marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7532 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Șoșoacă cere ca Simion să nu fie votat

Președintele SOS România, Diana Șoșoacă cere ca George Simion să nu fie votat: „Nimeni din cei care susțin Diana Ivanovici-Șoșoacă, nicio persoană, nu ar putea să voteze un astfel de grobian”, a spus ea la postul B1 TV. Citește și: Ciolacu va fi președinte fiindcă a mituit 50% din țară – pensionari, bugetari, presă, politicieni, magistrați – și toți sunt mulțumiți Șoșoacă cere ca Simion să nu fie votat Ea a arătat cum îi cerea George Simion să mituiască presa. „Da, pentru mine chiar a fost o luptă de rezistență în AUR, când non-stop mi se cerea să încalc legea, non-stop mi se cerea să îi dau banii din suma forfetară. Păi suma forfetară e pentru cabinetul parlamentar (...) Domnul Simion a cerut tuturor. Cum? A fost marele scandal. Toată lumea trebuia să plătească presa, câte 2.000 de lei pe lună pentru presă. Păi, stai puțin, fără contract?”, a susținut ea. Europarlamentarul SOS România a susținut că efortul ei este să curețe clasa politică. „Dacă nu vom reuși să refacem din temelii întreaga clasă politică, să o curățăm… Că acum nu toți sunt nenorociți, or mai fi și oameni buni, de calitate, dar nu pot să facă nimic. Și mă uitam și în Parlamentul European, sunt șantajați, sunt amenințați, li se pun piedici. E foarte greu să reziști în lupta asta”, a afirmat ea.

Șoșoacă cere ca Simion să nu fie votat Foto: Inquam/Octav Ganea
Ciucă îi cere lui Ciolacu biletul cu care și-a dus fiul la Nisa Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ciucă îi cere lui Ciolacu biletul cu care și-a dus fiul la Nisa

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, îi cere lui Marcel Ciolacu biletul de la cursa de avion cu care și-a dus fiul la Nisa, la cursa de Formula 1: „Domnule Ciolacu, faceți un mic efort să găsiți biletul de avion care arată că nu ați fost plecat pe banii Nordis?”. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Ciucă a redistribuit o postare a liberalului Robert Sighartău. Ciucă îi cere lui Ciolacu biletul cu care și-a dus fiul la Nisa „Stânga-caviar pe Riviera Franceză pe banii românilor țepuiți de Nordis! Dle Ciolacu, dacă vreți să vă creadă lumea că nu ați fost pe banii Nordis la Nisa, atunci aratați-ne biletul de avion cumpărat în mai 2022! Acesta este traseul avionului de lux închiriat despre care G4Media a scris că a fost plătit de Nordis pentru a-i deplasa pe Coasta de Azur pe Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Laura Vicol în mai 2022. După cum vedeți, crema PSD-ului a plecat din București pe 27 mai și s-a întors pe 30 mai. Au rezervat un avion privat pentru 4 zile, timp în care Nordis continua să dea țepe românilor ca să alimenteze luxul camarilei lui Ciolacu. Datele de zbor ale avionului de lux închiriat sunt disponibile pe o aplicație pe care o folosesc zeci de mii de pasionați de aviație, așa cum sunt disponibile pe internet poze cu avionul respectiv. Sunt foarte îngrijorat de seninătatea cu care reprezentanții PSD mint în legătură cu folosirea acestui avion de lux! Vă amintesc: Inițial, dl Ciolacu nu doar ca a negat că a fost la Nisa, ba chiar ne-a explicat etimologia numelui său ca sa ne convingă că e vorba de un alt Ciolacu! Ciudată amnezie a avut, pentru că la mai puțin de 24 de ore a recunoscut că a asistat, pentru prima dată la cursa de Formula 1 de la Monaco, o experiență, deci, emoționantă care nu putea fi uitată așa ușor”, a scris Sighartău.

Mircea Marian
Opinii

Ciolacu va fi președinte fiindcă a mituit

Marcel Ciolacu a mituit, în 15 luni de când conduce Guvernul, circa șase milioane de alegători. Sunt aproape patru milioane de pensionari care au primit o majorare consistentă a pensiei în 2024, mai avem 1,3 milioane de bugetari a căror salarii cresc și nu se mai opresc de doi ani încoace, iar la aceștia adăugăm clientela din sectorul privat, inclusiv presa bine îndopată. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Dacă luăm în considerare și familiile celor omeniți de PSD din bani publici, probabil că vorbim de circa 8-10 milioane de alegători care au beneficiat de pe urma pomenilor electorale fără precedent. La unii a dat mai mult, la alții, mai puțin, dar este evident că lumea e mulțumită. Poporul român nu este fericit cu Ciolacu, îi știe păcatele, dar este cu burta plină și nu vrea să schimbe acest sentiment. De exemplu, bugetarii. Datele ministerului de Finanțe arată o creștere de 24-26% a cheltuielilor salariale. Deci, degeaba vorbim de inflația uriașă, de 4-5-6%, bugetarii nu o percep ca pe o scădere a nivelului de trai de vreme ce salariile lor au crescut de trei sau patru ori mai mult decât inflația. La fel, în cazul pensionarilor. Pensiile lor au crescut mult peste inflație, prețurile la câteva alimente de bază sunt controlate și - cu costuri uriașe - s-au plafonat și cheltuielile cu energia. Mă vor certa oamenii de stânga fiindcă definesc această majorare drept o mită. Da, consider că este mită fiindcă: majorarea a fost planificată în prag de alegeri și duce la o majorare substanțială a deficitului. Justiția a primit sume astronomice: magistrații au câștigat în instanțe majorări salariale, iar Finanțele, în loc să le eșaloneze pe termen lung, plătesc masiv în 2024. Ar fi vorba de cel puțin 1,2 miliarde de euro distribuiți la circa 7.000 de judecători și procurori - bani care vor fi în plus, în 2024, față de planificarea inițială pentru acest an. În sfârșit, și presa și politicienii și-au primit tainul. Cum este subvenționată presa cu bani de la partide sau de la primării deja se știe. Însă putem lua ca studiu de caz mituirea lui George Simion. Acesta știe că Becali e omul lui Hrebenciuc și joacă pentru PSD. Dar atâta vreme cât „dă” bani - elicopterul cu care Simion bate țara, de cine o fi plătit? - nu-i pasă. Liderul AUR știe că nu câștigă președinția, așa că cel puțin face bani... Desigur, suntem câteva casandre care ne văităm că deficitul, datoria publică, inflația...Sincer: nimănui nu-i pasă. Da, lumea pare empatică, ne înțelege văicărelile, nu ne contrazice. Și atât. Vor vota Ciolacu fiindcă le-a dat. Ceilalți n-au dat și nu se știe ce ar face, poate vor tăia... Așa am ajuns să avem cea mai scumpă campanie electorală din istoria României. Integral plătită din bani publici. Va veni ziua decontului? Da. Dar azi e petrecere și nimănui nu-i pasă de ceea ce va urma. PS: În SUA, inflația a contribuit masiv la erodarea intenției de vot pentru Partidul Democrat, aflat la putere. Dar acolo nimeni nu și-ar fi permis să crească salariile bugetarilor la o rată de patru ori peste inflație, iar pensiile sunt administrate privat, nu controlate de Guvern.

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș  Foto: Facebook
Economie

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș

Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile publice, a dus la deficitul uriaș. În raportul publicat azi privind perspectivele economiei ale României, se apreciază că deficitul va rămâne foarte mare urmare a creșterii cheltuielilor cu pensiile și cu dobânzile. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Spre deosebire de explicațiile guvernului Ciolacu, Comisia Europeană nu identifică investițiile publice drept principală cauză a deficitului. Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș „Deficitul peste așteptări reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. De asemenea, deficitul reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza”, arată Comisia Europeană. „În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat”, se explică în raport. Comisia mai arată că planul de reformă fiscală avansat de guvernul Ciolacu în octombrie este neclar: „Previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu”. Comisia mai arată că datoria publică va ajunge la 60% în 2026, iar PIB-ul va crește într-un rimt lent, 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Prețurile mari la energie au dus în jos producția industrială „În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023”, arată Comisia Europeană.

Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Foto: facebook Adrian Caciu
Eveniment

Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni

Guvernul își recunoaște eșecul: în trimestrul III a ratat o treime din banii europeni pe care spera să-i aducă la buget: ministerul de Finanțe raportează un „grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial” în ceea ce privește sumele primite de la Uniunea Europeană. În termeni nominali, cabinetul Ciolacu a ratat absorbția a peste 500 de milioane de euro, comparativ cu obiectivele pe care singurul și le asumase. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Comparativ cu trimestrul al treilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 50,7%, mai arată acest minister într-un document oficial. Guvernul își recunoaște eșecul: a ratat banii europeni Cel mai mare eșec este nu în absorbția PNRR, ci a fondurilor alocate pentru exercițiul bugetar 2021-2027. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în trimestrul al treilea al anului 2024, au fost în sumă de 5,37 miliarde lei (0,3% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 67,9% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (53,6%) și a sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (73,0%)”, explică un raport al ministerului de Finanțe. În ceea ce privește cheltuielile cu fonduri europene, ele au fost realizate, în trimestrul III din 2024, în procent de doar 72,9%. „Comparativ cu trimestrul III 2023 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile s-au redus cu 41,1%, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,3 puncte procentuale de la 0,8% din PIB în al treilea trimestru al anului 2023 la 0,5% din PIB în perioada analizată”, arată Finanțele.

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție - „programul actualizat 2024” față de „programul inițial 2024” - care vor ajunge, în acest an, la astronomica sumă de șase miliarde de lei. Pentru comparație, salariile plătite de ministerul Sănătății - care are în subordine câteva zeci de spitale mari - vor fi de doar 2,67 miliarde de lei, un plus de circa 12% față de programul inițial pentru 2024. Însă, la cruciala Curte Constituțională, Executivul a crescut de peste două ori cheltuielile cu salariile. Citește și: Misterioasa poză de la Paris în care Sorina Docuz se află lângă un bărbat care pare a fi geamănul lui Marcel Ciolacu „Gata, funcționează justiția, hai să o lăsăm în pace! O lăsăm să funcționeze…”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 22 octombrie. Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție Informațiile apar în raportul ministerului de Finanțe privind execuția bugetară pe trimestrul III. De exemplu, cheltuielile cu salariile plătite de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) - care gestionează bugetul tuturor instanțelor de judecată - vor 3,6 miliarde de lei. Potrivit ultimelor date din raportul anual al CSM, în România sunt puțin peste 4.000 de judecători. Cum a crescut Guvernul cheltuielile cu salariile din Justiție, în 2024: ICCJ: de la „programul inițial” de 2,8 miliarde la 3,68 miliarde „program actualizat”. Creșterea este de peste 30%. În 2023, salariile ICCJ au consumat doar 2,6 miliarde de lei. Curtea Constituțională: guvernul crește cu 120% cheltuielile salariale anuale, de la ceva peste 24 de milioane de lei la 53,3 milioane de lei Ministerul Public (procurorii): de la 1,38 miliarde de lei la 1,7 miliarde de lei. Creșterea este de circa 25%. CSM: de la 165 milioane de lei la 221 milioane de lei. Majorare de aproximativ 30% față de programul inițial. Ministerul Justiției: de la 353 milioane de lei la 380 milioane de lei În total, aceste cheltuieli sunt de circa șase miliarde de lei. Față de proiectul inițial, Guvernul a alocat acestor salarii circa 1,3 miliarde de lei.

Șoșoacă cere fanilor ei să nu-l voteze pe Călin Georgescu Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă cere fanilor ei să nu-l voteze pe Călin Georgescu

Președintele SOS România, Diana Șoșoacă, cere fanilor ei să nu-l voteze pe Călin Georgescu, candidat independent, și explică cum poate fi ea votată: „Facem cu toții pătrățel în care să scrie «Diana Iovanovici Șoșoacă președinte» și să ștampileze acest pătrățel”. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% Șoșoacă cere fanilor ei să nu-l voteze pe Călin Georgescu Un comunicat al SOS România îl acuză pe independentul Călin Georgescu că ar fi „globalist”. „Președintele Partidului S.O.S. România, europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, nu l-a promovat niciodată pe candidatul Călin Georgescu și nici pe un alt candidat la prezidențiale. În plus, Călin Georgescu nu este naționalist, ci globalist, el a lucrat pentru Guvernul României la implementarea Agendei 2020 și acum candidează pentru a implementa agenda globalistă 2030. Singurul mesaj referitor la votul de la prezidențiale al Dianei Iovanovici-Șoșoacă este îndemnul transmis votanților săi ca aceștia să scrie un pătrățel în care să scrie «Diana Iovanovici Șoșoacă președinte» și să ștampileze acest pătrățel în semn de protest față de scoaterea sa ilegală din cursa pentru prezidențiale. Toți candidații rămași pe liste sunt oamenii sistemului, a declarat de nenumărate ori președintele Partidului S.O.S. România, și tocmai de aceea niciunul dintre ei nu merită votul românilor”, se arată în comunicatul SOS România. Mai multe sondaje prezentate în ultimele zile arată că independentul Călin Georgescu are o intenție de vot între 5,4% și 7,4%, fiind într-o creștere accentuată.

A încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat al Slovaciei, Andrej Kiska Foto: Facebook
Internațional

A încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat

Administraţia prezidenţială din Slovacia a încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele Kiska, condamnat pentru fraudă fiscală. Decizia a fost luată pe baza noii legi ce prevede că foştii şefi de stat îşi pierd dreptul la astfel de plăţi dacă sunt găsiţi vinovaţi de infracţiuni intenţionate. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% Andrej Kiska a fost preşedinte al Slovaciei din iunie 2014 până în iunie 2019. A încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat În octombrie, tribunalul regional din Presov l-a condamnat pe Kiska la un an cu suspendare şi doi ani de probaţiune pentru fraudă fiscală. ''Verdictul Curţii Regionale din Presov a intrat în vigoare în ziua emiterii sale; aceasta este 31 octombrie 2024, ziua în care dreptul la o indemnizaţie a devenit nul şi neavenit prin lege'', a explicat Administraţia prezidenţială, adăugând că nu îi va mai plăti lui Kiska indemnizaţia, pentru a nu încălca legea. Cazul are în centru cheltuieli din campania prezidenţială din 2013-2014 a lui Kiska, pe care acesta le-a înregistrat în contul firmei sale KTAG. Firma a solicitat ulterior în mod fraudulos o restituire de TVA, provocând astfel o pagubă de aproximativ 155.000 de euro în bugetul de stat. Kiska se declară nevinovat şi a anunţat că va depune o contestaţie specială la Curtea Supremă.

Un sfert dintre locuitorii Bistriței nu-și achită taxele de salubritate Foto: Facebook Rebu
Politică

Mai mult de un sfert dintre locuitorii Bistriței, inclusiv fostul primar, nu-și achită taxele de salubritate, susține actualul primar

Mai mult de un sfert din locuitorii Bistriței, inclusiv fostul primar Ioan Turc (PNL), nu-și achită taxele de salubritate, susține actualul primar Gabriel Lazany (PSD). Un sfert dintre locuitorii Bistriței nu-și achită taxele de salubritate „Am solicitat de la serviciul de impozite şi taxe numărul cetăţenilor care plătesc serviciile de salubritate. Conform prevederilor legale, toţi locuitorii care locuiesc efectiv pe raza municipiului trebuie să plătească servicii de salubrizare, adică 78.877. Din evidenţele de la impozite şi taxe, am constatat că doar 57.800 de cetăţeni plătesc gunoi, iar 21.000 sunt neplătitori de gunoi. În momentul de faţă, Primăria municipiului Bistriţa, ca să nu crească tariful la cei plătitori, care este de 11 lei de persoană pe lună, subvenţionează colectarea deşeurilor şi valoarea acestei subvenţii este de 10 milioane de lei pe an. Cei 21.000 de neplătitori aduc o pagubă la bugetul local de 2,772 milioane de lei", a spus Lazany, într-o conferință de presă. El l-a acuzat pe fostul primar că nu-și plătește această taxă. „Unul dintre cei 21.000 de neplătitori ai taxei de salubritate este domnul consilier local Ioan Turc. M-am dus cu verificarea mai departe, am verificat toţi membrii de familie, să nu fie înregistrat pe altcineva. Nu, deci niciunul dintre locuitorii acelui imobil nu plăteşte taxă de salubritate. Ce să ne aşteptăm de la alţii, dacă fostul cetăţean nr.1 al municipiului nu plăteşte taxă de salubritate? (...) Nu a plătit niciodată", a spus Lazany. Întrebat cum va acţiona în cazul fostului primar, Lazany a spus că va cere să se calculeze retroactiv taxa de salubrizare pentru acesta, la care să se adauge penalităţi.

Cum face AUR jocurile Rusiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum face AUR jocurile Rusiei

Cum face AUR jocurile Rusiei: se opune înzestrării Armatei Române, devoltării NATO și susținerii pentru Ucraina. Chiar în această săptămână, parlamentarii AUR au absentat de la votarea proiectului de lege pentru achiziționarea avioanelor F-35. Formațiunea lui Simion nu și-a explicat poziția și nu a luat cuvântul la dezbaterea proiectului în Camera Deputaților. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% România va achiziționa din SUA 32 de astfel de avioane. Cum face AUR jocurile Rusiei Însă aceasta nu este singura situație în care AUR a boicotat consolidarea apărării României. În noiembrie 2023, parlamentarii AUR s-au abținut de la votul pentru înființarea unui Comandament NATO în România. Potrivit textului hotărârii Legislativului, Comandamentul Regional de Operaţiuni Speciale al Alianței Nord-Atlantice va fi amplasat în Garnizoana Târgu Mureș, funcționarea acestuia urmând a fi stabilită prin acorduri comune cu Bulgaria. În iunie 2024, George Simion s-a opus ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot. „Când vom ajunge la guvernare, vom sista orice tip de ajutor pentru Ucraina până când nu ne oferă respectul cuvenit!”, a spus el. În iulie 2024, delegația AUR din Parlamentul European s-a poziționat împotriva unei rezoluții privind „necesitatea ca UE să sprijine Ucraina continuu”. În septembrie 2024, doi parlamentari PSD, dar și George Simion, au semnat pentru anularea acordului de securitate între România și Ucraina. În plus, în mod constant, George Simion a comparat Uniunea Europeană cu fostul URSS. „În momentul de față Rusia știe că nimeni în Europa nu mai este atras de modul lor de viață bazat pe sărăcie, teroare, frică, ură și șantaj. De aceea, acum rușii nu mai încearcă să creeze un curent prorus în Uniunea Europeană, ci încearcă să creeze un curent anti-european. Rusia dorește reducerea încrederii în Uniunea Europeană. George Simion exact asta face”, a explicat europarlamentarul Siegfried Mureșan modul îm care acționează Simion.

Răspunsul penibil al lui Ciolacu, întrebat dacă a fost în Franța Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Răspunsul penibil al lui Ciolacu, întrebat dacă a fost în Franța

Răspunsul penibil al lui Ciolacu, întrebat dacă a fost în Franța pe banii Nordis: „Ciolac" înseamnă ciung de mână dreaptă, i-a explicat el ziaristului care l-a chestionat pe acest subiect. Steograma răspunsului lui Ciolacu, care apare pe site-ul Guvernului, arată că acesta tergiversează, vorbește în afara subiectului și abia la final spune că „nu știe” de vreo deplasare la Nisa - ceea ce i-ar permite ca, ulterior, să declare că uitase. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% Însă, pentru a scăpa de întrebare, liderul PSD s-a lansat într-o lungă perorație despre numele de Ciolacu. Răspunsul penibil al lui Ciolacu, întrebat dacă a fost în Franța Cum a decurs dialogul premier-jurnalist: „Reporter: Ați fi de acord să răspundeți întrebărilor din călătoriile dumneavoastră private din 2022 de când erați președinte al Camerei Deputaților? Marcel Ciolacu: Unde? Reporter: În Franța. Marcel Ciolacu: În Franța? În 2022 am fost eu în Franța? Reporter: La Nisa. Marcel Ciolacu: Cred că mă confundați. Suntem mai mulți de Ciolacu. De exemplu, în Constanța, cam jumătate din cartea de telefon, e nume de aromân. Cu adevărat e numele tatălui meu din Oltenia, "ciolac" însemnând ciung de mână dreaptă, mai exact. Și cred că de aici vine numere de Ciolacu. Dar cred că mă confundați. Vorbim totuși de bani publici. Reporter: E vorba de declarație de interese. Ați vorbit cu premierul Starmer, care și el a primit /.../, haine, pe care nu le-a declarat. E vorba de o declarație de interese. Marcel Ciolacu: De interese. Nu înțeleg. Eu v-aș răspunde detaliat. În primul rând, nu știu despre vreo deplasare de-a mea la Nisa și nu știu nimic despre ce declarații de interese. Hainele sunt plătite de mine”.

Grindeanu se leapădă de aeroportul primarului Băluță Foto: primăria Sector 4
Economie

Grindeanu se leapădă de aeroportul primarului Băluță

Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu, se leapădă de aeroportul primarului PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță: această investiție nu figurează nici în Master Planul General de Transport al României, nici în Planul Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport 2021-2030. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% Precizarea apare într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Grindeanu se leapădă de aeroportul primarului Băluță Contribuabilii din Sectorul 4 se pare că au plătit deja un studiu de oportunitate, unul de prefezabilitate și unul de fezabilitate, dar nici o știre nu menționează costurile acestor studii. „Construirea unui aeroport în sudul Bucureștiului, în apropierea comunei Adunații Copăceni constituie o inițiativă a autorităților locale”, mai arată ministerul Transporturilor în răspunsul la interpelare, răspuns semnat chiar de ministrul Grindeanu. Primarul Băluță se lăuda că are susținerea autorităților centrale pentru construirea acestui aeroport. „Aeroportul București-Sud, ce urmează a fi construit la sud de Capitală, în urma unui parteneriat ce va reuni autorități locale și centrale cu atribuții în domeniu, va fi dimensionat astfel încât să poată deservi peste 11 milioane de pasageri, într-o primă fază, cu posibilitatea de extindere pentru a acomoda peste 20 de milioane de pasageri în etapa a doua și să permită transportul pe cale aeriană a cel puțin 30.000 de tone de mărfuri”, se arată pe pagina primăriei conduse de Băluță. „Un astfel de proiect, un aeroport în sudul Capitalei, este așteptat de peste 20 de ani, de aceea vreau îl felicit pe Daniel, dar și pe echipa sa, pentru eforturile depuse în vederea realizării unui astfel de obiectiv extrem de important pentru dezvoltarea Capitalei”, a declarat, în mai, Gabriela Firea.

Noi semne ale prăbușirii economice Foto: PSD
Economie

Noi semne ale prăbușirii economice

Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10%, iar producția de îmbrăcăminte și pielărie cu circa 20%, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Industria metalurgică a picat cu 3,9%. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Noi semne ale prăbușirii economice Datele au fost prezentate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). „În perioada 1.I – 30.IX.2024, comparativ cu perioada 1.I – 30.IX.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-2,2%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,7%)”, scrie INS. „Industria nu a mai crescut, în mod real, din 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (...) Industria ţării face, în 2024, circa 19% din toată economia şi este o scădere de aproape 10 procente din PIB faţă de acum 15 ani”, arată Ziarul Financiar. „Una dintre cauzele principale ale problemelor industriei româneşti vine din preţul mult mai mare la energie pe care trebuie să îl plătească faţă de competitorii vest şi nord europeni. Competitivitatea sa este astfel afectată şi sigur că rezultatul este un colaps gradual. Am subliniat acest risc de luni de zile şi am cerut măsuri ferme. Am venit şi cu soluţii pentru producţia şi stocarea de energie electrică, dar şi pentru industria energofagă, de tipul facilităţilor fiscale. Ce face însă Guvernul Ciolacu? Ca de obicei, mai nimic”, spunea, în septembrie, deputata USR Cristina Prună.

Ciolacu și Docuz se plimbau la Nisa cu avionul Nordis Foto: Instagram Roxana Ilie
Politică

Ciolacu și Docuz se plimbau la Nisa cu avionul Nordis

Premierul PSD Marcel Ciolacu și relația sa „normală”, Sorina Docuz, se plimbau la Nisa cu avionul închiriat de Nordis, compania de construcții controlată de familia deputatei Vicol, susține G4Media. Potrivit acestei publicații, excursiile ar fi avut lo în primăvara și vara anului 2022. Citește și: Averea uriașă a unui obscur magistrat care ia 25.000 lei/ lună, diurne de 120.000 lei/an și a dat statul în judecată pentru mai mult Ciolacu și Docuz se plimbau la Nisa cu avionul Nordis La ele ar mai fi participat prietena Sorinei Docuz, Roxana Ilie, precum și amicii lui Ciolacu - Sorin Grindeanu și Alfred Simonis. Ciolacu a negat că ar avea o relație intimă cu Docuz, dar a spus că are o relație „normală” cu aceasta. „În Franța? În 2022 am fost eu în Franța?”, a fost reacția lui Ciolacu întrebat de aceste deplasări. „Cred că mă confundați. Suntem mai mulți de Ciolacu. De exemplu, în Constanța, cam jumătate din cartea de telefon, e nume de aromân. Cu adevărat e numele tatălui meu din Oltenia, "ciolac" însemnând ciung de mână dreaptă, mai exact. Și cred că de aici vine numere de Ciolacu. Dar cred că mă confundați. Vorbim totuși de bani publici (...) Nu înțeleg. Eu v-aș răspunde detaliat. În primul rând, nu știu despre vreo deplasare de-a mea la Nisa și nu știu nimic despre ce declarații de interese”, a mai spus premierul, potrivit unei transcrieri de pe site-ul Guvernului. Și Grindeanu, și Simonis, au negat aceste depolasări cu avionul Nordis. Laura Vicol, Sorina Docuz și Roxana Ilie nu au răspuns.

George Simion filmat invadând Antena 3 Foto: captură video
Politică

George Simion s-a filmat invadând Antena 3

Președintele AUR, George Simion, s-a filmat invadând Antena 3: nimeni nu l-a oprit, iar Mihai Gâdea l-a chemat în studio imediat ce l-a văzut. Jurnalista Camelia Ciobanu a publicat, pe Facebook, un videoclip de 1.22 de secunde, extras din live-ul făcut marți seara de George Simion. Citește și: Cum a funcționat blatul „Simion întrerupe dezbaterea Antena 3”: Gâdea l-a invitat în platou și a ignorat apelurile de a-l da afară George Simion s-a filmat invadând Antena 3 În filmare se vede că Simion intră în Palatul Parlamentului, iar pe hol un tânăr și o tânără fac un ușor gest să-l oprească, dar renunță imediat. La secunda 38 din filmarea publicată de Camelia Ciobanu, Simion intră în antecamera platoului lui Gâdea. „Aici e backstage-ul”, spune Simion, care rămâne pe loc, filmând, fără să dea semne că ar vrea să intre în platou. La minutul 1.03 - deci la circa zece secunde după ce Simion avansase ușor din culise spre platou - Gâdea îl invită să intre în emisie. „N-am venit peste voi!”, spune Simion, în timp ce din sală se aud râsete și rumoare. Era ora 22.33 când Gâdea l-a întrerupt pe colegul său, Adrian Ursu , spunând: „O secundă, domnul Simion a venit aici peste noi. Bună seara, domnu Simion, veniți, vă rog!”. „Opa șa. Am venit invitat, dumneavoastră m-ați invitat”, afirmă președintele AUR. „V-am invitat, v-am invitat”, îi răspunde Gâdea. Nu există explicație pentru faptul că Gâdea nu a procedat așa cum este standard în astfel de situații: se întrerupe emisiunea până când intrusul este dat afară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră