânii trecute, au rută alternativă și aprovizionează în mod curent rafinăriile din România cu țiței non rusesc”, a spus Popescu, la Antena 3. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice

Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Foto: twitter

Eveniment

Ucraina lovit baze adăpostesc bombardierele strategice

Ucraina a lovit, noaptea trecută, două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice, Engeles-2 și Riazan. Surpriza este cu atât mai mare cu cât aceste baze se află relativ departe de Ucraina. Ucraina a lovit baze care adăpostesc bombardierele strategice Însă regimul de la Kiev pare să fi dezvoltat o dronă capabilă să străbată circa 1.000 de kilometri, scriu analiști pro-Ucraina pe rețelele sociale. Bombardierele erau folosite pentru lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Cel puțin o explozie de proporții a avut loc la o bază aeriană militară rusă din regiunea Saratov, la aproximativ 600 de kilometri est de Ucraina, în timp ce o altă explozie a fost raportată de presa de stat rusă la un aerodrom de lângă Riazan, la sud-est de Moscova. В Энгельсе на аэродроме стратегической авиации взрыв, пишут что повреждены два Ту-95. Предположительно — атака дрона. До ближайшего аэродрома Украины больше 700 км. Я думаю скорее ракету уронили просто. pic.twitter.com/QoSSqHxlDM— IanMatveev (@ian_matveev) December 5, 2022 Postările pe rețelele de socializare ale locuitorilor din orașele Engels și Saratov păreau să arate o explozie de mari dimensiuni la baza aeriană Engels-2 în jurul orei locale 6.00 a.m. pe 5 decembrie. Canalul independent rusesc de pe Telegram, Astra, a citat surse care vor să își păstreze anonimatul care au afirmat că o dronă neidentificată s-a prăbușit în bază avariind două bombardiere Tu-95 cu rază lungă de acțiune. Doi militari ar fi fost răniți. Conform unor informații, aerodromul militar Engels-2 era folosit ca bază de lansare pentru lovituri aeriene Tu-95 în interiorul Ucrainei. În plus, agenția de presă RIA Novosti, controlată de statul rus, a transmis că a avut loc o explozie la depozitul de carburanți de la un aerodrom din afara orașului Riazan, la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova. Potrivit informațiilor, trei persoane au fost ucise și șase rănite în incident, iar un avion a fost avariat. Explosions also reported at the Dyagilevo military airfield in Ryazan, Russia.Some of Russia’s strategic bombers are currently there. Looks like Ukraine struck 2 air bases deep in Russia today. Engels air base in Saratov was also hit. pic.twitter.com/4TcubEa0SO— Visegrád 24 (@visegrad24) December 5, 2022 Agenția de știri Visegrad 24 a relatat că explozia a avut loc la aerodromul militar Diaghilevo, care este, de asemenea, o bază de bombardiere strategice. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

Financial Times l-a desemnat pe Zelenski personalitatea anului Foto: Twitter

Eveniment

Financial Times desemnat Zelenski personalitatea anului

Publicația Financial Times l-a desemnat pe Volodimir Zelenski personalitatea anului 2022, apreciind că acesta întruchipează rezistența poporului său și a devenit un simbol al democrațiilor liberale. „Președintele Ucrainei a devenit nava amiral a lumii democratice într-o luptă globală împotriva autoritarismului care ar putea defini cursul acestui secol”, scrie FT. Financial Times l-a desemnat pe Zelenski personalitatea anului Cotidianul specializat în informații economice l-a comparat pe liderul Ucrainei cu Winston Churchill: „Așa cum Winston Churchill s-a dus la radio pentru a mobiliza țara în timpul Blitzkrieg-ului, așa s-a folosit Zelenski de rețelele sociale pentru a duce o campanie implacabilă pentru sprijin financiar și militar din Vest, transformând situația poporului său într-o presiune morală asupra liderilor din Europa și SUA”. FT a realizat un interviu cu Zelenski cu această ocazie și, întrebat ce și-ar dori să facă, dacă nu s-ar confrunta cu Rusia, acesta a arătat că și-ar dori să petreacă mai mult timp alături de fiul său: „Aș vrea doar să pescuiesc un crap la Nipru”. El a explicat că, dacă nu ar zâmbi, din când în când, s-ar prăbuși în depresie. „Sunt mai mult responsabil decât curajos. Urăsc să dezamăgesc oamenii”, a mai spus Zelenski, pentru FT. https://t.co/euVsTaMJdq— Tirana Post (@tirana_post) December 5, 2022 Inamicul iarnă Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat, duminică seară, poporului ucrainean încurajând populația să fie rezistentă în fața frigului și a greutăților create de războiul cu Rusia. "Inamicul speră foarte mult să folosească iarna împotriva noastră: (urmăresc ca) frigul iernii şi greutăţile să facă parte din teroarea sa", a declarat şeful statului ucrainean în mesajul său video zilnic, potrivit Agerpres. El le-a transmis ucrainenilor că trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a depăși această perioadă dificilă și pentru a ieși cu bine din iarnă, oricât de dur ar fi frigul care îi așteaptă. "Pentru a supravieţui iernii, trebuie să fim mai rezistenţi şi mai uniţi ca niciodată", a subliniat Volodimir Zelenski. Citește și: GRAFICĂ România, țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară. Capitala Lituaniei și Țara Bascilor, procentele cele mai mari

România, cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă Foto: Facebook Universitatea București

Economie

România, cel mai mic procent tinerilor care au o diplomă

România este țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară, arată datele compilate de site-ul landgeist.com, specializat în hărți care arată diferențele dintre regiuni, pe diferite subiecte. Landgeist a folosit datele Eurostat din 2021. Site-ul a luat în considerare și datele din Marea Britanie, din 2019. Informațiile din Muntenegru, Turcia și Macedonia de Nord sunt din 2020. România, cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă „Londra este zona cu cel mai mare procent de tineri cu studii universitare. Urmează regiunea Sostines din jurul capitalei Lituaniei, Vilnius (73,4%). Țara Bascilor Spaniei este, de asemenea, una dintre cele mai înalte din Europa, unde 66% dintre tineri au o diplomă universitară. În general, Irlanda, Luxemburg și Cipru au una dintre cele mai mari ponderi de tineri cu studii universitare Harta: Landgeist.com România are cea mai mică pondere a tinerilor cu studii universitare. Aproape fiecare zonă are un procent sub 25% și iar ultimele cinci locuri de jos ale clasamentului sunt ocupate de România. Bucureștiul are însă scoruri foarte bune, 50,5% dintre tinerii din București având o diplomă universitară”, scrie Langeist.com. Statele membre UE şi-au stabilit ca obiectiv creşterea la 45% a procentului populaţiei UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete până în 2030, scrie Agerpres. Cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (23%), urmată de Italia (28%) şi Ungaria (33%). Grafică: Eurostat Aproape jumătate din statele membre UE au îndeplinit deja obiectivul pentru acest indicator: Luxemburg, Irlanda, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Belgia, Franţa, Suedia, Danemarca, Spania, Slovenia, Portugalia şi Letonia. Citește și: Doar unul din patru ruși mai susține „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina, față de trei din patru în aprilie

Eveniment

Guvernul iranian, decis să lichideze și să răpească

Guvernul iranian este tot mai decis să lichideze și să răpească disidenți, jurnaliști și oficiali din statele vestice, scrie Washngton Post, care a consultat documente oficiale și a discutat cu angajați ai unor servicii de securitate. Și în anii anteriori acest regim a recurs la astfel de acțiuni, desfășurate pe teritoriul unor state vestice, dar publicația din SUA apreciază că se conturează o campanie de o intensitate fără precedent. Guvernul iranian, decis să lichideze și să răpească „Guvernul iranian și-a intensificat eforturile de a răpi și ucide oficiali guvernamentali, activiști și jurnaliști din întreaga lume, inclusiv din Statele Unite, potrivit documentelor guvernamentale și interviurilor cu 15 oficiali din Washington, Europa și Orientul Mijlociu, care au vorbit sub condiția anonimatului. Teheranul vizează foști înalți oficiali guvernamentali americani; dizidenți care au fugit din țară către Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Turcia și Europa; organizații media critice la adresa regimului, precum și civili evrei sau cu legături cu Israelul (…) Serviciile de informații și securitate ale Iranului se bazează în mare măsură pe proxy pentru a-și duce la îndeplinire planurile, oferind sute de mii de dolari hoților de bijuterii, traficanților de droguri și altor infractori dispuși să fie închiriați pentru crime”, scrie Washington Post. Însă, urmare a faptului că a recurs la asemenea mercenari, a dus la eșecul planurilor Teheranului. Totuși, oficialii care au discutat cu jurnaliștii Washington Post apreciază că iranienii sunt insistenți și, până la urmă, ar putea reuși o lovitură importantă. „Ritmul tentativelor a crescut dramatic în ultimii doi ani, iar acestea sunt printre cele mai ambițioase și de anvergură din istoria recentă, potrivit oficialilor și documentelor. Acțiunile Iranului au dus la expulzări și la avertizarea la potențialelor ținte”, mai arată Washington Post. Printre cei care ar fi trebuit lichidați, dar agențiile vestice de securitate au blocat aceste planuri, se aflau: John Bolton, fost consilier pe probleme de securitate națională al președintelui SUA, filosoful francez Bernard-Henri Lévy (care trebuia ucis de un traficant de droguri), Masih Alinejad - o jurnalistă de origine iraniană care trăiește în SUA sau oameni de afaceri israelieni din Cipru. Teheranul ar fi avut un plan de a folosi asasinii recrutați într-o închisoare din Dubai pentru a ucide oameni de afaceri israelieni în Columbia. ? L’Iran aurait planifié l’assassinat de Bernard-Henri Lévy ⤵️https://t.co/tyqh82IH2y— Valeurs actuelles ن (@Valeurs) December 2, 2022 Filosoful Levy, dat pe mâna unui traficant de droguri „Lévy a fost vizat de o unitate a Forțelor Quds, ramura de operațiuni speciale a Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, probabil din cauza vizibilității sale internaționale, ca intelectual public care a criticat conducerea Iranului. Oficialii serviciilor de informații au spus că Forțele Quds au contactat un traficant de droguri iranian, care a recrutat alte persoane pentru a ajuta la asasinat, și i-au plătit 150.000 de dolari. Lévy a refuzat să comenteze”, mai arată Washington Post. Bernard Levy în Ucraina Foto: Twitter Levy În cazul jurnalistei Masih Alinejad, iranienii doreau să o răpească din Brooklyn și să o transporte în Venezuela. Creative and powerful! Today at @metmuseum in New York City. A performance by a group of the Iranian diaspora to amplify the voices of people in Iran, highlighting the brutality and hundreds of killings in the past 75 days. #IranRevolution #MahsaAmini #مهسا_امینی pic.twitter.com/BoKx4NdfDe— Omid Memarian (@Omid_M) December 4, 2022 Pe de altă parte, în loc să-și atace țintele în străinătate, Iranul a pus la cale operațiuni pentru a atrage dizidenții și criticii în țările prietene cu Teheranul, de unde sunt răpiți sau predați de autoritățile locale. Citește și: Rușii din Siberia fac un frig cumplit: Putin a recrutat instalatorii, i-a trimis pe front și nu mai sunt tehnicieni care să repare conductele care se defectează

Rușii din Siberia fac un frig cumplit: Putin a recrutat instalatorii Foto: Novosobirsk iarna/ Twitter

Eveniment

Rușii Siberia fac frig cumplit: Putin recrutat instalatorii

Rușii din Siberia fac un frig cumplit, întrucât Putin a recrutat instalatorii, i-a trimis pe front și nu mai sunt tehnicieni care să repare conductele de apă caldă care se defectează, arată relatările de pe un canal rusesc de Telegram, preluate de un influencer pro-Ucraina. În Siberia s-au înregistrat deja temperaturi de minus 30 de grade Celsius. Rușii din Siberia fac un frig cumplit: Putin a recrutat instalatorii „Canalul de Telegram «Putem explica» relatează că mai multe regiuni și orașe din Rusia, inclusiv Astrakhan, Krasnodar și Rostov, au probleme cu sistemele lor de încălzire centralizată, deoarece inginerii responsabili cu întreținerea lor au fost mobilizați”, scrie Chris O., un istoric și influencer pro-ucrainean, pe Twitter. Chris O. are peste 100.000 de urmăritori pe această rețea socială. 1/ People across Russia are freezing in their homes in temperatures as low as -38°C because essential utility workers have been mobilised – even after the supposed end of mobilisation – and sent to Ukraine, hindering repair and maintenance work at home. ⬇️— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) December 3, 2022 Când Putin a decis mobilizarea parțială, în septembrie, administrația din Astrahan a atras atenția asupra faptului că nu va avea ingineri și tehnicieni când vor fi probleme, iarna, în sistemul de încălzire centralizată. Dar autoritățile militare, însărcinate cu mobilizarea, nu au dat un răspuns clar. Several regions experienced disruptions in utility provision over the past week. In Khakassia, approximately 70,000 people were left without heating in below-freezing weather. Similar incidents happened in Krasnodar, Novosibirsk and the Maritime Territory.https://t.co/fhHdAWsbSJ— András Tóth-Czifra ?? (@NoYardstick) December 2, 2022 Cei mobilizați, lipsiți de pregătire militară, iar unii având peste 40 de ani, au fost deja trimiși pe front. Unii au ajuns deja prizonieri, fiind abandonați în regiunea Herson. „Lucrătorii esențiali” ar fi trebuit să fie exceptați de la mobilizare, dar autoritățile militare au ignorat această indicație. Citește și: Securitatea lui Xi: 540 de milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei, îi identifica după mers și le analizează sentimentele. The Times: „Mao nu a visat așa ceva” Lipsa personalului de întreținere a făcut ca, la mijlocul lunii noiembrie, la Novosibirsk, unde temperatuile au coborât sub minus 30 de grade, locuitorii să înghețe în apartamente. La Abakan, 70.000 de locuitori din 270 de blocuri de apartamente au rămas fără căldură. La Artemvosky, încălzirea centralizată a fost întreruptă mai multe zile, deși temperaturile ajungeau la minus 38 de grade Celsius. Chirs O. indică și canalul de Telegram de pe care a luat această informație.

Milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei Foto: Twitter

Eveniment

Milioane de camere supraveghează pe cetățenii Chinei

Circa 540 de milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei comuniste, iar cu ajutorul unor programe sofisticate îi identifica după mers și le analizează sentimentele, scrie Sunday Times. Publicația britanică descrie un sistem de supraveghere electronică fără precedent în istoria omenirii. Potrivit The Times, securitatea Chinei comuniste are la dispoziție un buget mai mare decât armata. Milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei Cum arată uriașul sistem de supraveghere dezvoltat de regimul Xi Jinping, potrivit The Times: 540 de milioane de camere de supraveghere, conform analizei Comparitech, o firmă de cercetare de securitate. Adică mai mult de o cameră la fiecare trei persoane. China este lider mondial în software-ul pentru recunoașterea facială și pentru identificarea oamenilor după modul în care merg. Partidul lui Xi lucrează la ceea ce se numește tehnologie de micro-expresie, care este capabilă să identifice 54 de expresii scurte, involuntare, pe care fața le creează înainte ca creierul să aibă șansa de a controla mișcările faciale. Circa două milioane de „polițiști ai Internetului” supraveghează și cenzurează spațiul virtual. Partidul Comunist angajează persoane a căror sarcină este să se alăture unui chat pentru a schimba sau a conduce conversația. Foto: Twitter Beijingul îți poate localiza mașina electrică China are cel mai mare număr de mașini electrice din lume, iar regimul de la Beijing le folosește pentru a-și supraveghea cetățenii, mai arată The Times. La fiecare 30 de secunde, mașinile electrice transmit date guvernului chinez, inclusiv poziția, direcția și viteza mașinii, permițând localizarea acesteia la mai puțin de un metru. O nouă monedă digitală planificată, poate instrumentul suprem de supraveghere, va oferi volume fără precedent de date despre mișcarea și comportamentul fiecărui cetățean. Sub pretextul combaterii pandemiei de coronavirus, fiecare cetățean chinez trebuie să aibă o aplicație cu un cod QR, care îi determină capacitatea de a se deplasa. Aplicația analizează informații despre contacte și multe altele - rețeta precisă nu este cunoscută - pentru a determina riscul de infecție. Verdele înseamnă libertate, roșu înseamnă carantină imediată. Aplicația trebuie prezentată la punctele de control care acoperă țara — chiar și în taxiuri și la intrările în magazine și blocuri de apartamente. Articolul din The Times sesizează faptul că, în pofida acestei supravegheri extinse, surprinzător de multe imagini de la protestele din ultimele săptămâni s-au răspândit pe rețelele sociale. Publicația apreciază că fie cetățean chinez are un telefon mobil, iar volumul filmărilor a fost atât de încât nu a putut fi controlat. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare

România a început exportul de gaze către Republica Moldova Foto: Facebook

Eveniment

România a început exportul de gaze Republica Moldova

România a început azi, 3 decembrie, exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Lucrările la acest gazoiduct au început în august 2013, fiind finalizat în 2014. România a început exportul de gaze către Republica Moldova „Astăzi, la ora 13:00, a început transportul de gaze pe direcţia România – Republica Moldova. Sunt nominalizaţi 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcţionează normal”, au precizat oficialii companiei transportatoare de gaze, citați de Rador. Potrivit acestora, este pentru prima dată când se transportă gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Un deputat PAS, Radu Marian, a salutat acest moment: „Pentru prima dată în istoria țării, malul drept al Republicii Moldova nu mai folosește gaze naturale de la Gazprom. Că să fie foarte clar, malul drept nu va plăti niciun leu pentru gazul livrat in regiunea transnistreană. Tot azi, am început să importăm gaze naturale prin conducta Iași-Ungheni!”. Pe 22 noiembrie, oficialii de la Chișinău au precizat că Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei țări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova. Ieri, pentru a testa cum funcționează în revers interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, SA Energocom din Republica Moldova a importat primele cantități de gaze naturale din zona Mediteraneană. Această testare are ca scop diversificarea surselor de achiziționare a gazelor naturale și asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Astfel, au fost importate 4,3 milioane metri cubi de gaze prin interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, fiind transportate până în Ucraina. În trecut, coridorul transbalcanic a funcționat doar dinspre nord spre sud, acum fiind realizată o premieră de transport în sens invers, cu gaze care nu sunt rusești.

Eveniment

Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina

Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina , arată o analiză a NASA, publicată azi. Analiza arată că recolta ucraineană de cereale a fost neașteptat de mare și a putut fi strânsă în foarte mare măsură, mai puțin din teritoriile din zona frontului. Rusia a recoltat cereale din teritoriul ocupat în Ucraina „Datele culese de noi prin satelit referitoare la recolta de grâu de iarnă din 2022 în Ucraina arată clar că fermierii au avut o recoltă în mare măsură reușită”, a spus Inbal Becker-Reshef, directorul programului NASA Harvest. Echipa NASA Harvest a calculat că fermierii au recoltat 26,6 milioane de tone de grâu în 2022, cu câteva milioane de tone mai mult decât estimau cele mai optimiste prognoze. „Este în scădere față de recolta record din anul precedent, de 33 de milioane de tone, dar este aproape de media pe cinci ani, de 27,9 milioane de tone”, a adăugat Becker-Reshef. Cu toate acestea, Ucraina nu are acces la 22% din acel grâu, în partea de est a țării, din cauza războiului. Harta NASA arată câmpurile de pe care nu s-a reușit recoltarea La începutul invaziei Rusiei, unii analiști au avertizat că 20 până la 30% din recoltele de iarnă ale Ucrainei ar putea să nu fie recoltate la sfârșitul verii. Cu toate acestea, analiza NASA Harvest indică faptul că 94% din recolta de iarnă a fost recoltată, inclusiv 88% din culturile de iarnă din zonele care nu sunt controlate de Ucraina, potrivit lui Abdolreza Abbassian, partener NASA Harvest și fost secretar al Sistemului de Informații privind Piața Agricolă G-20. (AMIS). Cu toate acestea, probabil că Rusia va culege beneficiile unei părți semnificative din recolta de grâu de aproape 27 de milioane de tone a Ucrainei, a spus Sergii Skakun, un om de știință NASA, care a petrecut mai mulți ani la Institutul de Cercetare Spațială din Ucraina. „Analiza a arătat că 5,8 milioane de tone de grâu au fost recoltate din zone care nu erau sub controlul Ucrainei. Aceasta reprezintă o pierdere de cel puțin 1 miliard de dolari, a remarcat Abbassian”, explică NASA Earth Observatory. Excellent work by ⁦@WSJ⁩ exposing how Russia steals Ukrainian grain. While Ukraine and partners work hard to ensure food security through ⁦@ZelenskyyUa⁩’s #GrainFromUkraine program, this is what Russia does. Those involved must be sanctioned. https://t.co/bnW62dwGBx— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) December 2, 2022 Recolta furată, exportată de Rusia spre Libia și Iran „Cercetarea ridică întrebarea ce se întâmplă cu cerealele furate. Navele rusești au exportat cereale, luate probabil din zonele ocupate, în țări precum Libia și Iran, dar este dificil de estimat volumele implicate, deoarece expeditorii ascund originea încărcăturilor. Rusia a negat că a furat cereale”, comentează Bloomberg datele furnizate de NASA. Foto: Kremlin.ru Un producătorul important din Ucraina, HarvEast, a spus că toate culturile de iarnă pe care le-a cultivat pe terenurile sale din regiunea Donețk au fost recoltate de forțele de ocupație, în această vară. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni „Anul acesta, grâul de toamnă a oferit un randament foarte mare pentru această regiune datorită condițiilor meteorologice favorabile. Tot ceea ce a fost recoltat pe câmpurile noastre a fost furat și exportat din Ucraina”, a spus directorul executiv Dmitri Skornyakov.

Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova Foto: Facebook George Simion

Politică

Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile Moldova

De ce este supărat George Simion pe moldovenii din stânga Prutului și vrea să-i lase fără finanțare din România: partidul său, AUR, a obținut un scor catastrofal la alegerile parlamentare din iulie 2021, din Republica Moldova. Însă campania electorală a AUR în Republica Moldova a fost marcată de acțiuni extrem de agresive și minciuni care au ajutat doar tabăra pro-rusă. Dezastrul de acum 15 luni ar putea explica de ce George Simion cerea, vineri: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. În plus, în iunie 2022, George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. Liderul AUR a încercat să intre, deși știe că are interdicție până în 2023 Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova La alegerile din 11 iulie 2021, AUR a beneficiat de doar 7.216 voturi, respectiv 0,49% din totalul alegătorilor prezenți la urne. PAS a câștigat cu 52,8% din totalul voturilor valabil exprimate. Astfel, partidul Maiei Sandu a obţinut 774.754 voturi din totalul celor 1.467.205 valabil exprimate. PAS a depăşit categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,17% din electorat, respectiv 398.678 alegători. Datele Comisiei Electorale Centrale arată că Partidul Politic "Şor" (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,74% dintre alegători (84.185 voturi). În campanie, reprezentantul AUR Moldova, Vlad Bilețchi, a înregistrat la punctul de trecere a frontierei de la Leușeni un clip în care afirma că România a introdus regimul de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Afirmația sa era complet falsă. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni Publicația Podul scria, în 2021, că AUR Moldova are legături cu un fugar celebru: „Potrivit surselor Podul.ro, AUR Moldova este finanțată în prezent și de infractorul de notorietate internațională Veaceslav Platon. De altfel, pe lângă legăturile pe care interlopul le are și cu alte personaje AUR-iste, a se remarca și faptul că nu există nicio deosebire între atacurile furibunde ale AUR împotriva PAS și a Maiei Sandu și atacurile permanente lansate de Veaceslav Platon. Mai mult chiar, AUR Moldova jubilează că interlopul a depus o plângere penală în România împotriva Maiei Sandu”. Fostul director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău și actualul deputat în Parlamentul de la București din partea Alianței pentru Unirea Românilor, Boris Volosatîi, a fost ales în septembrie noul președinte al AUR Moldova.

Politică

Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, declară că nu are de gând să candideze la primăria București. Acum o săptămână, news.ro a publicat datele unui sondaj pe București, comandat de PNL, care arăta că Gabriela Firea ar fi votată de 34% din electoratul Capitalei, în timp ce Ilie Bolojan ar strânge doar 22% din voturi. Nicușor Dan ar colecta, acum, doar 17% din voturi, candidând ca independent. În cazul în care ar fi susținut de PNL și USR sau măcar de unul din aceste partide, procentul celor care l-ar vota ar crește substanțial. Bolojan nu are de gând să candideze la primăria București Însă Bolojan a declarat, pentru Bihoreanul, că „nu se pune problema” să candideze la primăria Capitalei. Întrebat dacă știa că va fi inclus în sondaj, a spus: „Nu”. Potrivit sondajului PNL, pe locul doi era plasat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, cu 22% intenţie de vot, la egalitate cu Ilie Bolojan, preşedintele CJ Bihor. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Primarul general în funcţie, Nicuşor Dan, are o intenție de vot de 17% - dacă ar candida ca independent , în timp ce liderul USR Bucureşti, Vlad Voiculescu este cotat la 11%. În iulie 2021, întrebat la Digi 24 dacă ar candida la președinția României, Bolojan a spus: „Nu se pune această problemă. Eu cred că fiecare om trebuie să-și facă o analiză a capacităților pe care le are și unde poate livra mai mult. Fiecare poziție necesită o anumită expertiză și atunci, fiecare om își poate face o analiză personală. Nu e ușor să faci asta, pentru că de obicei, riscăm să ne supraevaluăm”

Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen Foto: Facebook MAE

Politică

Olanda Suedia susține aderarea României Schengen

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, anunță, pe Twitter că Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen. În consecință, în acest moment doar Austria se mai opune acestei extinderi a spațiului Schengen. Olanda și Suedia vor susține aderarea României la Schengen O decizie se va lua la reuniunea Justiție și Afaceri Europene din cadrul Consiliului UE, la 8 decembrie. Glad to welcome today’s positive evaluation&position of Dutch Government in support of ??’s #Schengen accession. The very close political dialogue with ?? partners at all levels contributed to substantiating a favourable approach. I thank @WBHoekstra for all his support!— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 „Mă bucur să salut evaluarea și poziția pozitivă de astăzi a guvernului olandez în sprijinul aderării RO la #Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii NL de la toate nivelurile a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile”, a scris Aurescu pe Twitter. El i-a mulțumit lui Wopke Hoekstra, ministrul olandez de Externe, pentru sprijin. I warmly welcome today’s positive result of the debate in ??Riksdag Committee on EU Affairs,which supports ?? #Schengen accession. Glad that my open&comprehensive dialogue with my ??colleague @TobiasBillstrom, as well as with Social-Democrat leadership @shekarabi was successfull.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) December 2, 2022 Tot azi, șeful diplomației române a anunțat pe Twitter poziția Suediei: „Salut cu căldură rezultatul pozitiv de astăzi al dezbaterii din Comisia Riksdag pentru afaceri UE, care sprijină aderarea RO #Schengen. Mă bucur că dialogul meu deschis și cuprinzător cu colegul meu Tobias Billstrom, precum și cu conducerea social-democrată Ardalan Shekarabi a fost un succes”. Puțin timp după anunțul lui Aurescu, premierul Ciucă a salutat, pe Twitter, poziția Olandei. Welcoming the ?? Government’s recognition of ??’s readiness to join #Schengen as a key step towards achieving this goal, made possible through dialogue&cooperation. NL is a valued partner of our country. We are determined to continue working together. @MinPres— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) December 2, 2022 Iohannis încearcă să-l convingă pe Nehammer În ce privește Austria, sunt de așteptat două evenimente de la care România speră la schimbarea poziției acestei țări. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute Primul eveniment se va consuma în 2 și 3 decembrie, în Grecia, atunci când se va desfășura reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, eveniment la care va participa și cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Este programată o întâlnire între președintele Klaus Iohannis și Karl Nehammer, iar unul dintre subiectele de pe agendă este și aderarea României la Schengen, a aratat G4Media. Al doilea eveniment se referă la un proiect al Comisiei Europene care va fi prezentat cel mai probabil pe 6 decembrie, cu o zi înainte de reuniunea Coreper. Acesta se referă la un plan comun al comunității europene privind migrația ilegală. Prin acest proiect, Comisia Europeană oferă liderilor austrieci o oportunitate pentru a explica electoratului un eventual vot pozitiv aderării României la spațiul Schengen.

Internațional

Iar l-a sunat cancelarul Scholz pe Putin

Iar l-a sunat cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, ca să se aleagă cu o muștruluială din partea celui care a ordonat invadarea Ucrainei. „A fost atrasă atenţia asupra liniei distructive a statelor occidentale, inclusiv a Germaniei, care alimentează regimul de la Kiev cu arme şi antrenează armata ucraineană”, se arată într-un comunicat de presă al Kremlinului. Iar l-a sunat cancelarul Scholz pe Putin Putin i-a mai spus, vineri, cancelarului federal german Olaf Sholz că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit "necesare şi inevitabile", denunţând de asemenea poziţia "distructivă" a Occidentului care sprijină Kievul şi îndemnând Berlinul să-şi regândească abordarea, informează AFP şi Reuters. "A fost subliniat că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului", a anunţat Kremlinul într-un comunicat, rezumând cuvintele lui Vladimir Putin adresate lui Olaf Scholz în timpul primei lor convorbiri de la mijlocul lunii septembrie. Potrivit lui Putin, Kievul este responsabil de exploziile care au distrus podul din Crimeea şi instalaţii energetice ruse, astfel că Moscova are dreptul să bombardeze infrastructurile energetice ale Ucrainei, lăsând în frig şi întuneric milioane de civili. Scholz insistă pentru o soluție diplomatică Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului federal german, Olaf Scholz i-a cerut vineri lui Vladimir Putin retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se putea ajunge la o "soluţie diplomatică". Scholz "a insistat pe lângă preşedintele rus pentru ca o soluţie diplomatică să fie găsită cât de repede posibil, ceea ce ar implica retragerea trupelor ruse", a informat guvernul federal într-un comunicat. De asemenea, cancelarul federal german a condamnat în timpul convorbirii sale cu Putin "atacurile aeriene ruse împotriva infrastructurilor civile în Ucraina şi a subliniat hotărârea Germaniei de a ajuta Ucraina să-şi asigure capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse", continuă comunicatul. Cei doi lideri, care au convenit să "rămână în contact", au evocat între altele "situaţia alimentară mondială, extrem de tensionată din cauza războiului de agresiune rus". Ei "au subliniat rolul important al acordului asupra exporturilor de cereale, prelungit recent sub egida Naţiunilor Unite", conchide comunicatul guvernului german. Germania intenţionează să livreze Ucrainei, în această primăvară, şapte tancuri Gepard vechi, care se vor adăuga celorlalte 30 de tancuri de apărare antiaeriană care sunt deja folosite pentru a lupta împotriva armatei ruse, a relatat vineri revista "Der Spiegel". Cele şapte tancuri, care sunt în prezent reparate de producătorul de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW), cu sediul la Munchen, sunt menite să ajute Ucraina în protejarea oraşelor şi infrastructurii sale împotriva bombardamentelor ruseşti. De asemenea, guvernul german intenţionează să trimită mai multă muniţie pentru Gepard împreună cu tancurile suplimentare. Furnizarea de muniţie pentru Gepard s-a dovedit a fi însă problematică, deoarece Elveţia, care deţine stocuri de muniţie, refuză să o furnizeze, invocând statutul său de neutralitate, a relatat Reuters. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute