miercuri 27 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8344 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Cine conduce uzina de armament Plopeni

Cine conduce uzina de armament Plopeni, aflată în subordinea Romarm, respectiv a ministerului Economiei: directorul este teolog, ex-director la circ; directorul comercial - a fost anchetat de DNA, fiind trimis în judecată pentru trafic de influență; iar șefa CA-ului este absolventa unei facultăți private, Spiru Haret, finalizată la 29 de ani. Citește și: Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an Uzina ar trebui să fie principalul furnizor de muniție al României. Însă, într-un interviu publicat azi de Europa Liberă se arată că România nu produce muniție la standarde NATO. „La nivelul actual de cerințe, ne-ar trebui 30 de ani pentru ca industria națională de apărare să ne poată produce muniția de care avem nevoie”, a arătat generalul Vlad Gheorghiță. În 2022, uzina avea pierderi de trei milioane de lei. Cine conduce uzina de armament Plopeni Directorul comerical, Marian Bratu, are însă o avere uriașă, potrivit declarației de avere depuse în 2023: două case, din care una în București, și un apartament, patru mașini, din care un Audi A6 și un Volvo XC60 și peste patru hectare de teren agricol, inclusiv la Grădiștea, în Ilfov. Dar, în anul fiscal 2022, el a avut un salariu de doar 19.000 de lei, iar soția sa - 3.000 de lei. „În cursul lunii aprilie 2022, în calitate de consilier în management al directorului general al Uzina Mecanica Plopeni SA, inculpatul Bratu Marian, sprijinit de inculpata Oprișenescu Claudia, consilier juridic, ar fi pretins și primit de la un om de afaceri (martor) sume de bani și alte produse, în schimbul exercitării influenței asupra directorului general al uzinei, în vederea aprobării unei plăți, a emiterii unor bilete la ordin și a continuării raporturilor comerciale pe care uzina le avea cu firma omului de afaceri. Concret, inculpatul Bratu Marian, sprijinit de inculpata Oprișenescu Claudia, ar fi pretins de la omul de afaceri 50% din valoarea unui contract de livrare produse de curățenie (aprox. 60.000 lei) și 50% din valoarea contractelor viitoare pe care uzina ar fi urmat să le încheie cu firma omului de afaceri. Ulterior, primul inculpat, cu ajutorul coinculpatei, ar fi primit pentru sine și pentru alții, sumele de 8.500 euro, 7.000 lei și 13 carcase de miel pentru Paște (în valoare de aprox. 6.000 lei) în scopul anterior menționat”, se arată în comunicatul DNA. Un CV al lui Bratu nu apare pe site-ul uzinei din Plopeni. De la circ la producția de muniție Directorul general al uzinei din Plopeni, Popa Viorel Stelian, a absolvit în 2007 Facultatea de Teologie Ortodoxa. Între 2017 și 2019 a fost director administrativ la Circul Globus - instituție subordonată primăriei București. Gabriela Firea era primar în perioada în care el conducea circul. El a mai fost și director adjunct la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane din București. Din 2022, când ministerul Economiei era condus de Florin Spătaru (PSD), a fost propulsat la conducerea uzinei din Plopeni. Șefa consiliului de administrație, David Emilia Mirela, a făcut economie la Spiru Haret, absolvind facultatea în 2011, la șapte ani după finalizarea liceului. În 2008, lucra la Vodafone, „specialist serviciu clienți”, oferind „consultanță” privind serviciile optime pentru nevoia clientului. Din 2017, când PSD era la guvernare, ea a început să lucreze în ministerul Economiei, mai întâi în calitate de consilier al unui secretar de stat. Ulterior ea a ajuns referent pe relații externe la Romaero. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Potrivit declarației de avere din 2023, în anul fiscal 2022 David Emilia Mirela făcea parte și din CA-ul șantierului naval din 2 Mai, Mangalia, o altă unitate economică subordonată ministerului Economiei.

Cine conduce uzina de armament Plopeni Foto: Necenzuratph.ro
Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei Foto: Facebook Ministerul Apărării
Politică

Parlamentul blochează legislația României ofensivă Rusiei

Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an: aceste fapte au fost relatate de generalul Vlad Gheorghiță, cel care, din decembrie 2023, este șeful Statului Major al Apărării. Gheorghiță a dat acest interviu pentru postul Europa Liberă România. El a spus că „populația României trebuie să se pregătească pentru apărare”, întrucât Rusia nu se va opri în Ucraina. „Țările NATO și toată Europa sunt în postura de a cumpăra timp. Timpul este o resursă prețioasă și cred că nu trebuie irosită nicio secundă”, a mai arătat generalul. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Avertismente extrem de asemănătoare au lansat în ultima vreme șefii militari ai armatelor din Marea Britanie și Germania. Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei Principalele declarații făcute de generalul Gheorghiță la Europa Liberă: „În fapt, este un război al Rusiei cu lumea democrată. Nu este un război cu Ucraina (...) Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova”. „Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic (...) Eu cred că, după ce se trece de acest val de alegeri consecutive, va fi luat în discuție cu prioritate (...) Eu mi-aș dori să se întâmple anul acesta, dar sunt puțin îngrijorat”. „Rezerva noastră a rămas la nivelul anului 2007. Asta înseamnă că acum sunt undeva în vârstă de 48 de ani. Este foarte îmbătrânită pentru luptă. Imaginați-vă o persoană la 50 de ani, cu un sac de spate, o raniță, cum este cunoscut popular, de 80 de litri în spinare.” „Dacă în NATO nu se folosește decât calibru 155, noi degeaba producem în țară calibru 152! Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152 (...) La nivelul actual de cerințe, ne-ar trebui 30 de ani pentru ca industria națională de apărare să ne poată produce muniția de care avem nevoie.”. Despre dronele rusești care au căzut în Dobrogea: „Nu avem legislația corespunzătoare (...) Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”. „În maximum un an, o să avem un alt bocanc, care va fi mult mai bun decât cel actual. Acesta e un bocanc de vară, dar este foarte bun. Bocancul de iarnă este cel care provoacă mai multe neplăceri militarilor români”. Născut în 1969, generalul Vlad Gheorghiță absolvit Liceul Militar„Dimitrie Cantemir” în anul 1988, Şcoala Militară de ofiţeri activi de Tancuri din Piteşti în anul 1991 şi și-a început cariera în funcţia de comandant de pluton tancuri la Regimentul 22 Tancuri în Bucureşti. El are un master în Studii Strategice, U.S. Army War College - Carlisle, SUA.

Firea, primul interviu în care nu îl atacă pe Nicușor Dan Foto: captură video
Politică

Firea, primul interviu în care nu îl atacă pe Nicușor Dan

Gabriela Firea, primul interviu în care nu îl atacă pe Nicușor Dan, dar este plin de critici la adresa lui Ciolacu: „I-am dat ocazia lui Marcel Ciolacu să avem o discuție sinceră”, a spus ea la Antena 3. Însă, potrivit transcrierii de pe site-ul Antenei 3, ea nu a spus nimic despre actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, ceea ce este neobișnuit. Citește și: Panică la Finanțe: România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Gold Corporation. Sentința, așteptată până în primăvară Firea, primul interviu în care nu îl atacă pe Nicușor Dan „Eu mi-am exprimat nedumerirea de ce se tergiversează anunțul ferm al candidaturii mele, pentru că, dacă vă aduceți aminte, anul trecut eu am fost anunțată la Buzău, de către președintele partidului, ca fiind candidatul cert la Primăria Capitalei. A fost reluată declarația în cel puțin trei-patru alte conferințe județene, tot de către președintele Marcel Ciolacu. Eu nu m-am auto-propus. Chiar am fost nedumerită la acel moment și i-am spus într-o discuție particulară că mi se pare cam devreme și e posibil ca toate tunurile opoziției să vină spre mine. Ulterior, declarațiile au fost dubitative, cu semne de întrebare și îndoială. Înțeleg perioada verii, dar a trecut vara, a trecut toamna, au trecut sărbătorile, mâine suntem deja în februarie. Alegerile bat la ușă și, pur și simplu, colegial, față de noi înșine și față de cetățeni, avem datoria morală să clarificăm, pentru că oamenii trebuie să știe pe cine votează, ce program avem. Eu știu foarte bine, din punctul meu de vedere, însă politica este o activitate care se realizează în echipă. Dl. Ciolacu este președintele partidului, eu sunt prim-vicepreședinte al partidului și președinte ale organizației de București. Unii fără ceilalți nu putem să luăm decizii care privesc organizația noastră și îi privesc pe cetățeni. Eu știu despre anunțarea candidaturii mele de către dl. președinte Marcel Ciolacu și mai știu de dorința neexprimată într-un for politic, ci mai mult informal, dar negată oficial, de către dl. Robert Negoiță (de a candida pentru Primăria Generală, n.r.). Despre colegul Daniel Băluță nu știu să existe o astfel de dorință, pentru că nici formal, nici informal nu a exprimat-o. Cât privește persoana domnului profesor Adrian Streinu-Cercel, pot să vă spun doar faptul că noi l-am măsurat într-un sondaj de opinie pentru Primăria Sectorului 1. Domnia sa, în schimb, ne-a mulțumit pentru faptul că manifestăm un astfel de interes și respect și considerăm că ar fi o candidatură bună, validă, dar (ne-a spus că) nu dorește să candideze la Primăria Sectorului 1. Și ar dori să-și continue activitatea în Senat”, a spus ea. „Merg acolo unde echipa mă consideră utilă” Ea a fost întrebată de realizatoarea emisiunii: „Simțiți că Marcel Ciolacu nu vă dorește candidat la Primăria Capitalei dar nu are curajul să vă spună în față acest lucru?" „Eu i-am dat ocazia de multe ori să avem o discuție sinceră, garantând că accept orice verdict. Sunt un om de echipă, sunt un coleg. Merg acolo unde echipa mă consideră utilă: la Primărie, la Parlament, la un minister sau ori unde în altă parte. Prin urmare, am ușurat, spun eu, dialogul și cred că dacă aceasta este situația descrisă și de dvs. și observată și de alte persoane, ar trebui să avem acest dialog în sensul cuvenit”, a răspuns ea.

România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Foto: Economica.net
Eveniment

România putea plăti miliarde dolari pierde procesul Roșia Montana

Panică la ministerul de Finanțe: România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Procesul a fost deschis acum nouă ani la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Potrivit unor surse politice, oficialii statului au început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat. Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă. Foto: Scena9 Termenul limită al sentinței: 13 martie Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii. „Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023. Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România. În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie. România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Potrivit unor surse oficiale, suma minimă de plată ar fi de un miliard de dolari, dar s-ar putea ajunge la șase miliarde USD, cu penalități și dobânzi. Pentru comparație, bugetul ministerului Sănătății este de circa 4,2 miliarde USD. Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari. Aceste surse susțin că principaul argument susținut de avocații RMGC a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii. În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montan. Durata licenței era până în 2019, potrivit unor declarații făcute de Victor Ponta pe vremea când era premier. „Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii”, spune Ponta, în iunie 2013. Ponta: România trebuie să se prezinte la instanțe internaționale „Licenţa de exploatare emisă de către Guvernul României, în 1999 şi transferată în 2000 către Roşia Montană Gold Corporation, sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci în cadrul Guvernului, are gradul de secretizare confidenţial şi, în baza deciziilor instanţelor de judecată, s-a respins în mod irevocabil cererea de furnizare a licenţelor miniere, însă eu consider, şi îmi asum acest lucru, consider că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice, fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti, şi anume, conform Articolului 4.1, durata licenţei este de 20 de ani, din 1999 până în 2019. Conform Articolului 10, titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere la momentul renegocierii, şi a ajuns la 6% - o redevenţă de 6% se poate face doar prin lege. Şi atunci v-am răspuns la întrebarea tehnică de ce trebuie proiect de lege. În al treilea rând, conform Articolului 18, litigiile rezultate din prezenta licenţă vor fi soluţionate de către Centrul Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena, potrivit regulamentului de arbitraj al acesteia. În mod clar, România a aderat la toate acordurile de protejare a investiţiilor şi, în măsura în care este chemată în baza acestei licenţe, la Camera Economică Federală a Austriei din Viena, sau la alte instanţe internaţionale, trebuie să se prezinte. Şi, în al patrulea rând, Articolul 20, dacă nu există alte specificaţii în prezenta licenţă, informaţiile vor fi menţinute confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără consimţământul scris prealabil al celeilalte părţi”, explica Ponta, în septembrie 2013.

Declarațiile lui Târziu, analizate de un prestigios think-tank american Foto: Facebook
Eveniment

Declarațiile lui Târziu, analizate prestigios think-tank american

Declarațiile lui Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Național de Coordonare al AUR, au fost analizate de un prestigios think-tank american, Institute for the Study of War (ISW): „Rusia pare să alimenteze și să profite de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din Europa pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali”, arată acest institut. Claudiu Târziu a anunțat în urmă cu două zile la Iași că este pregătit să sacrifice statutul României de membru NATO, ca să anexeze 4 bucăți din Ucraina.În mijlocul avertismentelor, care zboară din toate direcțiile spunând că Rusia se pregătește să își refacă prin forță… pic.twitter.com/BBWjuXAmmg— Costin Andries (@CostinAndriess) January 26, 2024 De la începutul conflictului din Ucraina, ISW furnizează ample buletine zilnice și hărți privind evoluția situației, fiind, probabil,principala sursă deschisă de informații. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Această analiză a apărut în buletinul de la 29 ianuarie. Declarațiile lui Târziu, analizate de un prestigios think-tank american „Rusia pare să alimenteze și să profite de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din Europa pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali. Politicianul maghiar de dreapta și liderul partidului Mișcarea Patria Noastră, Laszlo Toroczkai, a declarat la 27 ianuarie că Ungaria ar trebui să revendice regiunea ucraineană Zakarpattia în cazul unei înfrângeri ucrainene în război. Politicianul român de dreapta și liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor, Claudiu Târziu, a subliniat pe 29 ianuarie că România trebuie să "reintegreze" zonele din Ucraina învecinate cu România în care locuiau populații românești pentru a-și menține suveranitatea. Sursele rusești au amplificat declarațiile lui Toroczkai și Târziu și au subliniat aceste revendicări ultranaționaliste românești și maghiare asupra teritoriului ucrainean. Rusia a propus anterior ideea unei "Ucraine împărțite" între Rusia și Occident înainte de invazia pe scară largă. Președintele rus Vladimir Putin și alți înalți oficiali ruși au reaprins această narațiune în decembrie 2023, susținând că Ucraina are «dispute teritoriale» istorice cu Polonia, România și Ungaria, dar că și-ar putea menține «suveranitatea» dacă întreaga țară ar fi compusă din granițele regiunii Lviv. Cadrul ultranaționalist rusesc al conceptului Lumea rusă (Russkiy Mir) pare să fi căpătat tracțiune în rândul facțiunilor naționaliste europene, aplicat la propriile ideologii naționaliste și actorii ruși din spațiul informațional încearcă probabil să profite de această înclinație ideologică pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi europeni”, arată ISW.

La Camera Deputaților sunt computere care lucrează cu Windows 7 Foto: Facebook Alfred Simonis
Politică

La Camera Deputaților sunt computere care lucrează Windows 7

Statul român, anul 2024: la Camera Deputaților mai sunt computere care lucrează cu Windows 7, sistem din 2009, a arătat, azi, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan (PSD). Acesta a explicat motivele pentru care un grup de hackeri a putut sparge serverele Camerei Deputaților, furând 316 fișiere. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Camera Deputaților îl are ca președinte interimar pe Alfred Simonis (PSD), acesta fiind absolvent, printre altele, a unui curs „Securitate si Buna Guvernare”, organizat de Colegiul National de Aparare. Simonis este interimar întrucât premierul Ciolacu nu a renunțat la această funcție. La Camera Deputaților sunt computere care lucrează cu Windows 7 „Sunt situaţii în care, din diferite motive, în special din eroare umană, putem să ajungem în această situaţie. Pot să vă dau şi un exemplu foarte clar în cazul speţei de la Camera Deputaţilor până a avea închis acest raport final: faptul că sistemele nu au fost actualizate cu cele mai noi tehnologii şi versiuni de software existente astăzi pe piaţă. Vă dau un exemplu: pe unele dispozitive încă rula o versiune de Windows 7, care este de mult depăşită", a declarat Ivan. Windows 7 a intrat a fost plasat pe piață la 22 octombrie 2009. În noiembrie 2012 a fost înlocuit de Windos 8. Suportul extins s-a încheiat la 14 ianuarie 2020, iar sistemul a încetat să mai primească actualizări. În 2024, doar 3% din computerele care foloseau programe Windows mai utilizau această versiune. Bugetul pe 2024 al Camerei Deputaților este de circa 165 de milioane de euro. 316 fişiere cu un volum total de 300 de megabytes au fost copiate în urma atacului cibernetic înregistrat la Camera Deputaţilor, a declarat ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan. El a precizat, totodată, că în momentul de faţă instituţiile abilitate ale statului român sunt prezente la Camera Deputaţilor, unde îşi dau concursul pentru a rezolva breşa de securitate creată urmare a atacului cibernetic produs la această instituţie. Printre altele, hackerii au furat copiile buletinelor deputaților, așa că Marcel Ciolacu va fi obligat să-și facă unul nou.

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă: cheltuielile cu salariile bugetarilor, denumite oficial „cheltuieli de personal”, au crescut cu peste 12%, anul trecut, prin comparație cu anul 2022. În schimb, investițiile - așa-numitele „cheltuieli de capital” - s-au prăbușit, înregistrând o diminuare de minus 4,3% față de 2022. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Informațiile apar în sinteza execuției bugetului general consolidat, după 12 luni din 2023. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru”, spunea premierul Marcel Ciolacu acum trei zile. Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă „Cheltuielile de personal au însumat 132,7 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 8,4% din PIB”, se arată în nota de fundamentare a execuției bugetare. În 2021, cheltuielile de personal au însumat 111,91 mld lei, în creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Deși sinteza execuției bugetare arată clar o scădere a cheltuielilor de capital, nota de fundamentare susține că au cresacut investițiile, prin absorbția fondurilor europene: „Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,58% din totalul cheltuielilor pentru investiții”. Deficitul bugetar a fost în jur de 90 miliarde de lei, adică 5,68% din PIB. Derapajul bugetar a fost de aproximativ 20 miliarde lei în 2023, din cauza cheltuielilor mai mari. Inițial, bugetul era calculat pe un deficit de doar 70 de miliarde de lei, respectiv 4,4%.

Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale

Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: un sondaj INSCP care măsoară intenția de vot la prezidențiale arată că Mircea Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Marcel Ciolacu, iar Nicolae Ciucă este sub Diana Șoșoacă și la o diferență nesemnificativă de George Simion sau Victor Ponta. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Sondajul INSCOP a fost realizat la comanda News.ro, a fost realizat în perioada 16-24 ianuarie prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1.100 de persoane și are o marjă de eroare de 3%. Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale Potrivit acestui sondaj, intenția de vot la prezidențiale este: 24,6% - Mircea Geoană (candidat independent), 15,1% - Marcel Ciolacu (PSD), 14,8% - Diana Şoşoacă (din partea SOS România), Nicolae Ciucă (PNL) - 10,8%, Victor Ponta (Pro România) - 10,7% şi George Simion (AUR) - 10,4%, Cătălin Drulă (din partea Alianţei Dreapta Unită) - 4,7% și Dacian Cioloş (REPER) - 4,1%. „În varianta de candidaţi testată inclusiv în septembrie şi noiembrie 2023, dacă duminica viitoare ar fi chemaţi să voteze noul preşedinte al României, din cei 78,3% dintre români care au o opţiune de vot, 26,5% l-ar alege pe Mircea Geoană, candidat independent, (25,3% în septembrie şi 26,2% în noiembrie 2023), 18,9% ar pune ştampila pe Marcel Ciolacu, candidat din partea PSD (19,5% în septembrie şi 20,8% în noiembrie 2023) şi 14% pe Diana Şoşoacă, din partea SOS România (10,1% în septembrie şi 14,4% în noiembrie 2023). În clasament urmează George Simion (AUR) cu 13,3% (18,7% în septembrie şi 14% în noiembrie 2023), Nicolae Ciucă (PNL) cu 11,4% (11,2% în septembrie şi 12,1% în noiembrie 2023), Cătălin Drulă (din partea Alianţei Dreapta Unită) cu 5,9% (5,6% în septembrie şi 4,2% în noiembrie 2023), Daacian Cioloş (REPER) cu 5,1% (4,1% în septembrie şi 3,9% în noiembrie 2023)”, arată news.ro. „Introducerea unui nou candidat în listă şi anume Victor Ponta (Pro România), modifică cifrele. Fostul premier, care păstrează un nivel ridicat de notorietate, pare a lua cele mai multe voturi de la candidaţii PSD, Marcel Ciolacu şi AUR, George Simon. De asemenea, pierde două puncte şi Mircea Geoană, ceilalţi candidaţi înregistrând schimbări minime în intenţia de vot”, a declarat Remus Ştefureac, director general al INSCOP.

Firea, frustrată că Ciolacu ar putea susține candidatura lui Negoiță Foto: Aktual 24
Politică

Firea, frustrată că Ciolacu ar putea susține candidatura lui Negoiță

Gabriela Firea a fost vizibil frustrată, într-un interviu pentru Realitatea TV, de faptul că președintele PSD, Marcel Ciolacu, ar putea susține candidatura lui Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, la primăria Capitalei: „Robert trebuie să fie mai direct și să spună ceea ce dorește”. Mai multe publicații au sugerat, în ultimele luni, că fosta soție a lui Robert Negoiță, Sorina Docuz, ar avea acum o relație cu premierul Ciolacu. Negoiță, care a plecat din PSD în perioada în care această formațiune eracondusă de Liviu Dragnea, a spus, acum câteva zile, că „foarte probabil” va fi candidatul social-democraților. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Azi, Firea a spus că s-a împăcat cu Robern Negoiță dar i-a reproșat declarațiile ambigue referitoare la o candidatură la primăria Capitalei. Firea, frustrată că Ciolacu ar putea susține candidatura lui Negoiță „Am urmarit emisiunea în care el spunea (R. Negoiță - N.R.) că mai este o relatie de prietenie. Noi nu am înțeles așa, a fost și la noi acasă, recent, am incercat să contribuim la cicatrizarea unor răni, i-am spus cât de afectată și deziluzionată am fost, mi-a spus si Robert punctul său de vedere. Ne leagă totuși multe lucruri frumoase, bune, noi suntem nașii copilului său, păstrăm legătura, dar politic vorbind, cred că și Robert trebuie să fie mai direct și să spună ceea ce dorește, fără supărare, mă refer la candidatură pentru primărie", a afirmat Gabriela Firea la Realitatea TV. „Nu am glumit când le-am spus, în urmă cu câteva zile, colegilor de la București care doresc să intre în această cursă (pentru Primăria generală. - N.R.) și sunt deranjanți că, în urma cu mai bine de un an, domnul președinte Ciolacu m-a prezentat ca fiind eu candidatul, să discutăm, ne adunăm, stăm de vorbă, ne prezentăm planurile. Bineînțeles, conducerea centrală are și ea un cuvânt de spus. Trebuie să fie lucruri foarte simple, nu știu de ce ne complicăm existența prin semnale, prin faptul că se dă de înțeles, prin cuvinte cu dublu sens (...) Dacă trebuie să avem o nouă discuție, să se facă alte sondaje, alte măsurători, dar să fie corecte, să se analizeze capacitatea de muncă, ce am făcut în viața și în politică, să se verifice loialitatea față de cetățeni și față de partid și să se tragă linie și să se decidă. Dar dacă sunt eu, intru cu toată forța de muncă să lupt pentru toți bucureștenii. Iar dacă nu sunt eu candidatul, îl voi susține în totalitate pe cel desemnat, sunt un om de echipă”, a mai arătat fostul primar. Grindeanu evită să-și declare susținerea pentru Firea În timp ce Firea făcea aceste afirmații la Realitatea TV, Sorin Grindeanu vorbea la Digi 24 despre candidatura la București, evitând să-și arate susținerea pentru fostul primar: „Eu cred că atunci când va veni ședința PSD în care se vor decide candidați la București și în sectoare, și în toată țara vom decide și la București. Nu poate să meargă București înainte”. El a mai spus că nu s-a luat o decizie privind candidatura lui Firea. Însă, în septembrie, Marcel Ciolacu declara: „Există o decizie în acest moment şi ea nu a fost schimbată, doamna Gabriela Firea este candidatul PSD la Primăria Capitalei. Nu am luat altă decizie”.

Încă un spital de stat în faliment
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: SJU Brașov are datorii uriașe, are probleme să asigure hrana pacienților și, timp de o săptămână, mai operează doar urgențe. Conform unor surse citate de Agerpres, spitalul are datorii de trei milioane de lei. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Încă un spital de stat în faliment „Datoriile pe care le SCJU le are la furnizori pune în pericol inclusiv asigurarea hranei pacienţilor”, arată agenția de presă. Spitalul Clinic Județean Brașov a sistat activitatea operatorie în cazul bolnavilor cronici. Potrivit unui comunicat trimis de Spitalul Clinic Județean Brașov către Consiliul Medical al unității sanitare, măsura este valabilă cel puțin până luni, 5 februarie, și a fost luată pentru că „există sincope în aprovizionarea și finanțarea spitalului”, potrivit directorului medical, doctorul Florin Orțan, citat de radiobrasovfm.ro. Conducerea unității medicale a arătat că spitalul are datorii din septembrie anul trecut şi că, pe fondul problemelor apărute cu furnizorii, a existat o „deficienţă de comunicare" cu şeful blocului operator, secţia cu cele mai mari consumuri de materiale. „Sincope în aprovizionare înseamnă că furnizorii nu mai asigură un flux continuu de materiale şi acest fapt se datorează arieratelor în care spitalul este din septembrie. De asemenea, schimbările de medic şef la bloc operator, secţia cu cele mai mari consumuri materiale, a dus la o deficienţă în comunicare cu managementul instituţiei", a precizat purtătorul de cuvânt al SCJU Braşov, Marius Leonte. Peste 400 de posturi vacante „Șeful blocului operator și-a dat demisia în urmă cu ceva vreme. Șeful blocului operator fiind, de fapt, șeful de secție de la blocul operator. Și atunci fluxul de informație între management și situația de blocul operator a fost puțin deranjat. Între timp am identificat pe altcineva, ca șef al blocului operator. Pentru că să știți că nu se mai înghesuie nimeni să fie șef, pentru că nu ai beneficii, lumea doar trage de tine. Nu există diferențieri salariale", a explicat și directorul medical Florin Orțan. Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov a fost nevoită să desfiinţeze linia de gardă de Oftalmologie după ce a rămas cu doar doi medici în această specialitate. Spitalul a rămas fără această linie de gardă chiar în Ajunul Crăciunului, arăta purtătorul de cuvânt al spitalului, Marius Leonte. La 10 ianurie, Leonte arăta că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov avea peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar.

Lulea recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia Foto: Facebook
Politică

Lulea recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia

Marius Lulea, prim-vicepreședinte al AUR și definit de presă drept unul dintre principalii finanțatori ai acestei formațiuni politice, recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia pentru renovarea unei clădiri. Lulea a făcut această precizare într-un scurt interviu acordat lui Mălin Bot. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Lulea a fost prezentat de Simion drept viitor premier într-o guvernare AUR. Cum a decurs dialogul între Mălin Bot și Marius Lulea: Lulea recunoștea, în 2023, că a luat bani de la Rusia „Mălin Bot: Pentru guvernarea din Piața Charles de Gaulle cum v-au plătit rușii, în ruble? (...) Marius Lulea: Am fost plătit de o firmă din România, care era beneficiarul investiției și am fost plătit în lei românești. Bot: Dar știați că clădirea aparține guvernului Federației Ruse? Lulea: Știam de vreo 20-30 de ani (...) Bot: Și nu ați avut nici o problemă? Lulea: Nu am avut nici o problemă fiindcă i-am băgat în unionism. Am luat de acolo bani și am făcut activități în Republica Moldova”. Omul de afaceri Marius Dorin Lulea, unul dintre fondatorii AUR, a asigurat serviciile de proiectare la renovarea celei mai valoroase clădiri, din punct de vedere comercial, deținută de Moscova în București, scria G4Media.ro în februarie 2021. Societatea sa nu a avut contract direct cu Federația Rusă, ci cu o firmă controlată de fiul lui Antonie Iorgovan, juristul considerat „Părintele Constituției”.

Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea Foto: Facebook Happy Kids/Bihoreanul
Eveniment

Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea

O grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: ea nu putea fi verificată fiindcă nu exista, arată Bihoreanul. La această grădiniță, un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Minorul, de doar un an și cinci luni, s-a înecat cu o bucată de măr și, până a ajuns la spital, unde medicii i-au deblocat căile respiratorii, creierul său a rămas fără oxigen. După câteva zile, copilul a decedat. Dacă personalul grădiniței știa să execute manevra Heimlich, copilul putea fi salvat, probabil. Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea „După consumarea tragediei, poliţişti şi reprezentanţii mai multor instituţii de control au descins în cartierul Europa, dar au găsit «grădiniţa» închisă (...) Grădiniţa clandestină funcţiona, potrivit postărilor proprii, de cel puţin trei ani, fără ca instituţiile de control ale statului să poată da vreo explicaţie pentru acest lucru, în condiţiile în care «exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale» constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă”, scrie Bihoreanul. „La acea adresă este înregistrată o casă, nu un loc unde să se desfăşoare vreo activitate economică", mai arată această publicație. Bihoreanul a mai identificat, pe Facebook, trei grădinițe ilegale. La grădinița unde a decedat copilul de 17 luni, Căsuţa Happy Kid, părinţii plăteau pentru un copil lăsat la program prelungit o taxă lunară de 1.780 lei. Banii erau plătiţi cu titlu de donaţii pentru Asociaţia "Căsuţa Happy Kids", iar apoi unei firme înfiinţate în primăvara lui 2023, Pragmatic Emotion & Comunication SRL, pentru "ateliere educaţionale".

Managerul unui spital privat îl ironizează pe Ciolacu Foto: PSD
Eveniment

Managerul unui spital privat îl ironizează pe Ciolacu

Alina Ion, managerul unui spital privat din Ilfov, îl ironizează pe premierul PSD Marcel Ciolacu, după ce acesta a propus înființarea unei școli de management spitalicesc: „Inventarea apei calde pare să fie sportul național”. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat, sâmbătă, că ar fi cazul să existe o şcoală de manageri de spitale. „Avem o şcoală de medicină foarte bună, scoatem medici foarte buni. Cred că este cazul să avem şi o şcoală de manageri de spitale. Politicul trebuie să se excludă absolut de tot din acest sistem, iar managerii de spitale trebuie să urmeze o şcoală”, a spus premierul. Însă managerul spitalului privat îi explică premierului că o astfel de școală există. Managerul unui spital privat îl ironizează pe Ciolacu „Inventarea apei calde pare să fie sportul național, la care suntem campioni. Dacă nu merge ceva într-un domeniu, atunci se găsește câte unul și spune: să facem o școală de încălzit apa. Așa și premierul României, cu școala de manageri de spitale. Păi, domnul prim-ministru nu trebuie să înființeze nicio școală de manageri de spital, căci ea există și este chiar instituție publică. Este vorba despre Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS), specializată în programe de formare post-universitară în sănătate publică, management şi administrația serviciilor de sănătate. Adică, exact a managerilor de spital, despre care spunea premierul că ar trebui să se înființeze”, a scris Alina Ion. Însă ea i-a propus premierului și câteva soluții pentru sistemul de sănătate publică. „Politicienii ies cu declarații pompoase, dar lipsite complet de substanță” „Nu școala lipsește managerilor de spital, ci seriozitatea acestei școlarizări. INMSS a început, în urmă cu peste un deceniu, cu specializarea managerilor în cursuri de 2 ani. Apoi, le-au scurtat la 3 luni, iar acum, pe principiul ce ne trebuie nouă atâta școală, când oricum le știm pe toate, cursurile s-au scurtat la module de 72 de ore și la o zi de lucru individual asistat. - Dacă premierul vrea să facă o schimbare, atunci să reformeze acest sistem de specializare și să înceapă cu stoparea rotației cadrelor, precum în comunism. Adică, sunt demiși unii din minister și sunt mutați la Casele de Sănătate. Sunt demiși de la Casele Națională și Județene de Sănătate și sunt mutați la Școala de Management în Sănătate. De la Școala de Management în Sănătate, sunt luați, de buni, în Ministere, și tot așa! Avem mereu aceleași personaje, care se rotesc pe toate funcțiile de conducere și care doar ei le știu pe toate. Sunt de neînlocuit, decât între ei. - Premierul și ministrul Sănătății să verifice anual planurile de management ale șefilor de spitale, cu care au câștigat așa zisele concursuri. Dacă și-au îndeplinit indicatorii, continuă, dacă nu, să fie schimbați, nu să stea pe funcții 4 ani, căci nu sunt aleși de popor, să fie de neclintit timp de 4 ani. - Să fie verificate internările efectuate în spitale, inclusiv prin sondare telefonică. Există încă suspiciuni cu privire la internări fictive, care consumă resurse importante. - Ministrul Sănătății să-și trimită corpul de control să verifice proiectele de management ale tuturor spitalelor din țară. S-ar putea să descopere că majoritatea sunt proiecte copy-paste după planul unui spital din Maramureș până la Tulcea, de la Vâlcea, la Vaslui, și peste tot în țară. Nu există seriozitate, nu există pregătire, nu există responsabilitate în acest domeniu. Să nu ne mai mirăm că avem lăcătuși mecanici puși să conducă spitale. Nu noi, cei din privat, i-am pus în funcții, ci tot ei, politicienii, care acum, în an electoral, ies cu declarații pompoase, dar lipsite complet de substanță”, a scris managerul spitalului privat. „Asigurații nu prind locuri la analize banale finanțate de Casa de Sănătate” Ea a pus sub semnul întrebării modul în care CNAS își gestionează resursele. „Casa Națională de Sănătate are un buget de 14 miliarde de euro. Asigurații nu prind locuri la analize banale finanțate de Casa de Sănătate, ce să mai vorbim despre investigații mai scumpe și urgente, precum computerul -tomograf. Nu sunt spitale noi, nu sunt renovate nici cele vechi, nu sunt medicamente, adeseori, nici materiale sanitare simple, în spitale. Populația României , deci și numărul pacienților, scade, numai bugetul Casei de Sănătate este mereu în creștere și fără niciun beneficiu pentru asigurați”, a arătat Alina Ion.

PSD, PNL și AUR în ușoară scădere, Șoșoacă în creștere Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD, PNL și AUR în ușoară scădere, Șoșoacă în creștere

PSD, PNL și AUR sunt în ușoară scădere, în timp ce partidul Dianei Șoșoacă, SOS România, este în creștere, dar și aceasta se află în limita de eroare, arată un sondaj INSCOP publicat azi, prin comparație cu datele aceluiași institut. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” PSD, PNL și AUR în ușoară scădere, Șoșoacă în creștere Noua coaliție USR-PMP-Forța Dreptei, denumită Alianța Dreptei Unite, ar obține 12,9% din voturi, ceva mai mult decât în situația în care USR candida pe contpropriu. Potrivit sondajelor INSCOP, realizate la cererea news.ro, intenția de vot a evoluat astfel: PSD - 29,5%, față de 30,2% de sondajul INSCOP publicat la început de decembrie PNL - 18,8%, față de 20,1% AUR - 18,4%, față de 19,5% SOS România - 6,5%, față de 5,2% În decembrie, USR avea o intenție de vot de 11,9%. Acum, Alianța Dreptei ar colecta 12,9%. Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 16 - 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

Medic specialist în chirurgie plastică, cercetat sub control judiciar Foto: News.ro
Eveniment

Medic specialist în chirurgie plastică, cercetat sub control judiciar

Un medic specialist în chirurgie plastică, din Constanța, este cercetat sub control judiciar după ce a făcut trei operaţii în urma cărora pacientele au suferit complicaţii medicale şi au rămas cu probleme estetice grave şi permanente. Citește și: VIDEO Salariul uriaș al judecătorului filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare. Fost „dispecer” la sistemul 112, el primește 33.600 lei doar pentru chirie Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa au anunţat luni, că procurorii au decis luarea măsurii controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, pentru un bărbat cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Medic specialist în chirurgie plastică, cercetat sub control judiciar „În cauză s-a reţinut că inculpatul H.S., medic specialist în chirurgie plastică, a efectuat în data de 07.01.2021, la o unitate medicală din municipiul Bucureşti, intervenţii chirurgicale de tipul «reducţie mamară cu implant de silicon» şi «abdominoplastie» asupra persoanei vătămate P.L.D., în urma cărora au rezultat complicaţii medicale şi prejudicii estetice grave şi permanente. În data de 03.12.2022, la o unitate medicală din municipiul Constanţa, inculpatul a efectuat o intervenţie chirurgicală de tipul «mastopexie» asupra persoanei vătămate P.I., în urma căreia au rezultat prejudicii estetice grave şi permanente. În data de 10.10.2023, la o altă unitate medicală din municipiul Bucureşti, inculpatul a efectuat o intervenţie chirurgicală de tipul «mastopexie» asupra persoanei vătămate M.M.C., în urma căreia au rezultat complicaţii medicale şi prejudicii estetice grave şi permanente”, au precizat procurorii, citați de news.ro. Ei au adăugat că în 29 decembrie 2023, pentru lămurirea cauzei, la sediul unei clinici medicale din municipiul Constanţa unde medicul îşi desfăşura activitatea a fost făcută o percheziţie. „Cu această ocazie nu au fost identificate înscrisuri medicale referitoare la persoanele vătămate. De la inculpat au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor, două terminale mobile”, a menţionat sursa citată. Anchetatorii au mai transmis că pe durata controlului judiciar medicul nu poate părăsi teritoriul României decât cu încuviinţarea procurorului care a luat această măsură.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră