luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7531 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația

UPDATE 15.30: În JAI s-a votat pentru primirea Croației în spațiul Schengen. Ar urma votul pentru România și Bulgaria. BREAKING: EU countries have now voted in favour of Croatia’s bid to join the border-free Schengen area.That vote was separated from the ones for Bulgaria and Romania.I understand those votes will return a negative result.Croatia will enter Schengen starting from 1.1.2023.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Discuțiile din Consiliul JAI privind primirea României în Schengen s-au întrerupt. Se poartă discuții bilaterale, iar Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația, care era sigură că va intra în spațiul Schengen, susțin surse de la Bruxelles. Germania și Luxemburg amenință că vor bloca Croația Germania și Luxemburg presează Austria să accepte România în spațiul Schengen. Se pare că varianta ca și Croația să fie blocată până la un acord cu România a venit de la Luxemburg. NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for ??????.They’re now breaking up for separate negotiations.I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022 Austria a cerut la prima intervenție o amânare a votului pe extinderea Schengen pentru un alt Consiliu JAI, potrivit surselor G4Media. România vrea însă ca votul să aibă loc joi, potrivit surselor citate. Înaintea reuniunii Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a confirmat substratul politic al opoziției manifestate de Austria față de intrarea Romîniei în Schengen. "Puținele îndoieli care rămân în privința intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei și Regatului Țărilor de Jos, sunt de ordin politic", a spus Schinas. Austria is vetoing Bulgaria’s and Romania’s Schengen accession at today’s EU Summit but they don’t object to Croatia joining though.The Austrians say they are vetoing due to illegal migration to AustriaApparently, they think the Western Balkans Migration Route looks like this pic.twitter.com/ySy6DNULbb— Visegrád 24 (@visegrad24) December 8, 2022 Tot înaintea ședinței Consiliului JAI, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a reconfirmat tranșant că va vota împotriva primirii României și Bulgariei. Economia României pierde 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Spaţiul Schengen, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu. Acesta mai transmite Austriei "să plătească pierderile economice ale României, dacă exersează pe UE egouri politice". Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României

Germania și Luxembrug amenință că vor bloca Croația
Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța Foto: kremlin.ru
Eveniment

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța

Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța peste 400.000 de acri de teren agricol din Donbas, scrie site-ul Meduza. Aceste așa-zise achiziții s-au făcut cu forța, adesea sub amenințarea armei. Suprafața este de două ori mai mare decât a New York-ului arată Meduza. Analizele NASA publicate recent arată că Rusia a furat din Ucraina aflată sub ocupație cereale în valoare de circa un milird de dolari. Oamenii lui Putin s-au împroprietărit cu forța „Administratorii fermelor din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina susțin că compania familiei fostului ministru rus al Agriculturii Alexander Tkachev le-a luat terenurile agricole la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Situația este relatată de The Wall Street Journal, citând companiile afectate, precum și date de la serviciile secrete și procurorii ucraineni.Trei companii agricole ucrainene - Agroton, HarvEast Holding și Nibulon - au pierdut 400.000 de acri de teren, în total, potrivit reprezentanților lor. Agroton a pierdut 250.000 de acri, HarvEast - la 100.000 de acri, Nibulon - la 50.000 de acri. Titlurile de proprietate asupra terenurilor lor au fost transferate companiei ruse Agrocomplex, deținut de familia lui Alexander Tkachev. Această companie, conform informațiilor ucrainene, asigură „controlul rusesc asupra producției agricole” în teritoriile ocupate”, arată Meduza. „Primii care și-au pierdut pământurile au fost cei care erau în serviciul militar sau civil al Ucrainei sau locuiau în afara regiunilor. Reprezentanții desemnați de ruși ai administrațiilor autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au început să viziteze fermele, însoțiți de bărbați înarmați. Ei le-au spus proprietarilor că de acum încolo terenul le aparține - și au cerut, uneori sub amenințarea armei, să rescrie drepturile de proprietate în conformitate cu legile ruse, nu ucrainene, spun sursele. Unor fermieri li s-a permis să-și păstreze pământul cu condiția ca 70% din recoltă să meargă către Rusia sau autoritățile din Donețk și Lugansk”, mai arată Meduza. Citește și: Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina, arată o analiză a NASA Rusia a recoltat cereale de peste un miliard de dolari din teritoriul ocupat în Ucraina , arăta o analiză a NASA, publicată la 2 decembrie. Analiza arată că recolta ucraineană de cereale a fost neașteptat de mare și a putut fi strânsă în foarte mare măsură, mai puțin din teritoriile din zona frontului.

Argumentele „tehnice” ale Austriei Foto: Ministerul de Interne al Austriei
Eveniment

Argumentele „tehnice” ale Austriei

Argumentele „tehnice” ale Austriei care ar susține veto-ul la primirea României în spațiul Schengen au fost prezentate miercuri noaptea într-un comunicat al ministerului austriac de Interne, citat de Der Kurier. Însă datele sunt lipsite de claritate, ele fiind dublate de afirmații politice. Documentul nu spune nimic despre situația din Croația sau Ungaria. Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României Argumentele „tehnice” ale Austriei Iată datele, așa cum reies din comunicatul citat de Der Kurier: „Românii se află pe locul patru în topul celor 10 naționalități ale cărăușilor din Austria. În comparație cu Ungaria, România este considerată a fi o graniță destul de ușor de trecut și, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia către Ungaria”. Nu se precizează ce alte naționalități sunt pe primele trei locuri și care este exact numărul cărăușilor români prinși de autoritățile austriece. Bulgaria și România au fost, de asemenea, menționate frecvent în sondajele printre refugiați, ca rute de tranzit. Potrivit acestora, 78% dintre afgani numesc Bulgaria drept prima țară din UE pe care au tranzitat-o, la fel și două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre oamenii din Bangladesh declară că au călătorit prin România. Din nou, lipsesc cifrele brute care să arate câți din cei circa 100.000 de emigranți ilegali ajunși în Austria sunt din Bangladesh. Autoritățile din Austria spun că au verificat datele de pe 400 de telefoane mobile, dar nu oferă detalii despre informațiile acumultae, ci spun doar că ele demonstrează că Bulgaria și România sunt rute de tranzit. „Proporția migranților care intră în Austria prin Grecia din regiunea Balcanilor de Vest este de 20%. Aceștia sunt în principal oameni din Pakistan, Somalia și Bangladesh. 40% provin din Turcia prin Bulgaria, în principal oameni din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt și Somalia. Alți 40 la sută intră în regiunea balcanică cu avionul, fără viză, în special indieni, turci și cetățeni din Bangladesh. Ruta ulterioară prin România este, de asemenea, importantă pentru zborurile care sosesc prin Belgrad. Acestea sunt cu greu înregistrate, dar 61 la sută din toate accesările din baza europeană de amprente Eurodac din țările India, Turcia și Bangladesh au fost înregistrate în România”, mai arată articolul din Der Kurier. Informațiile din articol apar doar în Der Kurier, care nu postează un link către comunicatul Internelor din Austria.

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen Foto: Kremlin.ru
Politică

Cum și-a schimbat Austria poziția primirea în Schengen

Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: declarațiile publice arată că oficialii acestei țări au trecut, brusc, de la zero obiecții la o opoziție radicală. Pe de altă parte, presa din Austria, precum și partidele de opoziție, sunt critice față de veto-ul guvernului Nehammer. Cum și-a schimbat Austria poziția Iată cum a evoluat relația cu Austria pe acest subiect: Februarie 2022: ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, se întâlnește cu omologul din România, Lucian Bode. Karner nu ridică obiecții. Dimpotrivă, potrivit lui Bode este favorabil primirii României în spațiul Schengen. România acceptă voluntar două misiuni de evaluare Schengen. Ambele rapoarte sunt pozitive, Austria nu ridică obiecții 16 noiembrie 2022: Austria și-a însușit oficial declarația statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spațiului Schengen cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București 18 noiembrie. Austria nu va fi de acord cu o extindere a spațiului Schengen, a anunțat ministrul de interne Gerhard Karner. Schimbarea radicală nu are o explicație clară și mai mulți politicieni români au acuzat legăturile subterane ale unor politicieni austrieci cu regimul Putin. Ei au amintit de vizita din aprilie a cancelarului Nehammer în Rusia, în plină invazie în Ucraina. Citește și: Compania austriacă Strabag, acuzată că a trucat un contract pentru aeroportul din Iași, arată Curtea de Conturi. O plângere la Parchet, posibilă Presa din Austria, ușor favorabilă României Presa austriacă nu pare a fi prea preocupată de problema extinerii Schengen și o tratează ca pe un subiect secundar. Câteva articole și titluri arată însă mai degrabă o atitudine favorabilă României. Der Standard: „Prin veto-ul ei, Austria este singură în UE”. Publicația prezintă pe larg poziția României și-l citează pe Eugen Tomac, care spune că Nehammer a respins „orice argument rațional”. Die Presse are un editorial în care îl acuză pe cancelarul Nehammer că este o copie palidă a lui Viktor Orban. Die Presse scrie că România și Bulgaria și-au făcut temele în chestiune Schengen. „Un vag aer de operetă a plutit asupra lui Karl Nehammer în urmă cu două săptămâni, când a pășit în fața microfonului pentru a-și justifica dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen”, mai arată die Presse. Der Kurier îl citează într-un întreg articol pe fostul ministru ceh de Externe, Karel Schwarzenberg, care spune că veto-ul Austriei este „prostesc și egocentric”.

Austria îşi menţine veto-ul faţă de aderarea României la Schengen Foto: Bundesministerium für Inneres
Eveniment

Austria îşi menţine veto-ul

Austria îşi menţine veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, anunţă ministrul austriac de interne, citat de Agerpres. Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a evitat să spună direct miercuri seară că țara sa va vota împotriva aderării României la Schengen la Consiliul JAI de joi. El a spus însă într-o conferință de presă că ministrul de Interne vrea un nou calendar pentru România și Bulgaria pentru următoarea primăvară, adăugând că ”Bulgaria și România vor avea votul împreună”, potrivit traducerii Digi24 a conferinței de presă de la Viena. Austria îşi menţine veto-ul faţă de aderarea României la Schengen Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a reafirmat miercuri, la postul public de radio ORF, hotărârea ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta, transmite agenţia EFE. Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este ''un apel de urgenţă'' către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale UE în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică. Cele ''peste 100.000 de cereri de azil'' înregistrate anul acesta în Austria justifică decizia luată de guvernul de la Viena, a indicat ministrul Gerhard Karner. Potrivit acestuia, circa 40% dintre migranţii care sosesc în Austria ajung în această ţară după ce au sosit iniţial cu avionul în Serbia, iar alţi circa 40% traversează terestru România, Bulgaria, Serbia sau Ungaria. Ministrul Gerhard Karner a reafirmat că aproximativ trei sferturi dintre solicitanţii de azil ajunşi în Austria nu au fost înregistraţi anterior în vreo altă ţară membră a UE prin care au trecut. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați Referindu-se la desfăşurarea reuniunii de joi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), ministrul austriac a spus că mai întâi va fi votată aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, faţă de care Austria nu se opune, iar apoi va fi discutată aderarea României şi a Bulgariei.

Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru a păcăli sancțiunile Foto: Twitter
Eveniment

Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru păcăli sancțiunile

Rusia își dezvoltă o flotă-fantomă de zeci de petroliere pentru a păcăli sancțiunile occidentale, scrie The Times. Țările vestice au impus, de la 5 decembrie, un embargou asupra livrărilor rusești de petrol pe cale maritimă. În plus, țările vestice au interzis companiilor lor să mai asigure vapoarele care transportă petrol rusesc. Rusia dezvoltă o flotă-fantomă pentru a păcăli sancțiunile Și Financial Times a scris, acum câteva zile, despre această flotă „din umbră”. FT remarcă faptul că Rusia a cumpărat vase învechite. „Am văzut un număr destul de mare de vânzări către cumpărători anonimi în ultimele luni și, la câteva săptămâni după vânzare, multe dintre aceste tancuri petroliere apar în Rusia pentru a lua prima lor încărcătură de țiței”, a arătat, pentru FT, Craig Kennedy, expert în probleme rusești la Davis Center din cadrul Universității Harvard, care a urmărit navele. FT preciează că sunt 103 tancuri petroliere cumpărate de Rusia în acest an. Russia has quietly amassed a fleet of over 100 ageing tankers to help circumvent western restrictions on Russian oil sales following its invasion of Ukraine — by ⁦@OilSheppard⁩ ⁦@xtophercook⁩ https://t.co/EAUZ3k08Mc— Polina Ivanova (@polinaivanovva) December 2, 2022 În condițiile embargoului din UE, Rusia trebuie să vândă petrol la un preț redus către Turcia, India și China. „Rusia a achiziționat peste 100 de petroliere noi în acest an, adesea în mod anonim, deoarece pare să se concentreze pe piața asiatică, arată analizele. Andrei Kostin, un înalt oficial al unei bănci ruse, a declarat recent că Moscova va trebui să cheltuiască un trilion de ruble (12,9 miliarde de lire sterline) pentru a-și extinde flota de petroliere. Piața europeană absorbea aproximativ patru milioane și jumătate de barili de petrol pe zi dinspre Moscova, a declarat Chris Weafer, director executiv și analist pe zona Rusiei la Macro-Advisory, o firmă de consultanță. «Va putea transfera aproximativ două milioane și jumătate de barili pe piețele asiatice», a adăugat el”, explică The Times. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați „Unii analiști din Rusia au avertizat că țările asiatice dețin acum toate cărțile în relațiile lor energetice cu Kremlinul. «Nu este nevoie să ne facem iluzii despre China, India sau chiar Turcia. Ei își vor urmări interesele naționale. Limita de preț înseamnă că așa-numitele țări prietene vor cere din ce în ce mai multe reduceri», a declarat Konstantin Selyanin, economist rus, pentru site-ul Uralpolit. «Rusia este un vânzător disperat”, a spus Weafer. „Trebuie să-și vândă petrolul și aceștia sunt singurii cumpărători»”, mai arată publicația britanică.

Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea Foto: Facebook Gabriela Firea
Eveniment

Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea

Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea, în 2023: ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse va avea la dispoziție anul viitor nu mai puțin de 620 de milioane de lei - doar creditele bugetare. În 2022, acest minister a reușit să cheltuie 81 de milioane de lei, arată proiectul de buget pe 2023. „Știu cu certitudine un lucru - Gabriela Firea va fi candidatul PSD la Primăria Generală a Capitalei”, a anunţat președintele PSD, Marcel Ciolacu, la finalul lunii octombrie. În august, Firea sugera că și PNL ar putea să o susțină pentru un nou mandat de primar al Capitalei: „Este decizia domniilor lor, dacă vor veni cu un candidat redutabil pentru Primăria Capitalei sau vor dori să să avem o alianţă politică şi să îi reprezint şi pe ei, cu cinste aş spune eu” Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea În fișa din Anexa 3 a proiectului bugetului de stat se arată ce proiecte de investiții are ministerul Famileie: „Prioritățile progamului de investiții sunt: Efectuarea lucrărilor de reparații capitale la centrele de agreement și de tineret pentru hidroizolații, instalații, stații de epurare și incineratoare etc.; Consolidarea și modernizarea imobilelor aflate în administrare” La finalul lunii septembrie, ministerul Familiei avea 227 de angajați. Datele din proiectul de buget pentru 2023 arată că ei vor consuma 23 de milioane de lei, în 2022. Însă, în 2023, aceste cheltuieli vor crește cu aproape 50%. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați Recent, Guvernul i-a dat Gabrielei Firea un hotel pe Litoral: ministerul Familiei a preluat controlul Biroului de Turism pentru Tineret, care însă mai deține un singur activ de valoare, hotelul Forum din Costinești. La scurt timp după ce BTT a fost trecut de la ministerul Tineretului și Sportului la ministerul Familiei, în fruntea consiliului de administrație a fost instalat Hazem Kansou, cel care a condus Societatea de Transport București (STB) pe vremea când Firea era primar.

Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi
Eveniment

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi, a anunțat, marți noapte, Gergely Gulyas, directorul de Cabinet al premierului Viktor Orban. „Nu mai putem aştepta…deoarece acesta este singurul mod de a asigura securitatea aprovizionării”, a afirmat Gergely Gulyas, într-o conferinţă comună cu preşedintele director general al Mol, Zsolt Hernadi. Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi Oficialul ungar a subliniat că din cauza sancţiunilor de la Bruxelles nu mai poate fi asigurat preţul de 480 de forinţi pe litru pentru cetăţenii maghiari, scrie Hirado. Eliminarea plafonării preţurilor va duce la majorarea inflaţiei, a avertizat Gulyas, fără a da estimări. Deja rata anuală a inflaţiei în Ungaria depăşeşte 21%. Marţi, Mol avertizase că singura soluţie pentru a atenua deficitul sever de combustibili este crearea condiţiilor pentru creşterea importurilor, deoarece grupul nu poate importa şi mai multe produse. Din cauza lucrărilor de mentenanţă, rafinăria Mol de la Szazhalombatta opera la 50-55% din capacitate, ceea ce a afectat toate produsele companiei. Reuters și AP au relatat, la finalul săptămânii trecute, că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. Citește și: Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. În paralel, Ungaria blochează prin vot ajutorul UE către Ucraina „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor.

România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Politică

România are încă patru soluţii pentru intra în Schengen

În pofida opoziţiei Austriei, România are încă patru posibile soluţii pentru a intra în Schengen, susține europarlamentarul PSD Victor Negrescu. El a fost ministru pentru afaceri europene între iunie 2017 și noiembrie 2018, în perioada în care PSD guverna sub conducerea lui Liviu Dragnea. România are încă patru soluţii pentru a intra în Schengen Potrivit acestuia, "varianta 1 este ca ţara noastră să solicite menţinerea subiectului pe ordinea de zi şi să insiste ca discuţia să aibă loc în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie unde putem încerca, cum au făcut-o şi alte state în trecut, să presăm Austria să ne susţină". "Varianta 2 presupune ca România, cu suportul preşedintelui Consiliului European şi al preşedinţiei cehe la Consiliul UE, să pună tema pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 15 - 16 decembrie şi să insiste pentru un vot pozitiv. Preşedinţia cehă şi Bulgaria depun deja eforturi în acest sens", a scris Negrescu, miercuri, pe Facebook. El spune că "varianta 3 ar fi ca România să preseze pentru stabilirea unei date certe când acest subiect ar putea figura pe ordinea de zi a JAI sau pentru o intrare în spaţiul Schengen diferită de a Croaţiei, după eventuala parcurgere a unor etape suplimentare de evaluare, generate de posibila decuplare de Bulgaria". Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații De asemenea, conform eurodeputatului, "varianta 4 este ca ţara noastră să apeleze la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI. Este o variantă care ar dura mai mult timp până la finalizare".

SUA nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei Foto: Twitter
Eveniment

SUA nu au permis Kievului să lovească interiorul Rusiei

SUA nu au încurajat și nici nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei, a declarat secretarul de stat Antony Blinken. Declarația sa vine după ce Rusia a acuzat Ucraina că a lovit trei baze aeriene rusești, din care două se aflau la sute de kilometri în interiorul acestei țări. Este vorba de două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice, Engeles-2 și Riazan. SUA nu au permis Kievului să lovească în interiorul Rusiei „Nu i-am încurajat și nici nu am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei, dar important este să înțelegem ce trăiesc ucrainenii în fiecare zi, cu agresiunea rusă în curs împotriva țării lor”, a declarat Blinken, citat de BBC. El a spus că este hotărât ca ucrainenii să dispună de „echipamentul de care au nevoie pentru a se apăra, pentru a-și apăra teritoriul, pentru a-și apăra libertatea”. Vorbind alături de el, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a subliniat că SUA nu vor împiedica Ucraina să-și dezvolte propria capacitate de lovituri pe rază lungă. Anterior, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american Ned Price a avut un același răspuns, fiind întrebat despre atacurile pe teritoriul Federației Ruse. El a menționat că nu deține informații că cineva și-ar fi luat responsabilitatea pentru aceste acțiuni. Oficialul american a spus că scopul SUA este de a ajuta Ucraina să-și apere independența, suveranitatea și integritatea teritorială. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice „Oferim Ucrainei tot de ce are nevoie pentru a folosi pe teritoriul ei, pe pământul ei, pentru a se proteja împotriva agresiunii ruse”, a comunicat Ned Price. Kievul nu și-a recunoscut implicarea în atacuri. The Wall Street Journal a citat, recent, oficiali americani care au declarat că SUA au modificat în secret lansatoarele de rachete HIMARS predate Kievului pentru a împiedica Ucraina să țintească rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul rusesc, inclusiv rachete ATACMS (U.S. Army Tactical Missile System), care au o rază de acțiune de aproape 320 de kilometri. Surse anonime au declarat pentru WSJ că aceasta este o măsură de precauție pe care administrația Biden o consideră necesară pentru a reduce riscul de escaladare a unui război cu Moscova.

FOTO Primele tancuri cumpărate de Polonia din Coreea de Sud au ajuns la Gdansk Foto: Twitter
Eveniment

Primele tancuri cumpărate Polonia din Coreea de Sud

Primele tancuri cumpărate de Polonia din Coreea de Sud au ajuns la Gdansk, arată fotografiile publicate de ministerul Apărării de la Varșovia. La ceremonia din portul Gdansk au participat președintele Andrzej Duda și ministrul Apărării, Mariusz Błaszczak. Prezydent ?? A. Duda: bardzo dziękuje wicepremierowi @mblaszczak i naszym?? partnerom za to, że na dostawę tego sprzętu nie czekaliśmy bardzo długo. Nikomu nie trzeba tłumaczyć, jak ważne jest tempo dostaw tego sprzętu dla #WojskoPolskie w obecnej sytuacji #bezpieczeństwo. pic.twitter.com/NT2zIYJKAJ— Ministerstwo Obrony Narodowej ?? (@MON_GOV_PL) December 6, 2022 Unele recenzii ale tancului sud-coreean K2 susțin că acesta ar fi cel mai bun din lume. In the news-Poland has just signed a landmark arms deal with South Korea which includes :180 K2 Black Panther tanks with delivery starting this year.800 K2PL tanks (Polish variant no details yet) with production starting in Poland in 2026 pic.twitter.com/ZKZPa4G1H7— Richard Cutland (@ChallengerWg) July 28, 2022 Primele tancuri cumpărate de Polonia din Coreea de Sud Acordul-cadru cu Hyundai Rotem prevede achiziționarea a 1.000 de tancuri K2 și versiunea sa ploneză K2PL, împreună cu vehicule de protecție tehnică, suport tehnic și alte elemente bazate pe soluții poloneze. În plus, partea sud-coreeană va asigura training, logistică și muniție, arată site-ul TVP World. Foto: Twitter MoD Poland Un alt acord cadru, cu Hanwha Defense prevede achiziția a 672 de obuziere autopropulsate K9A1 și versiunea sa poloneză K9PL, împreună cu vehiculele însoțitoare, un pachet de instruire și logistică, un stoc de muniție și suportul tehnic al producătorului. Foto: MoD Poland Contractele pentru furnizarea primelor 180 de tancuri, între 2022 și 2025, precum și a 212 obuziere, între 2022 și 2026, au fost semnate la sfârșitul lunii august. Toto din Coreea de Sud, Polonia ar trebui să mai cumpere 48 de avioane de atac ușor FA-50 și 218 lansatoare de rachete K239 Chunmoo. „«Polonia a devenit cel mai important partener al nostru în Europa continentală», a spus un înalt oficial al armatei americane în Europa, invocând rolul crucial pe care l-a jucat Polonia în sprijinirea Ucrainei și în susținerea apărării NATO în țările baltice. În timp ce Germania, în mod tradițional aliatul cheie al Americii în regiune, rămâne un pivot ca centru logistic, dezbaterile interminabile ale Berlinului asupra modului în care își poate reînvia armata și lipsa unei culturi strategice i-au redus eficiența ca partener, a spus oficialul”, scrie Politico.

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova Foto: Facebook Alexei Arestovici
Eveniment

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova

Un influent oficial ucrainean, Alexei Arestovici, consilier în cadrul administrației președinției ucrainene, mârâie la Republica Moldova, după ce o nouă rachetă rusească a căzut pe teritoriul ei: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”. Alexei Arestovici este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. Un oficial ucrainean mârâie la Moldova „Este rău să fii vecina unei țări în care se desfășoară un război. Însă, dacă totuși s-a întâmplat așa să fie, ar trebui să iei o poziție mai decisivă. Eu am așteptat o declarație mai serioasă din partea Republicii Moldova. Totuși, până la urmă ei știu mai bine ce să facă cu teritoriul lor. Căderea unei rachete este un semn al agresiunii militare. Iar în general, faptul că ei au penetrat spațiul lor aerian este evident că este o agresiune militară. Moldova este deja a treia oară supusă unei agresiuni militare. Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”, a declarat Arestovici, în cadrul unei intervenții live, citat de newsmaker.md. Poliția din Republica Moldova a descoperit, luni, o rachetă căzută în vecinătatea orașului Briceni, foarte aproape de granița cu Ucraina și România. Premierul Natalia Gavrilița a spus că noul val de rachete asupra Ucrainei „generează consecințe directe și asupra țării noastre”. Oficialul a declarat că autoritățile depun toate eforturile ca să țină situația sub control și să nu admită riscuri pentru cetățenii Moldovei. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze

Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Foto: Hungary Postsen
Eveniment

Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria

Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină: imagini virale pe rețelele sociale arată cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. Luni, mai multe benzinării MOL au rămas fără carburanți, ceea ce a generat, marți, panică și aglomerații la numeroase stații de benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Reuters și AP au relatează de mai multe zile că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor. Aproximativ 500 de benzinării sunt direct afectate de faptul că nu au primit combustibil de la Mol pentru a treia săptămână consecutiv. Pe măsură ce aprovizionarea se restrânge, există tot mai multe blocaje iar accesul la carburant este tot mai dificil. MOL a anunțat, azi, că a repornit rafinăria aflată in revizie, dar problemele legate de aprovizionare nu se vor rezolva prea curând. Compania a apreciat situația drept critică. Drivers in Hungary are increasingly running into gas and diesel shortages at filling stations as a government-imposed price cap squeezes the operators of independent stations and leaves the state energy company struggling to keep up with demand. https://t.co/ySIl4UKrKw— Drogon (@drogon_dracarys) December 2, 2022 Ungaria, veto la pachetul de susținere a Ucrainei Tot azi, Ungaria s-a opus prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană. Din acest motiv, Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie - cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar - pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev. THIS is the sound of the Hungarian veto against financial aid for Ukraine:"Hungary is not in favor of the amendment of the financial regulation."Orban is going into full escalation. pic.twitter.com/wQX5WWIPko— Daniel Freund (@daniel_freund) December 6, 2022 ”Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie” 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles. Foto: Kremlin.ru Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

Simion declară că România importă uraniu de la talibani Foto: Facebook George Simion
Politică

Simion declară că România importă uraniu de la talibani

Președintele AUR, George Simion, declară ferm că România importă uraniu de la talibani, după ce a fost închisă mina de la Crucea. În realitate, România importă uraniu din Kazahstan, dar și din Canada. Simion a făcut această declarație, comparabilă cu celebrele gafe ale Vioricăi Dăncilă, la postul B1 TV. Mai mult, când moderatorul emisiunii i-a atras atenția că ar fi vorba de Kazahstan, președintele AUR nu s-a lăsat și a repetat „Afganistan”. Simion declară că România importă uraniu de la talibani Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir pe B1 TV. Liderul AUR a susținut că guvernanți au „atentat la siguranța națională”, întrucât au închis mina de uraniu de la Crucea, din județul Suceava, iar acum am ajuns să depindem de importuri. Iată cum a decurs dialogul, potrivit transcrierii site-ului B1 (discuția pe acest subiect începe la minutul 1.10 din înregistrarea video de pe acest site): George Simion: Acuma cumpărăm (uraniu) din Afganistan și din Canada! Răzvan Zamfir: Stați o secundă… De unde cumpărăm??? Simion: Din Afganistan și Canada! Zamfir: Cumpărăm… de la talibani??? Simion: Da! La acest moment al discuției, a intervenit consilierul ministrului Energiei, Alexandru Macoveiciuc, care a explicat că, de fapt, importurile de uraniu provin din Kazahstan: „Cred că dl Simion vrea să spună «Kazahstan», dar știți cum e… toate «stan»-urile se confundă între ele la un moment dat”. Însă, deși în studio moderatorii erau evident amuzați, președintele AUR nu abandonează. Zamfir: Domnu Simion, Kazahstan sau Afganistan, că-i o diferență și între Coreea de Nord și Coreea de Sud... Simion: Și din Afganistan, și din Kazahstan, și din Canada. Zamfir: Din Afganistan? E importantă informația asta. Se importă uraniu de la talibani? Simion: Da, pentru că noi am închis mina de la Crucea. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia

Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia: o analiză a informațiilor publice atât din ultimii ani, dar mai ales din ultimele luni, după invadarea Ucrainei de către regimul de la Kremlin, arată că guvernarea de la Viena a avut constant o atitudine mai favorabilă Moscovei. În plus, în martie 2022, Financial Times scria că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia Cotidianul britanic susține, citând un diplomat aflat în misiune la Viena, că serviciul austriac de contraspionaj este atât de compromis încât, pentru o vreme, nu mai primea informații de la omologii din Vest. Iată cum au evoluat mesajele Austriei către Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina: 11 aprilie 20222: Cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. 13 aprilie 2022: După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. 27 mai 2022: Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. Austria acceptă să plătească gazele rusești în ruble, Bulgaria și Polonia, nu. August 2022: Austria este împotriva suspendării vizelor pentru cetățenii ruși. Țările baltice și nordice vor ca cetățenii ruși să nu mai fie primiți în Schengen. Poziția Austriei este susținută de Ungaria, Germania și Franța. Septembrie 2022: Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei. Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștientă de acest efort. Acestea sunt elementele doar de după invazia, dar, înainte, partidele de dreapta din Austrai erau extrem de bine conectate la Kremlin. În 2018, Putin a fost invitat la nunta lui Karin Kneissl, pe atunci ministru de Externe. Imaginile cu liderul Rusiei dansând cu Kneissl au devenit virale. Abia în mai 2022, ea a demisionat din consiliul de administrație al Rosneft. Foto: Kremlin.ru În 2021, cancelarul austriac de la acel moment, Sebastian Kurz, s-a declarat de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană. Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz și Putin, în 2018 Foto: Kremlin.ru

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră