sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: boc

17 articole
Politică

Olguța Vasilescu și-a tras salariu peste Bolojan

Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, și-a tras salariu peste Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor: majorare de 9.000 lei/lună în 2 ani, deși ea are avere uriașă și doar bijuteriile au o valoare de aproape 100.000 euro. Șmecheria legală de care s-a folosit Vasilescu a fost cea prin care președinții de consilii județene, primarii și viceprimarii își pot majora cu până în 50% salariile dacă accesează fonduri europene. Însă legea nu-i obligă să și le majoreze, iar plafonul poate fi sub 50%. Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, și-a majorat salariul cu doar 35%, deși are una din cele mai bune rate de absorbție a fondurilor europene. Citește și: Bolojan a evitat să o critice pe șefa USR fiindcă l-a propus premier: „Nu doresc să comentez ce a spus doamna Lasconi” DeFapt.ro a arătat, sâmbătă, că și primarul Clujului, Emil Boc, care probabil că va rata finanțarea PNRR pentru metrou, are un spor de 50% pentru că atrage fonduri europene. Olguța Vasilescu și-a tras salariu peste Bolojan Potrivit datelor de pe site-ul primăriei Craiova, în marte 2022, Olguța Vasilescu avea un salariu lunar de 23.400 de lei, inclusiv o majorare de 25%. În martie 2024, ea încasa 21.735 de lei salariu de bază, lunar, brut, plus 10.868 de lei spor pentru absorbția fondurilor europene. În total: 32.603 lei. Olguța Vasilescu și soțul ei, Claudiu Manda - pe locul II în topul chiulangiilor din Parlamentul European - au o avere uriașă, deși au fost bugetari în aproape întreaga lor carieră. Cei doi dețin două case (din care una de 332 mp, la Craiova) și trei apartamente (din care unul la Bruxelles), bijuterii și ceasuri de aproape 100.000 de euro și un Mercedes. Claudiu Manda are un salariu lunar de aproape 8.000 de euro pe lună.

Olguța Vasilescu și-a majorat salariul cu peste 9.000 de lei/lună, deși are o avere uriașă, de bugetar Foto: Facebook
Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu Foto: Ziaristii.com
Eveniment

Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu

Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 47 de lei pe zi, are salariu mai mare decât Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, Emil Boc, primar al Clujului, sau Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6. Citește și: Simona Halep, datorii enorme, de peste 12 milioane de euro, după ce a intrat în afaceri acum un an, la patru luni după ce a fost suspendată Recent, Robert Negoiță a declarat că el trăiește cu 46 de lei pe zi, cu care ar cumpăra două pâini, două sticle de lapte, o caserolă cu humus și una cu fasole bătută. „Mănânc puțin și foarte simplu. (…) Pare puțin credibil, dar cei care mă cunosc știu modul meu de viață”, a spus Negoiță. Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, arată că a încasat un salariu net anual de 185.736 de lei. Sectorul pe care-l administrează are circa 550.000 de locuitori. Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, a încasat în 2022, doar 164.631 de lei. Județul Bihor are ușor peste 550.000 de locuitori. Emil Boc, primarul Clujului, a avut un salariu anual, în 2022, de 164.465 de lei. Orașul are circa 290.000 de locuitori. Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, a încasat, în 2022, net, 164.268 de lei. Acest sector are circa 330.000 de locuitori. Spre deosebire de cei trei administratori locali din PNL, Robert Negoiță are o avere uriașă: el deține, printre altele, aproape 10 hectare de teren agricol în apropiere de București și patru case. Pe de altă parte, el are o datorie de 268 de milioane de lei la ANAF. Din declarațiile sale de avere se poate observa că datoriile lui Negoiță la ANAF au crescu de la an la an: în 2016 erau de 234 de milioane de lei, în 2020 ajunseseră la 250 de milioane, iar în anul fiscal 2022 erau la nivelul maxim de 268 de milioane de lei.

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc

Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc. Conducerea unei grădiniţe ieşene a dat înapoi unor angajate banii scăzuţi din leafă de guvernul Boc. Cadou bugetar - bani din guvernarea Boc Doar că angajatele respective nici nu lucrau la acea vreme acolo, aşa că nu aveau ce bani înapoi să primească. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Strânsă cu uşa de Inspectoratul Şcolar Judeţean, grădiniţa a încercat să-şi recupereze banii în instanţă. S-a trezit prea târziu. Conform legii, termenul de prescripţie a dreptului de a cere obligarea cuiva la returnarea unor bani încasaţi necuvenit este de trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj Foto: Sport.ro
Politică

Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj

Primarul Emil Boc, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe (PNL) și PNL-ul domină categoric în orașul și județul Cluj, arată un sondaj publicat de Media9.ro, sondaj care ar fi fost comandat chiar de liberali. Potrivit acestui site, sondajul a fost realizat în perioada 23 septembrie – 4 octombrie, prin metoda „door to door”. Citește și: Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara. Iubita sa, cu 38 de ani mai tânără La nivel de municipiu, eșantionul a fost de 453 de persoane adulte și neinstituționalizate, iar pe întreg județul, de 1.053 de persoane. Marja de eroare este +-5% pentru Cluj-Napoca și +-3,3% pentru județ. Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj Sondajul arată că, dacă Emil Boc va mai candida la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, ar câștiga detașat, cu un scor de 60%. Liberalii ar avea și alte variante, dar ele nu apar în sondajul obținut „pe surse” de Media9.ro. Sursa: media9.ro La Consiliul Județean, Alin Tișe (PNL) ar câștiga fără emoții, cu un scor de 52-53%, în funcție de contracandidații săi. În ceea ce privește intenția de vot pe partide - nu este clar, din datele publicate de Media9.ro, dacă se referă la votul pentru alegerile parlamentare sau pentru cele locale - PNL conduce detașat, iar AUR este pe locul IV, cu o intenție de vot de doar 5% la nivelul municipiului. Potrivit sondajului, intenția de vot este: Municipiul Cluj-Napoca: PNL – 49%, USR – 20%, PSD – 15%, UDMR – 8%, AUR – 5%. Județ: PNL – 50%, PSD – 17%, USR – 16%, AUR – 8%, UDMR – 7%. În datele publicate de Media9.ro nu apare formațiunea SOS România, condusă de senatoarea Șoșoacă. Încredere la nivel de județ în personalități politice Sursa: Media9.ro

Spitalul Botoșani a redeschis o secție ca să aibă soția primarului loc de muncă Foto: darbaneni.ro
Politică

Spitalul Botoșani redeschis soția primarului muncă

La Darabani, spitalul din Botoșani a redeschis, în 2013, o secție externă ca să aibă soția primarului loc de muncă lângă casă: acest fapt este recunoscut chiar pe site-ul Spitalului Județean Botoșani. Spitalul fusese închis în 2012 de guvernul Boc. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Spitalul din Darabani (județul Botoșani), cel mai nordic oraș din România, a fost închis la începutul acestei săptămâni, după ce singurul medic din unitatea sanitară a plecat în concediu. Asistenții și ceilalți angajați, fără drept de parafă, și-au luat și ei concediu odată cu doctorul și efectiv au pus lacătul pe ușa spitalului. Pacienții trebuie să se deplaseze până la Dorohoi, circa 40 de kilometri, pentru a beneficia de asistență medicală. Oricum, spitalul din Darabani funcționa doar până la ora 14.00. Spitalul Botoșani a redeschis o secție ca să aibă soția primarului loc de muncă „Dărăbănenii au primit cel mai frumos mărţişor de 1 Martie 2014: fostul Spital Orăşenesc din Darabani şi-a redeschis porţile, chiar dacă a fost transformat între timp în secţie exterioară a Spitalului Judeţean „Mavromati” din Botoşani”, scrie într-un anunț de pe site-ul SJU Botoșani. Clinica fusese închisă de guvernarea Boc, urmare a recomandărilor Băncii Mondiale, de a reduce numărul de paturi și a desființa spitale mici care nu-și justificau existența. Pe site-ul SJU Botoșani se explică și de ce s-a redeschis, de fapt, secția: „Chiar dacă în statul de funcţii al secţiei de la Darabani figurează 4 medici, în prezent doar 2 medici şi-au depus dosarul la unitatea sanitară din oraşul de pe malul Prutului. Este vorba de Tania Aroşoaie, soţia primarului urbei, şi dr. Cătălin Munteanu, care au fost în „exil” la Spitalul Municipal Dorohoi în perioada în care activitatea spitalului din Darabani a fost suspendată”. De la Darabani la Dorohoi sunt 35-40 de kilometri, depinde de drumul ales. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Cornel Aroșoaie a fost primar PSD în Darabani până în 2020. Soția sa a depus ultima declarație de avere în 2021, când scria că primea circa 10.000 de lei pe lună salariu net de la secția Darabani a SJU Botoșani. Ea făcea și gărzi, la Dorohoi, de unde a încasat, în tot anul fiscal 2021, 45.000 de lei. Soțul ei este acum pensionar, potrivit declarației de avere a Taniei Aroșoaie.

Boc: „Instituțiile nu funcționează, statul nu este puternic
Politică

Instituțiile nu funcționează, statul nu este puternic

„Ce se întâmplă astăzi în România este dovada că instituțiile nu funcționează, că statul nu este puternic, că cineva își bate joc de noi”, a declarat primarul Clujului, Emil Boc, la o emisiunea radio, citat de Monitorul de Cluj. Citește și: Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Afirmațiile sale vin la câteva zile după ce președintele Klaus Iohannis a afirmat: „Sintagma cu statul eșuat o mai folosesc politicienii în vâltoarea abordărilor electorale, dar nu trebuie să ne facem ca și cum România nimic nu ar funcționa. Sunt lucruri care nu funcționează și sunt lucruri care funcționează (...) Sunt instituții care nu funcționează. Sunt persoane care sunt neglijente și așa mai departe”. Instituțiile nu funcționează, statul nu este puternic Însă primarul Clujului pare a fi mai puțin optimist decât șeful statului. „Pe bună dreptate, atunci când vezi că lucrurile nu funcționează, primul lucru care îți vine e «De ce să stau aici, să-mi pierd viața? Am una singură»”, a spus Boc. Însă principalele critici ale fostului premier PDL au fost către pensiile speciale. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova „Păi, în care țară din lume se mai pensionează, domnule, la 45 de ani? În care țară din lume ai pensie mai mare decât salariul? Imposibil să stăm la infinit în asemenea capcane care distrug orice urmă de bun simț și dă omului senzația că legea e pentru unii „mumă” și pentru alții „ciumă” (...) Cum e posibil? Când toți muncim, unii să se pensioneze la 45 de ani, să aibă pensie mai mare decât ceilalți care lucrează 50 de ani sau au 35-45 de ani de muncă (…) M-am întâlnit ieri, la 50 de ani de căsătorie, cu mulți oameni. Am văzut mâinile lor brânzate de muncă, de oameni care au muncit 35, 40, 45 de ani și îmi spun «domnule, cum e posibil să se pensioneze unul la 45 de ani, după ce eu am 45 de ani de muncă și am o pensie de 3 ori mai mică (decât ăla care se pensionează la 45 de ani)»”, a arătat edilul-șef.

Boc, primul atac dur la guvernul Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Boc, primul atac dur la guvernul Ciolacu

Primarul Clujului, Emil Boc, a lansat primul atac dur la guvernul Ciolacu, după ce în urmă cu zece zile spunea despre premier că „a dat dovadă de pragmatism, seriozitate și realism”: „De reforme structurale are nevoie România, nu de cârpeli marunte”, apreciază, acum, edilul-șef. Boc, primul atac dur la guvernul Ciolacu „Am impus când eram premier plafonarea numarului de personal din administratia publică, care si acum este valabila - în functie de numarul de locuitori, acolo am mai pus un capac, dar la administratia nationala nu am reusit sa pun, nu am mai avut vreme, dar nici nu a mai pus nimeni, de asta este dezmatul asta la agentii si structuri nationale unde poti sa angajezi cat vrei ca nu ai nicio limita. La administratiile locale este un plafon din 2011. De astfel de reforme structurale are nevoie România, nu de cârpeli marunte, de reforme care sa reglementeze un domeniu pe termen lung, care sunt pentru țară. Și uite ca peste 10 ani ne întoarcem exact la aceeași problemă, exact cu aceași temă și pierdem timp, în loc să ne ocupăm de alte lucruri - cum să-i aducem pe români acasă, cum să facem țara mai competitivă, cum să aducem fonduri europene de altă natură ca să le putem aplica mai bine în țară, să creem condiții de egalitate a vieții în fiecare colț al României, stăm și povestim de pensii speciale, de cumul pensii cu salariu, de taxe în plus”, a afirmat Boc, citat de Ziua de Cluj. El a criticat dur intenția de a se anula facilitățile fiscale din IT: „Hai să vedem niște lucruri care funcționează, care aduc valoare adăugată în România, care ne fac competitivi la nivel european, să nu distrugem Cloșca cu puii de aur, dimpotrivă, le-am spus, hai să vedem cum îi putem încuraja și pe alții să atingă aceeași performanță”. Fostul premier, lecții către noul premier Boc a amintit că el a desființat pensiile speciale, a interzis cumulul pensiei cu salariul și a redus numărul agențiilor guvernamentale. „ Dar chiar mă gândeam unde ar fi fost România astăzi ca dezvoltare economică, ca țară cu reforme structurale, cu competitivitate dacă cel puțin patru măsuri pe care le luasem atunci s-ar fi păstrat și nu ar fi fost anulate...”, a afirmat el. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Însă, în urmă cu câteva zile, îl lăuda pe premierul PSD. „Premierul Ciolacu a dat dovadă de pragmatism, seriozitate și realism. Avem până la 1 septembrie termen că cele promise se vor realiza, adică să nu pierdem bani europeni, locuri de muncă bine plătite și să accelerăm accesarea de fonduri europene. Eu și colegii mei am plecat cu sentimentul că lucrurile vor aduce efecte pozitive”, afirma edilul-șef al Clujului la final de iulie, după o întâlnire a premierului cu Asociația Municipiilor din România.

Boc despre premierul PSD Ciolacu: „A dat dovadă de pragmatism, seriozitate și realism”
Politică

Boc despre premierul PSD Ciolacu

Primarul PNL Emil Boc a vorbit, la emisiunea radio Ziua de Cluj, despre discuțiile de marți cu premierul PSD Marcel Ciolacu: „A dat dovadă de pragmatism, seriozitate și realism”, a spus liberalul despre șeful social-democraților. Boc despre premierul PSD Ciolacu „Premierul Ciolacu a dat dovadă de pragmatism, seriozitate și realism. Avem până la 1 septembrie termen că cele promise se vor realiza, adică să nu pierdem bani europeni, locuri de muncă bine plătite și să accelerăm accesarea de fonduri europene. Eu și colegii mei am plecat cu sentimentul că lucrurile vor aduce efecte pozitive”, a afirmat edilul-șef al Clujului. Miercuri, la Palatul Victoria, Emil Boc, în calitate de președinte al Asociației Municipiilor din Romania, a condus delegația AMR la întâlnirea de lucru cu Marcel Ciolacu, Prim-ministru al Guvernului României. La discuții, primarii au arătat că Guvernul, prin ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, are datorii de 800 de milioane de euro către autoritățile locale. În consecință, firmele de construcții amenință cu rezilieri ale contractelor. Guvernul nu a menționat această situație după întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu cu reprezentanții AMR. „Am fost însărcinat de colegi, primarii de municipii din România, să ridic la această întâlnire problema datoriilor pe care MIPE, acest minister, le are pe proiectele finanţate din fonduri europene. Sunt întârzieri foarte mari, de peste 800 de milioane de euro, care ne pun în pericol”, a spus Constantin Toma, citat de Rador. El a anunţat că firmele de construcţii „ne fac deja facturi de întârziere şi ne ameninţă că vor rezilia contractele, dacă nu vor fi plătiţi, pe bună dreptate”. Rezilierea contractelor ar duce la întârzierea certă a proiectelor şi, în cazul unor proceduri îndelungate, la pierderea fondurilor europene.

Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR Foto: Guvernul României
Politică

Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR

Primele semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR: Guvernul, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), are datorii de 800 de milioane de euro către autoritățile locale. În consecință, firmele de construcții amenință cu rezilieri ale contractelor. Avertismentul a venit dinspre doi primari din coaliția aflată la putere. Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului, și Emil Boc, primarul PNL din Cluj. Guvernul nu a menționat această situație după întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România. „Eu și colegii mei din Guvern le-am răspuns tuturor solicitărilor care vizează măsuri pentru a susține finalizarea rapidă a acestor proiecte care vor îmbunătăți viața a milioane de români. Sunt un adept al descentralizării fondurilor europene către administrația locală, iar în săptămânile următoare vom lua decizii concrete care să producă efecte vizibile în acest sens!”, a scris Guvernul, pe Facebook, citându-l pe premier. Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR „Am fost însărcinat de colegi, primarii de municipii din România, să ridic la această întâlnire problema datoriilor pe care MIPE, acest minister, le are pe proiectele finanţate din fonduri europene. Sunt întârzieri foarte mari, de peste 800 de milioane de euro, care ne pun în pericol", a spus Constantin Toma, citat de Rador. El a anunţat că firmele de construcţii "ne fac deja facturi de întârziere şi ne ameninţă că vor rezilia contractele, dacă nu vor fi plătiţi, pe bună dreptate". Rezilierea contractelor ar duce la întârzierea certă a proiectelor şi, în cazul unor proceduri îndelungate, la pierderea fondurilor europene. Emil Boc, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, a afirmat că premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de resort au promis că MIPE va achita până la 1 septembrie toate restanţele menţionate. „E corect să spunem că domnul ministru Câciu a fost foarte receptiv pe această temă şi ne-a dat asigurări că până la 1 septembrie facturile restante vor fi achitate şi, evident, va face un mecanism mult mai rapid de achitare a acestor facturi. Deci, avem, deja, un orizont de timp cu care putem vorbi cu constructorii. (...) Riscul este următorul: constructorii ne notifică cu privire la faptul că reziliază sau ne cer penalităţi de întârziere, noi trebuie să dăm în judecată Guvernul că nu ne vin bani din fonduri. Avem acum un calendar previzibil, 1 septembrie, de achitare a restanţelor, ceea ce ne dă nouă o gură de oxigen în relaţia cu constructorii", a declarat Emil Boc. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari Foto: Facebook
Politică

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari, a treia tentativă: măsura va avea un impact bugetar aproape inexistent. Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a susținut, azi, că impactul va fi „semnificativ”. Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari „Ne aşteptăm să avem un impact semnificativ din implementarea acestei legi, să vedem forma în care ea va fi aprobată. De la reforma privind pensiile speciale la eliminarea acestui cumul între salariu şi pensie, vom continua cu alte măsuri care ţin de utilizarea eficientă a banilor statului şi de gestionarea corespunzătoare a resurselor limitate pe care le avem”, a spus Boloș. Datele privind plata pensiilor speciale ale parlamentarilor nu sunt publice, însă, în 2020, G4Media scria că s-ar cheltui 10 milioane de euro pe an. Pornind de la premiza că între timp aceste cheltuieli au crescut masiv, cu 50%, nu s-a depăși 15 milioane de euro. Dar, în 2023, toate cheltuielile cu pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate - inclusiv din poliție și armată - sunt estimate la circa 2,2-2,4 miliarde euro. Deci pensiile parlamentarilor reprezintă circa 0,67% din totalul cheltuielilor cu pensiile speciale. Dacă toate aceste pensii consumă circa 0,85% din PIB, înseamnă că cele ale parlamentarilor reprezintă sub 0,001% din PIB. Aceasta este a treia tentativă de a elimina aceste pensii. Ultima, din 2020, a fost anulată de CCR-ul dominat de judecători apropiați PSD. Însă, în 2010, guvernul Boc abrogase toate pensiile speciale, mai puțin cele ale parlamentarilor. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro În 2015, la inițiativa PSD, au fost legiferate din nou. Printre inițiatorii legii de reintroducere a pensiilor speciale: Marcel Ciolacu, actualul președinte PSD. Alexandru Stănescu, fratele actualului secretar general al PSD Paul Stănescu, a semnat și el proiectul. Ciolacu și Paul Stănescu Foto: Facebook Mai mult, legea din 2015 permitea cumulul pensiei speciale cu cea obișnuită, ceea ce nu fusese posibil până în 2015. Proiectul a fost respins de prședintele Iohannis, dar PSD și aliații săi, UDMR și formațiunea lui Dan Voiculescu, l-au votat din nou.

Atac la Boc dinspre un liberal, fost șef al autorității de digitalizare Foto: Facebook Emil Boc
Politică

Atac la Boc dinspre un liberal, șef autorității digitalizare

Atac la primarul Emil Boc dinspre un liberal, Ioan Sărmaș, fost șef al autorității de digitalizare între 2019 și 2021: „La numărul de utilizatori pe ghișeul.ro ne bat toate sectoarele din București (...) Ciugud este mai smart decât Cluj”. Sărmaș, care este deputat ales în circumscripția Cluj, a fost și consilier local, în Cluj-Napoca, între 2016 și 2020. El a făcut aceste afirmații la „IQ Digital Summit”. Atac la Boc dinspre un liberal, fost șef al autorității de digitalizare „De exemplu, la numărul de utilizatori pe ghișeul.ro ne bat absolut toate sectoarele din București. Acest lucru a fost o surpriză și pentru mine, iar asta nu înseamnă decât că mai avem de muncit la Cluj Napoca, nu înseamnă decât că noi, cei care înțelegem tehnologie, ne pricepem la tehnologie, avem obligația să-i integrăm pe toți cetățenii, să ducem tehnologia către fiecare cetățean al comunității noastre și să transformăm Clujul cu adevărat într-un oraș Smart”, a arătat Sabin Sărmaș, citat de Actual de Cluj. Fără a menționa numele lui Boc, deputatul PNL a făcut o comparație cu Ciugudul, condus de un primar independent, fost PSD. Back to nature! How wonderful it is to be back Home in the country side!#Cluj #Transylvania #Romania #Europe pic.twitter.com/Q27aJzscqY— Emil Boc (@Emil_Boc) June 11, 2023 „Am puterea să recunosc că această comună Ciugud este mai smart decât Clujul (…) Nu cred că Ciugudul are rival în acest moment”, a spus Sărmaș. Aple la implicare comunității de IT-iști din Cluj „Cred că asta ar trebui să facem la Cluj Napoca. Să reușim să valorificăm acest potențial uman, faptul că avem o comunitate de aproximativ 25.000 de IT-iști în Cluj, faptul că suntem printre orașele din Europa cu cel mai mare procent de studenți în comunitate, deci număr de creiere care vin în fiecare zi să lucreze, suntem printre orașele din Europa cu cea mai mare pondere de IT-iști…sunt lucruri care trebuie exploatate în folosul comunității noastre, care trebuie să lucreze mai mult pentru comunitate, să creeze aplicații care servesc cu adevărat interesului public și care pot face viața clujeanului mai simplă (…) Imaginați-vă că mâine municipalitatea ar pune la dispoziția IT-iștilor din Cluj toate datele legate de trafic. De la camere de monitorizare, la aplicații Google Maps, Waze, sau Glovo…toți acești actori care dețin date de mobilitate. S-a făcut acest experiment în alte țări și care a fost rezultatul? Au apărut alte zeci de aplicații care preiau soluțiile de mobilitate și care îmbunătățesc viața cetățeanului. Este doar un simplu exemplu privind modul în care poate fi îmbunătățită viața în comunitate, lucrând cu comunitatea ta, punând în valoare potențialul local”, a recomandat Sărmaș. Sabin Sărmaș Foto: Facebook La Ciugud, nimeni n-a fost lăsat în urmă El a lăudat politicile de la Ciugud: „Este incredibil cum nimeni n-a fost lăsat în urmă în comuna Ciugud, este incredibil cum lucrurile au început într-o ordine firească, cu identitate digitală, cu incluziune digitală, am fost mirat de cum absolut toți cetățenii reușesc să-și facă plățile electronic prin diferite metode, în timp ce la Cluj avem aceste paradoxuri….la numărul de utilizatori pe ghișeul.ro ne bat absolut toate sectoarele din București. A fost o surpriză pentru mine, și asta nu înseamnă decât că trebuie să mai muncim să transformăm Clujul într-un oraș cu adevărat smart, care poate să servească exemplu celorlalte orașe din România și care poate să tragă după el o țară întreagă. Pentru că asta, de exemplu, reușește să facă Ciugud, astăzi, vine cu exemple la nivel de municipalitate. Comuna aceasta nu are universități, dar reușește totuși să vină cu niște servicii performante către cetățeni, cu modele care pot schimba fiecare comunitate din România”. Foto: Facebook Ciugud Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

Revoltă a primarilor împotriva ordonanței care va tăia cheltuielile în administrație Foto: Facebook AMR
Politică

Revoltă primarilor tăia cheltuielile administrație

Revoltă a primarilor de municipii, în frunte cu Emil Boc și Ciprian Ciucu, împotriva proiectului ordonanței guvernamentale care va tăia cheltuielile în administrație. În această seară, pe grupul de whatsapp al Asociației Municipiilor din România (AMR), la inițiativa primarului PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, dar care a fost susținut de edili-șefi de toate culorile politice, a demarat o discuție extrem de critică privind planul Executivului de a îngheța angajările și salariile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un proiect de ordonanță de urgență aflat pe circuitul interministerial detaliază principalele măsuri ce vor fi luate în ministere, agenții, primării pentru acoperirea găurii la buget, a arătat, azi, G4Media. Revoltă a primarilor împotriva ordonanței care va tăia cheltuielile în administrație „Dragi colegi, umblă catastrofa asta, inaplicabilă din punctul meu de vedere. Guvernul vrea să blocheze cheltuielile de personal la nivelul anului 2022+5%. Este o catastrofă. De exemplu, noi am angajat 60 de polițiști locali anul acesta. Este absurd. (...) Blochează bugetul la bunuri și servicii (...) Acum, ce facem, vom scădea salariile?”, a deschis primarul Ciucu discuția. „Toată ordonanța este aiurea. Dacă se aprobă, ne blocăm cu totul”, a spus primarul PSD din Hunedoara, Dan Bobouțanu. „Această ordonanță, în această formă, este o aberație”, a comentat primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad. Discuția a început la ora 11.15, dar abia la 19.18 a intervenit Emil Boc, primarul PNL al Clujului, cerând ca Asociația Municipiilor să solicite să se poată face angajări în administrația publică locală și să se elimine limita de cheltuieli de personal la nivelul din 2022 plus un 5%. „Iar duminică să fie înaintat Guvernului și liderilor coaliției”, a propus Boc. „Proștii (...) De aceea speranțele românilor se îndreaptă spre extremiști, să nu mire pe nimeni că o să ajungă pe locul I. După ce au angajat mii de oameni în agenții și ministere, noi proștii din administrațiile locale plătim”, a fost răspunsul lui Mircea Gutău, primarul din Râmnicu Vâlcea. Călin Bibarț, primarul PNL din Arad, a comentat: „Să ne dea exemplu cu administrația centrală. Reduceri de ministere, secretari de stat, agenții plus funcționari...”! În timpul dezbaterii, a avut loc o mică ceartă între Olguța Vasilescu, primarul PSD al Craiovei, și Dominic Fritz, primarul USR al Timișoarei. Fritz a comentat că Guvernul nu face nici o economie dictând primăriilor cum să cheltuie banii. „Spune asta colegilor tăi, că de la scandalul făcut zilnic de ei că sunt cheltuieli nejustificate în administrația locală s-a ajuns aici”, i-a răspuns Olguța Vasilescu. Citește și: PSD va majora fiscalitatea când Ciolacu va deveni premier: partidul a decis să introducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri Însă, la final, ea s-a oferit să-i trimită ministrului de Finanțe propunerile de pe grupul primarilor de municipii.

România are peste 200 de secretari de stat Foto: Guvernul României
Politică

România are peste 200 de secretari de stat

România are 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți ca-n 2010, arată site-ul Europa Liberă, care subliniază și faptul că numirile în aceste posturi sunt politice. România are peste 200 de secretari de stat „În 2010, la ieșirea din criză și a PSD de la Guvernare, Emil Boc făcea prima reformă a secretarilor de stat. Din 100, mai rămâneau 50. De atunci, numărul lor a crescut constant. În 2016, România avea 70 de secretari de stat, la care se mai adăugau 25 de șefi de instituții subordonate cu rang de secretar de stat. Doi ani mai târziu, în 2018, numărul ajunsese deja la 135, cu tot cu instituțiile subordonate”, arată Europa Liberă. Acum, acest site a numărat „peste 200 de secretari de stat, directori sau membri în consiliile de administrație cu rang de secretar de stat, ori persoane din conducerea serviciilor de informații care au și ele rang de secretar de stat”. Citește și: În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat și creșterea numărului de angajați la Sănătate Potrivit Europa Liberă, ultimul post de secretar de stat înființat de Guvern a fost la Sănătate, unde sunt acum șase. La Mediu s-a ajuns la șapte. În plus, potrivit datelor Newseek România, numărul angajaților Secretariatului General al Guvernului (SGG) a sporit cu circa 1.600 de persoane, din august 2019 în iunie 2021, arată datele publice. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 50% a personalului angajat la SGG. În octombrie 2021, la Secretariatul General al Guvernului (SGG) lucrau 4.789 de persoane. În februarie 2022, erau 5027.

Metroul din Cluj s-a scumpit cu 35,7% Foto: Facebook
Politică

Metroul din Cluj s-a scumpit cu 35,7

Metroul din Cluj, un proiect puternic susținut de Emil Boc, s-a scumpit cu 35,7% pentru a ține pasul cu creșterea prețurilor. Astfel, de la o evaluare inițială a costurilor de circa 6,6 miliarde de lei, noua valoare estimată este de 9.064.456.067,00 lei fără TVA, din care valoarea estimată a lucrărilor de execuție este 8.666.341.418,31lei fără TVA. Metroul din Cluj s-a scumpit cu 35,7% „Durata contractului este neschimbată: 96 de luni (8 ani). La evaluarea ofertelor, prețul va conta în proporție de 55%, restul punctajului urmând a fi acordat pentru propunerea tehnică. Actualizarea indicatorilor tehnico-economici era singura modalitate prin care proiectul să poată continua în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, a arătat municipalitatea”, scrie Monitorul de Cluj. Acum o lună, Asociația Pro Infrastructură arăta că, în cel mai fericit caz, câștigătorul licitației pentru construirea metroului din Cluj ar putea fi desemnat în ianuarie-februarie 2023. În plus, asociația consideră corectă decizia de suspendare a licitației. „Jalonul PNRR aferent infrastructurii de metrou spune să ai contract parafat în 2022 pentru a primi banii în semestrul I din 2023, iar dacă îl ratezi ai doar 6 luni «de grație», după care ai pierdut finanțarea. Suntem în momentul în care pălăvrăgeala politică despre metrou care durează de peste 10 ani se lovește de realitate: costă un purcoi de bani. Primăria are de ales: fie caută soluții, fie dă vina pe oricine altcineva. Îi dorim metroului (ușor) baftă, că are nevoie”, a arătat Asociația Pro Infrastructură. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) „Un raport al Ministerului Transporturilor, obținut de Digi24, spune clar că este aproape imposibil ca Metrorex să poată respecta termenele, care vin la pachet cu cele 300 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență. Pentru bucureșteni asta însemnă prelungirea coșmarului din trafic. Același raport arată conducerea Metrorex ca fiind vinovată și pentru factura mare la energie electrică, deoarece nu a fost în stare să încheie un contract pe termen lung”, arăta Digi 24 la 5 septembrie.

Boc: Criza gazului poate avea consecințe mai grave decât COVID Foto: Facebook Emil Boc
Politică

Criza gazului consecințe grave decât COVID

Primarul Emil Boc (PNL) lansează critici și avertismente fără o adresă clară: „Am tras semnale de alarmă foarte serioase. Criza gazului poate avea consecințe mai grave decât COVID”. „Eu am tras niște semnale foarte serioase de alarmă că această criză a gazului poate fi cu consecințe mai grave decât COVID-19, dacă nu se iau acum din timp, pentru iarnă, măsurile necesare. Sunt decizii strategice ca până în luna octombrie 80% din capacitatea de stocare a gazelor să fie realizată pentru iarnă, până la începutul iernii să fie 90%, adică să avem gaz deja stocat necesar pentru ce ne trebuie pe timp de iarnă”, a spus Boc într-o intervenție la o emisiune radio. El nu a precizat unde a tras aceste semnale. Criza gazului poate avea consecințe mai grave decât COVID De asemenea, edilul crede că discuțiile strategice purtate până acum nu sunt realizabile și spune că dacă situația gazului este în declin vor fi afectate și salariile și condițiile de viață ale românilor/europenilor: „Dar la cum arată lucrurile astăzi, acest lucruri ipotetice, nu sunt realizabile. Atunci dacă nu se respectă și nu se analizează la nivelul Uniunii Europene ce facem? Mai sunt câteva țări precum Germania care se încăpățânează cu abstinație să folosească energia nucleară, deși mai au câteva surse de energie nucleară pe care vor să le închidă în vara aceasta. Trebuie să se gândească bine pentru că dacă declanșezi o criză economică pornind de la gaz, pornind de la cea mai importantă economie a Europei, dacă aceasta este în declin totul se duce ca un bumerang în Europa și se întoarce împotriva salariilor și a condițiilor de viață”, a afirmat primarul municipiului Cluj. Rusia trebuie „învinsă strategic” Boc a insistat pe faptul că Ucraina trebuie să câștige, iar Rusia - „învinsă strategic”. „De aceea Ucraina trebuie să câștige acest război, Rusia trebuie să piardă acest război. Rusia trebuie să fie învinsă strategic ca să nu mai poată niciodată să mai ridice capul ca să șteargă de pe harta Europei sau a lumii țări. Asemenea atitudini trebuie categoric să fie oprite. Cu atitudini precum «Ucraina să cedeze teritorii Rusiei ca să dea Europei gaz» nu sunt de acord. Nu poți să fii șantajat la infinit de către Rusia. (...) Trebuie să avem o planetă neutră din punct de vedere climatic până în 2050, dar decizii trebuie luate acum, mai ales privind energia nucleară pe care o consider verde și nepoluantă și se încadrează în principiile europene. Este o asemenea problemă pe masă în comisia europeană, dar mi se pare că este tratată puțin superficial. Iarna nu-i departe, suntem în iunie și deja din octombrie avem nevoie de gaz pentru iarnă”, a spus Boc, citat de Monitorul de Cluj. Citește și: La baza de la Iavoriv, lângă Lvov, lovită devastator de rachete rusești, americanii au dus echipamente anti-tanc în februarie. Exerciții comune, pe 4 februarie

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră