Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari, a treia tentativă: impact bugetar aproape inexistent. În 2010, Boc le-a abrogat, dar Ciolacu și PSD le-au reintrodus în 2015

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari, a treia tentativă: măsura va avea un impact bugetar aproape inexistent. Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a susținut, azi, că impactul va fi „semnificativ”.

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari

„Ne aşteptăm să avem un impact semnificativ din implementarea acestei legi, să vedem forma în care ea va fi aprobată. De la reforma privind pensiile speciale la eliminarea acestui cumul între salariu şi pensie, vom continua cu alte măsuri care ţin de utilizarea eficientă a banilor statului şi de gestionarea corespunzătoare a resurselor limitate pe care le avem”, a spus Boloș.

Datele privind plata pensiilor speciale ale parlamentarilor nu sunt publice, însă, în 2020, G4Media scria că s-ar cheltui 10 milioane de euro pe an. Pornind de la premiza că între timp aceste cheltuieli au crescut masiv, cu 50%, nu s-a depăși 15 milioane de euro. Dar, în 2023, toate cheltuielile cu pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate - inclusiv din poliție și armată - sunt estimate la circa 2,2-2,4 miliarde euro. Deci pensiile parlamentarilor reprezintă circa 0,67% din totalul cheltuielilor cu pensiile speciale. Dacă toate aceste pensii consumă circa 0,85% din PIB, înseamnă că cele ale parlamentarilor reprezintă sub 0,001% din PIB.

Aceasta este a treia tentativă de a elimina aceste pensii. Ultima, din 2020, a fost anulată de CCR-ul dominat de judecători apropiați PSD.

Însă, în 2010, guvernul Boc abrogase toate pensiile speciale, mai puțin cele ale parlamentarilor.

Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro

În 2015, la inițiativa PSD, au fost legiferate din nou. Printre inițiatorii legii de reintroducere a pensiilor speciale: Marcel Ciolacu, actualul președinte PSD. Alexandru Stănescu, fratele actualului secretar general al PSD Paul Stănescu, a semnat și el proiectul.

Mai mult, legea din 2015 permitea cumulul pensiei speciale cu cea obișnuită, ceea ce nu fusese posibil până în 2015. Proiectul a fost respins de prședintele Iohannis, dar PSD și aliații săi, UDMR și formațiunea lui Dan Voiculescu, l-au votat din nou.