sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: parlamentari

14 articole
Eveniment

Parlamentarii ieșeni, viața de după mandat

Parlamentarii ieșeni, viața de după mandat. Mai mult de jumătate dintre parlamentarii ieșeni din mandatul anterior nu mai fac parte din Legislativul ales pe 1 Decembrie. Parlamentarii ieșeni, viața de după mandat Printre aceștia, Iulia Scântei a devenit judecător la Curtea Constituțională, iar Liviu Brătescu, după o scurtă perioadă ca senator, a revenit la cariera de cercetător. Citește și: Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției „Ziarul de Iași” a aflat planurile de viitor ale foștilor senatori și deputați. Singurul mandat de senator PNL Iași a fost ocupat succesiv de cei doi, marcând schimbări majore pentru fiecare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Parlamentarii ieșeni, viața de după mandat (sursa: Pexels/Alfie Sta)
PSD și PNL, nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora Foto: Inquam/George Calin
Politică

PSD și PNL, nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora

PSD și PNL nu vor avea nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora, a anunțat Biroul Electoral Central (BEC). De altfel, PNL nici măcar nu a avut candidați în circumscripția Diaspora. Lista liberalilor la Camera Deputaților a fost respinsă pentru că nu era nici o femeie printre candidați. Biroul Electoral Central a anunţat sâmbătă distribuirea mandatelor pe formaţiuni politice în diaspora. Citește și: Nicușor Dan nu spune nu unei candidaturi la prezidențiale: „Există disponibilitatea de a discuta” PSD și PNL, nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora Astfel, la Senat vor reprezenta românii din străinătate George Cătălin Bochileanu (USR) şi Ştefan Geamănu (AUR). La Camera Deputaţilor, cei patru parlamentari sunt: Ştefan Iulian Lorincz (USR), Ramona Lovin (AUR), Andreea Cîmpianu (SOS România) şi Dumitriţa Albu (POT). Europarlamentarul Siegfried Mureșan este noul preşedinte interimar al PNL Diaspora, în urma demisiei lui Rareş Bogdan, a anunțat, marți, într-o conferință de presă, președintele partidului liberal, Ilie Bolojan. Anterior, Rareş Bogdan anunțase că a demisionat din funcție, în urma rezultatelor obţinute la alegerile parlamentare. Aceasta este cea de-a doua demisie a europarlamentarului în ultimele două săptămâni, prima fiind după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, când a renunțat la funcția de vicepreședinte al partidului. El a precizat că rămâne membru în BPN, Biroul Executiv şi lider la Bruxelles.

Planul lui Bolojan de reducere a cheltuielor statului Inquam Photos / George Călin
Politică

Planul Bolojan de reducere a cheltuielor

Planul lui Ilie Bolojan de reducere a cheltuielor statului: mai puțini parlamentari, tăierea subvenției pentru partide sau ministere deființate, a anunțat președintele interimar al PNL. El a spus că planul va fi asumat prin grupurile parlamentare care vor activa în Parlament din mandatul următor. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu, sediu de campanie în vila președintelui Partidului LEU. În Consiliul Consultativ al partidului – fostul spion DIE (ex-adjunct SIE după ’89) Gheorghe Dragomir, și generalul Dan Voinea Planul Bolojan de reducere a cheltuielor Ce a propus Bolojan: reducerea numărului de parlamentari la 300, ținând cont și de reprezentare minorităților, reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali, limitarea cheltuielilor de campanie și în costuri per vot și stabilirea unui plafon în acest sens, reducerea cheltuielilor administrative pentru demnitari, cabinete, vile de protocol ș.a.m.d. reforma administrației centrale prin reducerea numărului de ministere și de agenții comasarea unor servicii de concentrate - Bolojan a dat ca exemplu Ministerul Agriculturii, care ar avea 10-11 servicii în fiecare județ, deși agricultura este privată reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50% audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și pentru companiile de stat cu multe probleme, în primele șase luni ale anului viitor Președintele PNL a mai spus că va exista și o direcție de „debirocratizare, simplificare și dereglementare prin comasare a autorităților de reglementare”.

Bolojan va demisiona dacă parlamentarii PNL nu-i susțin reformele Foto: Facebook
Politică

Bolojan va demisiona dacă parlamentarii PNL nu-i susțin reformele

Președintele intermiar al PNL, Ilie Bolojan anunță că va demisiona dacă parlamentarii PNL nu-i susțin reformele: el vrea să taie subvențiile pentru partide, va reduce numărul de parlamentari și desființează ministere. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL „Dacă grupurile PNL nu vor susține aceste chestiuni, eu voi demisiona din funcția de președinte PNL”, a declarat Bolojan, marți seara. Bolojan va demisiona dacă parlamentarii PNL nu-i susțin reformele Ce a spus Bolojan că trebuie făcut: în primele șase luni, PNL va propune reducerea numărului de parlamentari conform referendumului la 300. reducerea subvențiilor pentru partide. „niciun om care e în post de conducere nu trebuie să mai ocupe acest post decât dacă e competent și face ceva pentru banii pe care îi primește” dereglementare, debirocratizare și simplificare, și descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale putem fuziona agenții de reglementare e nevoie să reducem numărul de ministere, de instituții deconcentrate reducem numărul de localități mici sau le menținem și reducem cheltuielile suntem singura țară care îți pensionează judecătorii la 50 de ani. Când ajungem cu un judecător în plenitudinea cunoștințelor, noi îl pensionăm. Sunt convis că se poate adopta o decizie cât mai repede posibil ca să revenim la valorificarea experienței acestor oameni. Bolojan a mai spus că decizia privind reducerea numărului de parlamentari trebuie luată în 2025 sau nu va mai fi luată deloc.

Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță

Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță. Foştii parlamentari şi-au recâştigat în instanţă pensiile speciale. Pensiile parlamentare speciale, recâștigate în instanță Curtea de Apel Iași a pronunţat decizia definitivă în procesul în care 15 foşti deputaţi şi senatori au atacat ordinele prin care înceta plata aşa-numitor „indemnizaţii pentru limită de vârstă”. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul În ultima fază a procesului, în joc au intrat şi șapte moştenitori ai foştilor parlamentari PSD Anghel Stanciu şi Vasile Mocanu, decedaţi în timpul dezbaterilor. Pe lista câştigătorilor se află foşti parlamentari din întreg spectrul politic, de la foşti reprezentanţi ai PSD, PD, PNL sau PRM, până la un reprezentant al Uniunii Elene şi un fost deputat independent. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Foto: Facebook
Internațional

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen

Parlamentarii olandezi dau undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arată news.ro. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Potrivit ministrului bulgar de Interne, Kalin Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces. Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. "E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou", a comentat el. După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului. Acces deplin, nu doar pe frontiera aeriană Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului - aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga. Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi "pentru" faţă de 49 "împotrivă". Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi. Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

CCR a declarat neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor Foto: CCR
Politică

CCR neconstituțională legea abrogă pensiile parlamentarilor

CCR a declarat din nou neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor. Decizia a fost luată în unanimitate. Totuși, legea ar putea fi aplicată pe viitor, arată unele interpretări. Citește și: Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat. Cum a explodat salariul său, în doar doi ani Curtea Constituțională a decis că privilegiile parlamentarilor sunt de neatins, la fel ca în cazul magistraților „Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată”, se arată în comunicatul CCR Vechea lege prin care se desființau pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată în februarie 2021, a picat la CCR în 15 luni de la promulgare, adică în mai 2022, după ce a fost contestată de sute de foști aleși. Legea din 2021 a căzut la CCR din vicii de procedură. Noua lege, care acum a picat la CCR, ar fi fost ințiată de PSD. CCR a declarat neconstituțională legea care abrogă pensiile speciale ale parlamentarilor Aproape imediat după adoptarea noii legi de abrogare, în iunie 2023, foștii deputați și senatori au deschis procese, pentru a deschide astfel calea sesizării CCR. Doar în Maramureș erau 15 foști parlamentari care au dat în judecată Legislativul. Printre aceștia se află și Viorica Cherecheș, mama primarului municipiului Baian Mare, Cătălin Cherecheș, care a fost condamnat recent la cinci ani de pușcărie, dar este de negăsit. Potrivit 2MNews.ro, sunt două procese colective deschise împotriva secretariatelor generale ale Senatului și Camerei Deputaților, unul deschis de trei foști parlamentari și altul de 12 ex-parlamentari. Și fostul deputat Eugen Nicolicea, reprezentat al Asociaţiei foştilor parlamentari, anunţase că va ataca în instanţă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, susţinând că acesta este un „copy paste” după actul normativ declarat anterior neconstituţional de Curtea Constituţională. „Fiecare parlamentar sau fost parlamentar va acționa în instanță în momentul în care nu va primi această indemnizație. După care, în Instanță, se face o sesizare către Curtea Constituțională. De ce spun această procedură cu Instanța? Pentru că premierul nu vrea și nu are motive să facă o sesizare către Curtea Constituțională, parlamentarii nu se adună 50, 25 de deputați sau 25 de senatori, președintele nici atât, avocatul poporului, după timorarea de data trecută nu știu ce va face, și prin urmare nefiind un control de constituționalitate ex-ante, nu poți ajunge acolo decât pe calea unui proces”, a explicat Nicolicea.

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari Foto: Facebook
Politică

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari

Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari, a treia tentativă: măsura va avea un impact bugetar aproape inexistent. Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a susținut, azi, că impactul va fi „semnificativ”. Petarda abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari „Ne aşteptăm să avem un impact semnificativ din implementarea acestei legi, să vedem forma în care ea va fi aprobată. De la reforma privind pensiile speciale la eliminarea acestui cumul între salariu şi pensie, vom continua cu alte măsuri care ţin de utilizarea eficientă a banilor statului şi de gestionarea corespunzătoare a resurselor limitate pe care le avem”, a spus Boloș. Datele privind plata pensiilor speciale ale parlamentarilor nu sunt publice, însă, în 2020, G4Media scria că s-ar cheltui 10 milioane de euro pe an. Pornind de la premiza că între timp aceste cheltuieli au crescut masiv, cu 50%, nu s-a depăși 15 milioane de euro. Dar, în 2023, toate cheltuielile cu pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate - inclusiv din poliție și armată - sunt estimate la circa 2,2-2,4 miliarde euro. Deci pensiile parlamentarilor reprezintă circa 0,67% din totalul cheltuielilor cu pensiile speciale. Dacă toate aceste pensii consumă circa 0,85% din PIB, înseamnă că cele ale parlamentarilor reprezintă sub 0,001% din PIB. Aceasta este a treia tentativă de a elimina aceste pensii. Ultima, din 2020, a fost anulată de CCR-ul dominat de judecători apropiați PSD. Însă, în 2010, guvernul Boc abrogase toate pensiile speciale, mai puțin cele ale parlamentarilor. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro În 2015, la inițiativa PSD, au fost legiferate din nou. Printre inițiatorii legii de reintroducere a pensiilor speciale: Marcel Ciolacu, actualul președinte PSD. Alexandru Stănescu, fratele actualului secretar general al PSD Paul Stănescu, a semnat și el proiectul. Ciolacu și Paul Stănescu Foto: Facebook Mai mult, legea din 2015 permitea cumulul pensiei speciale cu cea obișnuită, ceea ce nu fusese posibil până în 2015. Proiectul a fost respins de prședintele Iohannis, dar PSD și aliații săi, UDMR și formațiunea lui Dan Voiculescu, l-au votat din nou.

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Țepele noile amendamente legislația pensiilor speciale

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentarii și primarii sunt neatinși, creșterea vârstei de pensionare va avea loc abia peste 5 ani în cazul magistraților și militarilor și nu există un calcul al impactului bugetar, eșalonat pe ani. În plus, nu apare nicăieri vreo interdicție de a cumula o pensie specială cu indemnizația de fost parlamentar, cum s-a întâmplat la CCR, unde Valer Dorneanu și alți colegi aveau și pensie de magistrat, și indemnizație de fost parlamentar. Legea interzice doar cumulul mai multor pensii speciale, denumite „pensii de serviciu”. Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Iată câteva observații asupra documentului consultat de DeFapt.ro, un așa numit „tabel de lucru” cu amendamente la PLx 244/2023: Pensiile speciale pentru parlamentari și aleși locali - primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi consiliilor judeţene - denumite oficial „indemnizație pentru limită de vârstă” nu apar în proiect. Impactul pensiilor speciale ale aleșilor locali este estimat la circa un miliard de lei. În următorii cinci ani, pensiile magistraților vor fi calculate ca și până acum! „Menținerea aceleiași baze de calcul pentru o perioadă de 5 ani urmare nevoii : a) De stopare a exodului de personal specializat spre pensie b) De evitare a destabilizării sistemelor de apărare având în vedere starea de tensiune de la granița de est a Romaniei, prezenta războiului din Ucraina. c) Lipsa acută de personal specializat; d) Imposibilitatea înlocuirii personalului cu experiență, profesionit, în timp scurt”, se explică în documentul consultat de Defapt.ro. Apare o nouă categorie de pensionari speciali cu aceleași drepturi ca și ale magistraților: magistrații asistenți de la Curtea Constituţională În cazul militarilor și polițiștilor, baza de calcul a pensiei se modifică abia din ianuarie 2029. În plus, „soldele/salariile lunare brute utilizate la stabilirea bazei de calcul nu se actualizează dacă indicele prețurilor de consum lunar prezintă valori negative”. Abia militarii și polițiștii născuți în 1975 se vor pensiona la 65 de ani. Comisia Europeană a cerut o rată de înlocuire a pensiilor magistraților de 45%. În amendamente, ea este de 80%. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri În calculul pensiei, în cazul magistraților nu se elimină sporurile. Totuși, nici o pensie nu va putea depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Sporurile se elimină la calculul pensiilor din sistemul militarizat.

Viitoarea lege a pensiilor speciale „uită” să le abroge pe cele ale parlamentarilor Foto: Facebook
Politică

Lege pensiilor speciale „uită” abroge ale parlamentarilor

Surse politice susțin că viitoarea lege a pensiilor speciale „uită” să le abroge pe cele ale parlamentarilor. În plus, în cazul pensiilor speciale de care beneficiază funcționarii Legislativului, se vor face doar o serie de ajustări: vechimea de la care aceștia pot beneficia de acest drept ar urma să fie calculată diferit și va fi eliminat personalul auxiliar și administrativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Noul proiect ar urma să fie scris de ministerul Muncii și apoi prezentat, sub formă de amendamente la vechiul proiect, comisiilor parlamentare din Camera Deputaților. Coaliția speră să dea un vot final pe acest proiect până la 31 mai. Potrivit Adevărul, 843 de foști parlamentari primesc pensii speciale, numărul fiind în creștere față de anul trecut. Viitoarea lege a pensiilor speciale „uită” să le abroge pe cele ale parlamentarilor În 2021, erau circa 750 de foști funcționari parlamentari care primeau pensie specială. Legea care reglementează acest privilegiu deschisă posibilitatea ca aceștia să aibă pensie mai mare decât ultimul salariu net și instituia mai multe derogări de la vechime. De exemplu, pensia se acorda după doar patru ani de vechime de muncă în aparatul Legislativului, însă era redusă. Legea permite ca la vechimea de 14 ani să fie luată în calcul și perioada în care beneficiarul a fost parlamentar, dacă este cazul. Potrivit Fanatik, în 2021 erau 775 de pensionari speciali din rândul funcționarilor parlamentari, pensia lor medie fiind de 4.810 lei. „Pensiile speciale aflate în plată nu vor scădea”, a anunțat, luni, ministrul Muncii, Marius Budăi. El a mai spus că: „Un alt principiu este eliminarea unor categorii de indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi speciale. Și acest lucru se face și s-a făcut prin acea nepermitere de asimilare a perioadelor, astfel încât, după cum știți, în lege este exemplu cu magistrații cărora nu li se mai permite asimilare, ci 20 de ani, cel puțin în magistratură, pentru că doar atunci ai acele interdicții și limitări ale unor drepturi. De asemenea, au fost exceptate unele categorii din funcționarii publici, parlamentari de la acest aspect”. Citește și: Economist: O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei!

Refugiați ucraineni, dați afară pentru ski (sursa: visitczechrepublic.com/)
Internațional

Refugiați ucraineni, dați afară pentru ski

Refugiați ucraineni, dați afară pentru ski. Cu puţin timp înainte de începerea sezonului sporturilor de iarnă, un grup de refugiaţi ucraineni trebuie să părăsească o casă de agrement administrată de parlamentul ceh, o decizie ce a stârnit indignare publică, relatează sâmbătă DPA. Refugiați ucraineni, dați afară pentru ski Aproximativ două duzini de persoane au fost cazate în complexul de clădiri aparţinând Camerei Deputaţilor, camera inferioară a parlamentului ceh, la Harrachov (foto) în Munţii Uriaşi, la nord-est de Praga, încă din primăvară. Cu toate acestea, acum ei trebuie să se mute, în timp ce mai mulţi parlamentari vor să-şi petreacă sărbătorile de iarnă în acest complex de agrement situat lângă graniţa cu Polonia. Alternative de cazare au fost acum găsite pentru refugiaţi în oraş, a declarat un purtător de cuvânt al regiunii administrative Liberec pentru DPA vineri. "Mă bucur că ei pot rămâne acolo unde au de lucru şi unde copiii lor merg la şcoală", a anunţat preşedintele regiunii, Martin Puta. Șefa deputaților respinge criticile Pe lângă opoziţie, prim-ministrul Petr Fiala de asemenea a criticat comportamentul administraţiei parlamentare. Ucrainenii "ar fi trebuit să rămână acolo, acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple", a declarat politicianul liberal-conservator potrivit Brno Daily. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Lidera Camerei Deputaţilor, Marketa Pekarova Adamova, a respins criticile ca o "furtună într-un pahar cu apă". Aproape 467.000 de ucraineni au primit protecţie temporară în Republica Cehă de la începutul războiului Rusiei la sfârşitul lunii februarie, conform cifrelor Ministerului de Interne de la Praga. Acest stat membru al UE şi NATO are doar 10,5 milioane de locuitori.

Parlamentarii români, 15 milioane euro nejustificat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Parlamentarii români, 15 milioane euro nejustificat

Parlamentarii români, 15 milioane euro nejustificat. Aleșii ieşeni au cheltuit aproape două milioane de lei în baza unei simple semnături anul acesta. Parlamentarii români, 15 milioane euro nejustificat Suma reprezintă jumătate din cheltuielile aferente funcţionării cabinetelor parlamentare. Potrivit legii, aceşti bani sunt justificaţi doar în baza unei declaraţii pe proprie răspundere a fiecărui parlamentar conform căreia acesta a cheltuit fondurile pentru propriul cabinet. Citește și: Eșec major al lui Ciolacu și al PSD: social-democrații suedezi se opun ca România să intre în Schengen. În octombrie, Ciolacu anunța „sprijinul total al socialiștilor europeni” De la protocol şi curăţenie până la achiziţia de furnituri de birou. Nu sunt necesare alte justificări. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale, a decis CCR, care a admis sesizările făcute de zeci de foști parlamentari. În urma deciziei CCR, pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi reinstaurate. Votul a fost de 6 la 2, în şedinţa Curţii Constituţionale, scrie news.ro. Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale Decizia judecătorilor CCR a vizat în special apecte legate de procedura legislativă, modul în care legea a fost adoptată în Parlament. Pe 17 februarie 2021, Plenul Parlamentului a adoptat abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor. Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan afirma, anul trecut, că atitudinea foştilor parlamentari care au contestat decizia de a le fi suspendate pensiile speciale, dând în judecată secretariatele generale ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, este una ruşinoasă. "Faptul că au fost anulate indemnizaţiile speciale e o dovada de voinţă politică a actualei majorităţi parlamentare. Declaraţii aţi mai avut până acum dar vot concret nu. Aşadar, voinţă a existat, comportamentul celor care au contestat această decizie mi se pare ruşinos", a declarat Turcan. Deputatul USR Cristina Prună a declarat, miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre scenariul respingerii, joi, de către CCR, a abrogării pensiilor parlamentarilor, că trebuie văzut impactul unei astfel de decizii. Ea a arătat că aceste pensii ale foştilor aleşi sunt între 4.000 şi 6.000 de lei, în funcţie de numărul de mandate, iar unii ajung la 16.000 de lei pe lună, astfel că Parlamentul ar urma să plătească din bugetele celor două Camere milioane de lei. Citește și: Cinism: Două asistente au ciopârțit mâna unui bătrân când i-au scos branula. A fost externat fără să fie bandajat. Ce sancțiune au primit asistentele

Să-i scuipați pe parlamentarii care pleacă, cere george Simion Foto: revistraultra.ro
Politică

Să-i scuipați pe parlamentarii care pleacă

Co-președintele AUR, George Simion, le-a cerut suporterilor săi să îi scuipe pe parlamentarii acestui partid care pleacă la alte formațiuni politice. Într-un comentariu pe Facebook, el promite să facă același lucru. Presa relatează că circa 12 deputați și senatori s-ar putea rupe de AUR, pe fondul conflictului dintre Simion și Claudiu Târziu. „Să-i scuipați pe parlamentarii care pleacă” „Dacă există vreun parlamentar AUR care sa meargă spre PMP sau alt partid tip balama, o să vă rog să îi găsiți și să îi scuipați”, a scris Simion pe pagina lui de socializare. Liderul AUR a adăugat că și el o să-i scuipe pe eventualii trădători din partid. „O să fac acelasi lucru. Nu trebuie acceptate trădări, nu trebuie acceptați traseisti”, a arătat el. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Mesajul său strânsese peste șase mii de like-uri. Liderul AUR, strâns legat de ultras Gazeta Sporturilor a scris, în decembrie 2020, că liderul AUR are o strânsă legătură cu fenomenul ultras. El a fost membru cofondator al grupurilor „Honor et Patria” și „Uniți sub Tricolor”, principalele formațiuni ultra care sprijină echipa națională a României. Tot el a pus bazele revistei „Romanian Ultras”. Ultrașii din „Uniți sub Tricolor” au fost de multe ori în centrul atenției publice. Cele mai recente manifestații au fost împotriva naturalizării fundașului dreapta portughez Mario Camora. Fanii și-au expus punctul de vedere printr-un mesaj xenofob. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră