duminică 26 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8632 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea

Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea: prima chestiune neclară ar fi de ce candidatul PSD-PNL-UDMR la președinția României a ținut sub tăcere acest episod. Dacă el ar fi fost „urmărit” de Securitate și și-a protejat prietenul, de ce în toți anii în care s-a mai discutat despre posibila sa colaborare cu poliția politică nu a vorbit despre incidentul din 1988. Citește și: Un director în CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei de constatare referitoare la Crin Antonescu Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Antonescu cu Securitatea La ce întrebări ar trebui să răspundă candidatul Antonescu: 1) Chemarea la Securitate era un eveniment excepțional în viața oricărui cetățean obișnuit. De ce nu l-a menționat până acum? (Ba chiar a spus că nu-și mai amintea...). În context, trebuie spus că fuga unui cetățean român peste graniță era un eveniment grav, iar securiștii care aprobaseră pașaportul fugarului au fost probabil sancționați de superiori. Este puțin probabil să fi fost prea prietenoși cu cei suspectați că l-au ajutat pe fugar.  2) Când a plecat documentul din arhiva SRI și a ajuns la CNSAS și când l-a descoperit CNSAS? CNSAS ar fi trebuit să-l verifice pe Crin Antonescu în 2012, când a candidat la Senat. Dacă documentul era așa de puțin important, de ce a apărut abia acum? 3) Cine a fost ofițerul de securitate care l-a interogat pe Antonescu și ce carieră a avut el după 1989? O fi primit adeverință că a făcut poliție politică? 4) De ce CNSAS a decis că este secretă nota de constatare, fapt fără precedent, potrivit unui director din această instituție? 5) Crin Antonescu a mai fost acuzat că a fost colaborator al Securității, iar Traian Băsescu l-a numit ironic „Porumbacu”, sugerând că acesta era numele său de informator. Deci, Antonescu avea tot interesul să lămurească acest subiect. În 2012, a fost președinte interimar. De ce nu a cerut serviciilor secrete - șef al SRI fiind, la acel moment, George Maior, prietnul aliatului său Victor Ponta - să scoată din arhive toate documentele care-l priveau, ca să le facă publice?  6) CNSAS a emis adeverința lui Antonescu pe 10 aprilie (joi) și a publicat-o luni, 14 aprilie. De ce Antonescu n-a menționat acest eveniment? De ce nu a cerut copii după documentele nepublicate de CNSAS? de ce a reacționat abia după ce presa a scris?  CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Crin Antonescu, despre un coleg profesor, însă a tras concluzia că acesta „nu a fost colaborator sau lucrător al fostei Securități”. Totuși, adeverința CNSAS nu citează din declarația dată de Antonescu către Securitate, cum se procedează adesea.   

ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea
Un director în CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei de constatare referitoare la Crin Antonescu
Politică

Un director în CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei de constatare referitoare la Crin Antonescu

Un director în CNSAS (potrivit unei declarații de avere din 2023), Răzvan Popa, susține, pe Facebook, că este fără precedent secretizarea notei de constatare referitoare la Crin Antonescu. El îl contrazice astfel pe un alt angajat al CNSAS, istoricul Mihai Demetriade, care a susținut că „notele de constatare au caracter secret de serviciu, nu sunt publice, conform legii”.  Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Însă Popa a scris pe Facebook că „restricționarea accesului la nota de constatare nu s-a mai făcut până acum, orice vor spune cei care au făcut asta”. Disputa a pornit de la faptul că, în adeverința emisă de CNSAS în cazul candidatului Crin Antonescu scrie că „nota de constatare pote fi consultată de titularul la sediul CNSAS”. Director CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei referitoare la Crin Antonescu Ce scrie Popa de la CNSAS: „Lucrurile sunt simple: așa ceva (restricționarea accesului la nota de constatare) nu s-a mai făcut până acum. Orice vor spune cei care au făcut asta. V-o spune unul care e acolo de 25 de ani. Și a cărui emisferă stângă încă comunică cu cea dreaptă, liber și neîngrădit.   Sunt mii de exemple, pe site-ul CNSAS, în secțiunea adeverințe. Toate adeverințele care pornesc de la documente identificate în arhivă (deci nu "necunoscuți") conțin formula "nota de constatare poate fi consultată".   Nu "poate fi consultată de titularul adeverinței".   Cred că cineva va trebui să facă un pas în spate. A big one”.   Mihai Demetriade, apărător ferm al CNSAS și al lui Antonescu Ce a susținut istoricul Demetriade, într-un lung mesaj în care îl laudă pe Antonescu și care a fost preluat de Antena 3: „A doua minciună din material, furnizată de cineva din Colegiul CNSAS, este că instituția (CNSAS) ar fi restricționat accesul la nota de constatare. Este fals, o minciună scandaloasă. CNSAS n-a restricționat nimic. Notele de constatare au caracter secret de serviciu. Nu sunt publice, conform legii. Ele ajung să fie publice doar atunci când adeverințele emise pe numele titularilor acestor note sunt contestate în instanță. Ajungând în instanță, notele de constatare devin consultabile.   Așa că nu CNSAS a restricționat accesul la nota respectivă, ci legea nu o permite, în acest stadiu. Mai mult decât atât: se prezumă și se sugerează că în spatele „restricționării” rezidă un interes ocult: au încercat ăia de la CNSAS să-l spele pe Antonescu. Nu. N-a încercat nimeni nimic. CNSAS a respectat doar legea”. 

CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Antonescu, despre un coleg profesor
Politică

CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Antonescu, despre un coleg profesor

CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Crin Antonescu, despre un coleg profesor, însă a tras concluzia că acesta „nu a fost colaborator sau lucrător al fostei Securități”. Totuși, adeverința CNSAS nu citează din declarația dată de Antonescu către Securitate, cum se procedează adesea.  Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Antonescu Ce se arată în nota CNSAS, publicată pe site-ul instituției, la rubrica „Adeverințe”, care menționează că acum a descoperit un document nou, pe care nu-l deținea în 2005, când lui Antonescu i s-a mai eliberat un certificat că nu a colaborat cu Securitatea:  „Domnul ANTONESCU George Crin Laurentiu figureaza in dosarul fond informativ nr. | 1068594 (FI 12275/TL) cota C.N.S.A.S. — titular C.S. In cadrul cercetarii informative initiate de Securitate asupra domnului C.S., precum si a anturajului acestuia, titularul adeverintei, profesor de istorie la Școala generală Niculițel si prieten apropiat cu C.Ș., a fost convocat de organele de Securitate si a dat o declarație, datata 13.01.1988, olografa, semnata cu numele real. Elementele mai sus prezentate se circumscriu prevederilor art. 2 lit. b) teza a Il – a, din OUG nr. 24/2008 potrivit cărora: «persoana care a furnizat informatii cuprinse in declaratil, procese — verbale de interogatoriu sau de confruntare, date in timpul anchetei si procesului, in stare de libertate, de retinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetata, fie judecata si condamnata, nu este considerata colaborator al Securitatii, potrivit prezentei definiții». Avand in vedere faptul ca nota de constatare nr. DI/I/355 din data de 31.03.2025 nu consemneaza existenta altor documente sau informatii privind relatia cu organele de Securitate, in cazul domnului ANTONESCU George Crin Laurentiu nu se poate retine calitatea de colaborator al Securitatii, in sensul legii. Totodata, potrivit notei de constatare nr, DI/I/355 din data de 31.03.2025, in urma verificarilor intreprinse pana la data de 31.03.2025 nu au rezultat documente sau informatii privind apartenenta la structurile fostului Minister de Interne, in calitate de ofiter sau subofiter de Securitate sau Militie, astfel incat in cazul domnului ANTONESCU George Crin Laurentiu nu se poate retine calitatea de lucrator al Securitatii, in sensul legii”, se arată în nota CNSAS.  Însă documentul CNSAS nu oferă detalii despre cele mărturisite de Crin Antonescu în fața Securității.       

DNA se laudă cu succesul lunii aprilie: un manager de la Glovo și-a recunoscut vina de a fi cerut șpagă
Justiție

DNA se laudă cu succesul lunii aprilie: un manager de la Glovo și-a recunoscut vina de a fi cerut șpagă

DNA se laudă cu succesul lunii aprilie: un manager de la Glovo și-a recunoscut vina de a fi cerut șpagă și a acceptat o pedeapsă de închisoare cu suspendare. Până acum, DNA nu a anunțat nici o investigație în dosarul Nordis, după ce premierul Ciolacu, amicii săi politici și Sorina Docuz s-au plimbat prin lume cu avioanele închiriate de compania familiei Vicol. Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii DNA se laudă cu succesul lunii aprilie Parchetul anticorupție, condus de Marius Voineag, a anunțat azi că un manager de la Glovo a cerut mită de la unul dintre administratorii unei societăți partenere și a fost prins în flagrant. Potrivit comunicatului DNA, acest manager Glovo lua mită ca să favorizeze sau să defavorizeze pe unii curieri.  „În prezența avocaților, cei doi inculpați au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrările juridice pentru care au fost puse în mișcare acțiunile penale și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv: - pentru inculpatul C.T.R. o pedeapsă de un an și 2 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. - pentru inculpatul C.A.C. o pedeapsă de un an închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.Cei doi inculpați au declarat expres că sunt de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o durată de 60 de zile fiecare”, arată DNA.  „Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt care să sintetizeze activitatea Direcției Naționale Anticorupție din ultimul an, acesta ar fi «încredere». Mă refer atât la încrederea celor care lucrează în cadrul instituției, încredere care se vede în curajul redescoperit de a investiga cazuri de mare corupție, cât și la încrederea cetățenilor de a veni cu sesizări către noi”, spunea șeful DNA, Marius Voineag, la bilanțul anului 2023. 

Eurostat, date care arată eșecul guvernării Ciolacu: România, una din cele mai slabe rate ale angajărilor, plus cădere a producției industriale
Economie

Eurostat, date care arată eșecul guvernării Ciolacu: România, una din cele mai slabe rate ale angajărilor, plus cădere a producției industriale

Eurostat a publicat azi noi date care arată eșecul guvernării Ciolacu: în cadrul UE, România are una din cele mai slabe rate ale angajărilor, iar căderea producției industriale a fost printre cele mai dure.  Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu „Dintre țările UE, cele mai ridicate rate de ocupare a forței de muncă au fost înregistrate în Țările de Jos (83,5%), Malta (83,0%) și Cehia (82,3%). Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Italia (67,1%), Grecia (69,3%) și România (69,5%)”, scrie Eurostat.  Tot Eurostat arată că România a fost pe locul cinci de la coada clasamentului UE în ceea ce privește producția industrială, care a căzut cu 3,4% în februarie 2025, comparativ cu februarie 2024.  În februarie 2025, comparativ cu februarie 2024, producția industrială a crescut cu 1,2% în zona euro și cu 0,6% în UE. Comparând februarie 2025 cu ianuarie 2025, cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în Irlanda (+10,8%), Belgia (+7,4%) și Luxemburg (+6,3%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Croația (-3,9%), Grecia (-3,6%) și România (-2,1%). Acum câteva zile, datele BNR arătau că investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu. În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% în ianuarie-februarie 2025 față de primele două luni din 2024
Economie

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% în ianuarie-februarie 2025 față de primele două luni din 2024

Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% în ianuarie-februarie 2025 față de primele două luni din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).  Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Producția industrială continuă să pice: cădere de 3,9% „În perioada 1.I – 28.II.2025, comparativ cu perioada 1.I – 29.II.2024, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-3,9%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-0,6%)”, anunță INS.  Producţia industrială a scăzut din cauza căderilor în trei sectoare: industria prelucrătoare (-4,3%), industria extractivă (-2,9%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%).  Acum câteva zile, datele BNR arătau că investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu. În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii
Politică

Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii

Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii. Giugula a fost consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), ba chiar prim-vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală a PSD. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Acum, el reprezintă, în BEC, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), care susține candidatura lui Silviu Predoiu, fost șef al SIE, care însă a activat în Securitatea de dinainte de 1989.  Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii În 2007, CNSAS  a decis că el a fost turnător la Securitate. „Potrivit unor surse din Colegiu, Giugula a fost ofițer al Securității la contrainformații, calitate din care își turna colegii de la USLA (Nota redacției DeFapt.ro: unitatea specială de luptă-antiteroristă). El semna notele și rapoartele de urmărire (...) La aflarea informației, Giugula nu s-a declarat surprins, recunoscin d că a activat în cadrul Securității ca ofițer, dar a negat că ar fi fost informator. «Eu nu am fost turnător sau informator, am fost ofițer», a spus Giugula pentru NewsIn”, arăta Hotnews, în 2007. „Giugula a fost găsit vinovat în 2017 de săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost sesizat în 2012 de Agenția Națională de Integritate, care a susținut că, în declarațiile de avere, completate și depuse pentru perioada 2008 – 2011, Doru Giugula a menţionat un contract de împrumut în valoare de 650.000 Euro, deschis la banca BRD Groupe Societe Generale, care nu ar fi existat în realitate. După cum s-a precizat în motivarea sentinței de condamnare, consemnată de rolii.ro, fostul șef al consilierilor PSD din Primăria Bucureștiului a avut o atitudine sinceră în fața instanței, recunoscând săvârșirea faptelor”, scria justnews.ro în 2023. În acel an, Giugula a fost „reabilitat”, legal, arată acest site.  Potențiale conflicte de interese, avere greu de justificat  În 2012, Agenția Națională de Integritate (ANI) a stabilit că Doru Mihai Giugula, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), nu poate justifica o avere de 1,1 milioane lei (aproximativ 250.000 euro), inspectorii solicitând procurorilor ca acesta să fie cercetat pentru fals în declarații. Giugula a afirmat joi, potrivit Agerpres, că are documente care susțin banii din declarația de avere și a adăugat că are și un împrumut la o bancă la care plătește rate lunar. Comunicatul ANI a dispărut de pe site-ul agenției, dar el a fost preluat de presă, inclusiv de Agerpres.   În iulie 2012, jurnalista Antoneta Etves scria, pentru Evenimentul Zilei: „Unul dintre cei mai vechi consilieri generali PSD, Doru Giugula, câştigă bani frumoşi de pe urma informaţiilor din Primăria Capitalei în postura de avocat. Astfel, acesta este membru al Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), dar şi avocatul mai multor persoane care au dat în judecată Municipalitatea sau CGMB. Cu alte cuvinte, Giugula merge în Primărie, în calitate de ales general, are acces la informaţiile din instituţie şi apoi reprezintă, în calitate de avocat, persoanele care dau în judecată Municipalitatea”. 

BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț
Politică

BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț

BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” conform definiției din Regulamentul UE și-l atacă constant pe Nicușor Dan: prin decizia 330, Biroul Electoral a respins pe bandă rulantă mai multe plângeri împotriva postărilor pe Facebook ale liderului PSD. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu Acesta are mai multe postări, nemarcate ca fiind publicitate electorală, în care îl atacă pe adversarul lui Crin Antonescu, Nicușor Dan, dar nu numai pe acesta.  Pentru că BEC publică deciziile într-un format PDF neprietenos, care nu permite nici copierea pasajelor din decizie și nu are nici link activ către postările reclamate, este greu de estimat la ce se refereau plângerile împotriva lui Ciolacu. Dar, de exemplu, liderul PSD are multiple postări în care îi atacă pe adversarii lui Crin Antonescu și care nu sunt marcate „material politic”. În 4 aprilie, când a început oficial campania electorală, Ciolacu își declară susținerea pentru Antonescu în postări care nu sunt marcate corespunzător.  Cu toate acestea, BEC a scis că aceste mesaje reprezintă „opinii personale ale autorului, „încadrându-se în limitele liberetății de exprimare”.  În schimb, BEC a cerut Facebook să fie șterse postări care criticau diferiți candidați sau îi lăudau. Printre cei astfel cenzurați - și risacând amenzi consistente de la AEP - se află fostul judecător Cristi Danileț, care a fost definit drept actor politic și, în consecință, nu are dreptul la liberă exprimare. Adrian Papahagi a fost și el reclamat la BEC, dar o decizie n-a fost încă anunțată. 

Primarul independent al Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că a eliminat arieratele și va ajunge la zero restanțe
Politică

Primarul independent al Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că a eliminat arieratele și va ajunge la zero restanțe

Primarul independent al Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că a eliminat arieratele administrației locale și va ajunge la zero restanțe. Polițeanu a preluat mandatul de primar acum cinci luni și, arată el, erau „aproape zero lei în visterie”, iar arieratele (plăți restante mai vechi de 3 luni) se apropiau de 60 de milioane de lei. „Continuăm reducerea cheltuielilor de funcționare. De asemenea, de la începutul lui aprilie am redus salariile în Primărie”, a arătat el, într-o postare pe Facebook. Primarul independent al Ploieștiului anunță că a eliminat arieratele  „𝗔𝘀𝘁𝗮̆𝘇𝗶, 𝗮𝗺 𝗲𝗹𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝘁𝗼𝘁𝘂𝗹 𝗮𝗿𝗶𝗲𝗿𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶. 𝗜̂𝗻 𝗽𝗹𝘂𝘀, 𝗽𝗹𝗮̆𝘁̗𝗶𝗹𝗲 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁𝗲 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗿𝗲𝗱𝘂𝘀𝗲 𝗰𝘂 𝗽𝗲𝘀𝘁𝗲 𝟯𝟯 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗶, 𝘂𝗿𝗺𝗮̂𝗻𝗱 𝗰𝗮 𝗹𝗮 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗹𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗻𝗶𝗶 𝗮𝗽𝗿𝗶𝗹𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟱 𝘀𝗮̆ 𝗮𝗷𝘂𝗻𝗴𝗲𝗺 𝗰𝘂 𝗮𝗽𝗿𝗼𝗮𝗽𝗲 𝟬 𝗹𝗲𝗶 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁̗𝗲. La preluarea mandatului, în urmă cu 5 luni, în condiții de aproape 0 lei în visterie, aveam plăți restante pe capitolul de funcționare în valoare de peste 80 de milioane de lei. Din această sumă, arieratele (plăți restante mai vechi de 3 luni) reprezentau aproape 60 de milioane de lei.   Am lucrat împreună cu colegii din Primărie în ultimele luni la îmbunătățirea situației financiare a Primăriei Ploiești. 𝗦̗𝗶 𝗮𝘇𝗶 𝗽𝗼𝘁 𝘀𝗮̆ 𝘀̗𝗶 𝗽𝗿𝗲𝘇𝗶𝗻𝘁 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝗼 𝗶̂𝗺𝗯𝘂𝗻𝗮̆𝘁𝗮̆𝘁̗𝗶𝗿𝗲 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝗮̆. 𝗜̂𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲𝗺 𝘀𝗮̆ 𝗻𝗲 𝗮𝘀̗𝗲𝘇𝗮̆𝗺 𝗽𝗲 𝘂𝗻 𝗱𝗿𝘂𝗺 𝗯𝘂𝗻.   Mai avem de lucru foarte mult și orice urmă de iresponsabilitate ne poate aduce rapid în aceeași situație dramatică. Continuăm reducerea cheltuielilor de funcționare. De asemenea, de la începutul lui aprilie am redus salariile în Primărie.   𝗡𝘂 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗺 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝗶𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁̗𝗶𝗶 𝗱𝗮𝗰𝗮̆ 𝘀𝘂𝗻𝘁𝗲𝗺 𝗶𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶 𝗰𝘂 𝗯𝗮𝗻𝘂𝗹 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰. În primul rând, fața orașului nu se schimbă dacă toți banii se duc pe salarii, subvenții, angajați pe pile și contracte păguboase. În al doilea rând, băncile nu vor să ne împrumute știind ce țepari am fost în trecut. Și încă tragem ponoasele după asta.   𝗧𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗲𝗳𝗼𝗿𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗻𝘂 𝘀𝗲 𝘃𝗮̆𝗱 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝘀̗𝗶 𝗹𝗲 𝗺𝘂𝗹𝘁̗𝘂𝗺𝗲𝘀𝗰 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗴𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗶𝗻 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲 𝗰𝗮̆ 𝘁𝗿𝗮𝗴 𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀̗𝗶 𝗿𝗲𝘇𝗶𝘀𝘁𝗮̆ 𝗽𝗿𝗲𝘀𝗶𝘂𝗻𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗲 𝗽𝗼𝗽𝘂𝗹𝗶𝘀𝘁𝗲. Dacă păstrăm drumul actual, într-un an vor începe să se vadă încet încet și schimbările pe teren”, a scris Polițeanu.   Primar al Ploieștiului a fost, din 2020 în 2024, Andrei Voloșevici, ales cu susținerea PSD și transferat, în 2024, la PSD. 

Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, deși compania are pierderi imense. Compania, controlată de sindicatul pesedizat
Politică

Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, deși compania are pierderi imense. Compania, controlată de sindicatul pesedizat

Ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, de peste 10%, deși compania are pierderi imense și primește subvenții masive de la buget. Compania este controlată, de facto, de sindicatul pesedizat, în fruntea căruia se află Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB). De Crăciun, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a decis să scumpească biletele la metrou cu 43%.  Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex În plus, numirile politice, a unor personaje cu CV-uri dubioase, în fruntea Metrorex au pus în pericol îndeplinirea unui jalon din PNRR. Șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical. Mariana Miclăuș, numită director al Metrorex în septembrie 2023, a lucrat din 1981 în 1991 ca „montator” la „realizarea revixiilor de întreținere a instalațiilor de automatizare a traficului”. Potrivit proiectului de buget pe 2025, salariul mediu îm compania unde lucrează 5.004 persoane va fi, în 2025, de 15.441,91 lei/salariat, „estimat în creștere cu 10,24 % față de valoarea preliminată în anul 2024” - explică ministerul Transporturilor.  În 2024, salariile au crescut cu 13% față de 2023.  Compania și-a planificat, în 2025, o pierdere de peste 180 de milioane de lei, deși primește subvenții de peste 870 de milioane de lei. 

BREAKING VIDEO Microbuz căzut în Dunăre, în Mehedinți, nu se știe exact nici locul, nici câți pasageri transporta
Eveniment

BREAKING VIDEO Microbuz căzut în Dunăre, în Mehedinți, nu se știe exact nici locul, nici câți pasageri transporta

UN microbuz a căzut în Dunăre, în Mehedinți, pe DN 6, dar nu se știe exact nici locul, nici câți pasageri transporta. El s-ar fi ciocnit cu un alt autovehicul.  Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Microbuz căzut în Dunăre Sesizarea privind accidentul a fost făcută la 112 în urmă cu aproape o jumătate de oră, ceea ce face ca, potrivit speclialiştilor, şansele de supravieţuire ale posibililor ocupanţi ai microbuzului să fie extrem de reduse. Potrivit şefului Departamentului pentru Situaţii de Ugenţă, Raed Arafat, la această oră nu se ştie cu exactivate locul unde a căzut microbuzul în Dunăre A fost activat planul roșu de intervenție.  Detaşamentul de Pompieri Drobeta intervine în zona Viaductului Iloviţa, unde microbuzul a căzut în Dunăre, însă nu este confirmat dacă vehiculul transporta pasageri, informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Mehedinţi. La faţa locului au fost trimise de la nivelul trei echipaje de stingere, unul de descarcerare, un container multirisc, o ambulanţă SMURD, o ambarcaţiune. De asemenea, în sprijin acţionează un echipaj specializat format din cinci scafandri din cadrul ISU Caraş-Severin, informează sursa citată. 

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA, de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”- presă
Economie

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA, de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”- presă

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA (European System of Accounts), de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”, scrie Profit. Aceste date urmează să fie oficializate la sfârșitul săptămânii. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Ministerul de finanțe al guvernului Ciolacu a anunțat oficial un așa-numit deficit cash de 8,65%, la final de an 2024. În 2023, deficitul cash a fost de 5,7%.  Cum se ajunge la această diferență? Așa cum au mai procedat alte guverne PSD, Ciolacu a amânat plata multor facturi pentru 2025. Pe calculul „cash” al deficitului, ele nu sunt luate în considerare. Însă, pe standardele UE, ESA, ele se iau în considerare, chiar dacă plata efectivă se face în 2025. Problema este, potrivit Profit, că deficitul bugetar va trebui redus de la 9,28% la 7% - pe standarde ESA - ceea ce va fi mult mai dificil. Exceptând ordonanța trenuleț, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost amânate pentru perioada de după alegeri.  De altfel, guvernul Ciolacu II nu a înghețat cheltuielile cu salariile bugetarilor, care cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate la 26 martie de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB.  

Baronul PSD de Tulcea, pensionarul Teodorescu, stoarce de bani localitățile din fieful său: contracte uriașe, fără licitație, cu firma sa
Politică

Baronul PSD de Tulcea, pensionarul Teodorescu, stoarce de bani localitățile din fieful său: contracte uriașe, fără licitație, cu firma sa

Baronul PSD de Tulcea, pensionarul Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, stoarce de bani localitățile din fieful său: contracte uriașe, încredințate prin procedura „cererii de ofertă”, fără licitație, au fost încheiate cu firma sa, Condor SRL.  Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Datele apar în declarația sa de interese. Baronul PSD de Tulcea stoarce de bani localitățile din fieful său Astfel, în 2023, Condor SRL a primit, de la comuna Murighiol, din Tulcea, un contract de peste 20 de milioane de lei pentru înființarea unui sistem de canalizare. În prezent, primar la Murighiol este Alexandru Ignat de la PSD. Contractul a fost oferit prin „cerere de ofertă”.  Firma lui Horia Teodorescu mai are contract și cu comuna Jijila din Tulcea, circa 5,35 de milioane de lei pentru modernizarea sistemului de apă potabilă. Primarul, Costică Deacu, este de la PNL. Un alt contract, de 12 milioane de lei, este cu comuna Țâmboești, din Vrancea.  Pe site-ul SICAP, care monitorizează licitațiile publice, firma lui Horia Tedorescu figurează cu un contract de 8,8 milioane de lei în comuna Horia, din Tulcea - contract încheiat în iulie 2023, dar care nu apare în declarația de interese. Nu apare nici contractul din ianuarie 2023, de 8,6 milioane de lei, încheiat cu comuna Jurilovca. Teodorescu s-a extins însă și în alte fiefuri PSD: firma sa are un contract de 12 milioane de lei - incredințat tot prin cerere de ofertă - cu Glodeanu Siliștea din Buzău.  Horia Teodorescu, pensionar cu pensie de peste 55.000 lei, net, anual, în 2023, are două case și peste 400.000 de euro în conturi.     

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu - date BNR
Economie

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu - date BNR

Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu, arată datele publicate recent de BNR. Banca Națională publică lunar situația așa-numitelor „investiții directe ale nerezidenților”. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Însă situația este și mai dură comparativ cu ianuarie-februarie 2023, când aceste investiții au fost de 1 980 milioane euro.  În decurs de doi ani, investițiile străine au scăzut cu aproape 50%, potrivit datelor BNR.  Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport
Eveniment

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport: potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, salariul mediu brut la Compania Națională de Investiții (CNI) va fi, în 2025, de 24.387 de lei.  Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Ministerul Dezvoltării a publicat, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, hotărârea de guvern privind bugetul CNI pe 2025, deci proiectul este pe cale să fie adoptat.  Salarii astronomice în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului În 2021, salariul mediu la CNI era de circa 16.000 de lei, deci a crescut cu circa 50%, mult peste rata inflației.  Eterna șefă a CNI, Manuela Pătrășcoiu - fostă contabilă la revista Rebus, promovată la conducerea CNI de Liviu Dragnea - și-a secretizat salariul, dar presa a scris că ar câștiga 14.300 de euro pe lună, respectiv 170.000 de euro. „Aoleu...mult”, a spus ea, când presa a chestionat-o în legătură cu acest subiect.  Pătrășcoiu are o avere uriașă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Sora șefei CNI a ajuns parlamentar AUR, deși până în 2024 nu avea nici o legătură cu acest partid.  Daniela Orodel, directorul economic al CNI are un venit lunar de 13.100 de euro. Adrian Cefalan, director implementare investiții, câștigă 9.800 de euro pe lună, scria Libertatea, în martie 2025. Compania are 390 de angajați. Numărul angajaților era 150, în 2016.  Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. CNI a construit stadioanele din fieful lui Dragnea sau bazin de înot la Cornu, în condițiile în care David Popovici arată că nu are condiții adecvate de antrenament. Tot CNI cheltuie 11 milioane de leiu pentru consolidarea mănăstirii Sfântul Mercurie Plătărești, din județul Călărași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră